MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Agronomie
Catedra Zootehnie

BAZELE PROIECTĂRII ŞI
CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE

ÎNDRUMĂTOR PENTRU LUCRARI PRACTICE A STUDENŢELOR

ANULUI VI

C h i ș i n ă u - 2018

1
 Îndrumătorul de lucrări practice a fost elaborat de conf. universitar, doctor în ştiinţe
agricole, Eu. Nichiforov în conformitate cu programa analitică a cursului „Bazele proiectării
şi construcţii zootehnice” pentru specialitatea 614.1 - Zootehnie.

Se editează conform
hotărârii comisiei metodico-didactică
a Universităţii Agrare de Stat
din Moldova din __________ ___ ,
procesul verbal Nr. __ .

2
 Cuprins

Introducere ................................................................................................…………. 4

Tema 1. Baza legislativă privind autorizația de construire obiectelor zootehnice şi

organizarea lucrărilor de proiectare şi executare a lucrărilor de construcţie (4 ore)
………………………….....................................……………………………………….…5
Tema 2. Materiale și instrumente care sunt necesare pentru executarea desenului
tehnic. Formate in desenul tehnic industrial. Studiul liniilor utilizate în desenul tehnic. Modul
de împăturirea a copiilor desenelor tehnice(4 ore) ……………………………………………
45
Tema 3. Tema 3. Noţiuni de desen tehnic şi cotarea desenelor de construcţie. Scări
utilizate în desenul tehnic. Secţiuni. Clasificarea desenelor tehnice ( 4 ore)...........................60
Tema 4. Tema 4. Scrierea standardizată şi reprezentarea convenţională a materialelor
în secţiuni, ușilor si ferestrelor................................................................................................70
Tema 5. Fazele executării unui desen de construcție ( 4 ore)……………………….79
Tema 6. Noţiuni de calcul static şi de rezistenţă a elementelor de construcţie ....87
Tema 7. INFOGRAFICĂ. Aplicații cu AUTOCAD (4 ore)
…………………………………………………………………………….…………….100
Anexa 1...................................................................................................................105

3
 Introducere

Un proiect bine executat vă ajuta a să economisiți mult timp, bani si efort atunci când
veți trece la executarea acestuia.
La disciplina „Bazele proiectării şi construcţii zootehnice” se prezintă o mulţime
problemelor la nivelul experienţei şi realizărilor actuale acumulate în acest domeniu, cât în
ţara noastră, atât şi pe plan mondial.
Îndrumări de lucrări practice la disciplina „Bazele proiectării şi construcţii
zootehnice” a fost elaborat corespunzător programei analitice aprobată prin hotărârea
consiliului facultăţii de Agronomie.
Lucrările practice se realizează pe parcursul semestrului opt, anului IV şi au ca scop,
pe de o parte, acumularea de către studenţi a unor deprinderi noi necesare şi utile în viitoarea
lor profesie, respectiv, însuşirea noţiunilor de scriere standardizată şi de desen tehnic, iar pe
de altă parte, au ca scop aprofundarea cunoştinţelor dobândite la orele de curs privind
autorizaţia de construire, materiale de construcţie şi rezistenţa lor, amenajări constructive
interioare şi exterioare construcţiilor de producţie pentru diferite specii de animale domestice.
Lucrările practice se efectuează în cadrul disciplinei de „Bazele proiectării şi
construcţii zootehnice” în program de două ore săptămânal pe parcursul semestrului I al
anului IV, semestru care are o durată de 12 săptămâni, si au scop, pe de o parte, dobândirea de
către studenţi a unor deprinderi noi necesare şi utile în viitoarea lor profesiune, respectiv
însuşirea noţiunilor de scriere standardizată şi de desen tehnic, iar pe de altă parte, au ca scop
aprofundarea cunoştinţelor privind calculul de rezistenţă al unor elemente de construcţia
stâlpi, grinzi legate de funcţionalitatea adăposturilor pentru animale.
Prezentul îndrumător de lucrări practice a fost elaborat în scopul utilizării sale pentru
activitatea didactică a studenţilor de la cursurile de zi şi fără frecvenţă, cât şi în scopul
utilizării de către specialiştii din producţie, care sunt confruntaţi cu probleme de genul celor
ce sunt abordate în această lucrare.
Orice observaţie şi sugestie venite din partea cititorilor şi legate de conţinutul lucrării
de faţă vor fi primite cu satisfacţie şi recunoştinţă.

Autorul

Tema 1. Baza legislativă privind autorizația de construire obiectelor zootehnice

şi organizarea lucrărilor de proiectare şi executare a lucrărilor de construcţie (4 ore).
Scopul lucrării: a studia autorizația de construire obiectelor zootehnice şi baza
4
legislativă privind organizarea lucrărilor de proiectare şi realizarea lucrărilor de construcţie.
Obiectivele lucrării:
1. A studia modul de autorizație de construire obiectelor zootehnice.
2. Studiul legii Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţie. Chișinău-2014;
3. A studia Catalogul documentelor normative în construcții (Ediția II) Republica
Moldova Chișinău. 2014;
4. A studia Codul practic în construcţii (CP A.08.05:2014)
Ordinea îndeplinirii lucrării.
Obiectivul 1: Autorizația de construire obiectelor zootehnice.
Realizarea unei construcții este permisă numai dacă este obținută Autorizația de
construire în conformitate cu prevederile Legii Nr. 163 in 09.07.2010 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţie. Chișinău-2014 (Anexa 1).
Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației locale pe
baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea,
proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.
Autorizația de construire se eliberează în temeiul și cu respectarea documentațiilor de
urbanism și amenajarea teritoriului şi se eliberează pentru lucrări de construire,
reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel; a
monumentelor istorice, a căilor de comunicație, a dotărilor tehnico-edilitare subterane
sau aeriene, a spațiilor verzi, a parcurilor, a piețelor, a forajelor și excavărilor necesare
studiilor geotehnice și ridicărilor topografice, a exploatărilor de carieră, de balastieră, a
sondelor de gaze și petrol etc.
Autorizația de construire este necesară și în cazul unor lucrări cu caracter
provizoriu cum ar fi:chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și terenurile
publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, organizarea de tabere de corturi, căsuțe
sau rolule.
Cererea de eliberare a autorizației de construire va fi însoțită de Certificatul de
urbanism, act în care sunt cuprinse elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al
terenurilor și al construcțiilor.
Fără autorizație se pot executa următoarele lucrări de construire:
- reparații la acoperișuri, învelitori sau terase când nu se schimbă forma acestora și
materialele din care sunt executate;
- reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează
forma, dimensiunile golurilor și ale tâmplăriei;
- reparații și înlocuiri de sobe de încălzit;
- zugrăveli și vopsitorii interioare;
- zugrăveli și vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și
culorile clădirilor situate pe arterele principale de circulație;
- reparații la instalațiile și la echipamentele tehnico-sanitare ale clădirilor, fără
implicații asupra structurii de rezistență sau a aspectului arhitectural al acestora.
Pentru eliberarea autorizației de construire solicitantul va depune următoarea
documentație:
1.Certificatul de urbanism pentru imobilul în cauză (copie);
2.Dovada titlului de proprietate sau concesionare care conferă solicitantului dreptul

5
de construire (copie legalizată);
3.Proiectul pentru autorizația de construire (PAC) în două exemplare.
Proiectul în rândul său cuprinde:
3.1 Piese scrise: memoriu succint pentru fiecare specialitate-arhitectura;
Structura, instalații apă și canal, instalații electrice, instalații de încălzire.
3.2 Piese - desenate:
- încadrarea în zonă sau în teritoriul, organizarea circulației, funcționalitate,
vecinătăți, protecția mediului;
- plan de situație – parcela cadastrală, amplasare construcții existente și
propuse, cotele construcțiilor și distanțele, denumirea și destinația
construcțiilor, sistematizarea verticală a terenului, accesele în incintă
și în construcții, racorduri și branșamente utilități;
- plan fundații – pentru clădiri propuse, pentru clădirile existente
alăturate;
- planurile tuturor nivelurilor;
- secțiuni – cote de nivel, relații cu clădiri alipite;
- planul învelitorii – cote și pante, racord cu clădiri alipite;
- toate fațadele – pentru construcțiile propuse, pentru construcțiile
Învecinate, indicarea materialelor și a culorilor, nivelul terenului;
- desfășurări-încadrare în frontul arhitectural;
- proiect de organizare a executării lucrărilor - pe planșe separate în
cazul unor construcții de complexitate deosebită, pe planul de situație
în cazul unor construcții de mai mică amploare;
- verificarea proiectului conform prevederilor legale.
3.3 Avize:
- aviz geotehnic – stratificația terenului, condiții de fundare,
recomandare sistem constructiv;
- avize ale furnizorilor de utilități – alimentare cu apă, canalizare,
alimentare cu energie termică, gaze, telecomunicații, drumuri şi altele;
- referiri privind verificarea proiectului pentru autorizație de construire
(PAC) – rezistența și stabilitatea, siguranță la foc, protecția mediului şi altele;
- avize specifice amplasării construcțiilor – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Mediului, M.L.P.A.T. şi altele;
- alte avize specificate în Certificatul de urbanism.
Proiectul pentru autorizația de construire (P.A.C.) se elaborează de proiectant
autorizat.

Obiectivul 2: Studiul legii Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţie. Chișinău-2014;
La executarea sarcinii 2 studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
legea Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie fac
cunoștință cu:
1) Dispoziţii generale;

6
 2) Certificatul de urbanism pentru proiectare;
3) Certificatul de urbanism informativ;
4) Avizarea, verificarea şi aprobarea documentaţiei de proiect;
5) Autorizaţia de construcţie;
6) Autorizaţia de desfiinţare;
7) Emiterea Certificatelor de urbanism şi Autorizaţiei de construire/ desfiinţare;
8) Obligaţii şi responsabilităţi;
9) Dispoziţii finale şi tranzitorii.

Lege Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcţie Publicat : 03.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 155-158 art. Nr. 549.
MODIFICAT.
LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443.
LP86 din 19.04.13, MO119-121/31.05.13 art.368; în vigoare 01.06.13.
LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE.
Articolul 1. Obiectul, scopul şi sfera de reglementare a prezentei legi.
(1) Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea modului de autorizare,
avizare şi verificare a lucrărilor de proiectare, executare sau desfiinţare a construcţiilor şi
amenajărilor în conformitate cu documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului prin
aplicarea sistemului de documente normative în construcţii în scopul asigurării transparenţei
şi publicităţii la emiterea actelor administrative şi al creării unor condiţii favorabile mediului
de afaceri.
(2) Prevederile prezentei legi sânt obligatorii pentru autorizarea executării
construcţiilor de orice gen, categorie, destinaţie şi tip de proprietate, cu excepţia obiectelor cu
caracter militar sau secret, care se autorizează în mod special.
Articolul 2. Noţiuni principale în sensul prezentei legi, următoarele noţiuni
principale semnifică:
arhitect-şef – conducător al organului local de arhitectură şi urbanism, numit în
funcţie în modul stabilit;
autorizaţie de construire – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează
executarea lucrărilor de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism
pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect elaborate şi verificate;
[Art.2 noțiunea în redacția LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443;]
autorizaţie de desfiinţare – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează
executarea lucrărilor de demolare, totală sau parţială, a unei construcţii/amenajări;
aviz de racordare la reţele – document scris, valabil pentru un amplasament, care se
eliberează solicitantului (beneficiarului) de către furnizor (deţinător de utilităţi) sub formă de
condiţii tehnice privind racordarea la reţelele edilitare pentru a asigura funcţionalitatea
construcţiei;
certificat de urbanism pentru proiectare – act cu caracter reglementator, eliberat de
către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripţiile şi
elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al
unui imobil/teren, stabilite prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, şi

7
care permite elaborarea documentaţiei de proiect;
certificat de urbanism informativ – act cu caracter facultativ, eliberat de către
emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) elementele ce caracterizează
regimul juridic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil/ teren, stabilite prin
documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, necesar în cazul vânzării-cumpărării,
dării în arendă, dezmembrării, parcelării, comasării, partajării, moştenirii terenului destinat
construcţiei sau a imobilului în care se preconizează lucrări de reconstrucţie, precum şi în
cazul apariţiei unor litigii patrimoniale;
construcţii auxiliare, anexe – construcţii cu caracter definitiv sau provizoriu, menite
să asigure activităţi complementare funcţiei de activitate/locuire, care, fiind amplasate în
vecinătatea construcţiei principale, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională
distinctă. Din categoria construcţiilor auxiliare, anexelor fac parte: bucătării de vară, şure,
grajduri pentru animale, depozite, garaje, sere, piscine, băi;
construcţii cu caracter provizoriu – construcţii autorizate care, conform
documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, au o durată de existenţă limitată,
stabilită de către emitent. Din categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte:
chioşcuri, gherete, pavilioane, cabine, corpuri şi panouri de afişaj, copertine, pergole sau alte
obiecte similare;
documentaţie de proiect – piese scrise şi desenate care cuprind soluţii tehnice şi
economice de realizare a obiectivului de investiţii în volumul stabilit de documentele
normative;
emitent - autoritatea executivă a administraţiei publice locale;
lucrări de construcţie – ansamblu de operaţii efectuate cu ajutorul mecanismelor,
maşinilor, precum şi manopera, în vederea realizării, reconstruirii, restaurării sau consolidării
unei construcţii;
lucrări de desfiinţare – ansamblu de operaţii efectuate cu ajutorul mecanismelor,
maşinilor, precum şi manopera, în vederea demolării, totale sau parţiale, a unei
construcţii/amenajări;
plan de trasare a reţelelor – schemă elaborată de către organul local de arhitectură şi
urbanism, prin care se stabilesc soluţii oportune de pozare a reţelelor edilitare exterioare în
conformitate cu documentaţia de urbanism şi avizele de racordare;
reţele edilitare – sisteme de alimentare cu apă, canalizare, energie termică, gaze
naturale, energie electrică, comunicaţii electronice, alte utilităţi;
schiţă de proiect – piese desenate care reflectă ideea creativă a arhitectului privind
soluţiile arhitecturale şi de amplasare a unei construcţii, care ulterior pot fi realizate în
documentaţia de proiect. Schiţa de proiect este alcătuită din: plan de încadrare, plan general,
faţade, soluţii cromatice, desfăşurata unei porţiuni de front stradal;
solicitant (beneficiar) – persoană fizică sau juridică care intenţionează să desfăşoare
activităţi ce cad sub incidenţa prezentei legi;

tranşă – parte componentă a unui complex de construcţii, care poate fi proiectată,

construită, recepţionată şi utilizată autonom până la finalizarea integrală a complexului sau
parte componentă a documentaţiei de proiect, care include pregătirea şantierului pentru
construcţie.
Capitolul II. CERTIFICAT DE URBANISM PENTRU PROIECTARE.

8
 Articolul 3.
(1) Depunerea documentelor pentru obţinerea certificatului de urbanism pentru
proiectare.
a) Certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr.1) se elaborează şi se emite
în baza cererii în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în
original şi în copii, următoarele documente:
b) [Art.3 al.(1) modificat prin  LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
[Art.3 al.(1), lit. a) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
b) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru
persoană juridică);
c) raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau
consolidare a imobilului  existent, elaborat de către experţi tehnici atestaţi;
d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese
pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie  şi în perioada
exploatării obiectului construit;
e) schiţa de proiect avizată de arhitectul-şef, în cazul amplasării construcţiei în
zonă cu regim special stabilit prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului;
f) schiţa de proiect avizată de Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice de pe
lângă Ministerul Culturii, în cazul intervenţiilor la monumentele de istorie, artă şi arhitectură
sau în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de
stat;
[Art.3 al.(1), lit. f) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288]
[Art.3 al.(1), lit. g) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
[Art.3 al.(1), lit. g) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288]
(2) Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.
(3) În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin. (1),
emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii.
(4) După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin. (1), originalele se
restituie solicitantului (beneficiarului).
(5) Dovada privind achitarea plăţii se prezintă în momentul eliberării certificatului de
urbanism pentru proiectare.
Articolul 4. Elaborarea certificatului de urbanism pentru proiectare.
(1) Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentaţiei de
urbanism şi de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură şi urbanism din
cadrul administraţiei publice locale.
(2) În lipsa documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, emitentul este
obligat să elaboreze, prin intermediul serviciilor sale abilitate, o schemă de amplasare a
imobilului/terenului şi a reţelelor edilitare, care, fiind avizată de către arhitectul-şef, organele
supravegherii de stat (centrul de medicină preventivă, inspectoratul ecologic, serviciul de
pompieri şi salvatori), INCP „Urbanproiect” (pentru toate localităţile, cu excepţia
municipiului Chişinău), IMP „Chişinăuproiect” (pentru municipiul Chişinău), va servi drept
temei pentru elaborarea şi emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare.
(3) Prezentarea spre avizare a schemelor de amplasare către organele supravegherii
de stat şi instituţiile menţionate la alin. (2) se pune în seama emitentului.
(4) Organele supravegherii de stat şi instituţiile menţionate la alin. (2) vor examina

9
schemele de amplasare şi vor elibera avizele respective în cel mult 5 zile lucrătoare.
(5) Organele supravegherii de stat şi instituţiile menţionate la alin. (2) vor elibera avizele
gratuit.
(6) În cazul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru
imobilele/terenurile amplasate în zonele asupra cărora s-a instituit prin documentaţia de
urbanism şi de amenajare a teritoriului un regim special, emitentul va obţine avizele prevăzute
de legislaţie.
(7) Avizele solicitate de către emitent conform alin. (6) se vor elibera gratuit  în cel
mult 10 zile lucrătoare. În caz de depăşire a termenului stabilit, avizul va fi considerat ca fiind
pozitiv.
(8) Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în 2 exemplare. Un
exemplar se eliberează solicitantului (beneficiarului), iar altul se păstrează în arhiva
emitentului.
Articolul 5. Termenul de elaborare şi eliberare a certificatului de urbanism pentru
proiectare şi valabilitatea acestuia.
(1) Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se eliberează
solicitantului (beneficiarului) în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
(2) În cazul elaborării certificatului de urbanism pentru proiectare în condiţiile art. 4
alin. (2) şi (6), termenul de emitere nu va depăşi 30 de zile lucrătoare.
(3) Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare reprezintă
durata elaborării documentaţiei de proiect, care nu poate depăşi 24 de luni de la data emiterii
certificatului.
(4) La cererea titularului, termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru
proiectare poate fi prelungit o singură dată pe un termen de până la 12 luni.
(5) Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare se
consideră consumat după avizarea de către arhitectul-şef a documentaţiei de proiect în volum
de: plan general (plan de situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare
a executării  lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare.
Articolul 6. Conţinutul certificatului de urbanism pentru proiectare.
(1) Certificatul de urbanism pentru proiectare va cuprinde prescripţii şi elemente
privind:
a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la:
– situarea terenului în intravilan sau în extravilan;
– dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului şi servituţile care îl grevează;
– extrasele din documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului sau din
regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone
protejate, interdicţii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public,
monumente de arhitectură etc.);
– statutul de monument al imobilului sau al zonei construite în care se solicită
proiectarea;
[Art.6 al.(1), lit. a) modificată prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288]
b) regimul economic al imobilului/terenului, cu referire la:
– folosinţa actuală;
– reglementările fiscale specifice localităţii sau zonei respective;
c) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la:

10
 – echiparea cu reţele edilitare;
– caracteristica geotehnică a terenului;
– lucrările conexe de interes public necesare funcţionării obiectului;
– construcţiile sau reţelele edilitare supuse demolării sau strămutării din zona
periculoasă a şantierului;
d) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la:
– destinaţia imobilului/terenului, stabilită prin documentaţia de urbanism şi de
amenajare a teritoriului;
– capacitatea construcţiei preconizate;
– dimensiunile şi suprafeţele parcelelor;
– alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile  adiacente şi distanţele dintre
construcţii şi proprietăţile vecine;
– înălţimea construcţiei;
– aspectul construcţiei (expresivitate arhitecturală, echilibru compoziţional, finisaje
etc.);
– circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor, accesele şi parcajele necesare;
– procentul de ocupare a terenului (P.O.T.);
– coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.);
– necesitatea prezentării spre aprobare a schiţei de proiect.
(2) La certificatul de urbanism pentru proiectare, emitentul va anexa:
a) planul de amplasare a imobilului/terenului, cu indicarea dimensiunilor/hotarelor
acestuia;
b) avizul sanitar;
c) avizul de acordare a terenului pentru amplasarea, proiectarea obiectelor ca rezultat
al participării în comisii la alegerea loturilor;
[Art.6 al.(2), lit. c) în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
d) avizul serviciului pompieri şi salvatori.
(3) Organele supravegherii de stat eliberează gratuit, în termen de până la 5 zile
lucrătoare, avizele prevăzute la alin. (2).
Capitolul III. CERTIFICATUL DE URBANISM INFORMATIV.
Articolul 7. Depunerea documentelor pentru obţinerea certificatului de urbanism
informativ.
(1) Certificatul de urbanism informativ (anexa nr.2) se elaborează şi se eliberează în
baza cererii, la care se anexează, în original şi în copie, buletinul de identitate (pentru
persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică).
(2) În caz de litigii patrimoniale, pot fi solicitate documente specifice cazului dat.
(3) După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin. (1), originalele se
restituie solicitantului (beneficiarului).
(4) Dovada privind achitarea plăţii se prezintă în momentul eliberării certificatului de
urbanism informativ.
Articolul 8. Termenul de elaborare şi eliberare a certificatului de urbanism
informativ şi valabilitatea acestuia.
(1) Certificatul de urbanism informativ se elaborează şi se eliberează în cel mult 20
de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii şi este valabil 6 luni.
(2) Certificatul de urbanism informativ se elaborează în baza documentaţiei de

11
urbanism şi de amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură şi urbanism din
cadrul administraţiei publice locale.
(3) Certificatul de urbanism informativ se elaborează în 2 exemplare. Un exemplar se
eliberează solicitantului (beneficiarului), iar altul se păstrează în arhiva emitentului.
Articolul 9. Conţinutul certificatului de urbanism informativ.
Certificatul de urbanism informativ va cuprinde elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului/terenului, cu referire la:
– situarea imobilului/terenului în intravilan sau în extravilan;
– dreptul de proprietate asupra imobilului/terenului şi servituţile care îl grevează;
– extrase din documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului sau din
regulamentele aferente, care instituie un regim special asupra imobilului/terenului (zone
protejate, interdicţii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public,
monumente de arhitectură etc.);
– statutul de monument al imobilului sau al zonei construite;
[Art.9 al.(1), lit. a) modificată prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
b) regimul tehnic al imobilului/terenului, cu referire la reţelele edilitare;
c) regimul arhitectural-urbanistic, cu referire la:
– destinaţia imobilului/terenului, stabilită prin documentaţia de urbanism  şi de
amenajare a teritoriului;
– procentul de ocupare a terenului (P.O.T.);
– coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.).
Capitolul IV. AVIZAREA, VERIFICAREA ŞI APROBAREA
DOCUMENTAŢIEI DE PROIECT.
Articolul 10. Acte pentru elaborarea documentaţiei de proiect.
(1) Avizele de racordare la reţelele edilitare, necesare pentru elaborarea
documentaţiei de proiect, vor fi eliberate gratuit solicitantului (beneficiarului) de către
furnizori (deţinători de utilităţi) în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data solicitării.
(2) Planul de trasare a reţelelor se eliberează gratuit solicitantului (beneficiarului) de
către emitent în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării.[Art.10 în redacţia LP153 din
30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
[Art.10 modificat prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288]
Articolul 11. Verificarea documentației de proiect.
(1) Documentația de proiect elaborată în baza certificatului de urbanism pentru
proiectare se supune în mod obligatoriu verificării de către verificatorii de proiecte atestați din
cadrul instituțiilor autorizate în verificarea proiectelor.
(2) Documentația de proiect elaborată în corespundere cu normativele și standardele
naționale, verificată în modul stabilit la alin. (1), nu necesită avizare suplimentară în organele
supravegherii de stat.
(3) Documentația de proiect pentru rețelele edilitare elaborată în baza avizelor de
racordare la utilități, a planului de trasare a acestora și în conformitate cu documentele
normative nu se avizează suplimentar de către furnizori (deținători de utilități).
[Art.11 în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
[Art.11 modificat prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
Capitolul V. AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE.
Articolul 12. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de construire.

12
 (1) Autorizaţia de construire (anexa nr. 3) se emite în baza cererii în care se indică
locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării
acesteia. La cerere se anexează următoarele documente:
[Art.12 al.(1) modificat prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443] [Art.12
al.(1), lit.
a) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
b) certificatul de urbanism pentru proiectare;
c) extrasul din documentaţia de proiect în volum de: memoriu explicativ, plan
general (plan de situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a
executării lucrărilor de construcţie;
[Art.12 al.(1), lit. c) modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
d) avizele de verificare a documentaţiei de proiect (compartimentele: plan general,
arhitectură, rezistenţă) sau raportul unic de verificare a documentaţiei de proiect;
e) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare
(pentru persoană juridică); 
f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant (beneficiar) şi
proiectant;
g) extrasul din procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor
Istorice de pe lângă Ministerul Culturii privind avizarea pozitivă a proiectului de execuţie, în
cazul proiectării intervenţiilor la monumentele de istorie, artă şi arhitectură sau în zonele
construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;.
[Art.12 al.(1), lit. g) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la art. 6 alin
(2) şi (3) din Legea nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului
arheologic.
[Art.12 al.(1), lit. h) în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
[Art.12 al.(1), lit. h) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
(2) Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) se prezintă în original şi în copii, cu excepţia
documentelor prevăzute la lit. c), care se prezintă doar în original.
(4) După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin. (1), originalele se
restituie solicitantului (beneficiarului).
(5) În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin. (1),
emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii.
(6) Dacă emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) şi nu a informat în scris
solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizaţia de construire se consideră eliberată. În
acest caz, solicitantul (beneficiarul) este în drept să înceapă executarea lucrărilor, informând
în scris emitentul şi Inspecţia de Stat în Construcţii.
(7) La survenirea situaţiei prevăzute la alin. (6), emitentul eliberează necondiţionat
autorizaţia de construire în cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii informaţiei despre
începerea executării lucrărilor.
(8) Autorizaţia de construire poate fi eliberată pe tranşe sau poate prevedea
executarea lucrărilor de construcţie pe tranşe dacă documentaţia de proiect stabileşte aceste
reglementări.
(9) Lucrările de intervenţie urgentă, în cazuri de forţă majoră, se autorizează imediat,

13
urmând ca documentaţia de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.
(10) Emitentul este obligat, în cel mult 3 zile lucrătoare, să transmită o copie a autorizaţiei de
construire la Inspecţia de Stat în Construcţii pentru informare.
[Art.12 al.(10) în redacţia LP86 din 19.04.13, MO119-121/31.05.13 art.368; în
vigoare 01.06.13].
Articolul 13. Conţinutul autorizaţiei de construire.
(1) Autorizaţia de construire va cuprinde date privind:
a) locul amplasării imobilului/terenului;
b) condiţiile speciale de executare a lucrărilor de construcţie;
c) instituţia de proiectare;
d) termenul de începere a lucrărilor de construcţie;
e) durata executării lucrărilor de construcţie.
(2) Emitentul autorizaţiei de construire poate pune condiţii speciale pentru perioada
executării lucrărilor autorizate, ce ţin de:
a) utilizarea domeniului public (accese în zona şantierului, închideri de drumuri
publice, ocupări temporare de spaţii publice, devieri ale circulaţiei auto şi/sau pietonale,
executare a unor drumuri provizorii, instalare a unor elemente de publicitate);
b) protecţia proprietăţilor din vecinătate;
c) protecţia mediului;
d) obligativitatea monitorizării şi supravegherii arheologice a lucrărilor de excavare.
[Art.13 al.(2), lit. d) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
Articolul 14. Lucrările de construcţie care se pot executa fără certificat de urbanism
pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire.
(1) Se pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de
construire lucrările care nu modifică structura de rezistenţă, aspectul exterior, caracteristicile
iniţiale ale construcţiilor şi ale instalaţiilor aferente. Din categoria acestor lucrări fac parte:
a) reparaţii pentru împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, dacă nu se modifică
forma acestora;
b) înlocuiri şi reparaţii ale pardoselilor, pieselor de tâmplărie interioare şi exterioare,
dacă se păstrează forma şi dimensiunile golurilor;
c) lucrări de finisări interioare;
d) lucrări de finisări exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi soluţiile
cromatice;
e) înlocuiri sau reparaţii ale sobelor, instalaţiilor, sistemelor, echipamentului şi
utilajului tehnico-sanitar din interiorul clădirilor;
f) înlocuiri sau reparaţii la branşamente exterioare, aferente construcţiilor, în limitele
proprietăţii;
g) reparaţii curente ale căilor de comunicaţii, accese de transport, parcări, trotuare şi
scări;
h) lucrări de întreţinere, reparaţii curente ale infrastructurii căilor de comunicaţii,cu
menţinerea traseelor, funcţiunilor, suprafeţelor şi volumetriei;
i) lucrări funerare subterane şi supraterane în cimitire;
j) instalarea mobilierului urban;
k) amenajarea terenului aferent construcţiei existente;
l) construcţii auxiliare, anexe cu suprafaţa construită de până la 15 m2 la casele de

14
locuit particulare, amplasate pe terenuri private.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul intervenţiilor la monumentele de
istorie, artă şi arhitectură înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de
stat, categoriile de lucrări descrise la lit. a), b), d), e), k) şi l) se vor executa în baza
certificatelor de urbanism pentru proiectare şi a autorizaţiilor de construire, iar categoriile de
lucrări descrise la lit. c), f), g), h), i) şi j) se vor executa în baza avizului prealabil pozitiv al
Ministerului Culturii.
[Art.14 al.(2) introdus prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288; alineatul
unic devine al.(1)].
Articolul 15. Termenul de începere a lucrărilor de construcţie şi durata executării
lucrărilor de construcţie.
(1) Emitentul autorizaţiei de construire stabileşte termenul de începere a lucrărilor de
construcţie de până la 6 luni din data eliberării acesteia.
(2) Neînceperea lucrărilor în termenul stabilit prin autorizaţia de construire duce la
pierderea valabilităţii acesteia, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii în condiţiile
prevăzute la art. 12.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazuri motivate, dacă lucrările de
construcţie nu pot fi începute în termenul stabilit, se poate solicita, cu cel puţin 10 zile
lucrătoare înaintea expirării, prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie.
Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie poate fi efectuată o singură dată
pe un termen de până la 6 luni.
(4) În cazul schimbării proprietarului, autorizaţia de construire rămâne valabilă, cu
toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din ea, fără modificarea obiectului autorizaţiei, iar noul
proprietar este obligat să înştiinţeze emitentul care a eliberat autorizaţia în cauză despre
intrarea sa în posesiune.
(5) Durata executării lucrărilor se stabileşte în autorizaţia de construire în baza
proiectului de organizare a executării lucrărilor de construcţie şi documentelor normative. În
cazul unor motive argumentate, durata executării lucrărilor poate fi prelungită pe un termen
calculat în funcţie de volumul lucrărilor de construcţie executat la momentul solicitării
prelungirii şi interesul public.
(6) În cazul în care lucrările încep în termenul stabilit conform alin. (1) şi (3),
autorizaţia de construire se consideră valabilă pentru toată durata executării lucrărilor.
(7) Autorizaţia de construire se elaborează în 2 exemplare. Un exemplar se eliberează
solicitantului (beneficiarului), iar altul se păstrează în arhiva emitentului.
Articolul 16. Obţinerea unei noi autorizaţii de construire.
În cazul în care, pe perioada executării lucrărilor de construcţie, în documentaţia de
proiect se operează modificări care pot afecta prescripţiile stabilite în cadrul regimului
arhitectural-urbanistic al certificatului de urbanism pentru proiectare (capacitatea construcţiei,
alinierea construcţiei faţă de străzile adiacente şi distanţele între construcţii, înălţimea
construcţiei, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului), este
obligatorie obţinerea unui nou certificat de urbanism pentru proiectare şi a unei noi autorizaţii
de construire în condiţiile prezentei legi, cu sistarea necondiţionată a lucrărilor până la
obţinerea noii autorizaţii.
Capitolul VI. AUTORIZAŢIA DE DESFIINŢARE.
Articolul 17. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de desfiinţare.

15
 (1) Autorizaţia de desfiinţare (anexa nr. 4) se emite în baza:
a) cererii în care se indică locul amplasării imobilului/terenului, în cel mult 10 zile
lucrătoare de la data înregistrării acesteia. La cerere se anexează următoarele documente:
[Art.17 al.(1) modificat prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
[Art.17 al.(1), lit. a) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443]
b) proiectul de organizare a executării lucrărilor de desfiinţare;
[Art.17 al.(1), lit. b) modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443.
c) buletinul de identitate (pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare
(pentru persoană juridică);
d) expertiza tehnică, în cazul desfiinţării parţiale a imobilului;
e) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren, ale căror interese
pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de desfiinţare totală sau parţială a
imobilului;
f) avizul pozitiv al Ministerului Culturii, în cazul monumentelor de istorie, artă şi
arhitectură sau al obiectelor situate în zone construite înscrise în Registrul monumentelor
Republicii Moldova ocrotite de stat;
[Art.17 al.(1), lit. f) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
[Art.17 al.(1), lit. g) abrogată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
[Art.17 al.(1), lit. g) introdusă prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
(2) Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin. (1) nu se admite.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) se prezintă în original şi în copii, cu excepţia
documentului prevăzut la lit. b), care se prezintă doar în original.
(4) După verificarea copiilor de pe documentele prevăzute la alin. (1), originalele se
restituie solicitantului (beneficiarului).
(5) În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin. (1),
emitentul va refuza primirea setului de documente la momentul depunerii cererii.
(6) Dacă emitentul nu a respectat termenul stabilit la alin. (1) şi nu a informat în scris
solicitantul (beneficiarul) despre refuz, autorizaţia de desfiinţare se consideră eliberată. În
acest caz, solicitantul (beneficiarul) este în drept să înceapă executarea lucrărilor, informând
în scris emitentul şi Inspecţia de Stat în Construcţii.
(7) La survenirea situaţiei prevăzute la alin. (6), emitentul eliberează necondiţionat
autorizaţia de desfiinţare în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii informaţiei
despre începerea executării lucrărilor.
Articolul 18. Conţinutul autorizaţiei de desfiinţare.
Autorizaţia de desfiinţare va cuprinde date privind:
a) locul amplasării imobilului supus desfiinţării;
b) condiţiile speciale de executare a lucrărilor de desfiinţare;
c) instituţia de proiectare;
d) termenul de începere a lucrărilor de desfiinţare;
e) durata executării lucrărilor de desfiinţare.
Articolul 19.Termenul de începere a lucrărilor de desfiinţare şi durata executării
lucrărilor de desfiinţare.
(1) Emitentul autorizaţiei de desfiinţare stabileşte termenul de începere a lucrărilor de
până la 6 luni din data eliberării acesteia.
(2) Neînceperea lucrărilor de desfiinţare în termenul stabilit prin autorizaţia de

16
desfiinţare duce la pierderea valabilităţii acesteia, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii
în condiţiile prevăzute la art. 17.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazuri motivate, dacă lucrările de
desfiinţare nu pot fi începute în termenul stabilit, se poate solicita, cu cel puţin 10 zile
lucrătoare înaintea expirării, prelungirea termenului de începere a lucrărilor de desfiinţare.
Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de desfiinţare poate fi efectuată o singură dată
pe un termen de până la 6 luni.
(4) În cazul schimbării proprietarului, autorizaţia de desfiinţare rămâne valabilă cu
toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din ea, fără modificarea obiectului autorizaţiei, iar noul
proprietar este obligat să înştiinţeze emitentul care a eliberat autorizaţia în cauză despre
intrarea sa în posesiune.
(5) Durata executării lucrărilor se stabileşte în autorizaţia de desfiinţare în baza
proiectului de organizare a lucrărilor de desfiinţare. În cazul unor motive argumentate, durata
executării lucrărilor poate fi prelungită o singură dată pe un termen de până la 6 luni.
(6) Autorizaţia de desfiinţare se elaborează în 3 exemplare. Un exemplar se
eliberează solicitantului (beneficiarului), altul se păstrează în arhiva emitentului, al treilea se
transmite oficiului cadastral teritorial.
Articolul 20. Lucrări care se pot executa fără autorizaţie de desfiinţare se pot executa
fără autorizaţie de desfiinţare lucrări de demontare, demolare a construcţiilor care nu sânt
înregistrate în registrul bunurilor imobile.
Capitolul VII. EMITEREA CERTIFICATELOR DE URBANISM ŞI
AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE.
Articolul 21. Dispoziţii generale privind emiterea certificatelor de urbanism şi
autorizaţiei de construire/desfiinţare.
(1) Certificatele de urbanism şi autorizaţia de construire/desfiinţare se emit de către
primarii municipiilor, oraşelor, comunelor şi satelor pentru construcţii (lucrări de
construcţie/desfiinţare) de orice destinaţie şi tip de proprietate.
(2) Pentru obiecte complexe (magistrale de transport şi comunicaţii), amplasate pe
terenuri ale mai multor unităţi administrativ-teritoriale, certificatele de urbanism pentru
proiectare şi autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit de către preşedinţii raioanelor în
baza avizelor eliberate de către primarii localităţilor pe ale căror teritorii se vor desfăşura
activităţile preconizate.
(3) Primarul localităţii va emite avizul stabilit la alin. (2) în cel mult 10 zile
lucrătoare de la data primirii solicitării. Avizul va conţine informaţii necesare pentru
elaborarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi autorizaţiei de construire/desfiinţare.
Articolul 22. Semnatarii certificatelor de urbanism şi ai autorizaţiilor de
construire/desfiinţare.
(1) Certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire/desfiinţare se semnează de
primar sau, după caz, preşedintele raionului, de secretarul consiliului local şi de arhitectul-şef.
(2) Dacă în structura emitentului nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, actele
menţionate la alin.(1) se semnează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice
locale ierarhic superioare, cu respectarea termenelor prevăzute de prezenta lege. Activităţile în
cauză vor fi realizate de emitent fără implicarea solicitantului (beneficiarului).
Capitolul VIII. OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI.
Articolul 23. Obligaţiile solicitantului (beneficiarului) autorizaţiei de

17
construire/desfiinţare.
(1) Solicitantul (beneficiarul) autorizaţiei de construire/desfiinţare este obligat, în
termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, să informeze Inspecţia de
Stat în Construcţii, precum şi Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, în cazul
monumentelor de istorie, artă şi arhitectură sau al obiectelor situate în zone construite înscrise
în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, prin depunerea declaraţiei
(anexa nr. 5).
[Art.23 al.(1) modificat prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443][Art.23
al.(1) modificat prin LP62 din 04.04.13, MO91/20.04.13 art.288].
(2) Dacă solicitantul (beneficiarul) nu a prezentat declaraţia în modul şi în termenul
stabilit la alin. (1) şi se constată faptul începerii lucrărilor, data începerii lucrărilor se
consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei de construire/desfiinţare.
Articolul 24. Obligaţiile emitentului certificatului de urbanism şi autorizaţiei de
construire/ desfiinţare.
(1) Emitentul are următoarele obligaţii:
a) instituirea şi ţinerea unor registre separate ale certificatelor de urbanism şi ale
autorizaţiilor de construire/desfiinţare emise, în care se vor înscrie data de primire a
documentelor şi cea de eliberare a actului administrativ respectiv solicitantului
(beneficiarului);
a1) eliberarea pentru solicitant (beneficiar) a unui certificat (anexa nr. 6) care să
confirme depunerea cererii de obținere a actului solicitat, cu indicarea datei de înregistrare din
registrul corespunzător;
[Art.24 al.(1), lit.a1) introdusă prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
b) asigurarea interacţiunii subdiviziunilor sale în vederea obţinerii documentaţiei
necesare fără implicarea solicitantului (beneficiarului);
c) asigurarea accesului public la registrele certificatelor de urbanism şi ale
autorizaţiilor de construire/desfiinţare emise.
(2) În vederea executării prevederilor alin. (1) lit. c), emitentul este obligat să execute
pe suport de hârtie copii de pe registrele certificatelor de urbanism şi ale autorizaţiilor de
construire/desfiinţare emise şi să asigure gratuit şi nerestricţionat accesul tuturor persoanelor
la ele, cu actualizarea la zi a registrelor respective.
Articolul 25. Responsabilitatea solicitantului (beneficiarului).certificatului de
urbanism şi al autorizaţiei de construire/ desfiinţare.
Solicitantul (beneficiarul) certificatului de urbanism şi al autorizaţiei de
construire/desfiinţare poartă responsabilitate personală pentru veridicitatea datelor indicate în
cererea de obţinere a actului respectiv şi a documentelor anexate la cerere.
Articolul 26. Responsabilitatea emitentului.
Responsabilitatea pentru emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de
construire/desfiinţare revine solidar semnatarilor acestora.
Articolul 27. Plata pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de
construire/desfiinţare.
(1) Plăţile pentru emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de
construire/desfiinţare se stabilesc de către consiliile locale în limitele prevăzute de prezenta
lege şi se transferă la bugetul emitentului.
(2) Pentru emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare sau a certificatului de

18
urbanism informativ, solicitantul (beneficiarul) va achita plata stabilită anual prin decizia
consiliului local ce nu va depăși suma de 50 de lei.
(3) Pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, solicitantul (beneficiarul) va
achita plata stabilită anual prin decizia consiliului local ce nu va depăși suma de 100 de lei.
(4) Nu se achită plată pentru prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de
urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.
(5) Nu se achită plată pentru emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de
construire/desfiinţare pentru obiectele finanţate din mijloace financiare publice, pentru lucrări
de utilitate publică de interes naţional.
(6) Consiliile locale sânt în drept să acorde facilităţi pentru unele categorii de
persoane în limitele prevăzute de prezenta lege.
[Art.27 în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
[Art.27 modificat prin LP86 din 19.04.13, MO119-121/31.05.13 art.368; în vigoare
01.06.13].
Articolul 28. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţie.
(1) Construcţiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a
documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire se consideră construcţii neautorizate.
(2) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea
contravenţională sau penală.
Capitolul IX. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII.
Articolul 29. (1) Pentru lucrările de utilitate publică de interes naţional, certificatul
de urbanism pentru proiectare şi autorizaţia de construire/desfiinţare se emit de către organul
naţional de dirijare în construcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Guvernul, în termen de 3 luni:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în
conformitate cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va asigura revizuirea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a
actelor normative aprobate de ele care contravin prezentei legi.
(3) Până la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege, actele legislative şi
normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin acesteia.
[Art.29 al.(4) abrogat prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Mihai
GHIMPU
Nr. 163. Chişinău, 9 iulie 2010.
anexa nr.1.
anexa nr.2.
anexa nr.3.
[Anexa nr.3 modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
anexa nr.4.
[Anexa nr.4 modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
anexa nr.5.
Anexa nr.5 modificată prin LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
anexa nr.6.

19
 [Anexa nr.6 în redacţia LP153 din 30.07.15, MO223/14.08.15 art.443].
[Anexa nr.6 introdusă prin LP86 din 19.04.13, MO119-121/31.05.13 art.368; în
vigoare 01.06.13].

Obiectivul 3. A studia Catalogul documentelor normative în construcții (Ediția

II) Republica Moldova Chișinău. 2014.
La executarea sarcinii 2 studenţii, lucrând în mod individual, fac cunoștință cu
Catalogul documentelor normative în construcții (Ediția II).
APROBAT
prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale
şi construcţiilor nr. 22a din 28 februarie 2014
(publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
21.03.2014, nr. 66-71, art. 355)
PREAMBUL.
1. În conformitate cu Legea nr. 721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în
construcţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 25, art. 259), cu modificările
şi completările ulterioare, documentele normative în construcţii constituie componenta
principală a sistemului calităţii în construcţii. Documentele normative în construcţii stabilesc
cerinţe, respectarea cărora asigură îndeplinirea de către clădirile, construcţiile şi lucrările
publice (în ansamblu şi în parte) a condiţiilor de utilizare şi, din acest punct de vedere, a
cerinţelor esenţiale stabilite de Lege.
2. Actualmente, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a iniţiat procesul
de reformare a sistemului de reglementare tehnică a construcţiilor, în scopul armonizării
acestuia cu standardele europene şi internaţionale.
Reformarea sistemului de reglementare tehnică a construcţiilor este un proces
complex şi de durată, care presupune existenţa unei perioade de tranziţie de la normativele în
construcţii în vigoare la standardele europene şi internaţionale.
3. Reieşind din cele relatate mai sus, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Construcţiilor a elaborat Catalogul documentelor normative în construcţii în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova la data de 01 ianuarie 2014, care urmează a fi actualizat anual.
Documentele normative în construcţii incluse în Catalog sunt în vigoare pe teritoriul
Republicii Moldova, până la înlocuirea sau armonizarea lor cu standardele europene şi
internaţionale respective.
4. Catalogul documentelor normative în construcţii este divizat în două părți.
Partea întâi cuprinde lista Documentelor normative în construcţii naţionale, sistematizate în
conformitate cu documentul normativ în construcţii NCM A.01.02 „Sistemul de
documente normative în construcţii”, iar partea a doua cuprinde Lista Standardelor naționale
în construcții.
4.1. Documente normative în construcţii naţionale sunt sistematizate în
următoarele grupe:
A. Normative şi standarde metodico-organizatorice;
B. Urbanism şi amenajarea teritoriului;
C. Clădiri şi funcţionalitatea lor;
D. Construcţii hidrotehnice, rutiere şi speciale;
E. Fiabilitatea, siguranţa şi protecţia construcţiilor;

20
 F. Elemente de construcţii;
G. Reţele şi echipamente aferente construcţiilor;
H. Materiale de construcţii;
K. Maşini, utilaje şi unelte pentru construcţii;
L. Economia construcţiilor.
4.1.2. Documente normative în construcţii naţionale sunt:
- normative în construcţii moldovene (NCM), aprobate de organul central de
specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor;
- coduri practice în construcţii (CP), aprobate de organul central de specialitate al
administraţiei publice în domeniul construcţiilor;
- indicatoare de norme de deviz, aprobate de organul central de specialitate al
administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
4.1.3. Documente normative în construcţii ale fostei URSS, care sunt divizate în
două categorii:
- documente normative în construcţii cu aplicare obligatorie;
- documente normative în construcţii cu caracter informativ.
Documente normative în construcţii ale fostei URSS sunt:
- normative în construcţii (СН и П şi СН), aprobate de Comitetul de Stat pentru
Construcţii al URSS şi Comitetul de Stat pentru Arhitectură al URSS;
- normative în construcţii republicane (РСН), aprobate de Comitetul de Stat pentru
Construcţii al RSSM;
- normative în construcţii departamentale (ВСН) şi normative de proiectare
tehnologică
(ОНТП şi ВНТП), aprobate de ministere şi departamente ale fostei URSS şi
coordonate cu Comitetul de Stat pentru Construcţii al URSS;
- îndrumătoare la normative în construcţii (Пособия к СН и П), recomandări,
ghiduri şi
instrucţiuni, elaborate de organizaţiile de proiectare şi instituţiile de cercetări
ştiinţifice
subordonate Comitetului de Stat pentru Construcţii al URSS;
- alte documente normative ale fostei URSS.
4.1.4. Informaţiile referitoare la Documentele normative în construcții – partea întâi
(ordinul Ministrului, data aplicării, modificării, anulării etc.) sânt publicate în Monitorul
Oficial, în publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în
domeniul construcţiilor (Buletinul Construcțiilor), pe Portalul Naţional “e-documente
normative în construcţii” (www. ednc. gov. md), precum şi în alte publicaţii periodice
specializate (numai după publicarea în Monitorul Oficial).
4.2. În Lista Standardelor naționale – partea a doua, sunt incluse documente
normative, care se utilizează în construcţii, standarde moldovene (SM) și standarde
interstatale (GOST) aprobate de Organul Național de Standardizare (ONS).
4.2.1. Lista standardelor naționale se publică sub formă de Catalog de standarde
moldovene în construcții, care este o publicație oficială a organismului național de
standardizare (ONS), funcțiile căruia sunt exercitate de Institutul Național de
Standardizare.
4.2.2. Lista Standardelor naționale în vigoare este prezentată pe domenii, grupe și

21
 subgrupe, conform “Clasificatorului standardelor moldovene CRM 008-2002”,
identic cu
clasificatorul internațional al standardelor ICS.
4.3. Listele normativelor sanitare, ecologice, în domeniul protecţiei contra
incendiilor, etc.,care se utilizează în construcţii, pot fi obţinute de la autorităţile sau
organizaţiile respective.
5. Aplicarea documentelor normative în construcţii naţionale cu indicativul „NCM”
din Listă este obligatorie.
6. Obligativitatea aplicării documentelor normative în construcţii naţionale cu
indicativul „CP” din Listă depinde de domeniul de aplicare al acestora şi este stabilită în
textul
documentelor normative. În cazul în care într-un document normativ în construcţii
naţional cu aplicare obligatorie se face referire la un document normativ în construcţii
naţional sau al fostei URSS sau la un document normativ din alt domeniu (a se vedea punctul
4.2) cu caracter de recomandare, aplicarea acestuia din urmă devine obligatorie, dacă din
contextul în care se face referire nu rezultă altfel.
7. În cazul în care într-un document normativ în construcţii al fostei URSS, cu
aplicare
obligatorie, se face referire la un document normativ în construcţii al fostei URSS,
sau la un document normativ din alt domeniu (a se vedea punctul 4.2) cu caracter de
recomandare, aplicarea acestuia din urmă devine obligatorie, dacă din contextul în care se
face referire nu rezultă altfel.
8. În cazul în care într-un contract sau în documentaţia de proiect se face referire la
standarde naționale, documente normative în construcţii sau documente normative
din domenii cu anexe, aplicarea acestora devin obligatorii pentru părţile contractante și
executanții documentației de proiect.
9. Pentru toate documentele normative în construcţii cuprinse în Listă sunt indicate
modificările, completările şi eratele efectuate. Documente normative în construcţii ale fostei
URSS reeditate cu modificările, completările şi eratele efectuate sunt marcate cu semnul „*”.
10. Lista a fost coordonată cu: Ministerul Mediului; Ministerul Culturii; Ministerul
Economiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale; Centrul de Medicină Preventivă
Municipal Chişinău; Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru; S.A „Apă - Canal Chişinău”;
Asociaţia Republicană de Stat pentru Protecţia Solurilor; Institutul de Cercetări Ştiinţifice în
Construcţii „INCERCOM” Î.S.; INCP „URBANPROIECT”; S.A. "Union Fenosa"; Primăria
mun. Chişinău, Direcţia Construcţii Capitale; Primăria mun. Bălţi; S.A. „Centrala electrică de
termoficare nr. 1; S.A. „Moldova-Gaz”, SRL „Chişinău-Gaz”.
Odată cu aprobarea Catalogului documentelor normative în construcții în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova la data de 01 martie 2014, aprobat prin ordinul Ministrului
dezvoltării regionale şi construcţiilor nr. 22a din 28 februarie 2014, își pierde valabilitatea
Lista documentelor normative în construcţii în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova la
data de 01 ianuarie 2011, aprobată prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi
construcţiilor nr. 7 din 11 februarie 2011.
Obiectivul 4. A studia Codul practic în construcţii (CP A.08.05:2014).
La executarea sarcinii 3, studenţii, lucrând în mod individual, fac cunoștință cu

22
codul PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII (CP A.08.05:2014).
Executarea şi recepţia construcţiilor. Metodologia de elaborare a proiectelor de
execuție a lucrărilor de construcţii montaj.
Производство и приемка работ Инструкции по разработке проектов
производства строительно-монтажных работ.
Building works. Execution and reception Instructions for the drafting of
construction and assembly works.
Data punerii în aplicare: 2014-XX-XX 1 Domeniu de aplicare.
1.1. Prezentul Cod practic în construcții (în continuare - Cod) stabileşte cerinţe
generale privind componenţa, conţinutul, modalitatea de elaborare şi aprobare (întocmire și
implementare) a proiectelor de execuţie a lucrărilor (în continuare PEL) privind
montajul/demontajul elementelor de construcţii la construcția (reconstrucţia) obiectelor de
către organizațiile de construcții, care execută lucrări de construcţii locative și civile,
agrozootehnice și industriale. Prevederile documentului cuprind construcții noi, precum și
lucrările de reconstrucții și reparații a clădirilor și construcțiilor existente.
1.2. PEL se elaborează în scopul determinării celor mai eficiente metode de execuție
a lucrărilor de construcții-montaj, care asigură siguranța și o productivitate înaltă a muncii, ce
contribuie la scăderea costului de producție a acestora, precum și a volumului necesar de
muncă, reducerea termenilor de execuție a lucrărilor de construcții-montaj și îmbunătățirea
calității acestora.
1.3. Cerințele prezentului Cod sunt obligatorii pentru toate organizațiile și
întreprinderile, indiferent de subordonarea departamentală a acestora, care desfășoară lucrări
de proiectare și execuție a lucrărilor de construcții.
1.4. Se recomandă utilizarea Codului de către organizațiile de construcții-montaj, de
proiectare și tehnologice, precum și de toate organizațiile, indiferent de forma de proprietate și
gospodărire, pentru elaborarea PEL. Codul este destinat specialiștilor care elaborează PEL,
diriginților de șantier (maiștrilor), altor specialiști (experți, inspectori etc.).
1.5 Codul nu se referă la clădirile și construcțiile, construcția cărora în conformitate
cu legislația privind activitatea de urbanism poate fi efectuată fără autorizația de construire
conform [1], precum și la obiectele de construcție individuală, edificate de beneficiari
(persoane fizice) cu forțe proprii, inclusiv cu atragerea lucrătorilor angajați, pe terenurile
proprii de pământ.
2. Referinţe normative.
NCM A.07.02-2012. Procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul-cadru al
documentaţiei de proiect pentru construcţii. Cerinţe şi prevederi principale.
NCM A.08.01:2014. Organizarea construcţiilor.
СН и П 3.03.01-87. Несущие и ограждающие конструкции.
СН и П III-4-80*. Техника безопасности в строительстве.
CP A.08.03:2014. Metodologia de elaborare a fişelor tehnologice.
CP A.08.06:2014. Instrucţiuni privind elaborarea proiectelor de organizare a
construcţiei.
РД-11-06-2007. Методические рекомендации о порядке разработки проектов
производства работ грузоподъемными машинами и технологических карт погрузочно-
разгрузочных работ.
SM GOST 2.316:2009. Sistem unic al documentaţiei de proiectare. Reguli de

23
aplicare a inscripţiilor, cerinţelor tehnice şi tabelelor pe documente grafice. Principii generale.
SM GOST 2.701:2009. Sistem unic al documentaţiei de proiectare. Scheme.
Categorii şi tipuri. Cerinţe generale de execuţie.
GOST 2.104-2006. Единая система конструкторской документации. Основные
надписи. GOST 2.105-95. Единая система конструкторской документации. Общие
требования к текстовым документам.
GOST 2.301-68. Единая система конструкторской документации. Форматы.
GOST 2.302-68. Единая система конструкторской документации. Масштабы.
GOST 21.101-97. Система проектной документации для строительства.
Основные требования к рабочей документации.
1. Termeni și definiții.
În prezentul Cod se utilizează următoarele noțiuni cu definițiile acestora:
3.1. Antreprenor general – organizație de construcții, care în baza unui contract de
antreprenorial încheiat cu beneficiarul poartă răspundere pentru execuția în termen și de
calitate a tuturor lucrărilor de construcții-montaj, prevăzute de contract, pe obiectul dat cu
atragerea în caz de necesitate a altor organizații de sub antreprenorial.
3.2. Asamblare grupată – îmbinarea prealabilă a unor elemente de construcții
separate, ansamblurilor de utilaje, conductelor etc. în blocuri de montaj cu o greutate, ce
corespunde capacității de ridicare a mijloacelor de montaj.
3.3. Beneficiar (dezvoltator) – persoană fizică sau juridică, care asigură pe terenul
propriu de pământ lucrări de construcții, reconstrucții, reparații capitale ale obiectelor de
construcție capitală, precum și execuția lucrărilor de prospecțiuni tehnice, pregătirea
documentației de proiect pentru construcția, reconstrucția, reparația capitală a acestora sau
lucrărilor de construcții-montaj cu organizația subantreprenore (subantreprenor). De asemenea
este o persoană împuternicită de dezvoltator sau investitor, care din numele acestuia
efectuează realizarea proiectelor de investiții.
3.4 Control de producție – controlul producției și a procesului în timpul și după
finalizarea operațiunii tehnologice.
3.5. Desene de execuție – desene, destinate nemijlocit pentru execuția lucrărilor de
construcții montaj sau execuția produselor și elementelor de construcții.
3.6. Fișa tehnologică (FT) - conform CP A.08.03.06.
3.7. Grafic calendaristic de execuție a lucrărilor – conform CP A.08.03.06.
3.8. Grafic-rețea – conform CP A.08.03.06, CP A.08.05:2014.
3.9. Lucrări de construcții-montaj – complex de lucrări, executate la edificarea
clădirilor și construcțiilor, ce includ lucrări generale de construcții, de finisare, tehnico-
sanitare, speciale, precum și de montaj.
3.10. Lucrări geodezice – măsurări și trasări, care asigură corespunderea
parametrilor geometrici ai obiectului de construcții proiectului care cuprinde crearea unei baze
de trasare geodezică, execuția lucrărilor de trasare în procesul de construcții, controlul
geodezic al exactității geometrice de execuție a lucrărilor de construcții-montaj și observațiile
geodezice ale deformațiilor clădirilor aflate în construcție și a construcțiilor.
3.11. Montaj – asamblare, instalare în poziția de proiect și fixarea permanentă a
construcțiilor (a elementelor de construcții), a utilajului tehnic sau tehnologic cu conectarea la
acesta a mijloacelor de control și de automatizare, precum și a comunicațiilor, care asigură
furnizarea de materie primă, apei, aburului, energiei etc. și evacuarea reziduurilor de

24
producție.
3.12. Nivel – parte a clădirii (construcției), limitată convențional pe înălțime și care
reprezintă un tot unitar în sens de sistematizare spațială, tehnic sau constructiv.
3.13. Obiect experimental – obiect, construcția căruia se realizează cu scopul
verificării prealabile a eficienței de utilizare în condiții de execuție a construcțiilor sau de
exploatare a realizărilor științei și tehnicii propuse pentru implementare în construcția în
masă.
3.14. Obiect industrial periculos – obiect industrial, la exploatarea căruia pot
apărea avarii sau incidente (situații de avarie) cu urmări serioase pentru viața și sănătatea
oamenilor.
3.15. Perete în pământ – metodă de edificare a pereților verticali ai construcțiilor
subterane și de epuizment, precum și a barierelor antifiltraționale, amenajate în tranșee sub
protecția soluției (suspensiei) din argile bentonitice, care susține pământul în tranșee
împotriva surpării.
3.16 Plan general de construcții – conform CP A.08.06.
3.17. Proiect de execuție a lucrărilor (PEL) – reprezintă un model documentat
(complex de documente de proiectare) a proceselor producției de construcții privind edificarea
obiectelor de la începutul pregătirii lucrărilor de construcții-montaj până la darea în exploatare
a obiectelor. PEL determină tipurile și volumele lucrărilor de construcții-montaj pe fiecare
obiect, succesiunea și termenii de execuție a acestora, necesitatea și termenii de furnizare la
șantierul de construcții a tuturor tipurilor de resurse tehnico-materiale, mașinilor de
construcții, cadrelor de muncă, care de asemenea prevede o tehnologie rațională și condiții
sigure de execuție a lucrărilor.
3.18. Proiect de organizare a șantierului (POS) – conform CP A.08.06.
3.19. Proiect tip de execuție a lucrărilor – documentație tip de proiect, elaborată și
aprobată în modul stabilit pentru o utilizare multiplă la construcția obiectelor monotip, care se
repetă după indicatorii tehnico-economici cu destinație diferită.
3.20. Stabilitatea clădirii (construcției) – capacitatea clădirii (construcției) de a
rezista acțiunilor, care tind să o scoată din starea sa inițială de echilibru static sau dinamic.
3.21. Teren de construcții – teren de pământ, alocat în modul stabilit în
conformitate cu un proiect, pentru amplasarea permanentă a obiectului de construcții, precum
și a serviciilor organizației de construcții-montaj, ținându-se cont de alocarea provizorie a
teritoriului, determinat după condițiile de execuție a lucrărilor.
4. Prevederi generale.
4.1. În sistemul de organizare tehnologică de pregătire a lucrărilor de construcții,
PEL este un document principal care reglementează tehnologia de execuție a lucrărilor la un
obiect concret în conformitate cu normativele tehnice, cerințele prevederilor privind tehnica
de securitate a muncii, securitatea mediului, regulile de prevenire a incendiilor și calitatea
lucrărilor.
CP A.08.05:2014.
4.2. Elaborarea PEL pentru construcția obiectelor se efectuează în conformitate cu
cerințele NCM A.08.01 și îndrumătoarele metodice [2, 3, 4, 5]. În acest caz se ține cont de
particularitățile soluțiilor de proiect ale întreprinderilor, clădirilor și construcțiilor precum și
de clasificarea acestora. În conformitate cu NCM A.08.01 se interzice execuția lucrărilor de
construcții-montaj fără un PEL neaprobat. Nu se admite abaterea de la soluțiile PEL fără

25
coordonarea scrisă cu organizațiile, care l-au elaborat și aprobat.
4.3. PEL se elaborează pe baza unor soluții adoptate în POS, iar în cazul necesității
înlocuirii – cu aprobarea elaboratorilor POS.
4.4. Pentru unele tipuri de lucrări generale de construcții, montaj și lucrări speciale
de construcții, PEL se elaborează de organizația care execută aceste lucrări, care are
specialiști competenți pentru elaborarea PEL.
4.5. Se admite construcția fiecărui obiect numai pe baza unor soluții, elaborate în
prealabil, privind organizarea șantierului de construcții și tehnologia de execuție a lucrărilor,
care trebuie adoptate în POS și PEL. Componența și conținutul soluțiilor de proiect și a
documentației în POS și PEL se determină în funcție de tipul construcției și complexității
obiectului de construcții.
4.6. Pe baza POS, elaborat conform CP A.08.06, se întocmesc câteva PEL. La un
volum mare de lucrări PEL se întocmește nu numai pentru un obiect, ci pentru un anumit tip
de lucrări, de exemplu:
- lucrări de excavare a pământului;
- amenajarea apeductului prin metoda de forare cu șnec;
- amenajarea îngrădirii de palplanșe a piloților forați;
- lucrări de instalare a schelelor;
- lucrări de reparații a drumului auto;
- lucrări de monolitizare;
- lucrări de montaj a prefabricatelor de beton armat;
- lucrări de pozare a rețelelor tehnice;
- lucrări de zidărie;
- lucrări de montaj a construcțiilor metalice;
- lucrări de învelitori etc.
4.7. La elaborarea PEL trebuie respectate următoarele prevederi:
- documentelor normative tehnice și ale actelor legislative, care sunt în vigoare pe
teritoriul Republicii Moldova;
- capitolelor documentelor normative de proiectare a construcțiilor, execuție și
recepție, precum și economice ale lucrărilor de construcții-montaj, aprobate de organul central
de specialitate în domeniul construcțiilor;
- documentelor normative, aprobate de autoritatea publică de specialitate abilitată cu
funcții speciale de control şi supraveghere tehnică de stat a obiectelor industriale periculoase,
coordonate cu organul central de specialitate în domeniul construcțiilor;
- documentelor normative departamentale privind lucrări speciale și de montaj,
aprobate în modul stabilit;
CP A.08.05:2014 5 - ordinilor și dispozițiilor organizațiilor, cărora sunt subordonate
elaboratorii PEL:
- tema tehnică pentru elaborarea PEL.
4.8. PEL trebuie elaborat ținându-se cont de următoarele:
- aplicarea metodelor avansate de organizare și dirijare a procesului de construcții cu
scopul asigurării unui termen minim a duratei lucrărilor de construcții;
- valorificarea capacității proiectate a obiectului în termenii stabiliți;
- utilizarea mijloacelor tehnice moderne a comunicațiilor de dispecerat și sistemelor
automatizate de comandă cu industria construcțiilor;

26
 - livrarea în seturi la șantier a elementelor de construcții, produselor și materialelor
reieșind din frontul de lucru pentru un schimb (secțiune, nivel, etaj etc.);
- utilizarea maximă a frontului de lucru, îmbinarea proceselor de construcții cu
asigurarea continuității acestora și a fluxului, utilizarea uniformă a resurselor și capacității de
producție;
- utilizarea construcțiilor, elementelor și materialelor moderne;
- mecanizarea lucrărilor la utilizarea maximă a capacității de producție a mașinilor, în
caz de necesitate, în două-trei schimburi;
- montajul elementelor de construcții nemijlocit de pe mijloacelor de transport;
- caracterul particularităților unui obiect concret și condițiile de montaj;
- livrarea și montajul utilajului tehnologic în blocuri grupate;
- utilizarea proceselor tehnologice, care asigură nivelul necesar al calității lucrărilor;
- utilizarea în masă a ansamblurilor unificate și tipizate de montaj, construcțiilor și
elementelor;
- fișelor tehnologice elaborate conform CP A.08.03;
- respectarea prevederilor de securitate și protecției mediului, stabilite în
documentele tehnice și actele legislative corespunzătoare.
4.9. La elaborarea PEL trebuie luate în considerare particularitățile naturale și
climatice a raionului de construcții. 4.10 PEL se elaborează pe baza: - documentației de
proiect și deviz aprobate; - contractului pentru execuția lucrărilor de construcții-montaj.
4.11. La elaborarea PEL pentru lucrările de construcții-montaj trebuie condus de:
- PEL tip (la existența acestora în organizația de montaj), utilizând îndrumătoarele
metodice [2, 3, 4, 5];
- documentația tehnologică pentru execuția lucrărilor de construcții-montaj;
- fișele tehnologice.
4.12. PEL pentru lucrările de construcții-montaj trebuie să fie elaborate de
organizațiile de montaj și (sau) de proiect, în acest caz beneficiarul trebuie să-i prezinte
elaboratorului de PEL datele inițiale CP A.08.05:2014 6 necesare în conformitate cu cerințele
prezentului capitol al prezentului Cod.
Elaboratorul PEL aprobă și coordonează PEL în modul stabilit. NOTĂ – se admite
să nu fie elaborat un PEL separat pentru lucrările de construcții-montaj, dacă datele, care
trebuie reflectate în acesta, sunt cuprinse în PEL pe obiect integral, în PEL tip (în cazul
existenței acestora la organizația de montaj), în documentația tehnologică pentru execuția
lucrărilor de montaj, în fișele tehnologice.
5. Elaborarea proiectului de execuție a lucrărilor.
5.1. PEL pentru construcția întreprinderilor, clădirilor și construcțiilor, care nu sunt
indicate în NCM A.08.01, se elaborează de organizațiile generale de construcții sub
antreprenoare sau la solicitarea acestora de organizațiile tehnologice de proiectare.
Pentru unele tipuri de lucrări generale de construcții, montaj și lucrări speciale de construcții,
proiectele de execuție a lucrărilor se elaborează de organizațiile, care execută aceste lucrări în
baza documentelor normative în vigoare.
5.2. Întreprinderile beneficiare și organizațiile de proiectare concomitent cu
elaborarea documentației de proiect, conform NCM A.07.02, pentru modernizarea și
reconstrucția întreprinderilor active, pentru obiectele complexe și experimentale sau la
solicitarea acestora, organizațiile specializate tehnologice de proiectare elaborează PEL și

27
determină metodele și succesiunea execuției acestora ținând cont de condițiile concrete.
5.3. Pe baza PEL în documentația de deviz pot fi justificate toate cheltuielile
suplimentare, care apar la edificarea clădirilor tehnic complexe și construcțiilor, conform
NCM A.08.01, la care se raportă:
- echipamente și dispozitive pentru transportarea și montajul (ridicarea, deplasarea,
asamblare) unui utilaj unicat, a ansamblurilor de construcții tehnologice cu gabarit diferit și de
greutăți mari;
- cofraje speciale ale bolților-înveliș, cofraj pierdut și glisant, cofraje speciale de
unică utilizare a construcțiilor arhitecturale complexe monolit;
- dispozitivele pentru asigurarea lucrărilor de coborâre artificială a nivelului apelor
freatice, înghețarea artificială a pământurilor și consolidarea acestora, inclusiv prin metodele
de cimentare, argilizare, silicatizare, bituminizare și fixare termică;
- îngrădirea cu palplanșe a gropilor de fundații și tranșeelor;
- amenajarea pentru montajul din blocuri mari a utilajului și asamblarea în blocuri a
construcțiilor; - echipamentele și dispozitivele speciale pentru edificarea construcțiilor
subterane prin metoda „perete în pământ”, pozarea conductelor subterane prin metoda
poansonării a pământului, edificarea construcțiilor de epuizment adânc pe piloți-înveliș cu
utilizarea puțurilor de coborâre, precum și fundațiilor pe piloți în cazul pământurilor tasabile;
- dispozitivele de protecție și siguranță le execuția lucrărilor de forare și împușcare în
apropierea clădirilor și construcțiilor existente;
- dispozitivele auxiliare, necesare la mutarea și supra zidirea clădirilor, construcția
acestora în condiții foarte strâmtorate, precum și în cazul reconstrucției întreprinderilor active,
clădirilor, construcțiilor.
5.4. În componența PEL le edificarea obiectului integral și (sau) părțile componente
ale acestuia se elaborează:
- planul calendaristic de execuție a lucrărilor pe obiect;
- planul general de construcții;
- graficul de livrare la obiect a elementelor de construcții, produselor și materialelor;
- graficul de necesitate în personal de muncă;
CP A.08.05:2014 7
- graficul de necesitate în principalele mașini de construcții;
- fișele tehnologice pentru lucrări separate de construcții;
- hărțile (schemele) pentru controlul de producție a calității lucrărilor de construcții;
- măsurile de protecție a muncii și securității; NOTĂ – în cazul în care PEL pentru
construcția obiectului nu se elaborează, soluțiile privind tehnica securității se întocmește sub
formă de un document separat (documente).
- memoriu explicativ. Controlul de producție a calității lucrărilor de construcții se
efectuează de executantul lucrărilor, care cuprind:
- controlul de intrare a documentației de proiect, prezentată de dezvoltator
(beneficiar);
- recepția bazei geodezice de trasare din teren;
- controlul de intrare a materialelor și elementelor utilizate;
- controlul pe operațiuni în procesul execuției și la finalizarea operațiunilor de
construcții;
- evaluarea conformității lucrărilor executate, rezultatele cărora devin inaccesibile

28
(ascunse) pentru control după începerea execuției lucrărilor ulterioare.
5.5. PEL privind montajul și demontajul elementelor de construcții la construcția
(reconstrucția) obiectul se elaborează, utilizând îndrumarul metodic [6].
5.6. Elaborarea PEL pentru amenajarea căilor de macarale se execută, conform РД-
11-06, de către organizațiile specializate sau de organizațiile posesoare ale macaralelor, care
au o permisiune specială în cazurile:
- instalarea la obiecte a macaralelor-turn fixe (calculul fundațiilor pentru macarale,
tiranților);
- pregătirea terasamentului de pământ pentru calea ferată a macaralei-turn, dacă
densitatea pământului nu poate fi atinsă prin metode normale de compactare și necesită
măsuri suplimentare de compactare și consolidare a terasamentului;
- elaborarea măsurilor și efectuarea calculelor privind consolidarea construcțiilor și
elementelor, care ajung sub calea ferată a macaralelor-turn.
5.7. Proiectele de execuție a lucrărilor geodezice la construcția clădirilor de peste
nouă etaje, precum și a obiectelor complexe, experimentale și de cult se elaborează de
organizațiile specializate din contul limitelor pentru lucrările de proiectare și prospectare.
5.8. Ca materiale inițiale pentru elaborarea PEL trebuie să servească:
- tema tehnică pentru elaborare (anexa A), prezentată de beneficiarul PEL
(antreprenorul general al construcției) sau de organizația de proiectare (pentru obiecte
complexe și experimentale) cu fundamentarea necesității de elaborare a PEL pentru clădire
(construcție) integral, părții a acesteia sau tipului de lucrări cu specificarea termenilor și
volumelor de elaborare;
- documentația tehnică și normativă;
- POS;
- documentația de proiect pentru construcție;
- alte surse de date despre obiect;
- CP A.08.05:2014 8;
- datele privind condițiile de livrare a construcțiilor, elementelor, materialelor și
utilajelor, cantitatea și tipul mașinilor și mecanismelor de construcții, care se preconizează a fi
utilizate, precum și date despre muncitorii în construcții privind profesiile de bază;
- alte date, care se referă la specificul execuției lucrărilor de construcții, montaj și
speciale;
- materialele și rezultatele ale examinării tehnice a întreprinderilor active, clădirilor și
construcțiilor la reconstrucția acestora, precum și cerințele privind execuția lucrărilor de
construcții, montaj și speciale în condițiile întreprinderilor aflate în funcționare;
- lista mijloacelor mecanizate principale de ridicare și altor mecanisme, care sunt în
dotarea organizației de montaj;
- materialele prospecțiunilor tehnice;
- condițiile speciale de construcție, legate de apariția zonelor cu factori industriali
periculoși cu acțiune permanentă și acțiune potențială;
- datele privind sistemul de control al calității lucrărilor executate;
- termenii planificați de începere și finalizare a construcției etc. Datele privind
obiectul de construcții se completează cu:
- informația, ce caracterizează posibilitățile industriale ale antreprenorului:
specializarea, calificarea și capacitatea echipelor, dotarea acestora, nivelul de execuție a

29
normelor de productivitate, posibilitățile de mecanizare a lucrărilor, utilizarea metodelor
energo eficiente la construcția obiectului;
- examinarea condițiilor locale pe terenul de construcții: relieful, construcțiile și
plantațiile existente, direcția predominantă a vânturilor, posibilitatea de amenajare a
drumurilor provizorii, amplasarea depozitelor și încăperilor de locuit.
5.9. La elaborarea PEL de către organizația de proiectare, organizația de montaj
trebuie să transmită tema tehnică, precum și datele inițiale, conform 5.8 în termenii,
specificați în contract. În caz de necesitate organizația de montaj trebuie să prezinte
organizației de proiectare date suplimentare, nevoia cărora este stabilită în procesul de
elaborare a PEL.
5.10. Componența și gradul de detaliere al PEL se stabilește de beneficiarul PEL
(organizația de proiectare de antreprenorial general, de sub antreprenorial), pornind de la
complexitatea obiectului de construcții, specificul și volumele lucrărilor executate, în afară de
aceasta se ia în considerare raționamentul de evidențiere a etapelor de execuție a lucrărilor.
5.11. PEL trebuie să fie elaborat și transmis la șantier cu 2 luni înainte de începerea
construcției acelor părți ai clădirii (construcției) sau începutul execuției acelor lucrări, pentru
care a fost întocmit proiectul cu scopul studierii metodelor de execuție a lucrărilor.
6. Componența și conținutul proiectului de execuție a lucrărilor.
6.1. În componența PEL pentru construcția clădirilor, construcțiilor sau părților
(ansamblurilor) ai acestora se includ:
a) graficul calendaristic de execuție a lucrărilor pe obiect sau graficul-rețea complex,
în care se stabilesc succesiunea și termenii de execuție a lucrărilor cu posibilitatea maximă de
cumulare a acestora, precum și durata normativă de funcționare a mașinilor de construcție, se
determină necesitatea în resurse de muncă și mijloace de mecanizare, se evidențiază etapele și
complexul de lucrări, executate de echipe și se determină componența cantitativă,
profesională și de calificare a acestora (anexa B);
CP A.08.05:2014 9.
b) plan general de construcții cu indicarea:
- limitelor terenului de construcții și tipul de îngrădire a acestuia;
- comunicațiilor și rețelelor aeriene, supraterane și subterane provizorii și
funcționale;
- drumurilor permanente și provizorii;
- schemelor de deplasare a transportului și mecanismelor pe teritoriul șantierului de
construcții;
- locurilor de instalare a mașinilor de construcții și ridicat cu indicarea căilor de
deplasare a acestora și zonelor de acțiune;
- amplasării clădirilor și construcțiilor fixe, aflate în construcții și celor provizorii;
- zonelor periculoase;
- căilor și mijloacelor de ridicare a lucrătorilor la nivelele (etajele) de lucru;
- intrărilor în clădiri și construcții;
- amplasării surselor și mijloacelor de asigurare cu energie și iluminat a terenului de
construcții cu indicarea amplasării contururilor de implementare;
- locurilor de amplasare a dispozitivelor pentru evacuarea deșeurilor de construcții;
- terenurilor și încăperilor de depozitare a materialelor și construcțiilor;
- terenului de asamblare a construcțiilor în grup;

30
 - amplasării încăperilor pentru deservirea sanitară și socială a constructorilor;
- locurilor de odihnă a constructorilor;
- zonelor de execuție a lucrărilor cu pericol sporit.
Pe pământurile tasabile punctele de priză și distribuție a apei, construcțiile provizorii
și instalațiile mecanizate trebuie să fie amplasate pe șantierul de construcții la o cotă
inferioară ca relief de lângă clădiri și construcții, iar terenurile de lângă acestea trebuie
amenajate cu organizarea evacuării rapide a apei;
c) graficele de livrare la obiect a construcțiilor, elementelor, materialelor de
construcții și a utilajului (anexa C);
d) graficele de deplasare a personalului pe obiect (anexa D), în care trebuie
determinat numărul de lucrători cu distribuirea acestora pe perioadele lucrărilor de construcții;
e). graficele de deplasare a principalelor mașini de construcții pe obiect (anexa E),
care trebuie elaborate ținându-se cont de execuția în termen de fiecare echipă a complexului
de lucrări puse în sarcina acesteia. Necesitatea în principalele mașini de construcții pentru
lucrările de terasiere trebuie determinată din condiția execuției lucrărilor preponderent cu
echipe complexe mecanizate;
f) fișele tehnologice pentru execuția unor tipuri speciale de lucrări, care trebuie
elaborate în conformitate cu cerințele CP A.08.03 și documentele normative în vigoare, și
(sau) schemele tehnologice de execuție a unor tipuri speciale de lucrări. În schemele
tehnologice pentru execuția unor tipuri speciale de lucrări trebuie incluse desenele
constructive ale părții de clădire, după care se execută lucrările, schema de organizare a
șantierului CP A.08.05:2014 10 de construcții și zonei de lucru pe durata de execuție a
lucrărilor cu indicarea tuturor dimensiunilor și locurilor de amplasare a mașinilor de
construcții, zonelor periculoase, metodelor și succesiunii de execuție a lucrărilor cu trasarea
clădirii pe porțiuni de lucru, sectoare, nivele, metodelor de transport a materialelor și
construcțiilor la locurile de muncă, tipurile dispozitivelor utilizate, echipamentelor,
instalațiilor, utilajelor de montaj cu indicațiile de execuție și execuția în siguranță a lucrărilor;
g) soluțiile privind execuția lucrărilor geodezice cu indicarea exactității necesare și a
mijloacelor tehnice a controlului geodezic de execuție a lucrărilor de construcții-montaj;
h) soluțiile privind siguranța muncii, stabilite prin documentele normative și tehnice
în vigoare;
i) măsuri de execuție, în caz de necesitate, a lucrărilor prin metoda de schimburi, ce
cuprind grafice de lucru, regim de lucru și odihnă și componența seturilor tehnologice
normate de dotare a echipelor;
j) soluțiile privind pozarea rețelelor provizorii de apă, căldură, furnizare a energiei și
a iluminatului (inclusiv celui de urgență) a șantierului de construcție și a locurilor de muncă
cu elaborarea, în caz de necesitate, a desenelor de execuție privind conectarea rețelelor de la
sursele de alimentare;
k) lista mașinilor utilizate, mecanismelor, inventarului tehnologic și dispozitivelor de
montaj;
l) schemele de depozitare și agățare a sarcinilor;
m) memoriu explicativ, care cuprinde:
- fundamentarea soluțiilor privind execuția lucrărilor, inclusiv celor executate pe
timp de iarnă;
- calculul necesarului în resurse energetice (energie electrică, apă, abur, oxigen, aer

31
comprimat etc.), soluții privind acoperirea acestora și desenele de execuție de amenajare a
iluminatului provizoriu a șantierului de construcție și a locurilor de muncă, conectarea
rețelelor de la sursele de alimentare;
- lista clădirilor și construcțiilor mobile (de inventar), calculând necesarul și
fundamentând condițiile de adaptare a acestora la sectoarele terenului de construcții;
- măsuri privind protecția clădirilor și construcțiilor funcționale împotriva
deteriorărilor, precum și protecția mediului ambiant; - indicatori tehnico-economici al PEL;
NOTE:
1. În PEL se prezintă, de regulă, următorii indicatori tehnico-economici: volumul de
muncă, durata și costul de producție a lucrărilor de construcții-montaj. Pentru un șir de lucrări
pot fi prezentate indicatorii specifici, de exemplu, pentru 1m, 1m2 , 1m3 etc.;
2. În componența memoriului explicativ la PEL trebuie prezentate indicatorii finali
tehnico-economici ai proiectului;
3. Calculul eficienței economice al PEL se execută la solicitarea beneficiarului
(specificată în caietul de sarcini pentru elaborarea PEL):
- lista organizațiilor sub antreprenoare, care vor executa lucrările, cu indicarea
tipurilor, volumelor de lucrări, termenilor de execuție a acestora.
6.2 PEL se elaborează în volum complet și redus.
6.2.1. PEL în volum complet trebuie să fie elaborat:
- pentru orice lucrări de construcții pe teritoriul urban;
- pentru orice lucrări de construcții pe teritoriul întreprinderii active;
- la lucrări de construcții în condiții naturale și geologice severe, precum și obiectelor
speciale tehnic complexe – la solicitarea organului, care a emis avizul de construire sau pentru
execuția lucrărilor speciale și de construcții montaj.
CP A.08.05:2014 11.
În celelalte cazuri PEL se elaborează la hotărârea persoanei, care efectuează
construcția în volum incomplet.
6.2.2. PEL în volum complet cuprinde:
- planul calendaristic de execuție a lucrărilor pe obiect;
- planul general de construcții;
- graficul de livrare la obiect a elementelor de construcții, agregatelor, materialelor și
utilajelor;
- graficul de deplasare a personalului muncitoresc pe obiect;
- graficul de deplasare a principalelor mașini de construcții pe obiect;
- fișele tehnologice pentru execuția tipurilor de lucrări;
- schemele de amplasare a bornelor geodezice;
- memoriul explicativ, care conține soluții privind execuția lucrărilor geodezice,
soluțiile privind pozarea rețelelor provizorii de apă, căldură, asigurare cu energie electrică și
iluminare a șantierului de construcții și locurilor de muncă;
- fundamentarea și măsurile de utilizare a formelor mobile de organizare a lucrărilor;
- regimurile de muncă și odihnă, soluții privind execuția lucrărilor pe timp de iarnă;
- necesarul în resurse energetice;
- necesarul și adaptarea orășelelor de constructori și clădirilor mobile (de inventar);
- măsuri de asigurare a integrității materialelor, elementelor, construcțiilor și
utilajelor la șantierul de construcții;

32
 - măsuri de protecție a mediului;
- măsuri de protecție a muncii și siguranței în construcții;
- indicatorii tehnico-economici.
6.2.3. PEL în volum redus cuprinde:
- planul general de construcții;
- fișele tehnologice pentru execuția tipurilor speciale de lucrări (prin coordonarea cu
beneficiarul);
- schemele de amplasare a bornelor geodezice;
- memoriul explicativ, care cuprinde soluții de bază, măsuri de protecție a mediului;
- măsuri de protecție a muncii și siguranței în construcții.
6.3. Lucrările privind edificarea construcțiilor portante și de închidere ale clădirilor și
construcțiilor, conform СН и П 3.03.01, trebuie executate conform unui PEL aprobat, în care
concomitent cu cerințele generale din NCM A.08.01 trebuie să fie prevăzute:
- succesiunea de instalare a elementelor de construcții;
- măsuri, care asigură exactitatea necesară de instalare;
- CP A.08.05:2014 12 - integritatea spațială a construcțiilor în procesul de asamblare
grupată și instalare în poziția de proiect;
- stabilitatea construcțiilor și a părților de clădire (construcției) în procesul de
edificare;
- gradul de grupare a construcțiilor și condițiile de securitate a muncii.
6.4. Montajul combinat al construcțiilor și utilajelor trebuie executat conform PEL,
ce conține combinarea lucrărilor, scheme inter conexe de montaj a nivelurilor și zonelor,
graficele de ridicare a elementelor de construcții și utilajelor.
6.5. În cazuri necesare în componența PEL trebuie să fie elaborate condiții tehnice
suplimentare, îndreptate spre sporirea nivelului tehnologic al clădirilor edificate, care trebuie
coordonate cu în modul stabilit cu organizația elaboratoare a proiectului și introduse în
desenele de execuție.
6.6 Proiectarea execuției lucrărilor cu utilizarea mecanismelor de ridicare a sarcinilor
se realizează conform РД-11-06.
6.7. PEL pentru execuția unor tipuri de lucrări speciale (de montaj, tehnico-sanitare,
de finisare etc.) trebuie să cuprindă:
- graficul calendaristic de execuție a lucrărilor pe tipuri de lucrări, în care se
evidențiază fazele de lucrări, puse în sarcina echipelor, și se determină componența
profesională și calificativă, precum și cantitativă a acestora;
- planul general de construcții, elaborat în conformitate cu 6.1, menționate în b);
- fișa tehnologică și (sau) schema tehnologică de execuție a lucrărilor, date privind
necesarul în materiale principale, construcții și elemente, precum și mașini utilizate,
dispozitive și utilaje;
- memoriu explicativ succint cu fundamentările necesare.
6.8. PEL pentru perioada pregătitoare de construcție trebuie să cuprindă:
a) graficul calendaristic de execuție a lucrărilor pe obiect (tipul de lucrări);
b) planul general de construcții cu indicarea locurilor de amplasare a clădirilor
provizorii, inclusiv a celor mobile (de inventar), construcțiilor și dispozitivelor, rețelelor
externe și interne ale șantierului cu aducerea acestora la locurile de conexiune și consum,
precum și a obiectelor fixe, edificate în perioada pregătitoare pentru necesitatea construcției,

33
cu evidențierea lucrărilor, executate în perioada pregătitoare;
c) fișele tehnologice și (sau) schemele tehnologice de execuție a unor tipuri speciale
de lucrări;
d) graficele de deplasare a personalului de muncitori și principalelor mașini de
construcții;
e) graficul de livrare la șantierul de construcții a elementelor de construcții,
produselor, materialelor principale și utilajelor, necesare pentru această perioadă;
f) schemele de amplasare a indicatoarelor pentru execuția trasărilor geodezice,
măsurărilor, precum și indicațiile privind exactitatea necesară și mijloacelor tehnice de control
geodezic;
g) memoriul explicativ în volumul conform 6.1, enumerarea m).
6.5. PEL pentru construcția clădirilor și construcțiilor complexe și experimentale
trebuie să fie elaborate pentru fiecare din cele cinci etape de execuție a lucrărilor:
a) lucrări pregătitoare (până la începea lucrărilor de construcții);
b) edificarea construcțiilor subterane (ciclul zero) CP A.08.05:2014 13;
c) edificarea părților supraterane ale clădirilor (construcțiilor);
d) lucrări privind montajul construcțiilor și reglarea utilajului, lucrări tehnico-
sanitare, electrotehnice și cele speciale, de finisare a clădirilor etc.;
e) amenajarea teritoriului. este rațional de elaborat un complex de PEL inter conexe,
care reglementează succesiv organizarea, tehnologia și asigurarea cu resurse a lucrărilor,
executate la fiecare etapă de execuție a lucrărilor. Suplimentar trebuie de elaborat un grafic
calendaristic complex global de execuție a lucrărilor pe obiect sau graficele-rețea complexe
globale de execuție a lucrărilor pe etapele de execuție a lucrărilor.
6.9 PEL pentru reconstrucția sau reparația întreprinderii (blocului, secției) se
elaborează în același volum, ca și pentru construcție nouă, dar ținând cont de particularitățile
execuției lucrărilor la întreprinderile active.
6.9.1. Pe planul general de construcție trebuie să fie trasate rețelele și comunicațiile
existente cu evidențierea celor în funcțiune, conexiunea rețelelor și comunicațiilor noi la cele
existente, trecerile utilizate de constructori și montatori.
6.9.2. În graficul calendaristic de lucrări trebuie să fie stabilită modalitatea de
combinare a proceselor industriale și de construcții sau durata de suspendare provizorie a
activității întreprinderii (blocului, secției) pentru execuția lucrărilor de construcție-montaj.
6.9.3. În PEL pentru reconstrucția întreprinderilor active o deosebită atenție trebuie
acordată problemelor de securitate a muncii, precum și măsurilor privind asigurarea protecției
împotriva incendiilor și siguranței la explozii.
6.9.4. Pe planul general de construcții pentru lucrările de montaj a utilajului
tehnologic trebuie să fie prezentate adaptările necesare, principalele dimensiuni și memoriile
pentru construcțiile și clădirile aflate în proces de construcție, adiacente la zona de montaj și
care influențează asupra principalelor soluții privind organizarea terenului și execuția
lucrărilor de montaj, schemele de transport și sectoarele de asamblare în grup, precum și lista
principalelor utilaje de montaj, prin care se determină soluțiile privind organizarea lucrărilor
de montaj.
6.9.5. La elaborarea PEL trebuie utilizate documentele și măsurile, elaborate în
conformitate cu prevederile NCM A.08.01. 6.10 PEL pentru amenajarea exploatărilor
subterane și deschise trebuie să conțină suplimentar:

34
 a) borderou centralizator al necesarului în echipamente de înaintare în minereu pe
perioadele de construcție;
b) fișe tehnologice (scheme) pentru lucrări de exploatare și montaj a celui mai
complex echipament;
c) desene de execuție ale construcțiilor subterane atipice provizorii, dispozitivelor și
utilajelor;
d) soluții privind deservirea geodezică și topografie minieră;
e) soluții privind protecția mediului ambiant, care necesită elaborare de proiect.
6.11. PEL care prevede execuția lucrărilor de înaintare în minereu, de împușcare și
altor lucrări periculoase, trebuie să fie de asemenea coordonat cu organul public de
specialitate, abilitat cu funcții speciale de control şi supraveghere tehnică de stat a obiectelor
industriale periculoase.
6.12. PEL pentru construcții liniare, transport și comunicații trebuie să conțină
suplimentar:
a) un grafic calendaristic, în care trebuie prezentată succesiunea și termenii de
decopertare a stratului de pământ fertil și execuția lucrărilor de excavare, livrare a
construcțiilor terasamentului de cale ferată, CP A.08.05:2014 14 conductelor magistrale,
stâlpilor de linii electrice aeriene, pozarea tronsoanelor, sudura îmbinărilor, lucrărilor de
izolații și lucrărilor de încercări ai construcțiilor și conductelor, restabilirea stratului fertil de
pământ etc.;
b) un plan schematic al traseului sau sectoarelor acestuia cu indicarea locurilor de
trecere peste obstacolele naturale, condițiilor hidrogeologice, amplasarea căilor provizorii și
permanente de circulație, obiectelor de furnizare a energie și agentului termic, rețelelor de
comunicații, depozitelor și altor construcții și echipamente, necesare pentru lucrările de
construcții;
c) schemele de transport și graficele de livrare a resurselor tehnico-materiale,
utilizarea și redislocarea mecanismelor, utilajelor și mijloacelor de transport;
d) schemele tehnologice pentru execuția unor tipuri complexe de lucrări, adaptate la
sectoare concrete de traseu și locurile de trecere peste obstacolele naturale, care prevăd
execuția lucrărilor în fluxuri specializate de subdiviziuni mobile (trenuri, coloane, echipe);
e) planuri generale de construcții ale trecerilor, individuale sau tip, adaptate la
condițiile locale;
f) planuri generale ale bazelor provizorii de construcții (de asamblare a tronsoanelor,
de sudură, de preparare a bitumului, depozite etc.), adaptate la sectoare concrete ale traseului,
cu soluții privind alegerea terenurilor, devierea provizorie și condiții de recultivare a
pământului.
6.13. În PEL la construcția obiectelor hidrotehnice și de gospodărire a apelor în
planul calendaristic trebuie evidențiat montajul utilajului hidro - electromecanic și a
construcțiilor. Lucrările speciale (închiderea regletei, digului, albiei) trebuie incluse în
graficul calendaristic în baza soluțiilor de execuția a acestora, elaborate detaliat în fișele
tehnologice și scheme. La lucrările, pentru care trebuie întocmite schemele tehnologice,
trebuie de asemenea de raportat exploatarea pământului în cariere, transportarea și prelucrarea
acestuia la ridicarea digurilor din pământ și digurilor placate cu piatră și construcția unor
canale mari.
6.14. În proiectul de execuție a lucrărilor geodezice, suplimentar la 6.1, enumerate în

35
g), trebuie efectuate:
a) pentru perioada de pregătire a lucrărilor de construcții:
- schema de amplasare și fixare a punctelor reţelei exterioare geodezice a clădirii;
- necesitatea în resurse materiale și de personal;
- graficul de execuție a lucrărilor geodezice.
b) pentru edificarea obiectului:
- exactitatea și metodele de creare a rețelei interioare de trasare a clădirii;
- schema de amplasare și fixare a punctelor rețelei, tipurile de centre;
- exactitatea și metodele de execuție a lucrărilor de trasare detaliată, măsurătorilor de
control, ridicărilor de execuție;
- necesitatea în resurse materiale și de personal;
- graficul de execuție a lucrărilor geodezice;
c) pentru perioada de observare a deplasărilor și deformațiilor clădirilor și
construcțiilor:
- exactitatea, metodele, mijloacele și modalitatea de efectuare a observațiilor privind
deplasările și deformațiile obiectelor de construcții;
CP A.08.05:2014 15 - schema rețelei geodezice, exactitatea și metodele de trasare a
acesteia;
- tipurile centrelor punctelor;
- graficul de execuție a lucrărilor;
d) măsuri privind asigurarea integrității punctelor de sprijin și deformații.
6.15. La elaborarea proiectului de execuție a lucrărilor geodezice pentru execuția
unor tipuri de lucrări (de montaj etc.) în componența acestuia trebuie inclus suplimentar:
- indicații privind exactitatea și metodele de execuție a lucrărilor geodezice la
întocmirea rețelei de trasare a clădirii, construcției și trasărilor de detaliere;
- schemele de amplasare a punctelor rețelei de trasare, reperelor de montaj, reperelor
și metodele fixării acestora, construcțiile punctelor geodezice, precum și măsurile de
conservare a acestora;
- lista documentației geodezice de execuție.
6.16 Pentru controlul și evaluarea controlului calității lucrărilor de construcții în
componența PEL includ lista mijloacelor de măsurare și utilajului de încercări de laborator cu
indicarea ultimei verificări și atestări, precum și lista registrelor și documentației de execuție
de laborator.
6.17. La efectuarea calculului eficienței tehnico-economice a variantelor soluțiilor
tehnice principale în calitate de cele de bază trebuie să fie adoptată varianta cu o tehnologie de
montaj tradițional aplicabilă (tehnică înlocuibilă).
6.18. Componența și conținutul soluțiilor principale de proiect privind securitatea
muncii în documentația tehnologică de organizare în construcții se determină prin СН и П III-
4*.
6.19 În PEL introduc numai acele soluții privind protecția muncii și tehnica
securității, care necesită o elaborare de proiect (fortificarea pereților gropii de fundație,
fixarea provizorie a construcțiilor etc.). În restul cazurilor trebuie făcută trimitere la
documentele normative corespunzătoare. Printr-un capitol separat se evidențiază soluțiile
privind protecția mediului și a muncii.
6.20 Se interzice prezentarea în componența PEL a materialelor, pentru care există

36
documentația de proiect (fișe tehnologice individuale, desenele mijloacelor de mecanisme
mici etc.). Nu trebuie să fie incluse materialele grafice și scrise tip, pentru acestea trebuie
făcute trimiteri corespunzătoare.
6.21. La execuția lucrărilor, legate de ieșirea pe partea carosabilă a drumurilor auto
exploatate, în calitate de anexă la PEL servesc schemele de organizare a circulației
(coordonate cu Direcția supraveghere transport şi circulație rutieră în modul stabilit).
6.22. În PEL trebuie indicată toată lista documentației de execuție, care trebuie ținută
la obiect.
7. Modalitatea de coordonare și aprobare a proiectului de execuție a lucrărilor.
7.1. PEL se coordonează cu:
- arhitectul șef (șeful serviciului de construcții) al autorității publice locale (dacă este
extins hotarul de execuție al lucrărilor pe perioada de construcție a obiectului în comparație cu
hotarul stabilit de execuție a lucrărilor conform proiectului și coordonat în modul stabilit);
- centrul National Ştiinţifico-practic de Medicină Preventivă, în cazul unor abateri
fundamentate de la cerințele regulilor sanitare;
CP A.08.05:2014 16
- direcția supraveghere transport şi circulație rutieră a raionului (orașului), pe
teritoriul căruia se efectuează construcția obiectului, dacă apare necesitatea în modificarea
organizării circulației transportului sau a pietonilor;
- organele supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor ale secțiilor raionale
(urbane) privind situațiile excepționale la abaterea de la norme și la existența unor măsuri
elaborate privind asigurarea securității împotriva incendiului pe șantierul de construcții.
7.1.1. Planul general de construcții de asemenea trebuie coordonat cu organizația,
care instalează macaraua la obiect sau cu organizația proprietară a altor macarale de mare
capacitate.
7.1.2. Proiectul de execuție al lucrărilor de sub antreprenorial trebuie coordonat cu
organizația antreprenoare generală.
7.1.3. PEL se aprobă de inginerul șef (directorul tehnic) al organizației generale
antreprenoare sau subantreprenore de construcții.
7.2. PEL pentru reconstrucția și modernizarea întreprinderii funcționale, clădirii și
construcției trebuie coordonat cu direcția întreprinderii, organizația beneficiar. Unele capitole
separate ale PEL pentru montajul (demontajul) utilajului tehnologic se supun coordonării cu
următoarele organizații:
- graficul de transmitere a utilajului pentru montaj (demontaj);
- cu direcția întreprinderii aflate în construcție (funcționale) și organizația de montaj;
- schemele tehnologice de montaj (demontaj) a utilajului tehnologic, care prevăd
reutilarea mecanismelor de ridicat sau aplicarea unor sarcini la acestea, care diferă de cele
prevăzute în pașaportul tehnic, – cu uzina producătoare;
- schemele tehnologice, care prevăd utilizarea în procesul montajului a utilajului
elementelor de construcții clădirilor și construcțiilor;
- cu organizațiile de proiectare și montaj;
- schemele tehnologice de montaj ale utilajului la abateri forțate de la condițiile
tehnice ale uzinelor producătoare pentru montaj,
- cu uzina producătoare și direcția întreprinderii aflate în construcție (funcționale).
7.3. Proiectul de execuție al lucrărilor geodezice la construcția clădirilor mai mult de

37
nouă nivele, celor complexe, precum și obiectelor experimentale elaborat de o organizație
specializată, trebuie coordonat cu inginerul șef al organizației generale de construcții-montaj
antreprenoare, cu serviciul de geodezie al organizației de construcții - montaj și se aprobă de
conducătorii organizației-executoare și organizației-beneficiar a documentației de proiect.
7.4. Beneficiarul eliberează aprobarea pentru execuția lucrărilor numai în cazul
existenței unui PEL coordonat și aprobat.
7.5. Procedura de examinare internă (expertizare) a PEL se stabilește de organizația
de construcții. 7.6 Beneficiarul este obligat să examineze și să coordoneze (sau să prezinte un
refuz argumentat al coordonării) PEL în termen de până la 10 zile din ziua primirii a acestuia.
8. Întocmirea și implementarea proiectului de execuție a lucrărilor.
8.1. Întocmirea proiectului de execuție a lucrărilor.
8.1.1. Întocmirea materialelor grafice și scrise ale PEL se realizează în conformitate
cu GOST 21.101:
a) materialele grafice și scrise, conform GOST 21.101, se completează, de regulă, în
următoarea ordine:
CP A.08.05:2014 17
- coperta;
- foaia de titlu;
- cuprins;
- conținutul proiectului;
- memoriu explicativ;
- principalele desene, prevăzute de normele și regulile în construcții.
b) deoarece cerințele GOST 21.101 poartă în general un caracter voluntar, pentru
comoditatea de elaborare și examinare a PEL, este de dorit ca proiectul să fie împărțit în
următoarele părți principale:
- prevederi generale;
- memoriu explicativ;
- partea grafică;
- anexe.
8.1.2. Lista standardelor ЕСКД, supuse evidenței la execuția documentației grafice și
scrise pentru construcții este prezentată în anexa B, GOST 21.101.
8.1.3. Materialele scrise și grafice ale PEL trebuie să fie executate în conformitate cu
cerințele GOST 2.105 și GOST 2.104 pe coli de format standard, conform GOST 2.301, cu un
cadru și ștampilă pentru fiecare coală format, conform anexei Д, GOST 21.101.
8.1.4. La întocmirea memoriului explicativ, conform GOST 2.105, trebuie condus de
următoarele prevederi:
a) trebuie respectată succesiunea unică de numerotare a capitolelor,
compartimentelor, punctelor, subpunctelor, pentru toate compartimentele din componența
memoriului explicativ, (adică trebuie numerotat fiecare alineat al memoriului explicativ). În
mod analog trebuie numerotate tabelele, schemele, figurile etc. din componența memoriului
explicativ;
b) textul documentului trebuie să fie succint, clar și să nu admită diferite interpretări:
- la expunerea cerințelor obligatorii în text trebuie utilizate cuvintele „trebuie”,
„urmează”, „este necesar”, „trebuie ca”, „se admite numai”, „nu se admite”, „se interzice”,
„nu ar trebui”. La expunerea altor prevederi trebuie utilizate cuvintele – „pot fi”, „de regulă”,

38
„în caz de necesitate”, „poate fi”, „în cazul în care” etc.;
- se admite utilizarea unei forme narative de expunere a textului documentului, de
exemplu „se aplică”, „indică” etc.;
- în documente trebuie utilizați termeni tehnico-științifici, notări și noțiuni, stabilite
prin standardele corespunzătoare, iar în lipsa acestora – cele adoptate în literatura tehnico-
științifică;
- dacă în document este adoptată o terminologie specifică, atunci trebuie prezentată o
listă de termeni adoptați cu noțiunile corespunzătoare.
Lista face parte din conținutul documentului.
- în textul documentului nu se permite:
 utilizarea unor construcții variate ale vorbirii, noțiunilor tehnice specifice,
profesionalismelor;
CP A.08.05:2014 18
 utilizarea pentru una și aceeași noțiune a unor termeni tehnico-științifici diferiți,
apropiate ca sens (sinonime), precum și a cuvintelor străine și noțiunilor, la existența unor
cuvinte echivalente și a termenilor în limba română;
 utilizarea unor forme de cuvinte aleatorii;
 utilizarea unor abrevieri ai cuvintelor, în afară de cele stabilite prin regulile
ortografiei române, prin standardele naționale corespunzătoare, în documentul dat;
 prescurtarea notării unităților fizice de măsură, dacă acestea se utilizează fără cifre,
cu excepția unităților fizice de măsură în capurile și coloanele laterale ale tabelelor, și în
descifrările notărilor cu litere, cuprinse în formule și figuri.
8.1.5. Conform GOST 2.105, numărul de figuri trebuie să fie suficient pentru
explicarea textului expus. Figurile pot fi amplasate în textul documentului (cât mai aproape
posibil de părțile corespunzătoare ale textului), precum și la sfârșitul acestuia. Figurile trebuie
să fie executate în conformitate cu prevederile standardelor ЕСКД și СПДС. Figurile, cu
excepția celor din anexe, trebuie numerotate cu cifre arabe prin numerotare continuă. Dacă
figura este una singură, atunci se notează „Figura 1”.
a) figura fiecărei anexe se notează printr-o numerotare separată cu cifre arabe cu
adăugarea înaintea cifrei notarea anexei. De exemplu – Figura А.3;
b) se admite să nu fie numerotate figurile mici, amplasate nemijlocit în text și la care
nu se fac ulterior trimiteri;
c) se admite numerotarea figurilor în limita compartimentului. În acest caz numărul
figurii va fi constituit din numărul compartimentului și numărul de ordine al figurii, separat
printr-un punct. De exemplu – Figura 1.1;
d) la efectuarea trimiterilor la figuri trebuie scris „… în conformitate cu figura 2” la
numerotarea continuă și „… în conformitate cu 1.2” la numerotarea în limita
compartimentului;
e) figurile, în caz de necesitate, pot avea denumirea și date explicative (textul de sub
figură). Cuvântul „Figură” și denumirea se amplasează după datele explicative și se prezintă
în felul următor: Figura 1 – Detaliile produsului.
8.1.6 Conform GOST 2.105, tabelele se utilizează pentru o ilustrare mai bună și
comoditatea de comparare a indicatorilor. Denumirea tabelului, în cazul prezenței acestuia,
trebuie să reflecte conținutul acestuia, să fie succint și exact. Denumirea trebuie să fie
amplasată deasupra tabelului. La trecerea unei părți a tabelului pe aceeași pagină sau pe alta,
39
denumirea se amplasează numai deasupra primei părți a tabelului.
8.1.7. Conform GOST 2.105, dacă trebuie explicate unele date, prezentate în
document, atunci aceste date trebuie notate cu semne diacritice de trimitere. Trimiterile în text
se amplasează din alineat la sfârșitul paginii, pe care acestea sunt notate, și se separă de text
printr-o liniuță scurtă din partea stângă, iar la datele amplasate în tabel, la sfârșitul tabelului
deasupra liniei, care semnifică sfârșitul tabelului.
8.1.8. Conform GOST 2.105, exemplele pot fi prezentate în acele cazuri, când
acestea explică cerințele documentului sau ajută la o expunere succintă a acestora.
8.1.9. Desenele părții grafice (planurile și secțiunile) trebuie să fie executate la
scările stabilite în GOST 2.302, în acest caz planul general de construcție se execută, de
regulă, la scara 1:200 и 1:500. Schemele tehnologice pot fi executate la o scară arbitrară, cu
condiția respectării proporțiilor principale și indicarea dimensiunilor reale, cotelor etc.,
conform SM GOST 2.701. 8.1.10. Desenele se execută la o scară optimă ținându-se cont de
complexitatea și consistența informației:
CP A.08.05:2014 19.
a) scările pe desene nu se indică, cu excepția desenelor pieselor și altor cazuri,
prevăzute în standardele corespunzătoare СПДС;
b) desenele PEL pentru macarale se recomandă să fie executate la scara 1:50 - 1:200,
iar unele piese separate la scara 1:10 - 1:20, planul general de construcții – la scara 1:500.
8.1.11. Lista abrevierilor, admise în înscrierile principale, cerințele tehnice, tabele,
desene și specificații, este întocmită suplimentar la SM GOST 2.316 și prezentată în anexa Г,
GOST 21.101.
8.1.12. PEL poate fi elaborat în formă copertată (format 210×297 mm sau 297×420
mm) în două exemplare. După coordonare și aprobare unul din exemplare se transmite
beneficiarului, iar al doilea rămâne la antreprenor.
8.1.13. Foaia de titlu a PEL poate să corespundă formei, prezentate în anexele F sau
G. Dacă PEL este elaborat de o organizație de proiectare sau de o altă organizație terță, pe
foaia de titlu trebuie să fie pusă semnătura conducătorului acestei organizații (sub parafa
„Elaborat”), autentificată prin ștampila organizației.
8.2. Implementarea proiectului de execuție a lucrărilor.
8.2.1. În procesul implementării PEL se efectuează evidența eficienței reale de la
implementarea PEL în comparație cu cea calculată. Acest proces poate fi realizat de
elaboratorul proiectului, în comun cu organizația de construcții, sub forma supravegherii de
autor.
8.2.2. Plata pentru această lucrare se efectuează conform contractului cu
antreprenorul general (susținere tehnică) sau cu proiectantul general (supravegherea de autor).
8.2.3. La efectuarea supravegherii de stat trebuie luate în considerare modificările,
care apar în procesul de construcții, în comparație cu condițiile, prevăzute în PEL, prin
introducerea modificărilor corespunzătoare în desene.
8.2.4. Elaboratorul PEL trebuie să efectueze o analiză a cauzelor divergențelor
apărute dintre efectul calculat și cel real, și în comun cu organizația de construcții să realizeze
utilizarea rezervelor descoperite de sporire a productivității muncii și micșorării costului de
producție a construcției.
8.2.5. Efectul economic real este un indicator pentru organizația de construcții.
Acesta poate fi luat în considerare pentru tot volumul de lucrări sau pentru o parte a acestui

40
volum, executat în perioada de raportare.
8.2.6. Efectul economic real trebuie să fie stabilit conform datelor organizației de
construcții și, în cazuri de necesitate, de organizația de știință și cercetare în domeniul
economiei construcțiilor și normării muncii. Funcționarea mașinilor de construcții trebuie să
fie evaluată conform timpului real de funcționare, cheltuielile de muncă – conform sarcinilor
puse echipelor de muncă, eliberate pentru tipurile date de lucrări, cheltuielile de transport de
la depozitul șantierului până la locul de efectuare a lucrărilor – conform documentelor de
evidență.
8.2.7. În cazul lipsei la șantierul de construcții a unei evidențe, indicate în 8.2.6. se
admite determinarea efectului economic real ca parte din efectul economic real, obținut de
șantierul de construcții pentru perioada examinată, proporțional costului lucrărilor executate.
8.2.8. Efectul economic calculat și cel real pentru perioada de raportare se
legalizează prin întocmirea unui act bilateral, de către elaboratorul PEL și organizația de
construcții.
CP A.08.05:2014 20.
Anexa A (normativă). Forma sarcinii tehnice pentru execuția lucrărilor.
SARCINA TEHNICĂ pentru execuția lucrărilor la tema:
Elaborarea proiectului de execuție a lucrărilor în componența:
1. Temeiul pentru execuția lucrărilor: contract Nr. __________ din _______
___________ 20___.
2. Date inițiale pentru efectuarea lucrărilor
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________
3. Termeni de execuție ai lucrărilor:
început: ____ ____________ 20 ___ ;
sfârșit: ____ _____________ 20 ____.
4. Cerințe de bază, prezentate execuției lucrărilor, inclusiv corespunderea
prevederilor normelor în construcții, standardelor, condițiilor
tehnice_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___.
5. Domeniu de aplicare
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________.
6. Lista documentației tehnice, transmisă la sfârșitul lucrărilor și componența
acesteia
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_________________.
7. Modalitatea de recepție a lucrărilor
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________.
8. Alte cerințe, inclusiv condiții speciale ale lucrărilor de construcții-montaj,
necesitatea în supravegherea de autor

41
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________.
9. Lista documentației tehnice inițiale, anexate la sarcina tehnică:
___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________.
Executant (nume, prenume, semnătura) L.S. «___»
___________________________________ (funcție).
Beneficiar (nume, prenume, semnătura) L.S. «___»
__________________________________ (funcție)
___________________________________ _________________ 20___.

CP A.08.05:2014 21.
Anexa B (informativă).
Forma graficului calendaristic de execuție a lucrărilor la obiect (tipul de lucrări).
Graficul calendaristic de execuție a lucrărilor.
Denumirea lucrărilor.
Volumul de lucrări.
Cheltuieli de muncă, om-zile.
Mașini necesare.
Durata lucrărilor, zile.
Număr schimburi.
Număr de muncitori în schimb.
Componența echipei.
Graficul lucrărilor (zile, luni).
Unitatea de măsură.
Cantitate Denumire Număr maşini - schimburi.
Executant _______________________ _____________________ (nume, prenume)
(semnătura).

CP A.08.05:2014 22.
Anexa C (informativă) Forma graficului de livrare la obiect a elementelor de
construcții, pieselor, materialelor și utilajelor.
Graficul de livrare la obiect a elementelor de construcții, pieselor, materialelor și
utilajelor.
Denumirea elementelor de construcții, pieselor, materialelor și utilajelor.
Unitatea de măsură.
Cantitate.
Grafic de livrare pe zile, săptămâni, luni 1 2 3 4.
Executant _______________________ _____________________ (nume, prenume)
(semnătura).

CP A.08.05:2014 23
Anexa D (informativă) Forma graficului de deplasare a personalului la obiect.
Graficul de deplasare a personalului la obiect.
Denumirea profesiilor muncitorilor (separat pentru organizațiile antreprenoare

42
generale și sub
antreprenoare).
Număr de muncitori.
Număr mediu pe zi de muncitori pe luni, săptămâni, zile 1 2 3 etc. 1 2 3…
Executant _______________________ _____________________ (nume, prenume)
(semnătura).

CP A.08.05:2014 24
Anexa E (informativă) Forma graficului de circulație a principalelor mașini de
construcții la obiect.
Graficul de circulație a principalelor mașini de construcții la obiect.
Denumire.
Unitate de măsură.
Număr de mașini.
Număr mediu pe zi de mașini pe zile, săptămâni, luni 1 2 3 etc. 1 2 3 4…
Executant _______________________ _____________________ (nume, prenume)
(semnătura).

CP A.08.05:2014 25
Anexa F (informativă) Forma foii de titlu a PEL general.
____________________________________________________________________
__
(denumirea organizației antreprenoare generale)
«APROB» (funcția conducătorului tehnic)
_______________________________(denumirea organizației antreprenoare generale)
_______________________________ (nume, prenume, semnătura) L.S. «___»
_________________ 20___ .
PROIECT DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR pentru
_______________________________ în 20___ (denumirea tipului de lucrări).
____________________________________________________________________
_____________ (denumirea obiectului).

«COORDONAT» _______________________________ (funcția conducătorului

tehnic) _______________________________ (denumirea organizației beneficiarului)
_______________________________ (nume, prenume, semnătura) L.S. «___»
_________________ 20___

CP A.08.05:2014 26
Anexa G (informativă) Forma foii de titlu a PEL pentru tipuri separate de
lucrări.
___________________________________________________________________________
______ (denumirea organizației antreprenoare)
«APROB» _______________________________ (funcția conducătorului tehnic)
_______________________________ (denumirea organizației antreprenoare)
_______________________________ (nume, prenume, semnătura) L.S.

43
«___»_________________ 20___.
PROIECT DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR pentru
_______________________________ в 20___ (denumirea tipului de lucrări)
___________________________________________________________________________
______ (denumirea obiectului)
«COORDONAT» _______________________________ (funcția conducătorului
tehnic) _______________________________ (denumirea organizației beneficiarului)
_______________________________ (nume, prenume, semnătura) L.S. «___»
_________________ 20___.
«COORDONAT» _______________________________ (funcția conducătorului
tehnic) _______________________________ (denumirea organizației antreprenoare
generale) _______________________________ (nume, prenume, semnătura) L.S. «___»
_________________ 20___.

CP A.08.05:2014 27
Bibliografie.
1. Legea nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de
constructive.
2. Пособие по разработке проектов организации строительства и проектов
производства работ для жилищно-гражданского строительства (к СН и П 3.01.01-85*),
Москва Стройиздат 1989.
3. Справочное пособие к СН и П 3.01.01–85* “Разработка проектов
организации строительства и проектов производства работ для реконструкции
действующих предприятий, зданий и сооружений”, Москва Стройиздат 1990.
4. Справочное пособие к СН и П 3.01.01–85* “Разработка проектов
организации строительства и проектов производства работ для промышленного
строительства”, Москва Стройиздат 1990.
5. Пособие по разработке проектов организации строительства и проектов
производства работ для сельскохозяйственного строительства (к СН и П 3.01.01-85*),
Москва Стройиздат 1988.
6. ВСН 193-81 Инструкция по разработке проектов производства работ по
монтажу строительных конструкций. ММСС СССР. Москва 1985.
Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa cunoaşterii Bazei legislativă
privind executarea lucrărilor de construcţie şi organizarea lucrărilor de proiectare în sectorul
zootehnic.
Întrebările pentru autocontrol.
1. Care este importanța cunoaşterii Bazei legislativă privind executarea lucrărilor de
construcţie şi organizarea lucrărilor de proiectare?
2. Cum s-a schimbat Baza legislativă, privind executarea lucrărilor de construcţie şi
organizarea lucrărilor de proiectare în perioada de suveranitatea Republicii Moldova?
3. Care sunt particularitățile naţionale legislative privind executarea lucrărilor de
construcţie şi organizarea lucrărilor de proiectare?
4. Care sunt documentele legislative, privind executare a lucrărilor de construcţie şi

44
organizare lucrărilor de proiectare?
5. Care este legătura dintre standardele naţionale, europene şi internaţionale, privind
executarea lucrărilor de construcţie şi organizarea lucrărilor de proiectare?

Tema 2. Materiale și instrumente care sunt necesare pentru executarea

desenului tehnic. Formate in desenul tehnic industrial. Studiul liniilor utilizate în
desenul tehnic. Modul de împăturirea a copiilor desenelor tehnice(4 ore).
Scopul lucrării: a studia baza materială și instrumentală care este necesară pentru
executarea desenului tehnic. Formate in desenul tehnic industrial. A studia liniile utilizate în
desenul tehnic şi schema de împăturire a copiilor desenelor tehnice.
Obiectivele lucrării:
1.Studiul materialelor şi instrumentelor care sunt necesare pentru executarea
desenului tehnic;
2. A face cunoştinţă cu formatele in desenul tehnic industrial (SR ISO 5457: 1994);
3. Studiul liniilor utilizate în desenul tehnic;
4.A studia modul de împăturire a copiilor desenelor tehnice.
Ordinea îndeplinirii lucrării.
Obiectivul 1. La executarea sarcinii 1, studenţii, lucrând în mod individual,
conducându-se de materialul jos prezentat, fac cunoştinţă cu materiale şi instrumente care sunt
necesare pentru executarea desenului tehnic.
Pentru executarea desenului tehnic sunt necesare următoarele materiale şi
instrumente:
1. Planșeul, kulman (Kuhlmann). (PLÁNȘĂ, planșe, s. f.)

45
 Fig. 2.1. Planșeul pentru desen tehnic (Kulmann)

Planşetele pentru desen tehnic se confecționează, de regulă, din placaj sau panel.
Lemnul de esenţă moale, mai ales teiul, este preferat întrucât permite introducerea şi
extragerea cu ușurință a pionezelor, în plus aceste esenţe pot fi prelucrate cu uşurinţă,
obținându-se suprafețe planşei.
Planşetele se execută în trei variante dimensionale respectiv în formatele 53 (530 x
410mm), formatul 73 (730 x 530mm) şi formatul 100 (1000 x 730mm).
Planşeta trebuie să aibă feţele plane, iar marginile pe care se deplasează teul,
executate de obicei din lemn de fag aburit, trebuie să fie drepte pentru a se asigura
paralelismul liniilor trasate cu teul.
Hârtia pentru desen se fixează pe planşetă de cele mai multe ori cu pioneze, de
preferinţă pioneze de număr cât mai mic (numărul 0 sau 1) pentru a se diminua degradarea
suprafeţei planşetei.
2. Teul (TEU, teuri, s. n.)
Nume dat unor obiecte care au forma literei T. este format dintr-o lamă lată şi
subţire, de lungime corespunzătoare planşetei utilizate si o lamă groasă şi scurtă, numită capul
teului, îmbinată între ele sub un unghi de 900).

46
 Fig.2.2. Teul (riglă) pentru desenul tehnic.
În afară de planşetele de desen şi de teuri, instrumente pe care disciplina de
construcţii zootehnice le are în dotare şi pe care le pune la dispoziția studenţilor la orele de
lucrări practice, pentru execuţia desenelor de construcţie mai sunt necesare a fi procurate de
către studenţi o serie de instrumente şi materiale şi anume:

Tabelul 1. Instrumentele și materialele care sunt necesare pentru executarea de

un desen tehnic
Hârtie de desen liniar, corespunzătoare formatul A4 coli 20
Pioneze nr. 0 sau nr. 1 cutii 1
Creion HB buc. 1
Creion H buc. 1
Ascuțitoare, buc. buc. 1
Radieră moale buc. 1
0
Echer la 30 , cu cateta mare de circa 30 cm buc. 1

Echer la 45o, cu cateta de circa 15 cm. Buc. 1

Liniar cu lungimea de 40 cm Buc. 1

47
 Compas simplu (gheară) Buc. 1
Toc pentru peniță topografică Buc. 1
Toc pentru peniță obișnuită Buc. 1
Penițe topografice Buc. 2
Penițe Redis nr. 1,5 Buc. 2
Penițe Redis nr.2 Buc. 2
Tuș negru (călimară mică) Buc. 1
Lamă de ras (uzată) Buc. 1
Instrumentele și materialele de desen indicate mai jos sunt necesare la lucrările
practice la execuția desenelor liniare.

Obiectivul 2. Formate in desenul tehnic industrial (SR ISO 5457: 1994);

La executarea sarcinii 2 studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos prezentat, fac cunoştinţă cu Formate in desenul tehnic industrial (SR ISO 5457:
1994).
Formate in desenul tehnic industrial (SR ISO 5457: 1994).
Formatele stabilesc dimensiunile colilor de hârtie pe care se realizează desenul.
Formatele standardizate se clasifica in:
- formate de baza (Fig. 2.3), seria A (au dimensiunile laturilor in raport constant 1 :
√ 2;
- formate derivate se obțin din formatele normale (exceptând formatele A4 si A5)
prin mărirea uneia dintre dimensiuni cu un multiplu întreg al dimensiunii corespunzătoare a
modulului (A4 este considerat modul); formatul A5 se utilizează doar in mod excepțional.
Se recomanda ca pe desen sa fie marcat formatul de reprezentare, in rubrica destinata
acestei informații din indicator. Marcarea se face ținând cont de tipul lor:
- format normal: A3 (297x420);
- format derivat: 1,5A2 sau 0,75 A1.
Pe formatele A4, A3, A2, la minim 10 mm de margine, de jur-împrejur, se trasează
un chenar cu linie groasa (Fig. 2.5). Pe formatele A1 si A0, distanta la care se trasează
chenarul este de minim 20 mm fata de marginea hârtiei.
Pentru îndosariere, la toate formatele se prevede pe latura din ștanga indicatorului
fășia de îndosariere, trasata cu linie continua subțire, având dimensiunile 20 x 297 mm.
Alegerea formatului potrivit pentru un desen are in vedere:

48
 Fig. 2.3. Formate standardizate din seria A.

- existenta spațiului suficient pentru reprezentarea si cotarea tuturor proiecțiilor

necesare;
- plasarea indicatorului si, in cazul desenelor de ansamblu, a tabelului de
componenta, a extrasului de materiale;
- existenta unui spațiu pentru adnotări, in afara conturului exterior al proiecțiilor;
- păstrarea unei distante de 20-25 mm fata de muchia din ștanga a chenarului, pentru
îndosarierea desenului.
Formatele de desenare A3, A2, A1, A0 se pot utiliza cu baza pe latura mare, sau cu
baza pe latura mica (Fig. 2.4).

Fig. 2.4. Dispunerea orizontală şi verticală a formatelor standardizate

Elementele grafice obligatorii ale formatului sunt (Fig. 2.5):

 chenar;
 faşie de îndosariere;
 conturul exterior al indicatorului;
49
  reperele de centrare.

Fig. 2.5. Elementele grafice obligatorii ale formatului.

Zona de identificare include 3 rubrici (Fig. 2.6.):

a). numărul de înregistrare sau de identificare al desenului;
b). denumirea desenului;
c). numele proprietarului legal al desenului.
Este recomandat ca zona de identificare sa fie delimitata prin linie groasa, fiind
plasata in coltul din dreapta – jos a indicatorului. Lungimea sa maxima este de 170 mm
Zona de informații suplimentare poate cuprinde:
- a) informații indicative: metoda de proiectare, scara principala a desenului etc.
- b) informații tehnice: metoda de indicare a stării suprafeței, valori ale tolerantei
generale;
- c) informații administrative: formatul planșei de desen, data primei ediții a
desenului, indicele aferent unei revizii, data si descrierea succinta a revizuirii, semnături
autorizate etc.

Fig.2.6. Modele de indicator.

Agenții economici, companiile de proiectare etc. pot utiliza indicatoare proprii, de

firma, pe baza unor principii generale convenite internațional.
Pentru indicatorul mare figura 2.7 şi indicatorul mic, figura 2.8, legenda este
următoarea:
50
 Fig. 2.7. Indicatorul mare.

Fig. 2.8. Indicatorul mic.

1. Instituţia proiectantă şi eventual subunitatea;
2. Denumirea proiectului, locul construcţiei, numele beneficiarului şi facultative,
numărul comenzii şi instituţia care a dat comanda, atunci când acesta nu este beneficiarul;
3. Indicativul (numărul) proiectului şi faza de proiect;
4. Semnăturile legale de verificare tehnică, inclusive control STAS, cu locuri
rezervate;
pentru înscrierea calităţii, a numelui în clar şi a semnăturii (Liniatura căsuţei-numărul
rândurilor se stabileşte după necesitate);
5. Scara sau scări desenului, iar dedesubt data întocmirii sau predării proiectului;
6. Denumirea obiectului ( în cazul în care proiectul cuprinde mai multe obiecte),
titlul planşei, precum şi toate numerele şi indicativele necesare identificării şi evidenţei
desenului. Un spaţiu va fi rezervat pentru indicaţii „înlocuiește planşa nr...” sau alte precizări
ca „planşă tip” etc.
Pentru indicatorul îngust legenda este următoare, figura 2.9:

51
 Fig. 2. 9. Indicatorul îngust.
1. Semnăturile legate și de verificare tehnică, inclusiv control STAS, cu locurile
rezervate pentru înscrierea numelui în clar și a semnăturii;
2. Denumirea prescurtată a institutului de proiectare;
3. Denumirea proiectului tip (obiectului ) sau detalii tip, grupa din care face parte;
4. Indicația: TIP, DIRECTIV etc.(L a detalii se trece și indicativul de catalog al
planșei respective);
5. Titlul(cuprinsul planșei);
6. Indicativul (numărul proiectului) dar de proiectant, faza de proiectare și data
întocmirii sau predării;
7. Indicativul dat la omologare;
8. Indicativul, respectiv numărul de ordine al planșei, în cadrul proiectului în care
este folosită planșa tip.

Fig. 2.10. Indicatorul recomandat studenţilor.

Fâșie de îndosariere se prevede, la toate formatele, pe latura din stânga indicatorului,
în care scop se lasă liber un spaţiu de 20 x 297 mm, rezervat pentru perforarea copiei. Pentru
o mai precisă aşezare a desenului la perforare, mijlocul se indică, pe toată lăţimea sa, printr-o
linie de reper, continuă subţire (B) aşa cum este exemplificat în Tabelul 2.1.
Fâșia de îndosariere se delimitează pe desen prin linie continuă subţire, cu excepţia
formatelor A4 şi A5 în care cazuri fâșia de îndosariere este întotdeauna delimitată de linia
chenarului, aşa cum este exemplificat în figura 2.11.
Simbolul formatului se înscrie sub indicator, în locul de noastre rezervat între chenar
şi conturul pentru decuparea copiei(simbolul 3 în figura 2.9).
Literele şi cifrele respective se înscriu cu dimensiunea nominală de 3,5 mm.
Formatele pot fi utilizate având ca bază oricare dintre dimensiunile «a» şi «b», cu
52
excepţia formatelor A4, a căror bază este întotdeauna сa şi a formatelor A5 a căror bază este
întotdeauna dimensiunea «b».
Prin bază formatului se înțelege latura inferioară a acestuia, în poziţia normală de
citire a desenului (de jos şi din dreapta ) şi pe care este amplasat indicatorul.
Formatele derivate se vor utiliza numai în cazurile în care nu este posibilă folosirea
formatelor normale.
Obiectivul 3. A studia liniile utilizate în desenul tehnic.
La executarea sarcinii 3 studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos prezentat, fac cunoştinţă cu materialul propus citirii şi trec tabelul 2.1 pe o coală
format A4.
3.1. Linii utilizate în desenul tehnic
Liniile utilizate in desenul tehnic pentru axe, contururi, muchii acoperite, linii
ajutătoare, linii de cota, haşuri, etc., sunt de patru tipuri si anume:
- linie continua;
- linie continua întrerupta;
- linie punct;
- linie doua puncte.
Din punct de vedere al grosimii se clasifica in doua clase:
- linie groasa;
- linie subțire.
Grosimea de baza «b» a liniilor utilizate in desenul tehnic este cea a liniei continue
groase;
se alege in funcție de mărimea, complexitatea si natura desenului si se păstrează
aceeași pentru toate reprezentările executate le aceeași scara, pe aceeași planșa pentru o
anumita piesa.
Grosimea liniilor se alege din următorul şir de valori date in mm : 2,0 mm, 1,4 mm,
1,0 mm, 0,7 mm, 0,5 mm, 0,35 mm, 0,25 mm si 0, 18 mm.
Grosimea de trasare pentru liniile subțiri este de aproximativ b/3.
Lungimea segmentelor si intervalelor dintre acestea trebuie sa fie uniforme de-a
lungul aceleiași linii întrerupte, linie punct sau linie cu doua puncte.
In tabelul 2.1. sunt prezentate tipuri de linii utilizate in desenul tehnic, precum si o
serie de exemple de utilizare a acestora:
Tabelul 2.1 Linii utilizate în desenele de construcţie

53
 Clasa de grosime se simbolizează printr-o cifră şi anume:
- linia groasă (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (cifra b/2) prin cifra 2;
- linia subţire (cifra b/4) prin cifra 3.
Grosimea de bază “b” se alege, în funcție de mărimea şi natura desenului, între 0,2 şi
2mm.
Obiectivul 4. A studia modul de împăturirea copiilor desenelor tehnice.
La executarea sarcinii 4 studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul prezentat jos, fac cunoştinţă cu materialul propus citirii şi trec desenele pe o coală
format A4.
4.1. Împăturirea desenelor (SR 74-1994)
Împăturirea sau plierea modulara este utila in cazul păstrării copiilor in mape sau
plicuri si consta in divizarea formatului A0, A1, A2, A3 in module A4, dispuse orizontal sau
vertical (Fig. 2.11).
Împăturirea destinata aplicații unei benzi perforate la marginea stânga a formatului,
pentru îndosariere, conduce la o forma finala de format A4 cu dispunere verticala.

54
 Fig. 2.11. Împăturirea desenelor (SR 74-1994)

Formatele A3 pot fi pliate si pentru perforare directa, fără fășie de îndosariere

adiționala, iar formatele A4 pot fi perforate direct, fără o pliere prealabila.
Plierea desenelor se realizează in prima etapa după linii perpendiculare pe baza
formatului si apoi, daca este necesar, după linii paralele cu baza. Zona de identificare a
indicatorului trebuie sa rămâne complet vizibila in urma împăturirii.
Observație:
- Perforarea trebuie sa se facă doar in zona specifica, prin urmare înainte de
îndosariere, banda din ștanga se pliază pe înălțime.

55
 Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa bazei materială și
instrumentală pentru executarea desenului tehnic, care formate folosesc în desenul tehnic
industrial. Se discută destinaţia liniilor utilizate în desenul tehnic şi modul de împăturirea
copiilor desenelor tehnice a lucrărilor de proiectare.
Întrebările pentru autocontrol.
1. Care materiale şi instrumente sunt necesare pentru executarea desenului tehnic?
2. Care formate standardizate se aplic in desenul tehnic industrial?
3. Care liniile sunt prezentate în desenul tehnic şi utilizate a lor?
4. Care este modul de împăturirea a copiilor desenelor tehnice de proiectare?
5. Care este importanţa lucrărilor de proiectare?

Tema 3. Noţiuni de desen tehnic şi cotarea desenelor de construcţie. Scări

utilizate în desenul tehnic. Secţiuni. Clasificarea desenelor tehnice ( 4 ore)
Scopul lucrării: a studia desenul tehnic şi utilizarea a lui în construcţiile.
Obiectivele lucrării:
1.A studia noţiuni de desen tehnic;
2. A studia cotarea desenelor de construcţie;
3. Scara desenelor (STAS 2-82);
4. A studia secţiunile în desenul tehnic;

56
 5. A studia clasificarea desenelor tehnice.
Ordinea îndeplinirii lucrării.
Obiectivul 1: A studia noţiuni de desen tehnic.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu noţiuni de desen tehnic.
Noţiuni de desen tehnic
Desenul tehnic este o disciplină care stabileşte regulile convenţionale şi metodele de
care trebuie să se ţină seama la reprezentarea grafică a unui obiect astfel încât acesta să poată
fi executat după desenele respective în ateliere sau pe şantiere.
Desenul tehnic sau desenul industrial este un desen al unui produs sau unei părţi a
lui, redat conform standardelor (de obicei în proiecţie ortogonală), pentru a reda într-o grafică
plană clară informaţiile necesare fabricării. Desenul tehnic este executat de desenatorii
tehnici, pe baza schiţelor şi indicaţiilor proiectanţilor (ingineri, arhitecţi).
Un desen tehnic trebuie să fie precis, clar şi complet, adică să arata forma piesei,
construcţiei sau terenului, să conţină toate cotele şi indicaţiile necesare executării, montajului
sau exploatării întocmai a obiectului reprezentat, să arate natura materialelor folosite.
Sistematizarea şi unificarea regulilor de reprezentare prin desen se realizează cu
ajutorul Standardelor de stat (STAS), care au caracter de lege, respectarea acestora fiind
obligatorie.
Obiectivul 2: A studia cotarea desenelor de construcţie.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu noţiuni de cotarea desenelor de construcţie.
Cotarea desenelor de construcţie.
Prin cotarea unui desen de construcții se înțelege înscrierea in acel desen a
dimensiunilor parțiale si totale necesare pentru determinarea precisa si clara a tuturor
elementelor reprezentate.
Pentru cotarea desenelor de clădiri se folosesc reguli generale cunoscute in desenul
industrial completate cu unele particularitatea si indicații specifice desenului de construcții
prevăzute in STAS 1431-83.
In cazul reprezentării unor detalii de execuție cotarea se realizează astfel:
- pentru desene întocmite la scările 1:10; 1:1 sau mai mari, cotele se refera numai la
dimensiunile de baza ale elementelor finite;
- pentru desene întocmite la scările 1:20 si 1:25, cotele se pot referi fie la
dimensiunile definitive ale elementelor (obținute prin finisaj) fie la dimensiuni provizorii
(brute), pe plan, făcându-se indicația privind modul de cotare.

57
Fig. 3.1. Desenul tehnic al fermei pentru întreţinerea vacilor.
Elementele cotării:
- cota;
- linia de cota;
- linia ajutătoare;
- liniile de indicație( referința) (Fig. 3.2.).

58
 Fig. 3.2. Cotarea desenelor de construcţie

Cota reprezintă valoarea numerica a unei dimensiuni înscrise pe desen.

Pe desenele reprezentând construcții de clădiri cotele se exprima in metri urmate de
doua zecimale pentru acele dimensiuni mai mari sau egale cu un metru sau in centimetri când
dimensiunile elementului de construcție este sub un metru.
Linia de cota indica lungimea sau unghiurile la care se refera cota si pe care se
înscrie valoarea dimensiunii respective. Distanta dintre linia de cota care mai apropiata si
elementul cotat ca si distanta dintre doua linii de cota succesive va fi de min. 7 mm.
Spre deosebire de desenul industrial, unde delimitarea liniei de cota se face prin
săgeți, la desenul de clădiri delimitarea se face prin:
- puncte aflate la intersecțiile liniilor de cota cu liniile ajutătoare;
- intersecții obținute intre liniile de cota si liniile ajutătoare de cota care vor fi scurte
si inclinate spre dreapta la 45° fata de linia de cota.
Liniile ajutătoare de cota sunt linii continue subțiri, perpendiculare pe dimensiunea
care se cotează, intersectând si depășind cu aprox. 2 mm linia de cota. Se trasează in general
la exteriorul elementului cotat.
Scrierea cotei.
Pentru scrierea cotei trebuie precizat modul cum se privește si citește reprezentarea
din planul respectiv. In acest sens se considera ca desenul are o poziție normala când este
şezut cu indicatorul in dreapta jos.
Cota ca si in desenul industrial se scrie deasupra liniei de cota la aproximativ un
milimetru distanta si in general la mijlocul desenului.
Daca distanta dintre extremitățile liniei de cota este prea mica si nu permite scrierea
cotei, aceasta va fi scrisa pe prelungirea liniei de cota, respectiv in intervalul cotei vecine.
Reguli generale de cotare.
Liniile de cota, de indicație si ajutătoare se trasează întotdeauna cu linie continua
subțire.
Liniile de cota se delimitează cu puncte îngroșate sau liniuțe la 45
Liniile de cota se trasează paralel cu liniile de contur la distanta minima de 7 mm de
acestea.
Se evita intersecția liniilor de cota si trecerea lor prin goluri.
Se recomandă trasarea liniilor de cotă in ordinea crescătoare a cotelor.
59
Fig.3.3. Delimitarea liniilor de cotă

60
 Liniile ajutătoare se trasează perpendicular pe linia de cota, pe care o depășește cu 2-
3 mm.
Cotele se scriu cu cifre arabe, cu dimensiunea nominala de minim 2,5 mm.
Toate cotele de pe același desen se scriu cu aceeași dimensiune nominala.
Cotele in desenul de construcții se exprima in centimetri pentru dimensiuni mai mici
de1,00m si in metri cu doua zecimale pentru dimensiuni mai mari de 1,00m.
Milimetrii se scriu ca exponenți.
După cifre nu se scrie unitatea de măsura
Cotele se scriu deasupra liniei de cota, la 1-2 mm
2. Cotarea nivelurilor unei clădiri.
Cotarea nivelurilor unei clădiri se face prin așa numitele cote de nivel care se înscriu
atât pentru reprezentările in secțiuni cat si pe planuri.
Cota de nivel este valoarea numerica a diferenței de înălțime dintre un punct al
construcției si un reper de nivel stabilit pentru referințe. Pentru cote de nivel absolute, reperul
este suprafața Marii Negre , iar pentru cote relative in general se alege ca reper de nivel
suprafața pardoselii finite a apartamentului corpului principal al clădirii.
Cota nivelului-reper a parterului corpului principal al clădirii se indica prin ±0.00. In
cazuri cu totul deosebite se poate lua drept cota de reper si alt nivel caracteristic al clădirii.
Prin convenție, cotele de deasupra cotei de reper se iau cu semnul plus (+), ia cele de
sub cota de reper se înscriu fiind precedate de semnul minus ( - ) (a..h)
Înscrierea cotei de nivel relativa referitoare la nivelul de reper al construcției se face
folosind semnul simbolizat printr-un triunghi echilateral, înnegrit pe jumătatea din dreapta,
deservit de o linie de referința ( a, b, g).
Pentru înscrierea cotei de nivel relativa in raport cu alt nivel-reper din afara
construcției reprezentarea este data in figura de mai jos( c,d,h) printr-un triunghi echilateral ne
innegrit si deservit de o linie de referința.
In proiecțiile verticale (secțiuni, elevații, fațade) simbolul se desenează cu vârful pe
linia care indica nivelul cotat, orientat in sus sau in jos; cota se scrie deasupra brațului
orizontal trasat la ștanga sau la dreapta simbolului.
In cazuri speciale, pentru claritatea desenului, simbolul cotei de nivel se poate
reprezenta pe linie de indicație(f). In proiecții orizontale (planuri), simbolul se completează cu
un dreptunghi in care se înscrie cota de nivel (d).
Înscrierea cotelor de nivel:
a, b - înscrierea cotelor de nivel fata de nivelul-reper al construcției,in proiecții
verticale si orizontale;
c, d - înscrierea cotelor de nivel fata de un nivel-reper din afara construcției, in
proiecții verticale si orizontale;
e - înscrierea cotei de nivel-reper al construcției fata de un nivel-reper din afara
construcției;
f - cota de nivel notată cu ajutorul liniei de indicație;
g - indicarea nivelelor clădirii in raport cu nivelul parterului;
h - indicarea nivelelor clădirii in raport cu nivelul terenului

61
 Fig.3.4. Înscrierea cotelor de nivel:
In concordanta cu varietatea activităților inginerești, desenele tehnice cunosc o
diversitate de forme, in funcție de domeniul tehnic in care sunt utilizate, de conținutul si
destinația lor, de forma de prezentare.
Obiectivul 3: A studia scara desenelor tehnice (STAS 2-82).
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu scara desenelor tehnice (STAS 2-82).
Scara desenelor (STAS 2-82).
Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea lineara măsurata pe desen si
dimensiunea reala a obiectului reprezentat.
Nu toate obiectele reprezentate in desenele tehnice pot fi redate la scara 1:1, adică in
mărime naturala. Dimensiunile extrem de variate ale obiectelor din lumea reala au impus
utilizarea unor scări de reprezentare, pentru mărirea sau micşorarea reprezentărilor grafice
spre a fi optime in citire si interpretare.
62
 Tabelul 3.1
Scara desenelor.

Scara reala Scara de mărire Scara de micșorare

1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; :500;
1:1 2:1; 5:1; 10:1; 20:1; 50:1
1:1000

Alegerea scării de reprezentare are in vedere redarea completa, clara si explicita a

tuturor detaliilor de forma, precum si posibilitatea de a înscrie toate dimensiunile necesare
(exemplu de obiect la diverse scări – de mărire si de micșorare).
Pentru a reprezenta la scara o dimensiune a unui obiect, se înmulțește acea
dimensiune cu scara aleasa. Rezultatul, exprimat in aceeași unitate de măsura, este mărimea
de desenat.
Pentru planuri şi hărţi se admite folosirea şi a următoarelor scări : 1:250; 1:2500;
1:25000.
La desenele în care toate proiecțiile obiectului sunt reprezentate la aceeaşi scară,
mărimea acesteia se înscrie în căsuţa respectivă a indicatorului.
La desenele care execută fără indicatorul (planuri, scheme, hărţi) mărimea scării,
precedată de cuvântul “Scară” se înscrie sub titlul desenului.
La hărţi se recomandă ca scara să fie reprezentată şi grafic.
Pe copiile desenelor originale, obţinute printr-un procedeu de multiplicare cu
micşorarea sau mărirea desenului, se va menționa, într-un mod adecvat, asupra modificării
proporţiilor ( de exemplu: Copie Xerox. Scara nu corespunde).
Obiectivul 4: A studia secţiunile la desen tehnic.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu noţiuni de desen tehnic.
Secţiuni.
Prin desenarea fermei exterioare a unei clădiri să cunoaştem o serie de date necesare
execuţiei pe șantier împărţirea interioară, înălţimea încăperilor, poziţia şi dimensiunea ușilor
si ferestrelor, grosimea zidurilor şi a planşelor, natura materialelor folosite etc. Pentru a avea
toate aceste date se recurge la executarea de secţiune. Prin secţiune se înţelege reprezentarea
unui obiect după tăierea imaginară a acestuia cu un plan convenţional şi îndepărtarea părţii
dintre planul de tăiere şi ochiul observatorului. Modul în care se efectuează o secţiune
orizontală printr-o clădire este sugerat de desenele din figura 2. 9.
Secţiunile se execută paralel cu unul din planele de proiecţie pe care este reprezentat
obiectul.
Secţiunea orizontală făcută printr-o construcţie la un nivel caracteristic se numește
plan, aşa cum se poate observa în figura 2.5 denumirea simplă de „secțiune” se utilizează, în
general, numai pentru secţiunile verticale, o astfel de secţiune fiind redată în figura 2.6. În
figura 2.6. se poate de asemeni urmări modul în care se reprezintă, într-un desen construcţie,
faţadele unei clădiri.
Secţiunile verticale, care de regulă sunt paralele cu faţadele, pot fi, după caz, secţiuni
transversale sau secţiuni longitudinale.
63
 Fig. 3.5. Secţiunea transversală şi longitudinale.
Elementele secţionate se conturează cu linii mai groase, pentru a se deosebi ușor de
cele văzute, pentru mai multă claritate, în anumite cazuri, se pot înnegri sau hașura câmpurile
secţionate.

Fig. 3.6. Traseul de secţionare.

Traseul de secţionare se stabileşte în funcţie de necesitățile de indicare, prin secţiuni
a porţiunilor caracteristice din construcţii i se marchează cu cifre sau litere. Astfel, în figura
3.6 traseul de secţionare a fost indicat cu literele A.A.
Traseul de secţionare se reprezintă printr-o linie-punct subţire (P3 din tabelul 2.1),
64
având la capetele traseului şi în locurile de frângere ale acestuia, segmente de dreapta trasate
cu linie continua groasă (C1 din tabelul 2.1).
Segmentele de linie continuă nu trebuie să intersecteze lini de contur.
Direcţia de privire se indică prin săgeţi subţiri, perpendiculare pe traseul de
secţionare care se sprijină pe segmentele groase.
În figura 3.6 se poate observa modul în care a fost reprezentat traseul de secționare i
liniile folosite în acest scop.
Obiectivul 5: A studia clasificarea desenelor tehnice.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu clasificarea desenelor tehnice.
Clasificarea desenelor tehnice.
A. După domeniul de utilizare.
- desenul industrial se refera la reprezentarea obiectelor si concepțiilor tehnice
privind structura, construcția, funcționarea si realizarea obiectelor din domeniul construcțiilor
de mașini, construcții navale, aerospațiale, din domeniul electric, electrotehnic, energetic,
informatic etc.
- desenul de construcții se refera la reprezentarea construcțiilor de clădiri, de lucrări
de arta (poduri, viaducte, tuneluri), a cailor de comunicație, a construcțiilor hidrotehnice
(baraje, bazine, rezervoare) etc.
- desenul de arhitectura se refera la concepția fundamentala si estetica a
construcțiilor, la evidențierea elementelor decorative si de finisare etc.
- desenul de instalații se refera la reprezentarea ansamblurilor sau elementelor de
instalații aferente unitarilor industriale, agregatelor, construcțiilor, centrelor populate etc.
- desenul cartografic (sau topografic, geodezic) se refera la reprezentarea regiunilor
geografice sau a suprafețelor de teren cu forme de relief, elementele fizice naturale,
construcțiile si amenajările existente etc.
- desenul de sistematizare (urbanistic) se refera la reprezentarea concepțiilor de
ansamblu si de detaliu in vederea amenajării teritoriilor, centrelor populate, unitarilor
industriale si agricole etc.
B. După modul de prezentare.
- desenul de proiecție ortogonala in care elementele si dimensiunile obiectului
rezulta din una sau mai multe reprezentări, obținute prin proiecții perpendiculare pe planele
de proiecție;
- desenul de perspectiva in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta dintr-o
singura reprezentare, obținuta prin proiecția ortogonala pe un plan orizontal, completata cu
valorile numerice ale cotelor fata de acest plan.
C. După modul de întocmire.
- schița desen întocmit in general cu mana libera, respectând proporțiile obiectului
reprezentat (in limitele aproximației vizuale), dar redând numai informațiile esențiale despre
acesta. Schița servește de regula la întocmirea desenelor la scara, dar poate servi si direct ca
desen definitiv, daca cuprinde toate datele necesare scopului urmărit.
- desenul la scara se întocmește cu maxima precizie folosind instrumente de desen,
redând complet toate detaliile de forma si dimensionale, precum si proporțiile exacte ale
obiectului.
65
 D. După gradul de detaliere a reprezentării.
- desenul de ansamblu are ca scop reprezentarea formei, structurii precum si
dimensiunile unui grup de obiecte cu rol funcțional comun;
- desenul de piesa sau element are ca scop reprezentarea formei si dimensiunile unui
reper, a unei piese, a unei componente dintr-un ansamblu sau subansamblu;
- desenul de detaliu are ca scop reprezentarea la o scara mai mare a unui element sau
a unei parți dintr-un element in vederea precizării unor date suplimentare ce nu au putut fi
cuprinse in desenul obiectului.
E. După destinație.
- desenul de studiu este întocmit de regula la scara, care servește ca baza pentru
elaborarea desenului definitiv;
- desenul de execuție este un desen definitiv, cuprinde toate datele de forma si
dimensionale, precum si indicații necesare la execuția obiectului reprezentat;
- desenul de montaj precizează modul de asamblare sau amplasare a componentelor
unui ansamblu;
- desenul de prospect sau de catalog prezintă produsul in publicații, cu rol
informativ, publicitar, comercial.
Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa noţiuni de desen tehnic şi
cotarea desenelor de construcţie, scărilor utilizate în desenul tehnic, secţiuni, clasificarea
desenelor tehnice
Întrebările pentru autocontrol.
1. Ce este desenul tehnic?
2. Care scări se aplic in desenul tehnic industrial?
3. Care liniile şi semnele sunt utilizate în desenul tehnic pentru cotare?
4. Care este scopul de secţionare a desenelor tehnice?
5. Cum se clasifică desenul tehnic?

Tema 4. Scrierea standardizată şi reprezentarea convenţională a materialelor în

secţiuni, ușilor si ferestrelor.
Scopul lucrării: a studia scrierea standardizată şi reprezentarea convenţională a
materialelor în secţiuni, ușilor si ferestrelor.
Obiectivele lucrării:
66
 1.A studia scrierea standardizată;
2. A studia reprezentarea convenţională a materialelor în secţiuni;
3. A studia reprezentarea convenţională ușilor si ferestrelor.
Ordinea îndeplinirii lucrării.
Obiectivul 1: A studia noţiuni scrierii standardizată.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus, fac cunoştinţă cu scrierea standardizată.
Scrierea standardizată.
În desenul tehnic, scrierea textelor, care constă din explicaţii pe desen şi in indicatorul
desenului precum şi a valorilor numerice, se realizează conform prescripţiilor STAS 186-74.
Potrivit acestui standard există două tipuri de scriere: una cu caractere înclinate la 75° spre
dreapta faţă de linia de bază a rândului şi altă cu caractere drepte, perpendiculare pe linia de bază a
rândului.

Fig. 4.1. Scrierea cu caracterul înclinat şi dreaptă

Tabelul 4.1. Elementele caracteristice ale scrierii tehnice

Elemente caracteristice Dimensiunile scrierii

Grosimea liniei de trasare h/10

Înălţimea literelor mari şi a cifrelor 10*h/10

67
 Înălțimea literelor mici şi obişnuite 7*h/10

Înălțimea literelor mici înalte:

10*h/10
b,d,f,g,h,j,k,l,p,q,t,ţ,y

Lăţimea literelor mari(cu excepţia lui6*h/10

I,
Î,J, M ŞI W).

Lăţimea literelor mici(cu excepţia 6*h/10

lui
f,i,î,j,l,m,r,t şi w)

Lăţimea cifrelor (cu excepţie lui 1) 6*h/10

Lăţimea literelor mari I şi Î h/10

Lăţimea literei mari J 5*h/10

Lăţimea literelor mari M şi W 9*h/10

Lăţimea literelor mici f,j,t şi ţ 3*h/10

Lăţimea literelor mici i şi î h/10

Lăţimea literei mici l 2*h/10

Lăţimea literelor mici m şi w 9*h/10

Lăţimea literei mici r 4*h/10

Lăţimea cifrei 1 3*h/10

Distanţa dintre două litere alăturate 2*h/10

ale
unui cuvânt sau între două cifre alăturate
ale uni număr.

Distanţa minimă între două cuvinte 6*h/10

sau
numere alăturate

Distanţa minimă, între două rânduri(între

16*h/10
liniile de bază)

x). Deşi între două litere învecinate se lasă intervalul obişnuit, totuşi spaţiul rămas
pare mai mare decât cel obişnuit, ca de exemplu între literele F şi A, L şi A, T şi A, L şi 0 etc.
Aceste litere se pot apropia între ele, astfel ca toate literele să pară egal depărtate între ele
(vezi fig.4.2.).
Elementele caracteristice ale scrierii tehnice sunt date în tabelul 4.1 în funcţie de dimensiunea
nominală "h" care este înălţimea literelor mari,exprimată în mm. Standardul stabileşte următoarele
dimensiuni nominale: 2.5; 3.5; 5; 7; 10; 14; 20, precum şi dimensiunile obţinute prin înmulţirea cu l0 a
termenilor din şirul de mai sus.
Pentru a se uşura însuşirea corectă a scrierii se foloseşte o reţea de linii cu ajutorul
căreia se determină forma şi dimensiunile literelor şi cifrelor, precum şi distanţa dintre ele, aşa
68
cum se arată în figura 4.1. Distanţa dintre două linii ale reţelei care este h/10 aceasta
dimensiune corespunzând şi grosimii de scriere a literelor şi cifrelor.
Şirul de valori pentru grosimea de trasare, în funcţie de dimensiunile nominale ale
scrierii este indicat în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2. Grosimea de trasare pentru scriere.

Dimensiunea nominală a scrierii

«h», în mm 2,5 3,5 5 7 10 14 20
Grosimea liniei de scriere h/10, în
mm 0,25 0,35 0,5 0,7 0,1 1,4 2,0
Pentru executarea scrierii cu mâna liberă, la dimensiunile nominale de 2,5 şi 3,5 să se
folosesc peniţele tipografice, iar pentru celelalte dimensiuni nominale se întrebuinţează
peniţele Redis de mărime corespunzătoare. În cazul folosirii şabloanelor, scrierea se
realizează cu ajutorul peniţelor tabulare de dimensiuni standardizate, adaptabile la un toc ce
conţine rezerva de tuş (trusă ROTRING, SKRIBENT, STABOTLER ETC.). În figura 4.1.
este prezentată, în detaliu, scrierea înclinată la 75° a literelor mici şi mari, precum şi
a cifrelor arabe şi romane. După însuşirea deprinderii scrierii standardizate este de la
sine înţeles că nu mai este necesar să se apeleze la complicata reţea de linii prezentată în
figura 4.1. ci se foloseşte doar liniatura de bază.
Aceeaşi 1iniatură de bază, se recomandă să se folosească şi în cazul scrierii cu ajutorul
şabloanelor.
În cazul în care este nevoie să se facă economie de spaţiu se utilizează scrierea
îngustată, scriere în care reţeaua de linii pentru scriere are 22 intervale, înălţimea literei mari
este de
14h/ 14 a literelor mici de 10h/14, înălţimea literelor mari obişnuite (cu excepţia
literelor I,J,M şi W) este de 6h/10.
Dacă între două litere alăturate ale aceluiaşi cuvânt se formează un spaţiu aparent
mai mare decât între celelalte litere, acesta trebuie micşorat astfel încât toate literele să pari
egal distanţate între ele; un exemplu pentru o astfel de operaţie este prezentat în figura 4.2.

69
 Fig. 4.2. Scrierea normală şi îngustă

Indiferent de natura liniaturii ajutătoare, ce se foloseşte la scriere, trebuie reţinut

faptul că trasarea acestei liniaturi se execută cu creion suficient de moale, de exemplu H sau
HB şi cu linii cât mai subţiri, astfel încât, după uscarea tuşului folosit la scrierea caracterelor,
liniatura să poată fi uşor ştearsă cu radiera.
Obiectivul 2: A studia reprezentarea convenţională a materialelor în secţiuni.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus, fac cunoştinţă cu reprezentările convenţionale ale materialelor.
Reprezentările convenţionale ale materialelor în secţiuni.
Reprezentările convenţionale ale materialelor, în secţiuni, sânt cele indicate în tabelul
4.3.
În general haşurile oblice se trag la 45o față de cadrul desenului.
Hașurarea în cazul reprezentării convenţionale se face mai rară sau mai deasă, în
funcție de scara mai mare sau mai mică a desenului. Haşurarea secţiunilor se face cu linii
echidistante.
Obiectivul 3: A studia reprezentarea convenţională a ușilor si ferestrelor.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu reprezentarea convenţională a ușilor si ferestrelor.
Reprezentarea convenționala a
ușilor si ferestrelor
In desenele executate la scara
1/50 si mai mari, ușile si ferestrele se
reprezintă in plan așa cum se
70
indica in figura 4.4 şi 4.6.

Fig. 4.4. Reprezentarea convențională a uşilor şi ferestrelor la scara 1/50.

Tabelul 4.3. Reprezentările convenţionale ale materialelor în secţiuni.

71
 Cotarea ușilor si a ferestrelor este obligatorie numai in desenele de execuție, de
asemenea, sensul deschiderii ușilor.
In desenele executate la scara 1/50 si mai mari, reprezentările sunt indicate în tabelul
4.5.,pentru uşi, şi tabelul 4.6.pentru ferestre.
Observații: Cotele înscrise pe linia axei indica dimensiunile modulate ale golului in
pereți astfel: Lățimea/înălțimea de la fata pardoselii finite.
- semnul deschiderii ușilor poate fi reprezentat si prin linia inclinată (ușa întru
deschisă), daca spațiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
Observaţii:
Cotele înscrise sub formă de fracţie indică dimensiunile modulate ale golului în
pereţi astfel: lăţime/înălţime;
- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei de tâmplărie din tabelul.
Cercurile se figurează în exteriorul clădirii - înălţimea parapetului, de la nivelul pardoselii
finite, se notează cu p = n şi se trece;
- la câteva ferestre, atunci când înălţimea este aceeaşi;
- la toate ferestrele cu parapete de înălţimi diferite.
72
 Nişele pentru radiatoare de încălzire din parapete se indică punctat.
În caz de necesitate ca de exemplu pentru precizarea poziţiei balamalelor, se poate
indica punctat sensul de deschidere.

Tabelul 4.5. Reprezentarea convențională a uşilor în desene realizate la scara

1/50 si mai mari.

73
74
 Denumire Reprezentare convenţională

Ferestre simple, fara (cu ) urechi

1

Ferestre duble, fara (cu ) urechi

Usi - Ferestre duble sau cuplate, fara (cu )

urechi

Ferestre si usi-ferestre cu nisa de radiator

in parapet

Ferestre duble sau cuplate cu obloane

exterioare

Ferestre cu obloane rulante, cu chinga in

stanga sau in dreapta
6

75
 Fereastra ghişeu

Tabelul 4.6. Reprezentarea in plan a ferestrelor la scari mai mari de 1:50( stas
1434-83)

76
 Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa scrierii standardizată şi
reprezentarea convenţională a materialelor în secţiuni, ușilor si ferestrelor.
Întrebările pentru autocontrol.
1. Care este importanţa scrierii standardizată?
2. Care este importanţa reprezentării convenţională a materialelor în secţiuni?
3. Care este importanţa reprezentării convențională a uşilor în desene?
4. Care este importanţa reprezentării convențională a ferestrelor în desene?
5. Care este importanţa reprezentării convențională obiectelor în lucrările de
proiectare?

Tema 5. Fazele executării unui desen de construcție ( 4 ore)

Scopul lucrării: a studia fazele executării unui desen de construcție.
Obiectivele lucrării:
1.A studia ce este schiță de mână a desenului pe care se notează toate elementele
necesare execuției desenului.
2. A studia prima etapă a executării unui desen de construcție.
3. A studia două etapă a executării unui desen de construcție.
convenţională studia reprezentarea convenţională a materialelor în secţiuni;
4.A studia a treia etapă a executării unui desen de construcție.
5.A studia a patra etapă a executării unui desen de construcție.
6. A studia ultima etapă a executării unui desen de construcție.

Ordinea îndeplinirii lucrării.

Obiectivul 1: A studia ce este schiță de mână a desenului pe care se notează toate
elementele necesare executării desenului.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu scrierea standardizată.
Execuția propriu-zisă a unui desen de construcție trebuie precedată de câteva faze
preliminare și anume:
- se întocmește o schiță de mână a desenului pe care se notează toate elementele
necesare execuției desenului. De exemplu: cotele parțiale și totale, precizare deschiderilor și
a traveelor (inclusiv anexele acestora ), amplasate golurile de uși și ferestre, model de
deschidere al ușilor, înălțimea parapetului ferestrelor, compartimentarea interioară, grosimea
și natura materialelor pentru ziduri, pardoseli, planșee, acoperișuri și alte elemente de
construcție, pantele pardoselilor, teraselor, trotuarelor sau a altor planuri înclinate, cotele de
nivel ( mai ales în cazul secțiunilor verticale) precum și orice elemente ce sânt necesare
desenatorului pentru a înțelege perfect intenția proiectantului;
- cunoscând dimensiunile maxime ale obiectului reprezentat se stabilește scara
la care urmează să se execute desenul după care se alege formatul optim al planșei,
urmărindu-se o utilizare cât mai economică a suprafeței colii de hârtie
- se trasează chenarul și se desenează indicatorul;
- pe formatul ales se caută un am plasament optim al desenului în raport cu
77
liniile de chenar și cu indicatorul desenului. Concomitent cu amplasarea judicioasă în
sensul utilizării la maximum a suprafeței colii de hârtie se va urmări și realizarea unui aspect
corespunzător. În scopul economisirii la maximum a hârtiei se recomandă ca, atunci când este
posibil, pe același format să se amplaseze două sau chiar mai multe desene.
Odată stabilită încadrarea obiectului proiectat într-un format STAS (tabelul 2.7), se
trece la execuția propriu-zisă a desenului, execuție care, de regulă, se desfășoară în câteva
etape, în cazul de față etapele fiind exemplificate pe secțiunea orizontală a unui adăpost
pentru 112 capete de vaci de lapte.
Obiectivul 2: A studia prima etapă a executării unui desen de construcție.
În prima etapă se trasează cu linie-punct, așa cum se arată în figura 2.15, axele principale ale
structurii de rezistență, axe care marchează, în cele mai multe cazuri , axele stîpilor.
Distanțele dintre liniile care figurează acele reprezintă deschiderea(deschiderile) respectiv
traveele clădirii
respective.

78
Obiectivul 3: A studia două etapă a executării unui desen de construcție.
În cea de a două etapă se trasează cu linii subțiri, provizorii zidurile de contur și se
marchează, cu linii groase, secțiunile stâlpilor, așa cum se arată în figura 2.16, notându-se pe
desen cotele care precizează dimensiunile stâlpilor, poziția acestora în raport cu axele.

79
 Obiectivul 4: A studia a treia etapă a executării unui desen de construcție.
Etapa a treia exemplificată în figura 2.17,cuprinde amplasarea golurilor pentru uși
și ferestre precum și marcarea pe desen, a dimensiunilor în plan, atât ale golurilor cât și ale
zidurilor cuprinse intre goluri.

80
Obiectivul 5: A studia a patra etapă a executării unui desen de construcție.
81
 În a patra etapă,exemplificată în figura 2.18, se procedează la trasarea pe desen a
detaliilor di interiorul adăpostului, respective se desenează ăleia de furaje, cele două iesle,
zona de mișcare precum și amplasamentul cușetelor individuale ale animalelor, cu notarea
corespunzătoare a cotelor în plan ale acestor detalii.

Obiectivul 5: A studia ultima etapă a executării unui desen de construcție.

În ultima etapă, cea dea cincea, se procedează la scrierea planșei, se marchează cu cifră sau
litere axele principale ale clădirii și axele golurilor (uși si ferestre), se marchează cu litere sau
cifre traseul secțiunilor prin clădire se precizează natura materialelor pentru suprafețele de
pardoseli, se notează înălțimea parapetului ferestrelor precum și alte precizări necesare
execuției care se marchează pe planșă cum ar fi marca betoanelor, tabele de armătură etc.,
82
astfel încât, atunci când este complet terminat,desenul arată ca exemplu în figura 2.19.

83
 După ce desenul a fost executat în tuș pe hârtie de calc, se procedează la o verificare
foarte atentă a tuturor cotelor și a inscripțiilor, apoi desenul original se predă pentru
multiplicare la heliograf sau la alte mijloace de copier: foto, Xerox etc.
Desenul executat pe hârtie de calc se păstrează sub formă de sul în tuburi speciale
pentru a putea fi reutilizate la nevoie, în timp ce copiile pe hârtie heliografică se pliază
conform indicațiilor date la Fig. 2.11, și se păstrează în mape, în dosare sau se broşează.
Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa şi necesarul schiţei de mână
a desenului pe care se notează toate elementele necesare execuției desenului, succesiunea
executării unui desen de construcție.

Fig. 2.20 Adăpost penru 112 vaci de lapte, secţiune tranversală.

84
 Întrebările pentru autocontrol.
1. Pentru care scop se întocmește schiţa de mână a desenului pe care se notează toate
elementele necesare execuției desenului?
2. Care liniile se trasează în prima etapă a executării unui desen de construcție?
3. Care liniile sunt utilizate în desenul tehnic în a două fază?
4. Care obiecte sunt trasaţi în desenul tehnic în a treia fază?
5. Care este importanţa lucrărilor de proiectare?

Tema 6. Noţiuni de calcul static şi de rezistenţă a elementelor de construcţie

Scopul lucrării: a studia noţiuni de calcul static şi de rezistenţă a elementelor de
construcţie.
Obiectivele lucrării:
1.A studia solicitarea unei bare la întindere sau la compresiune fără flambaj.
2. A făcut cunoştinţă cu exemple de rezolvare problemelor jos propuse.
3. A rezolva în modul de sine stătător problemele propuse.
Ordinea îndeplinirii lucrării.
Obiectivul 1: A studia noţiunile de calcul static şi de rezistenţă la solicitare unei bare
la întinderea sau compresiune axială.
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de
materialul jos propus fac cunoştinţă cu Noţiunile de calcul static şi de rezistenţă a elementelor
de construcţie.
1.1.Solicitare la întinderea sau compresiune axială.
În cazul solicitării unei bare la întindere sau la compresiune fără flambaj se apelează
la următoarele noţiuni şi relații fundamentale:
σ – solicitarea admisibilă, ori tensiunea admisibilă portantă, ori rezistenţa specifică;
F
σ= ,
A
unde:
F – forţa axială admisibilă, exprimat în kN;
A – aria secţiunii barei, exprimat în cm2 .

[σ] ≥ σ efec.max. [MPa] (1)

unde:
[σ] - tensiunea admisibilă, MPa;
σ efec.max. - tensiunea maximă solicitată, MPa;
Pentru determinarea forţei axială capabilă:
Fcap = Aef. [σ], kN (2)
unde:
Fcap - forţa axială capabilă;
A ef - aria secţiunii efectivă a barei, cm2;
[σ]- tensiunea admisibilă specifică, [MPa].
Pentru dimensionarea ariilor a barelor:

85
 (3)
unde:
Anec. – aria necesară a barei, în cm2.
Pentru calculul alungirii barelor (∆l):

∆l = έ x l = xl= (cm)
(4)
unde ∆l - alungirea barei în m;
έ – modulul specific de alungire longitudinală a materialului, mm;

έ= ;
E – modulul specific de elasticitate longitudinală a materialului în GPa;
l – lungimea barei, în m;
σ max. =F /E
E – modulul de elasticitate longitudinală a materialului în GPa;

F=
F – forţa aplicată, kN.
Obiectivul 2: A făcut cunoştinţă cu rezolvarea problemelor jos propuse.

Probleme rezolvate
Problema 3.1.1. Să se efectueze calculul de verificare la efort pentru o bară rotundă cu
diametrul de 2cm confecționată din oțel OL 37 de care este suspendată o sarcină F=3400 kN.
Totodată să se calculeze alungirea totală a acestei bare sub acțiunea sarcinii, cunoscându-se că
lungimea inițială a barei este de 330cm.
Rezolvare
Efortul efectiv maxim din bară(σef max) se determină cu relația (1)
F 3400
σef max = = = 1.083 MPa
A 3.14
relaţia în care F= 3400 kN, iar valoarea lui A (secţiunea barei din oţel rotund) se găseşte în
tabelul 3.1, tabel care este plasat la sfârșitul acestui capitol.
Pentru a putea răspunde în ce măsură calculul de verificare a dat rezultate
corespunzătoare este necesar ca valoarea lui σ ef max. găsită prin calcul să fie comparată cu
valoarea lui σ admisibilă [σ].
Din tabelul 3.2. rezultă că, pentru ancore sau tiranţi, valoarea rezistenţei admisibile la
întindere, pentru oţel marca OL 37, este [σ] = 1100 MPa .
Din comparaţia lui σ ef max cu [σ] rezultă că este satisfăcută condiţia impusă de relaţia
(1), respective σ ef max < [σ].
Pentru calculul alungirii totale a barei (∆l) sub acţiunea încărcării F= 3400 kN se face
apel la relaţia (4)
F∗l
∆l=
E∗A
relaţie în care:
F= 3400 kN, l= 330cm,
86
 E = 2100000 MPa (valoarea extrasă din tabelul 3.3) iar A = 3.14 cm2 (valoarea care,
aşa cum s-a mai arătat, se extrage din tabelul 3.1).
Cu aceste precizări se poate trece la calculul valorii lui ∆l:
3400∗330
∆l= = 0.17 cm2.
2100000∗3.14
Problema 3.1.2. Să se determine efortul capabil al unui stâlp din lemn de stejar cu
secţiunea 15 x 19 cm care este supus la efort de compresiune, fără flambaj, stâlpul fiind
destinat unei construcţii provizorii.
Rezolvare
Efortul capabil se determină, în acest caz, cu relaţia (2)
Fcap= Aef* σa [kN].
În tabelul 3.4 se găseşte valoarea ariei secţiunii 15x19 gata calculată respectiv A ef
=285 cm2, iar în tabelul 3.5 se găseşte valoarea rezistenţei admisibile, pentru lemnul de brad,
la compresiune în lungul fibrelor, pentru construcţii provizorii, σac = 120 MPa.
Pentru lemnul de stejar valoarea lui σac se obţine amplificând valoarea găsită la
lemnul de brad cu coeficientul α din tabelul 3.5, respectiv α = 1.3 şi în acest caz avem:
σac stejar = 1.3 * σac brad = 1.3*120 =156 MPa
Revenind la relaţia (2) se obţine
Fcap = Aef * σa = 285*156 = 44460 kN
Problema 3.1.3 Să se dimensioneze talpa superioară a unui ferme metalice alcătuită
din două profile cornier cu aripi egale, din oţel OL 37, element a cărui schemă este prezentată
în figura

Fig.3.1. Element supus la compresiune

Rezolvare:
În acest caz pentru dimensionarea barei se face uz de relaţia (3)
Anec = F /σm [cm2]
Valoarea lui N fiind dată în anunţul problemei (N.16600 kN), mai trebuie găsită
valoarea σa,, valoarea care se ia din tabelul 3.2, şi care pentru elementele de rezistență din oţel
marca OL 37, supuse la compresiune, este σa = 1500 MPa
Calculul secţiunii necesare se face acum uşor, respective:
16600
A= = 11.07 cm2
1500
Întrucât, aşa cum s-a precizat, bara are secţiunea compusă din două profile cornier cu
aripi egale, rezultă că pentru un singur profil este necesară numai jumătate din valoarea lui
Anec găsită prin calcul, respectiv:
11,07:2= 5.5 cm2
Din tabelul 3.7 se alege cornierul 60x60x5 a cărui secţiune S =5,82 cm 2 satisface
necesare de arie rezultat din calcul. Prin dispunerea alăturată a două profile L 60x60x5 se
obţine o secţiune totală de 2x5,82 = 11,64 cm 2, secţiune care este cu puţin mai mare decât cea
87
 rezultată din calcul.
Obiectivul 2: A rezolvat în modul de sine stătător problemele jos propuse.

Probleme propuse spre rezolvare

Problema 1. Să se determine efortul capabil pentru un element de construcţie realizat
dintr-un profil U 6,5 marca OL 37, care este supus compresiunii axiale.
Problema 2. Să se efectueze calculul de verificare pentru un tirant supus întinderii F
12.000 MPa. Tirantul este realizat din ţeavă din oţel OL 37, cu diametrul exterior - Ø 63,5
mm şi grosimea peretelui t=3,5mm.
Problema 3. Să se dimensioneze un stâlp din lemn de stejar al unei construcţii
provizorii supus la un efort de compresiune (fără flambaj) de 36.000 MPa iar după
dimensionare să se aleagă secţiunea standardizată optimă din tabelul corespunzător.
Problema 4. Să se determine efortul capabil (Ncap) pentru o platbandă supusă la
întindere, platbanda ce constituie un element de rezistență fiind confecționată din oţel OL 37
şi având o secţiune de 250x10 mm.
Problema 5. Să se dimensioneze un stâlp cu secţiunea circular realizat din lemn de
brad şi care este solicitat, într-o construcţie provizorie, la un efort de compresiune, fără
flambaj, de 30 t.
Referinţa la tabelele din «Îndrumări de lucrări practice la disciplina
„Construcţii zootehnice”», Pleşca N., 1994
Tabelul 3.4
Grinzi din lemn
Dimen-siuniAria secţiunii
Caracteristici geometrice ale secţiunilor
b h A Ix Wx ix Ix Wy iy
2 4 3 4 3
cm cm cm cm cm cm cm cm cm
10 12 120,0 1440,0 240,0 3,46 1000,0 200,0 2,89
10 15 150,0 2812,5 375,0 4,33 1250,0 250,0 2,89
10 19 190,0 5716,1 601,7 5,48 1583,3 316,7 2,89
12 12 144,0 1728,0 288,0 3,46 1728,0 288,0 3,46
12 15 180,0 3375,0 450,0 4,33 2160,0 360,0 3,46
12 19 228,0 6859,0 722,0 5,48 2736,0 456,0 3,46
12 25 300,0 15625,0 1250,0 7,22 3600,0 600,0 3,46
15 15 225,0 4218,7 562,5 4,33 4218,7 562,5 4,33
15 17 255,0 6141,2 722,5 4,91 4781,2 637,5 4,33
15 19 285,0 8573,7 902,5 5,48 5343,7 712,5 4,33
15 25 375,0 19531,2 1562,5 7,22 7031,2 937,5 4,33
15 30 450,0 33750,0 2250,0 8,65 8437,5 1125,0 4,33
19 19 361,0 10860,0 1143,2 5,48 10860,0 1143,2 5,48
19 25 475,0 24739,5 1979,2 7,22 13289,5 1504,2 5,48
19 30 570,0 42750,0 2850,0 8,65 17147,5 1805,0 5,48
25 25 625,0 32552,0 2604,2 7,22 32552,0 2604,2 7,22
25 30 750,0 56250,0 3750,0 8,65 39062,5 3125,0 7,22
25 35 875,0 89322,8 5104,2 10,13 45572,9 3645,8 7,22
30 30 900,0 67500,0 4500,0 8,65 67500,0 4500,0 8,65
30 35 1050,0 107187,5 6125,0 10,13 78750,0 5230,0 8,63
35 35 1225,0 125091,5 7145,8 10,13 125051,0 7145,0 10,13
Ix – moment de inerţie axial în raport cu axa X; Wx – modul de rezistenţă axial în raport cu axa X;
ix – rază de inerţie în raport cu axa X
Tabelul 3.5
88
 Rezistenţele admisibile ale lemnului de brad [σ]
Construcţii
Solicitarea Simbolul Definitive Provizorii şi auxiliare
MPa MPa
Încovoiere ai 100 120
Întindere în lungul fibrelor at 70 85
Compresiune în lungul fibrelor ac 100 120
Compresiune normal pe fibre acl 15 18
Forfecare în lungul fibrelor provenind din încovoiere al 20 24
Forfecare la îmbinări cu praguri (valoarea medie) a 10 12
Forfecare în plan normal pe fibre (valoarea medie) al 45 55
Observaţie: Rezistenţele admisibile pentru alte specii de lemn se obţin prin multiplicarea
rezistenţelor admisibile ale lemnului de brad din tabelul 3.5 cu un coeficient α care este dat în tabelul
3.6.
Tabelul 3.6
Coeficienţii α de multiplicare pentru alte specii de lemn
Coeficientul α
Întindere, încovoiere, Compresiune
Specia lemn
compresiune şi strivire în lungul şi strivire Forfe-care
fibrelor normal pe fibre
Răşinoase
Larice 1,2 1,2 1,0
Pin, molid, brad 1,0 1,0 1,0
Foioase
Gorun, gîrniţă, salcîm, stejar 1,3 2,0 1,6
Fag, frasin, ulm,
Anin, plop 1,1 1,6 1,3
0,8 1,0 0,8

Tabelul 3.7

89
 Cornier cu aripi egale
Distanţa axelor, mm Mărimile statistice pentru axele
Numărul Dimensiunile secţiunii
Aria secţiunii,
Masa G de încovoiere
A cm 2
kg/m X–XY–Y U–U V–V
lăţimea grosimea e w v1 v2 Ix = Iy Wx = WIu Iv
4 3 4
cm cm cm cm4
20x20x3 20 3 1,12 0,88 0,60 0,41 0,84 0,70 0,39 0,28 0,61 0,16
x4 4 1,45 1,14 0,64 1,77 0,90 0,71 0,41 0,36 0,77 0,21
25x25x3 25 3 1,42 1,11 0,72 1,20 0,87 0,80 0,45 1,26 0,33
x4 4 1,85 1,45 0,78 2,12 1,08 0,89 1,01 0,58 1,60 0,43
x5 5 2,26 1,77 0,80 1,13 0,91 1,20 0,71 1,89 0,52
30x30x4 30 4 2,27 1,78 0,88 2,47 1,24 1,05 1,80 0,85 2,85 0,75
x5 5 2,78 2,18 0,92 1,30 1,07 2,16 1,04 3,41 0,92
35x35x4 35 4 2,67 2,09 1,00 2,83 1,42 1,24 2,95 1,18 4,68 1,12
x5 5 3,28 2,57 1,04 1,48 1,25 3,56 1,45 5,64 1,49
40x40x4 40 4 3,08 2,42 1,12 3,18 1,58 1,40 4,47 1,55 7,09 1,85
x5 5 3,79 2,97 1,16 1,64 1,42 5,43 1,91 8,60 2,26
45x45x5 45 5 4,30 3,38 1,28 3,54 1,81 1,58 7,84 2,43 12,40 3,25
x6 6 5,08 4,00 1,32 1,87 1,59 9,16 2,88 14,50 3,82
50x50x6 50 5 4,80 3,77 1,40 4,24 1,98 1,76 11,00 3,05 17,40 4,54
x6 6 5,69 4,47 1,45 4,95 2,04 177 12,80 3,61 20,40 5,33
x7 7 6,56 5,15 1,49 2,10 1,78 14,60 4,16 23,10 6,10
60x60x5 60 5 5,82 4,57 1,64 5,66 2,35 2,11 19,40 4,45 30,70 8,02
x6 6 6,91 5,42 1,69 2,39 2,11 22,80 5,29 36,20 9,43
65x65x8 8 9,03 7,09 1,77 2,50 2,14 29,20 6,89 46,20 12,10
x10 10 11,10 8,69 1,85 2,61 2,17 34,90 8,41 55,10 14,80
70x70x6 70 6 8,13 6,38 1,93 2,73 2,46 36,90 7,27 53,50 15,20
x7 7 9,40 7,38 1,97 2,79 2,47 42,40 8,41 67,10 17,50
x8 8 10,60 8,36 2,01 2,85 2,49 47,50 9,52 75,30 19,70
x10 10 13,10 10,30 2,09 2,96 2,52 57,20 11,70 90,50 23,90
80x80x6 80 6 9,35 7,36 2,17 3,07 2,82 55,80 9,57 88,50 23,10
x8 8 12,30 9,63 2,26 3,19 2,82 72,20 12,60 115,00 29,80
x10 10 15,10 11,90 2,34 3,30 2,85 87,50 15,40 139,00 36,30

90
 Tabelul 3.8
Profil I
Simbol I Dimensiuni, mm Aria secţiuniiMasă
A teoreticăMărimi statice pentru axele de încovoiere
cm 2
G kg/m X–X Y-Y
I h b t d =R r Ix Wx Ix Iy Wy Iy Sx
2 3
cm cm cm cm4 cm3 cm cm3
8 80 42 5,90 3,9 2,3 7,58 5,95 77,8 19,5 3,20 6,29 3,00 0,91 11,4
10 100 50 6,80 4,5 2,7 10,6 8,32 171 34,2 4,01 12,2 4,88 1,07 19,9
12 120 58 7,70 5,1 3,1 14,2 11,2 328 54,7 4,81 21,5 7,41 1,23 31,8
14 140 66 8,60 5,7 3,4 18,3 14,4 573 81,9 5,61 36,2 10,71 1,40 47,7
16 160 74 9,50 6,3 3,8 22,8 17,9 935 117 6,40 54,7 14,8 1,55 68,0
18 180 82 10,40 6,9 4,1 27,9 21,9 1450 161 7,20 81,3 19,8 1,71 93,4
20 200 90 11,30 7,5 4,5 33,5 26,3 2140 214 8,00 117 26,0 1,87 125
22 220 98 12,20 8,1 4,9 39,6 31,1 3060 278 8,80 162 33,1 2,02 162
24 240 106 13,10 8,7 5,2 46,1 36,2 4250 354 9,59 221 41,7 2,20 206
26 260 113 14,10 9,4 5,6 53,4 41,9 5740 442 10,4 288 51,0 2,32 257
28 280 119 15,20 10,1 6,1 61,1 48,0 7590 542 11,1 364 61,2 2,45 316
30 300 125 16,20 10,8 6,5 69,1 54,2 8900 653 11,9 451 72,2 2,56 381
32 320 131 17,30 11,5 6,9 77,8 61,1 12510 782 12,7 555 84,7 2,67 457
36 360 143 19,50 13,0 7,8 97,1 76,2 19610 1090 14,2 818 114,0 2,90 638
40 400 155 21,60 14,4 8,6 118 92,6 29210 1460 15,7 1160 149, 3,13 857

91
 Tabelul 3.9
Profil U

Mărimi statice pt. axele de încov. S e

Aria secţi-unii
Masa teoretică X – X Y-Y
Dimensiuni, mm
Simbol U A cm G kg/m cm cm
I W i I W i
cm cm cm cm cm cm
h b t R
6,5 65 42 5,5 7,5 7,5 4,0 9,03 7,09 57,5 17,7 2,52 14,1 5,07 1,23 - 1,42
8 80 45 6 8,0 8,0 4,0 11,0 8,64 106 26,5 3,10 19,4 6,36 1,33 15,9 1,45
10 100 50 6 8,5 8,5 4,5 13,5 10,6 205 41,2 3,91 29,3 8,49 1,47 24,5 1,55
12 120 55 7 9,0 9,0 4,5 17,0 13,4 364 60,7 4,62 43,2 11,1 1,59 36,3 1,60
14 140 60 7 10,0 10,0 5,0 20,4 16,0 605 86,4 5,45 62,7 14,8 1,75 51,4 1,75
16 160 65 7,5 10,5 10,5 5,5 24,0 18,8 925 116 6,21 85,3 18,3 1,89 68,8 1,84
18 180 70 8 11,0 11,0 5,5 28,0 22,0 1350 150 6,95 114 22,4 2,02 89,6 1,92
20 200 75 8,5 11,5 11,5 6,0 32,2 25,3 1910 191 7,70 148 27,0 2,14 114 2,01
22 220 80 9 12,5 12,5 6,5 37,4 29,4 2690 245 8,48 197 33,6 2,30 146 2,14
24 240 85 9,5 13,0 13,0 6,5 42,3 33,2 3600 300 9,22 248 39,6 2,42 179 2,23
26 260 90 10 14,0 14,0 7,0 48,3 37,9 4820 371 9,99 317 47,7 2,56 221 2,36
30 300 100 10 16,0 16,0 8,0 58,8 46,2 8030 535 11,7 595 67,8 2,90 316 2,70
Tabelul 3.1
ŢEVI DIN OŢEL FĂRĂ SUDURĂ laminate la cald

92
 Tabelul 3.11
PLATBANDA
din oţel laminat la cald
Lăţimea, mm Grosimea b, mm
6 8 10 12 15 20 25 30 40
Dimensiuni, mărimi Masa,
statice kg/m
160 7,54 10,1 12,6 15,1 18,9 25,1 - - -
W
180 8,48 11,3 14,1 17,0 21,2 28,3 35,3 42,4 56,5
200 9,42 12,6 15,7 18,9 23,6 31,4 39,3 47,1 62,8
220 - 13,8 17,3 20,7 25,9 34,5 43,2 51,6 -
250 11,8 15,7 19,6 23,5 29,4 39,2 49,1 58,9 78,5
280 - 17,6 22,0 26,4 33,0 44,0 54,9 65,9 - i
300 14,1 18,8 23,6 28,3 35,3 47,1 58,9 70,6 -
320 - 20,1 25,1 30,1 37,7 50,2
350
Grosimea peretului t 16,5
(mm) 22,0 27,5 33,0 41,2 54,9
380
Diametrul A cm2 - 23,9 29,8 35,8 44,7 59,7
400 4 - 25,1 31,4 37,7 47,1 62,8
exterior I cm
420 - 26,4 33,0 39,6 49,5 65,9
48 A 4,24 4,89 5,53 6,15 6,75 7,34 7,92 9,02 10,0 11,0 11,2 - -
450 - 28,3 35,3 42,4 53,0 70,6
I 10,8 12,2 15,5 14,7 15,8 16,9 17,8 19,5 20,9 22,1 23,0 - -
500 - 31,4 39,2 47,1 58,9 78,5
51 A 4,52 5,22 5,91 6,57 7,23 7,86 8,48 9,68 10,8 11,9 12,9 13,8 14,7
550 - 34,5 43,2 51,8 64,8 86,3
600I - 13,1 14,8
37,7 16,4
47,1 17,9 56,5 19,3 70,620,6 21,9
94,2 24,0 25,8 27,4 26,7 29,7 30,6
54 A 4,81 5,55 6,28 7,00 7,70 8,38 9,05 10,3 11,6 12,7 13,8 14,9 15,8
I 15,7 17,8 19,8 21,6 23,3 25,0 26,5 29,2 31,5 33,5 35,1 36,6 37,7
57 A 5,09 5,88 6,66 7,42 8,17 8,90 9,61 11,0 12,3 13,6 14,7 15,9 16,9
I 18,6 21,1 23,5 25,8 27,9 29,8 31,7 35,0 37,9 40,5 42,6 44,4 56,0
60 A 5,37 6,21 7,04 7,85 8,64 9,42 10,2 11,7 13,1 14,4 15,7 17,0 18,1
I 21,9 24,9 27,7 30,4 32,9 35,3 37,6 41,6 45,2 48,3 51,0 53,4 55,4
63,5 A 5,70 6,60 7,48 8,34 9,19 10,0 10,8 12,4 13,9 15,4 16,8 18,2 19,4
I 26,2 29,8 33,2 36,5 39,6 42,5 45,3 50,3 54,8 58,8 62,2 65,2 67,9
70 A 6,31 7,31 8,29 9,26 10,2 11,1 12,2 13,9 15,6 17,2 18,8 20,4 21,9
I 35,5 40,5 45,3 49,9 54,2 58,4 62,3 69,6 76,1 82,0 87,2 91,8 96,0
73 A 6,60 7,64 8,67 9,68 10,7 11,7 12,6 14,5 16,3 18,1 19,8 21,4 23,0
I 40,5 46,3 51,8 57,0 62,1 66,9 71,4 79,9 87,6 94,5 101 106 111
76 A 6,88 7,97 9,05 10,1 11,2 12,2 13,2 15,2 17,1 18,9 20,7 22,5 24,1
I 45,9 52,5 58,8 64,9 70,6 76,1 81,4 91,2 100 108 115 122 128
83 A - 8,84 9,93 11,1 12,3 13,4 14,5 16,7 18,8 20,9 22,9 24,9 26,8
I - 69,2 77,6 85,8 93,6 101 108 122 134 145 156 165 174
89 A - 9,40 10,7 11,9 13,2 14,4 15,6 18,0 20,4 22,6 24,8 27,0 29,0
I - 86,1 96,7 107 117 126 135 153 169 183 197 209 220
95 A - 10,1 11,4 12,8 14,1 15,5 16,8 19,4 21,9 24,3 26,7 29,0 31,3
I - 105 119 131 144 155 167 189 209 227 245 260 275
102 A - 10,8 12,3 13,8 15,2 16,7 18,1 20,9 23,6 26,3 28,9 31,4 33,9
I - 132 148 164 180 195 209 237 263 287 309 330 350
108 A - - 13,1 14,6 16,2 17,7 19,2 22,2 25,1 28,0 30,8 33,5 36,2
I - - 177 196 215 233 251 285 316 346 373 399 423
114 A - - 13,8 15,5 17,1 18,8 20,4 23,5 26,6 29,7 32,7 35,6 38,5
I - - 209 232 255 277 298 338 376 412 446 477 508

93
94
 Tabelul 3.12
OŢEL
laminat la cald
Grosimea b, mm
Lăţimea, mm
5 6 8 10 12 14 16 20 25 30 40 50

Masa, kg/m
12 0,17 0,57 0,75
14 0,88
16 0,63 0,75 1,01 1,25
18 0,71 1,13
20 0,79 0,94 1,26 1,57
22 1,73 2,07
25 0,98 1,18 1,57 1,96 2,36 3,14
30 1,18 1,41 1,83 2,36 2,83 4,70
35 1,37 1,65 2,20 2,75 3,30 3,84 4,40
40 1,57 1,88 2,51 3,14 3,77 4,40 5,02 6,28 7,85
45 1,77 2,12 2,83 3,53 4,24 4,95 5,65 7,07 10,6
50 1,96 2,36 3,14 3,93 4,71 5,50 6,23 7,85 9,81 11,8
55 2,15 2,59 4,32 5,18 6,05 6,91 13,0
60 2,36 2,83 3,77 4,71 5,65 6,59 7,54 9,42 11,8 14,1 18,8
70 2,75 3,30 4,40 5,50 6,59 7,69 8,79 11,0 13,7 16,5
80 3,14 3,76 5,02 6,28 7,54 8,79 10,0 12,6 15,7 18,8 25,1
90 3,33 5,65 7,07 8,43 9,90 11,3 14,1 17,7 21,2 28,3
100 3,92 4,71 6,28 7,85 9,43 10,1 12,6 15,7 19,6 23,6 31,4 39,3
110 6,91 8,64 10,4 13,8 17,3 21,6 25,9 34,5
120 4,71 5,66 7,54 9,42 11,3 13,2 15,1 18,8 23,6 28,3 37,7 47,1
130 6,12 8,16 10,2 12,3 16,3 30,6 40,8
140 6,59 8,79 11,0 13,2 17,6 22,0 33,0 44,0 55,0
150 5,80 7,07 9,42 11,8 14,1 16,1 18,8 23,6 29,4 58,9
Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa şi necesarul cunoştinţei
rezistenţei elementelor de construcție.
Întrebările pentru autocontrol.
1. Ce este rezistenţa materialelor?

95
2. Cum se realizează calculul de verificare la solicitarea unei bare la întindere sau
compresiune?
3. Cum se determină alungirea unei bare supuse forţei axială?
4. Ce este modulul de elasticitate longitudinal materialului?
5. Ce reprezint rezistenţa admisibilă?

96
 Tema 7. INFOGRAFICĂ. Aplicații cu AUTOCAD (4 ore)
Scopul lucrării: a studia baza aplicativă privind realizarea lucrărilor de proiectare în
construcţii şi organizarea lucrărilor de proiectare.
Obiectivele lucrării:
1. Studiul programului de proiectare INFOGRAFICĂ ;
2. De făcut cunoştinţe cu programul de proiectare AUTOCAD;
3. Curs profesional complet Autocad Autodesk® 2015 in spațiul 2D si 3D, include si
migrarea de la versiuni vechi Autocad
Ordinea îndeplinirii lucrării
Obiectivul 1: Studiul programului de proiectare INFOGRAFICĂ
La executarea sarcinii studenţii, lucrând în mod individual, conducându-se de un
program de proiectare AUTOCAD, face cunoştinţe cu material date citirii.
INFOGRAFICĂ. Aplicații cu AUTOCAD.
Grafica inginerească a fost şi rămâne un domeniu fundamental al cunoştinţelor
inginereşti.
Reprezentarea prin desene a ideilor de rezolvare a soluţiilor de principiu a pieselor şi
ansamblurilor proiectate, este una din sarcinile cele mai importante ale proiectantului.
Este unanim recunoscută importanţa, în toate etapele procesului de proiectare
fabricaţie, a desenului ca mijloc efectiv de comunicare a informaţiilor. Posibilitatea de a folosi
această abilitate de către calculator a revoluţionat modul în care acestea sunt folosite astăzi în
toate domeniile.
Conform literaturii de specialitate, sistemele de proiectarea asistată de calculator (în
engl. CAD− Computer - Aide Design) sunt destinate creării interactive de modele ale
obiectelor tehnice reale, analizei acestor modele, generării documentaţiei pentru fabricarea lor
şi producerii de date grafice şi negrafice derivate din model [1].
Definiţia este destul de largă pentru a cuprinde cât mai multe din domeniile în care
sunt folosite aceste sisteme: mecanică, electronică, electrotehnică, construcţii, arhitectură,
sistematizare urbană sau cartografie, multimedia, etc..
În accepţiunea proprie a noţiunii, un sistem CAD este o componentă software, un
pachet de programe. Echipamentul pe care lucrează aceste programe nu constituie o
componentă a sistemului CAD propriu-zis. Totuşi, din punct de vedere principial şi al
relaţiilor de conlucrare, reprezentarea din fig. 1, în care sunt evidenţiate şi componentele
hardware, poate fi acceptată ca schemă generală a unui sistem CAD.
Dezvoltarea CAD s-a produs odată cu perfecţionarea graficii pe calculator, putându-
se astfel vorbi despre utilizarea calculatorului ca asistent pe tot parcursul procesului de
proiectare, caracteristica esenţiala a acesteia fiind modul de lucru interactiv, în regim de
dialog utilizator−sistem.
Apariţia sistemului SKETCHPAD, elaborat de I. Sutherland de la MIT în 1963, este
considerat evenimentul istoric care a marcat începuturile CAD. Până atunci calculatoarele
erau utilizate doar pentru calcule analitice inginereşti. Ceea ce a adus nou SKETCHPAD a
fost interactivitatea dintre utilizator şi calculator, în mod grafic prin intermediul ecranului
(display screen) şi al creionului optic (light pen). În anii care au urmat, mai multe companii
producătoare de automobile şi avioane ca General Motors, Ford, Chrysler sau Lockheed s-au
străduit să-şi pună la punct propriile sisteme CAD. Anii ’90 reprezintă perioada în care
rezultatele eforturile de cercetare în domeniul CAD se maturizează, dezvoltarea noilor
97
configuraţii hardware şi software aducând multe schimbări în acest domeniu.
Iniţial, programele de CAD au încercat să eficientizeze cât mai mult proiectarea,
contribuind la mutarea acesteia de la planşetă la calculator, realizându-se o desenare asistată
de calculator. Ulterior, au apărut bibliotecile de elemente standardizate (şuruburi, piuliţe, etc.)
şi diverse unelte (programe ataşate) cu scopul de a rezolva activităţile de rutină din proiectare,
toate realizate în 2D, iar finalitatea era realizarea desenelor de piesă şi ansamblu.
Trecerea la proiectarea (modelarea) 3D − realizarea obiectelor direct în trei
dimensiuni, a condus la îmbunătăţirea productivităţii procesului de proiectare. Aceasta a făcut
să se schimbe şi metodologia proiectării, pornind de la reprezentarea reală a obiectului în 3D,
spre realizarea proiecţiilor (vederi şi secţiuni) ce compun documentaţia tehnică însoțitoare.
Chiar şi pentru o simplă piesă, crearea vederilor 2D după modelul solid 3D este mai rapidă
decât în desenarea clasică.
Pentru majoritatea proiectanţilor a fost un mare câştig de a-şi putea exprima
concepţiile şi ideile faţă de un model virtual, pe când a încerca de a încerca de a reproduce un
model 3D mental în 2D, este mult mai dificil. Mai mult, datorită sistemelor existente la ora
actuală pe piaţă, aceste modele pot fi vizualizate, analizate şi modificate ca şi cum ar fi
obiecte reale.
Domeniul CAD este bine conturat în acest moment şi este prezent cu identitatea sa
proprie în lumea IT. Piaţa de pachete soft destinate proiectării asistate a devenit extrem de
diversă, pe de o parte datorită progreselor rapide în domeniul hardware, pe de altă parte
datorită cerinţelor actuale ale proiectării şi fabricaţiei. Sau conturat două tendinţe de
dezvoltare în acest domeniu.
Prima se referă la dezvoltarea unor aplicaţiile largă generalitate (medii CAD) pentru
diferite domenii, care oferă utilizatorului elementele de bază, tehnicile, procedurile şi
facilităţile pentru realizarea proiectelor. Sunt deja bine-cunoscute mediile CAD, cum ar fi:
AutoCAD, Autodesk Inventor, MicroStation, SolidWorks, SolidEdge, Pro/Engineer,
Unigraphics, CATIA, etc..
A doua tendinţă constă în dezvoltarea unor aplicaţii specializate pe un anumit
domeniu, bine definit şi cu un câmp de aplicare mai restrîns.
Deşi pot fi menţionate ca exemple, programe de CAD specializate pe arhitectură
(ArhiCAD), electronică (OrCAD), electrotehnică, instalaţii industriale etc., proiectarea
asistată în domeniul mecanic, constituie domeniul cel mai larg în ceea ce priveşte utilizarea
sistemelor CAD în inginerie.
Autodesk este cel mai mare producător de software CAD pentru PC-uri. Produsul de
bază al firmei, Auto CAD® este deja un standard CAD în lumea întreagă; el oferă in set
cuprinzător de facilităţi 2D şi 3D pentru proiectare destinat inginerilor mecanici, arhitecţilor,
desenatorilor şi proiectanţilor.
Obiectivul 2: De făcut cunoştinţe cu programul de proiectare AUTOCAD.
Pot fi menţionate în acest sens următoarele aplicaţii specifice mediului AutoCAD:
• AutoCAD LT − o unealtă extrem de puternică de desenare 2D pentru proiectanţii
profesionişti, uşor de folosit de orice utilizator neexperimentat, 100% compatibil cu
AutoCAD;
• AutoCAD Mechanical − un program dezvoltat pe AutoCAD, destinat proiectării
mecanice 2D. Conţine o interfaţă utilizator specializată, biblioteci de simboluri şi organe de
maşini, precum şi multe facilităţi şi comenzi specifice proiectării în domeniul mecanic;
98
 • Autodesk Mechanical Desktop (MDT) − produs pentru modelare parametrizată de
piese solide, suprafeţe şi ansambluri fiind produsul de referinţă Autodesk pentru proiectare
mecanică;
• Autodesk Inventor (soluţie independentă) − este cel mai performant sistem de
modelare parametrică 3D construit pe “Adaptive Technology” şi reprezintă cea mai nouă
tehnologie 3D dezvoltată în ultimul deceniu. Combină cu succes capabilităţile 2D cu puterea
proiectării 3D, permițând în plus, adaptarea desenelor 2D (DWG) existente pentru modele
mecanice 3D;
• Autodesk Architectural Desktop − se adresează proiectanţilor din arhitectură şi
construcţii, completând structura AutoCAD cu funcţionalităţi specifice pentru modelarea
arhitecturală. Programul include o bibliotecă vastă de obiecte arhitecturale 2D şi 3D,
simboluri, elemente de adnotare, tipuri de materiale, cu posibilităţi de editare, modificare şi
stocare;
• Autodesk MAP − program ce îmbină precizia celui mai performant soft de
proiectare din lume - AutoCAD şi funcţiile esenţiale de analiză GIS, putând fi utilizat în
cartografie, telecomunicaţii, administraţie, agricultură şi exploatarea resurselor naturale;
• 3D Studio MAX (soluţie independentă) − cel mai utilizat program pentru modelare
3D, animaţie şi rondare profesională, proiectat în jurul unei arhitecturi bazate pe efecte
vizuale, animaţie de personaje şi dezvoltarea de jocuri; • CANALIS − aplicaţie care rulează
împreună cu AutoCAD, de proiectare a sistemelor de canalizare;
• PLATEIA − aplicaţie perfect integrată pe platforma AutoCAD, pentru proiectarea
căilor de comunicaţie (a drumurilor); • SPIWood 2000 − un program de proiectarea asistată de
calculator dezvoltat de firma SPI Software (Franţa), ce rulează pe platforma AutoCAD 2000,
pentru modelarea 3D a componentelor de mobilier;
• SPI Sheetmetal − este o aplicaţie realizată de compania SPI Gmbh pentru
modelarea parametrică şi obţinerea de reprezentări desfăşurate a reperelor complexe şi a
ansamblurilor din tablă pentru AutoCAD, MDT şi Inventor;
• CADELEC − este o aplicaţie bazată pe AutoCAD, destinată realizării proiectelor
electrice în domeniul electrotehnic şi automatizări industriale, fiind un produs al firmei
elveţiene SISCAD. CADELEC pune la dispoziţia utilizatorilor, biblioteci de simboluri
predefinite ce conţin elemente − simboluri electrice − grupate pe categorii, pe care aceştia le
pot insera în sistem funcţie de destinaţia lor (de ex. motoare, generatoare, elemente de
protecţie, contactoare, etc.).
Folosind din plin facilităţile de desenare ale AutoCAD, aplicaţia oferă în plus o mare
varietate de funcţii şi facilităţi specifice proiectării electrice. Odată realizat desenul, sistemul
de analiză a bazelor de date CADELEC, permite obţinerea şi analiza unei mari varietăţi de
informaţii în funcţie de mai multe opţiuni de analiză/raportare. Precizia, acurateţea,
flexibilitatea, comoditatea de manipulare şi modificare sunt atribute ale desenelor tehnice
realizate cu programele de CAD. Înainte de toate, calculatorul oferă o mai mare precizie faţă
de metodele tradiţionale de desenare şi proiectare. Cu ajutorul sistemelor CAD, sarcinile
obositoare de desenare şi detaliere sunt mult simplificate prin folosirea unor mijloace de
construcţii geometrice, cum ar fi: grid, snap, trim şi auto-cotare. Cotele şi notele tehnice sunt
întotdeauna lizibile pe desenele CAD, iar desenele pe hârtie produse de aceste sisteme sunt de
o calitate net superioară desenelor realizate manual. Aceste performanţe obţinute, sunt legate
fără îndoială de calităţile programelor, dar depind mai ales de modul de exploatare a
99
capacităţilor acestora. Cunoaşterea în detaliu a acestor capacităţi reprezintă premisa de bază a
unei activităţi performante. În plus, programele de CAD reprezintă unelte puternice care pot
ajuta, dar nu pot înlocui experienţa şi cunoștințele proiectantului dintr-un anumit domeniu,
aşa cum sunt regulile şi convenţiile de bază (stipulate prin standarde) de reprezentare utilizate
în grafica inginerească. Desenarea şi proiectarea asistată de calculator, cunosc în prezent o
dezvoltare deosebită, datorită acurateței şi rapidităţii pe care calculatorul le pune la dispoziţia
proiectantului. CAD = Computer Aide Design Avantajele utilizării Auto CAD 1. Auto CAD-
ul are un caracter general putând fi utilizat într-o varietate de domenii;
Avantajele utilizării AutoCAD
1. AutoCAD-ul are un caracter general putând fi utilizat într-o varietate de domenii;
2. AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient şi flexibil, permiţând realizarea
desenelor bidimensionale şi tridimensionale, prin modelarea suprafeţelor şi a corpurilor
solide. De asemenea, există multiple posibilităţi de vizualizare a desenelor, la scara şi cu
precizia dorită.
3. Dispune de o precizie foarte bună a desenelor;
4. Permite modelarea dinamică a unor procese (AutoDesk Animator);
5. Permite crearea simbolurilor şi a elementelor tipizate;
6. AutoCAD-ul permite şi proiectarea asistată, prin limbajul de programare AutoLisp,
ce are la bază posibilitatea de a realiza calcule şi desene, dar şi a realizării unei interfeţe cu
alte limbaje de programare (C+ , C++);
7. Oferă posibilitatea transferului comod al informaţiilor spre sau dinspre alte
produse informatice. Curs profesional complet Autocad Autodesk® 2015 in spațiul 2D si 3D,
include si migrarea de la versiuni vechi Autocad
Despre Curs Autocad 2015 - ISBN 978-973-0-18216-3
Având o experiența in realizarea de cursuri Autocad încă de la varianta 2000, după
proiectul International Curs Autocad 2008, ale cărui lecții video se studiază in 5 state
europene, va prezentam acum cursul video pentru ultima varianta Autocad, 2015. Acest Curs
Autocad complet studiază instrumentele si tehnicile de lucru cu Autocad 2015, dar conține si
lecții despre migrarea de la versiuni anterioare 2006, 2008, 2009, la Autocad 2015, exemplu
aici.
Utilizatorii obişnuiţi cu vechile versiuni se pot adapta mai uşor. Tot ceea ce trebuie sa
ştiţi despre Autocad 2015!
Va propunem 2 DVD care conţin 210 de lecţii video Autocad, structurate in 17
capitole si insolite de 580 de exerciţii Autocad in stadiul iniţial si final. După
parcurgerea lor, veţi putea desena in Autocad 2015 orice model, veţi cunoaşte toate
instrumentele caracteristice, veţi stăpâni tehnicile de lucru la nivel profesional. Licenţa
educaţionala gratuita Autodesk>>
Obiectivul 3: De făcut cunoştinţe cu Curs-ul profesional complet Autocad
Autodesk® 2015 in spațiul 2D si 3D, include si migrarea de la versiuni vechi Autocad
Concluzii.
După realizarea sarcinilor prevăzute, prin discuţie, se analizează nivelul de însuşire a
cunoştinţelor pe tema abordată la studenţi. Se discută importanţa cunoaşterii privind
executarea lucrărilor de construcţie şi organizarea lucrărilor de proiectare folosind programul
de proiectare INFOGRAFICĂ , AUTOCAD şi Autodesk.
Întrebările pentru autocontrol.
100
 1. Care este importanța cunoaşterii programul de proiectare INFOGRAFICĂ,
AUTOCAD şi Autodesk privind executarea lucrărilor de construcţie şi organizarea lucrărilor
de proiectare?
2. Cum s-au schimbat modulele de proiectare lucrărilor de construcţie şi organizarea
lucrărilor de proiectare în perioada recentă în republica Moldova?
3. Care sunt programe de proiectare lucrărilor de construcţie?
4. Care sunt documentele legislative privind executării lucrărilor de construcţie şi
organizarea lucrărilor de proiectare?
5. Care este legătura dintre standarde naţionale, europene şi internaţionale privind
executarea lucrărilor de construcţie şi organizarea lucrărilor de proiectare?

101
 Anexa1.

Către Primarul Comunei

Periam Dumitraş Cornel

CERERE
PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Subsemnatul (1) __________________________________________ cu domiciliul (2) /sediul
in judeţul __________________________ municipiul / oraşul / comuna
______________________ satul_____________________sectorul______ cod
poştal______strada_______________________
nr.___bl._____sc.____et.____ap.____telefon/fax________________e-mail
__________________,
In conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, cu modificările si completările ulterioare, solicit emiterea
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Pentru imobilul-teren si/sau construcţii-situat in
judeţul______________________________ municipiul/oraşul/comuna
_______________________________ satul _______________________ sectorul_______
cod poştal________ strada_______________________________________ nr.___ bl.____
sc.___ et.___ ap.___ Cartea funciara (3) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral
______________________________
In vederea executării lucrărilor de (4) :
____________________________________________
In valoare de (5) ___________________________________________
Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC)/desfiinţare
(PAD) nr (6) :________din data de _________, întocmit in conformitate cu Proiectul tehnic
pentru execuţia lucrărilor, a fost elaborat de ___________________________________ cu
sediul in judeţul
_______________________________municipiul/orasul/comuna_______________________
_____ sectorul/satul___________________________ cod poştal_____
strada_______________________ nr.____ bl.____ sc.____ et.____ ap.____.
Verificarea proiectului (PAC, PAD), in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995
a fost efectuata de (7) 1. 4. 2. 5. 3. 6.
Durata executării lucrărilor, solicitata in baza prevederilor Proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii-PAC/PAD/POE- anexat prezentei, este
de____________luni/zile Anexez prezentei cereri:
1. Dovada titlului asupra imobilului(copie legalizata):_____________________
2. Certificatul de urbanism nr._________din____________(copie)
3. Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, in doua exemplare,
compus din:
___________________________________________________________________________
_____
4. Următoarele „FISE TEHNICE” însoţite de documentaţiile necesare obţinerii

102
avizelor/acordurilor cerute prin Certificatul de urbanism, in vederea emiterii Acordului unic:
____________________________________
_________________________________________
____________________________________
5. Următoarele avize(studii) cerute prin Certificatul de urbanism, altele decât cele
cuprinse in acordul unic: ____________________________________
_________________________________________
6. Anexa la Cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare completata
cu toate elementele necesare deschiderii lucrărilor pentru care se solicita autorizaţia.
7. Lista documentelor de plata a taxelor legale in vederea autorizării:
____________________________________
_________________________________________
Declar pe propria răspundere ca datele menționate in prezenta cerere sunt exacte si
mă angajez sa respect, in cunoștința prevederilor legii, autorizația de construire si
documentația aferenta vizata spre neschimbare. Semnătura, Data___

103
Anexa 2. Construcţiile de pardoseli.

104
Anexa 3. Semne convenşionale pentru obiecte sanitare

105
Anexa 4. Filtru sanitar

106
Anexa 5 .
Componenţa planurilor generale

107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
 BIBLIOGRAFIE:
AutoCAD Release 10, 11, 12, 13, 14,15 User’s Guide.
Aldea, S., Simion, I., Desen şi grafică pe calculator, Editura BREN, Bucureşti, 2000.
Bertoline, G. R., Fundamentals of CAD, a doua ediţie, Delmar Publisher Inc., 1988.
Dolga, L. – AutoCAD 2000 în 20 de paşi+CD-rom, Editura “Politehnica”,
Timişoara, 2001.
INFOGRAFICĂ Aplicatii cu AUTOCAD http://silvic.usv.ro/cursuri/infografica.pdf
Legea Nr. 163 in 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.
Chișinău-2014
Mijloace de reprezentare standardizate pentru desenul construcţiilor de clădiri
http://www.qreferat.com/referate/constructii/Mijloace-de-reprezentare-stand351.php
Sîrbu Marcela. Construcţii agricole. Ediţia a V-a. Cluj-Napoca, 2010. P.353.
Şerban A. şi al. Construcţii zootehnice. Bucureşti. Ceres. 1981. P.439.
Pleşca Th. Îndrumările lucrări practice la disciplina „Construcţii zootehnice”. Ediţie
revăzută. Timişoara. 1984. P.140.
Petcu D., ş.a. Principii ale Graficii pe Calculator Editura Excelsior, Timişoara, 1995.
Roşu I. Construcţii zootehnice. Agrotehnica. 2004. P. 331.

117