Sunteți pe pagina 1din 10

50 atelier prof. dr. arh.

Zeno Bogdanescu

Proiect scurt semestrul 1: Structuri speciale acoperire

Proiect lung semestrul 1: Sala sport - zona Floreasca

Proiect semestrul 2: Forma Urbana - zona Rahova

51 atelier prof.dr.arh. Cristian Drughean

SEMESTRUL I
PROIECT SCURT:
SPAIU ACOPERIT (STRUCTURI UOARE CU CARACTER OCAZIONAL)
Programul propune studiul impactului formelor structurale asupra spaiului i a formei de
arhitectur.
Propunerea amplasamentelor i selectarea funciunilor constituie opiunea studenilor.
Se propun funciuni simple: obiecte ambientale, obiecte simbol, scene pentru spectacole
n aer liber, spaii de joac n parc, spaii de art experimental, spaii polivalente,
multifuncionale, etc.

SEMESTRUL I
PROIECT LUNG:
FORM STRUCTUR TEHNOLOGIE
BAZIN DE NOT ACOPERIT 1.000 LOCURI
Programul propus este un exerciiu de tratare a unor volume obiect care datorit
conformaiei lor deosebite pot constitui puncte importante n structura oraului, puncte
reper i de ce nu embleme ale oraului.

SEMESTRUL II
STUDIU URBANISTIC (4 SPTMNI) + PROIECT ARHITECTUR (10 SPTMNI)
CENTRU DE AFACERI
Proiectul scurt va aborda problematica din punct de vedere urbanistic axndu-se pe
dezvoltarea
unui scenariu de intervenie la nivel urbanistic
Proiectul lung va continua studiul nceput n proiectul scurt i se va concretiza sub forma
unui
obiect arhitectural Tema cadru
n prezent este unanim acceptat ideea c patrimoniul architectural i urban, n
complexitatea
sa cultural, educativ, social i economic constituie o responsabilitate a ntregii
comuniti.
Centrul de afaceri este un program specific instituional contemporan n care se
concentreaz
sedii de firm cu spaii publice de reprezentare, comer, servicii i alimentaie public care
s
capteze interesul att al companiilor, ct i al consumatorului anonim ceteanul.
Amplasamentul i configuraia acestora pot socializa, coagula i dispersa spaiile urbane
52 atelier prof. dr. arh. Dan erban

SEMESTRUL 9

Proiect scurt:

upgrade_TERASA MINCU

ntr-un spaiu identitar cu asemenea semnificaii pentru coala de Arhitectur, se propune


imaginarea unui scenariu prin care s se transforme terasa interioar ntr-un loc activ,
contemporan i funcional.
Argument: ipostaza terasei nu mai corespunde unor necesiti cotidiene ale comunitii
studenesti i academice, dorindu-se astfel repunerea acestora n form. Spaiul va
include o zon public de happening (spectacol, prezentri, workshopuri tematice)
acoperit cu o structur de max.15x15 m i cteva alveole funcionale auxiliare acesteia
(bar, belvedere, relaxare etc). Se recomand ca scenariul propus de studeni s dezvaluie
un design unitar, n care piesele s se poat asambla i reasambla modular, n diverse
ipostaze funcionale, dar i o imagine recognoscibil i identitar n care coala s se
regseasc permanent.

Proiect lung:

BUSSINESS & CONFERENCE TALL BUILDING CENTER_B-dul. Poligrafiei

Cldirea nalt de birouri poate reprezenta o ntrupare a valorilor fundamentale referitoare


la umanizarea spaiului de lucru, conservarea energiei, democratizarea modului n care
oamenii comunic n cadrul cldirii i modul n care cldirea relaioneaz cu spaiul
urban.
http://www.architravel.com/architravel/building/swiss-re-headquarters

Fascinaia i atractivitatea unei metropole cum este Bucuretiul este semnificativ crescut
de cldirile nalte de birouri care devin iconice pentru ora. O cldire contemporan
dedicat spaiului de tip office reunete principii de sustenabilitate pe trei paliere, la nivel
de design, tehnologie, comunitate i spaiu public. Pornind de la aceste repere, studenii
sunt invitai s imagineze ntr-un sit cu poziie remarcabil n suprafa de circa 7000mp
un centru de afaceri care s includ spaii de tip office, spaii pentru conferine, apart-hotel,
spaii pentru o comunitate cosmopolit. Turnul de birouri va avea o nlime maxim de
p+25. Sunt ncurajate obiectele sculpturale, macrostructurile, sisteme de tip diagrid,
inveniile tehnologice care s performeze skyline-ul bucuretean i s sprijine dezvoltarea
unor politici optime de real estate.
SEMESTRUL 10

Proiect lung:

REFORMULARE CONTEXTUAL URBAN_Str. Matei Millo

Bucuretiul ofer ntr-un mod unic suprapuneri de layere sensibile de istorie iar acesta
este pretextul pentru un proiect de inserie de arhitectur care simuleaz proiectul de
diplom la facultatea de arhitectur.
Pe o strad central n imediata apropiere a Palatului Telefoanelor, Matei Millo, sunt 2
situri paralele care sunt propuse studenilor spre studiu urbanistic multicriterial. Tema nu
are impuneri funcionale, studenii sunt ncurajai s i construiasc scenariul propriu de
potenare a celor 2 spaii care n acest moment constituie discontinuiti la ora, formuld
o poziie care s in cont de memoria urban dar ntr-un mod novativ.

53 atelier prof. dr. arh. Mihai Cocheci

DOMENIUL DE STUDIU : STRUCTURI I TEHNOLOGII SPECIALE


- Acest semestru v propune o cercetare aprofundat a structurii cu accent pe
nelegerea dezvoltrii i utilizrii materialelor i tehnologiei, a modulrii,
dimensionrii i configurrii spaiale proprii fiecrei alctuiri funcionale.
-
PROIECT SCURT : 4 SPTMNI

V propun o cercetare care, pornind de la identificarea unui model structural din natur s
realizeze o alctuire nou ce poate fi utilizat ca element structural ntr-o construcie.

PROIECT LUNG : 10 SPTMNI (4+6)

V propun o altfel de abordare a studiului uzitat pentru o construcie nalt (80 120 m) cu
funciunea principal birouri .

- Principalul accent va fi cel referitor la realizarea unui studiu n variante privind


configurarea spaial a turnului .
- O alt latur a abordrii va trebui s propun ce puin dou conformri structurale
pentru obiectul studiat.
- Ultima component a cercetrii se refer la dou propuneri de imagine susinute de
tehnologii inteligente cu rdcini n descoperirile de ultim or din zona eco-
arhitecturii.

Pentru studiu v propun un teritoriu n vecintatea pasajului Lujerului i al magazinului


Cora (sector 6) n care, n complexitatea studiului va mai aprea i un element specific
acestei zone rana urban (un traseu parial subteran pentru o linie de metrou
abandonat), care poate deveni n abordarea propus, elementul care s confere
identitate i personalitate ntregii zone prin prisma propus de amplasament.
54 atelier prof. dr. arh. Mircea Chira
1. TEMA PROIECT SCURT, Sem.I,
SARPANTE DE LEMN PE DESCHIDERI MEDII SI MARI

Dei doctrina modernist a acoperiurilor plate (n terasa) este nc dominant n


nvmntul de arhitectur, majoritatea cldirilor existente sau nou construite n lume se
ncpneaz s rman acoperite n arpant nclinat.
arpanta este deci, prin excelen, o structur special. Dei istoria sa este lung ct
istoria arhitecturii nsei, tehnologia arpantei nu este n niciun caz "veche". Dup
momentul modernist si toate influenele sale contemporane, arpanta a revenit (de fapt
nici nu plecase, fusese doar ignorat i, mai ru, nestudiat) i este una din cele mai
folosite abordri ale arhitecturii contemporane.

2. TEMA PROIECT LUNG, FAZA 1+2, Sem. I


SALA DE SPORT 4000 locuri

Se propune n Bucuresti, la nivel de sector, o sala de sport polivalenta cu capacitatea de


4000 locuri, capabila sa gazduiasca competitii naionale i internaionale
(handbal,gimnastica,tenis,baschet,volei,etc.), antrenamente ale echipelor profesioniste,
activitati sportive de intretinere pentru populatie i/sau manifestari culturale i conferine.
Studenii vor studia impactul dotarii asupra zonei i vor complet tema cu functiuni pe care
le considera necesare .

3. TEME PROIECT COMPLEX, Sem. II


Studenii vor alege intre trei teme diferite, urmand a complet temele-cadru cu propriile
propuneri, inclusiv de amplasament i studiul acestuia .
3.1. CLDIRE MULTIFUNCIONAL
Birouri, comert, magazine, locuinte n zona de Nord a Capitalei.
Integrarea conceptelor de co-working, co-living, arhitectur sustenabil.
3.2. SHRINKING CITIES
Investigarea problematicii interveniei in zone mono-industriale
depopulate. Conversia n contextul reactivrii unor dotri industriale sau
cartiere rezideniale prsite.
3.3. CLIMATE CHANGE
Rspunsul arhitecturii la provocrile ridicate de schimbrile climatice, n
zonele de coast
55 atelier prof. dr. arh. Niculae Grama

TEMA NR. 1 - PROIECT SCURT :

A C C E S in S T A T I E de M E T R O U

(semnificatie / identitate)
Bucurestiul, capitala europeana, centru economic unanim recunoscut, ofera prin
arhitectura sa adiacente intre stiluri si limbaje diferite, intre modern si clasic, cu aparenta
dezordine, exemplul "maxim" al eterogenului. Luand intreg amalgamul in considerare va
sugeram pe baza analizelor, dezbaterilor si nu in ultimul rand a dialogului argumentat, sa
propuneti realizarea unei structuri ce protejeaza accesele intr-una din statiile de metrou
Aviatorilor Charles de Gaulle (3 accese), sau Piata Victoriei (3 accese). Pastrand scara
obiectului, studiul va analiza exemple semnificative ale unor arhitecti cunoscuti: Hector
Guimard, Jorn Utzon, Johann Otto von Spreckelsen, Santiago Calatrava.
,

TEMA NR. 2 - PROIECT LUNG

SPATIU MULTIFUNCTIONAL IN COMPLEXUL EXPOZITIONAL

Va invitam sa realizati o propunere in baza analizei cu argumente logice si utilzand


materiale si tehnologii noi, un spatiu determinat de structura, asumat ca functiuni,
polivalent, permisiv si usor reconversibil. Situl se afla la nord, adiacent axului principal din
complexul expozitional din nordul capitalei. Gestul va permite si posibile extensii viitoare,
fiind deschis si nelimitativ, considerand orasul un organism viu, in integralitatea sa.
Puteti sa analizati lucrarile unor arhitecti consacrati : Kenzo Kuma, Toyo Ito, Sigheru
Ban, Fumhiko Maki, Herzog si De Meuron, Norman Foster, Zaha Hadid, Renzo Piano si
altii.

TEMA NR. 3 - PROIECT 14 SAPTAMANI (PREG. DIPLOMA) sem II

CENTRU DE CONFERINTE PE CHEIUL DAMBOVITEI

Aceasta tema va presupune realizarea in capitala a unui centru performant de


conferinte, spectacole, birouri, hotel de 4 stele, comert si alimentatie publica. Situl propus
se afla langa pasajului Mihai Bravu peste Dambovita (zona sud-vest). Propunerea trebuie
sa fie intr-un dialog cu situl, influentandu-l, mergand pana la generarea unor noi imagini
urbane, ce modifica identitatea zonei. Desigur ca functionarea va asigurara un optim ca
sustenabilitate, dar si o noua conceptie despre relatiile dintre diversele tipuri de activitati
cu adiacente si imixtiuni. Spatiul interior incumba si demonstraeaza dialogul dintre
structura si functiune, atat prin perceptie cat si prin simbolistica.
Ar trebuii sa va foloseasca nu numai formal, dar si analitic, realizari si proiecte ale
arhitectilor: Arata Isozaki, Herzog si De Meuron, Norman Foster, Renzo Piano,
Massimiliano si Doriana Fuksas, Kisho Kurokawa si altii.
56- atelier prof. dr. Arh. Marian Moiceanu

SEMESTRUL 1
STRUCTURI I TEHNOLOGII SPECIALE
Tema nr. 1 SPATIU ACOPERIT

Amplasament:
Spaiul arhitectural propus prin prezenta tema de proiectare poate avea diverse
amplasamente: o pia public, un parc, fie spaiul dintre imobilele de locuine sau chiar n
interiorul unei hale, la alegerea studentului.
Se solicit prin tema acoperirea unei suprafee de maxim 250 mp. sub care s se poat
desfura activiti culturale (muzica, teatru, film, spectacol de ppui) , expoziionale sau
de petrecere a timpului liber (lectura, jocuri, etc).

Tema nr. 2 Cldiri foarte nalte. Spaii pentru birouri

Amplasament: str. Splaiul Unirii


Spaiul arhitectural propus va include, pe lng funciunea specific de birouri, si alte spatii
cum ar fi: bufet, sli de conferin etc
Structura: din beton armat si metal.
Obiectivul didactic vizat de prezentul exerciiu de arhitectur este de a nelege modul de
conformare a cldirii foarte nalte, din punct de vedere arhitectural, structural, al instalaiilor
i al dotrilor.
Soluia de arhitectur trebuie s plece obligatoriu de la considerentele prezentate anterior.
Aceste aspecte intr ntotdeauna in contradicie cu aspiraiile beneficiarului. De aici rezult
i dificultatea arhitectului autor de a promova un proiect care, n ciuda acestor constrngeri
obiective, s fie interesant i din punct de vedere arhitectural.
Luarea n considerarea a acestor multiple probleme i gsirea prin proiect a unor soluii de
rezolvare acceptabile sunt n totdeauna condiii obligatorii n activitatea de proiectare.

SEMESTRUL 2.
T EMA NR . 3
C ENTRU DE AFACERI - ANSAMBLU M ULTIFUNCIONAL INTEGRAT S TUDIU U RBANISTIC -

Obiectivul didactic
Scopul propus este de a-i determina pe studeni s-i exprime o atitudine personal fa
de spaiul urban existent i de a explora o multitudine de rezolvri arhitecturale prin
imaginaie i creativitate. De asemenea tema vizeaz investigarea unor noi oportuniti de
dezvoltare a activitilor economice si revigorarea zonelor cu potenial economic latent.
T EMA NR . 4
C ENTRU DE AFACERI - ANSAMBLU M ULTIFUNCIONAL INTEGRAT
Forma este un mister care scap definiiei dar l face pe om sa se simt mai bine "
Alvar Aalto .....

Considerente generale

Amplasament: Terenul se afl pe Calea erban-Vod, in apropierea Parcului Tineretului i


a Parcului Carol.
Spaiul arhitectural propus
Un obiectiv important al studiului l constituie realizarea contactelor ntre oamenii de
afaceri ntr-un spaiu realizat ntr-o concepie nou care s ofere posibiliti de comunicare
i schimbul de idei ntre ei. Dinamica i ambiana spaiului va trebui s rezulte din
integrarea unor funcii publice de mare interes (expoziii, sala multifuncional, sli de
tratative dar si restaurante, cafenele, spatii destinate informrii etc). Ambianta spaiului
interior (public) are un rol foarte important. Birourile firmelor reprezint funciunea
principala ele putnd fi concepute ca spatii flexibile, cu compartimentri din perei uori
(demontabili) sau ca spaii complexe, compartimentate doar prin mobilier.
Obiectivul didactic vizat prin prezentul exerciiu de arhitectura este de a nelege
importanta succedrii dar si a ntreptrunderii, spatiilor destinate strict birourilor cu
multitudinea spatiilor ambientale generatoare de confort ntr-o concepie plastica bine
stpnit .
Grupe de 3-5 studeni care vor prelua soluia propus prin tema nr. 3 iar fiecare student va
prezenta n detaliu un corp de cldire sau o funciune din ntregul ansamblu.

57 atelier conf. dr. arh. Petru Gheorghiu

PROIECT SCURT SEM.9

Tema structuri speciale


Se doreste crearea unui spatiu acoperit de maxim 500 mp care sa marcheze intrarea in
parcul Tineretului

PROIECT LUNG SEM.9

CENTRU DE AFACERI BUCURETI


- CLDIRE NALT BIROURI I FUNCIUNI CONEXE -

AMPLASAMENT. Situl propus desfurrii exerciiului tematic se afl intre Strada


Orhideelor si strada Fluviului, i este un fost sit cu folosin industrial, care este n
prezent dezafectat partial existand o hala o veche Orezarie (obiect de arhitectura protejat
al patrimoniului industrial) a fabricii de bere care exista odinioara pe tot terenul.
PROIECT LUNG SEM.10

PROVOCRI VIITOARE
Consideram o provocare viitoare o rezolvare a unei zone centrale a Bucurestiului care
poarta o ruina comunista dublu abandonata.
AMPLASAMENT. Situl propus desfurrii exerciiului tematic se afl intre Strada Stibei
Voda, Calea Plevnei, Constantin Noica si Splaiul Independentei
faza 1 ( PUZ- schematic, functiuni majore propuse), studiu echipe de cate 4 persoane,
faza 2 ( PUD- pt. o parte din zona , cu propunere schematica regulament) , studiu echipe
de cate 2-3 studenti si faza 3 - DETALIERE OBIECT de ARH. ( studiu individual).

58 atelier conf. dr. arh. Gheorghe Rosu


semestrul I
TEMA
STRUCTURI SPECIALE

V invitm s imaginai o structura speciala tip semnal sau pavilion temporar: un obiect de
arhitectur, un obiect de art, care s foloseasc ca mod de expresie primordial i creativ,
structura.

Date de tem
Prin localizarea sa urban , configuraia structurii propuse va trebui astfel conceput nct
s rezolve la nivel urban discrepantele si sa se constituie intr-un semnal.
Structura va aciona ca un magnet urban, un pol de atracie i distribuie n zon; va fi un
reper, un pol de sociabilitate urban.
Structura va avea caracter temporar, aadar va trebui gndita astfel nct s poat fi facil
montata i demontata. Structura va fi o structur uoar din lemn, metal, material textil,
cabluri, sau orice alt soluie constructiv inovativ. Ea va trebui astfel gndita nct s
poat proteja de soare sau de ploaie, cel puin local. Gabaritul su va fi dictat de analiza
contextului i de mesajul pe care vrea s l transmit, cci pavilionul se dorete a fi un
obiect de art.
PROIECT DE ARHITECTURA NR.2

TEMA PROGRAM
FORMA STRUCTURA TEHNOLOGIE
CLADIRI DE BIROURI (DE INALTIMI JOASE SI MEDII)
nelegerea cerinelor legate de protecia la foc, necesarul de parcri, de
spaiu verde.
nelegerea constrngerilor legate de regulamentul de urbanism care trebuie strict
urmrit.
Dimensionarea adecvat a circulaiilor verticale, fluxuri de oameni, securizarea
acceselor
Intelegerea relatiilor dintre diferitele functiunii necesare pentru crearea unui cadru
urban contemporan
Analiza contextului construit si natural in care se afla terenul. Identificarea
caracteristicilor specifice locatiei. Utilizarea acestor caracteristici in construirea unui
concept general care sa directioneze proiectul.
Personalizarea si nuantarea temei de proiect in cadrul conceptului definit anterior.
Urmarirea realizarii unui proiect care sa aiba la baza conceptul, contextul si o
expresie contemporana si personala.
Vor fi apreciate originalitatea abordarii studiului, soluiile inovative la nivel de
obiect de arhitectur, spaiu public, circulaii; rezolvare funcional (?)

semestrul II PROIECT DE ARHITECTURA NR.1

TEMA PROGRAM
STRUCTURI SPECIALE CLADIRI INSERT IN ZONA PROTEJATA CALEA
VICTORIEI
1. TEMA CADRU :
STRUCTUR - TEHNOLOGIE EXPRESIE
Tema generala a acestui semestru urmareste explorarea relatiei dintre expresia
spaial, structur i tehnologie, intr-un tesut urban dens si foarte valoros: zona protejata
nr.16CaleaVictoriei
(http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/c_victoriei.pdf)
Se propune spre studiu un set de doua terenuri invecinate in imediata proximitate a
Palatului telefoanelor cladire art deco ce a detinut recordul de cea mai inalta cladire din
Bucuresti pentru aproximativ 40 de ani, pina in anul 1970, respectiv in imediata vecinatate
a hotelului Novotel construit recent pe vechiul amplasament al Teatrului National dintre
1852-1944.
Este vorba despre:
1. terenul aflat pe str. Matei Millo nr.5, pe terenul pe care se afla un imobil de birouri din
anii 70 si alte citeva cladiri
2. terenul aflat pe str. Matei Millo nr.6, pe locul unui spatiu de parcare existent in spatele
hotelului Novotel.
59-atelier prof. dr. arh. Georgic Mitrache

BAZIN OLIMPIC DE NOT

Proiectul pentru o cldire care s adposteasc bazine de not de dimensiuni olimpice n


concordan cu prevederile FINA2 n regulamentul pentru cldiri. Prin acest proiect se
urmrete realizarea capacitii de sintez ntre organizarea unor funciuni complexe cu
spaii de dimensiuni diferite, fluxuri, poziionri impuse a unor elemente i conformarea
unor spaii adecvate pentru acestea, n ideea realizrii unei cldiri reprezentative att la
nivel naional ct i internaional. De asemenea, un punct important va fi reprezentat de
amplasarea n context urban i n context local a cldirii sau ansamblului de cldiri
propuse.

MUZEUL STRUCTURILOR

Fiecare pavilion n parte exploreaz calitile structurale i spaiale ce pot fi obinute prin
utilizarea unui singur material, att pentru structurile verticale ct i pentru cele orizontale.
De aceea, elaborarea proiectelor va avea ca punct de plecare descoperirea unor caliti
ale materialului i punerea lor n valoare cu ajutorul unui sistem constructiv coerent,
tradiional sau inovativ. Caracterul special al structurii ideate va fi dat de relaiile care se
stabilesc ntre: material i structur, structur i spaiu, spaiu i materialitate.
SCOP
Realizarea proiectului unuia din pavilioanele propuse i, prin aceasta, verificarea
capacitii de sintez ntre materialul folosit, structura aleas i spaiul imaginat.

CLIMAT EXTREM

Proiectul se mparte n etape de cercetare individual i n grup a temei propuse, precum


i n etape de elaborare propriu zis a proiectului, elaborate att individual ct i n grup.
Se va lucra la scri extreme, programul desfurndu se iniial pentru studierea unor
micro arhitecturi n baza unor principii studiate, ct i, apoi, n realizarea unor proiecte
care, prin programul, amplasamentul i arhitectura propus, rspund temei de semestru.
Se va studia pornind de la detaliu, de la principii de alctuire, pn la o scar a impactului
teritorial a spaiilor propuse. Studiul pe machet, elaborarea datelor n tabele i grafice,
studiul pe modele 3d realizate pe calculator, dar i comunicarea rezultatelor obinute sunt
eseniale.

S-ar putea să vă placă și