Evaluarea Conformitatii Betonului

EVALUAREA
CONFORMIT II
BETONULUI
dr. ing. Octavian George Ilinoiu
Bucureşti, 2006
CUVÂNT ÎNAINTE
Evaluarea conformit ii betonului constituie unul dintre cele mai importante şi complexe
capitole din vasta tematic a execut rii lucr rilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat, deoarece:
- betonul este destinat realiz rii elementelor structurale (de rezisten ) ale construc iilor,
având un rol determinant în asigurarea rezisten ei şi stabilit ii acestora;
- ponderea betonului, ca material de construc ie , este foarte mare în alc tuirea structurilor;
- materialele componente ale betonului sunt de mare diversitate, permi ând ob inerea unei
game largi de betoane cu propriet i, caracteristici şi performan e foarte diferite;
- evaluarea conformit ii betonului include şi pe cea a componentelor sale, precum şi luarea
în considerare a influen elor datorate proceselor tehnologice de preparare, transport,
punere în lucrare şi tratare dup turnare a acestuia;
- m sur torile, determin rile, încerc rile etc., se efectueaz numai cu mijloace adecvate,
specifice, folosind personal autorizat, s.a.
Din foarte succinta prezentare a factorilor care dau m sura importan ei şi complexit ii
evalu rii conformit ii betonului, deducem c exercitarea func iei de evaluator în domeniu,
presupune cunoaşterea şi în elegerea de c tre acesta a urm toarelor:
- rolului şi influen ei fiec rui component (parametru şi factor de compozi ie) asupra
caracteristicilor şi propriet ilor betonului proasp t şi înt rit;
- efectelor negative asupra betonului, determinate de nerespectarea prevederilor
reglement rilor în domeniu;
- metodelor şi mijloacelor (aparatelor, instala iilor etc.), care se utilizeaz la
determin rile sau încercarea caracteristicilor geometrice, fizico-chimice, fizico-
mecanice etc.;
- no iunilor teoretice şi aplicarea acestora la evaluarea conformit ii betonului;
- reglement rilor existente în domeniul betonului (componen ii betonului,
prepararea, transportul, punerea în lucrare şi protejarea sau tratarea sa dup
punerea sa în lucrare, etc.).
Autorul domnul dr. ing. Octavian George Ilinoiu, pe baza unui studiu amplu şi a cercet rii
efectuate pe un num r foarte mare de referin e bibliografice, a elaborat lucrarea intitulat
“Evaluarea Conformită ii Betonului”. Ea se încadreaz firesc în contextul general al
Controlului Calit ii Lucr rilor de Construc ii de Beton, având o succesiune şi dezvoltare
logic şi echilibrat în cadrul a zece capitole.
La începutul lucr rii sunt prezentate no iuni cu caracter general, referitoare la „calitatea
produsului”, organizarea general a controlului de calitate ;i controlul de conformitate.
Se dezvolt apoi capitolele care con in opera ii sau/şi procese de eşantionare ale agregatelor,
eşantionare prin prelevare a probelor de beton, determin ri ce se efectueaz pe şantier, criterii
de conformitate ş.a.
II
Rezultatele determin rilor şi încerc rilor sunt prezentate probabilistic în vederea determin rii
prin calcul a calit ii betonului.
În continuare sunt tratate erorile de m surare şi incertitudinea de m surare, ca elemente

corective importante în prelucrarea şi interpretarea datelor ob inute prin m sur tori.
Urm toarele capitole, con in metode statistice de control a calit ii betoanelor, interpretarea
rezultatelor încerc rilor şi instrumente tehnice de baz .
În încheiere sunt prezentate modele şi exemple de prelucrare a datelor experimentale.
Analiza lucr rii, pune în eviden inten ia reuşit a autorului de a elabora într-o concep ie
modern , riguros ştiin ific, prezentând toate elementele de baz şi no iunile necesare
în elegerii şi însuşirii corecte de c tre cititor a celor mai simple tehnici statistice de control,
precum şi modul lor corect de aplicare. De asemenea, eviden iaz faptul c to i termenii şi
no iunile specifice domeniului prezen i în lucrare sunt defini i sau/şi explica i, eliminându-se
astfel posibile confuzii sau neîn elegeri a sensului acestora.
Parcurgând cu aten ie lucrare se constat complexitatea, amploarea problematicii şi extensia

foarte mare şi divers a referin elor bibliografice, autohtone şi interna ionale , ceea ce a impus
efectuarea unei importante şi competente cercet ri şi analize în vederea ordon rii, sintetiz rii
şi redact rii unei lucr ri coerente şi riguroase.
Apreciem c lucrarea “Evaluarea Conformită ii Betonului” elaborat de dl. dr. ing. O. G.

Ilinoiu este conceput astfel încât s asigure baza teoretic şi aplicativ necesar domeniului
men ionat, s contribuie la adoptarea şi alinierea con inutului unor reglement ri autohtone la
cele europene.
Prin prezenta lucrare, autorul, doreşte şi sper s contribuie atât la o cunoaştere mai ampl a
realiz rii şi practicilor în domeniul tratat, a posibilit ii de perfec ionare a Evaluarii
Conformită ii Betonului.
Prof.univ.dr.ing. Radu Popa
Bucureşti
Aprilie, 2006
III
PREFA
Complexitatea problematicii ridicat de rezolvarea aspectelor tehnice privind controlul

conformit ii betonului şi a componen ilor s i, alinierea la standardele europene şi
interna ionale au condus la elaborarea lucr rii întitulate Evaluarea Conformită ii Betonului,
conceput a asigura baza teoretic necesar trat rii probleme specifice din domeniu.
Pentru a se putea explica în mod ştiin ific leg tura dintre abordarea inginereasc şi cea
statistic a evalu rii calit ii, în lucrare s-au expus no iunile de baz privind: Asigurarea
calit ii lucr rilor de construc ii (cap. 1), Controlul statistic al calit ii - controlul de
conformitate (cap. 2), Metode de eşantionare prin prelevare a agregatelor (cap. 3),
Eşantionarea prin prelevare şi criterii de conformitate a betonului (cap. 4), Interpretarea
probabilistic a calit ii betonului (cap. 5), Erori de m surare (cap. 6), Incertitudinea de
m surare (cap. 7), Metode statistice de control a calit ii betoanelor (cap. 8), Interpretarea
rezultatelor încerc rilor - instrumente şi tehnici de baz (cap. 9) şi Modele şi Exemple de
Prelucrare a datelor experimentale (cap. 10).
Plecând de la aceste considerente, lucrarea a fost elaborat astfel încât s aib o concep ie
modern de alc tuire, con inând toate elementele, atât pentru însuşirea corect a celor mai
simple tehnici statistice de control precum şi de aplicare a acestora, autorul prezentând cele
mai uzuale dintre acestea, în scopul în elegerii proceselor precum şi a modului de lucru.
Autorul sper s contribuie atât la cunoaşterea mai îndeaproape a realiz rilor domeniului
men ionat, a posibilit ilor de perfec ionare a Evaluării Conformită ii Betonului, cât şi la
extinderea domeniului în continuare.
O.G. Ilinoiu
Bucureşti, 2006
IV
MUL UMIRI
MUL UMIRI
Autorul mul umeşte pentru asisten a şi sprijinul acordat, în documentarea prezentei c r i,

urm toarelor organiza ii, institu ii, asocia ii profesionale, comerciale şi produc torilor care au
permis accesul la informa ii şi fotografii, precum şi pentru permisiunea reproducerii a
anumitor fragment de text, figuri şi tabele, din materialele lor:
Asocia ia de Standardizare din România - ASRO, România
American Concrete Institute - ACI, SUA
American Society of Civil Engineers - ASCE, SUA
American Society for Testing and Materials - ASTM, SUA
American Association of State Highway Transportation Officials – AASHTO, SUA
Building Science Insight - BSI, Canada
Canadian Building Digest - CBD, Canada
Civil Engineering Corps Washington – CECW, SUA
Elcometer Instruments Ltd., Anglia
James Instruments Inc., SUA
Humboldt Co., SUA
INCERC, România
IPCT, România
Institute for Research in Construction - IRC, Canada
International Council for Building Research and Documentation - CIB, Canada
International Union of Testing and Research Laboratories for Materials and Structures
– RILEM
National Research Council - NRCC, Canada
National Institute of Standards and Technology - NIST, SUA
Proqec, Elve ia
Romtech, România
US Army Corps of Engineers. Directorate of Military Programs, Engineering Division,
SUA
Indica ii asupra surselor bibliografice şi asupra autorilor men iona i pot fi reg site la fiecare
sfârşit de capitol, precum şi în bibliografia general la sfârşitul c r ii.
V
CUPRINS
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE...............................II 3.4. Principii de eşantionare ..................... 19

3.5. Masa şi num rul probelor globale şi ale
PREFA ............................................. IV prelev rilor ............................................... 20
MUL UMIRI .........................................V 3.6. Planul de eşantionare prin prelevare a
agregatelor ................................................ 20
CUPRINS .............................................. VI 3.7. Proceduri de eşantionare.................... 20
LIST DE FIGURI.............................. IX 3.7.1. Eşantionarea de pe benzi
transportoare la oprire .......................... 20
LIST DE TABELE ..............................X 3.7.2. Eşantionarea la punctele de
desc rcare a benzilor transportoare şi a
SIMBOLURI ŞI PRESCURT RI...... XI
jgheaburilor mobile .............................. 21
CAPITOLUL 1. ASIGURAREA ŞI 3.7.3. Eşantionarea de agregate
CONTROLUL CALIT II transportate pe cale pneumatic ........... 21
LUCR RILOR DE CONSTRUC II....1 3.7.4. Eşantionarea de agregate ambalate
.............................................................. 21
1.1. Considera ii generale............................1 3.7.5. Eşantionarea de agregate din cupa
1.2. Definirea calit ii produsului în sau bena elevatoarelor.......................... 22
standardele interna ionale ...........................2 3.7.6. Eşantionarea din siloz ................ 22
1.3. Efecte unei calit i deficitare de 3.7.7. Eşantionarea din stoc ................. 22
realizare a unei construc ii ..........................6 3.7.8. Eşantionarea din vagoane de cale
1.4. Organizarea general a controlului de ferat , camioane sau vapoare ............... 24
calitate .........................................................6 3.8. Reducerea probelor............................ 25
1.5. Bibliografie la Capitolul 1....................9 3.9. Criterii de conformitate pentru agregate
CAPITOLUL 2. CONTROLUL – M surarea abaterii eşantion rii.............. 25
STATISTIC AL CALIT II - 3.10. Bibliografie la Capitolul 3 ............... 26
CONTROLUL DE CONFORMITATE CAPITOLUL 4. EŞANTIONAREA
.................................................................11 PRIN PRELEVARE ŞI CRITERII DE
2.1. Considera ii generale..........................11 CONFORMITATE A BETONULUI .. 28
2.1. Evaluarea conformit ii betoanelor ....11 4.1. Confec ionarea şi p strarea epruvetelor
2.2. Controlul de conformitate al betonului de beton .................................................... 28
...................................................................12 4.1.1. Considera ii generale.................. 28
2.2. Bibliografie la Capitolul 2..................14 4.1.2. Formele epruvetelor ................... 28
CAPITOLUL 3. METODE DE 4.1.3. Clasificarea probelor .................. 28
4.1.4. Metodologia de realizare a
EŞANTIONARE PRIN PRELEVARE
epruvetelor ........................................... 29
ALE AGREGATELOR ........................15 4.1.5. Compactarea prin vibrare a
3.1. Considera ii generale..........................15 epruvetelor ........................................... 29
3.2. Condi ii tehnice de calitate şi procedee 4.1.6. Notarea epruvetelor şi expedierea
de verificare ..............................................16 lor la laborator...................................... 29
3.2.1. Condi ii de admisibilitate ale 4.1.7. P strarea epruvetelor.................. 30
agregatelor naturale grele .....................16 4.2. Planul de prelevare prin eşantionare şi
3.2.2. Condi ii de admisibilitate ale criterii de conformitate a betonului .......... 30
agregatelor naturale prelucrate artificial 4.2.1. Plan de eşantionare şi încerc ri .. 30
..............................................................17 4.2.2. Planul de prelevare prin
3.3. Frecven a şi m suri ce se adopt în eşantionare şi criterii de conformitate în
cadrul controlului calit ii agregatelor ......18
VI
CUPRINS
cazul betonului preparat in malaxoare 6.6. Erori clasificate dup modul de

mobile (de şantier) ................................31 exprimare al rezultatelor........................... 48
4.2.2.1. Determin ri efectuate la 6.7. Eroarea total ..................................... 49
locul de punere în lucrare ..............35 6.7. Bibliografie la Capitolul 6 ................. 49
4.2.2.2. Încerc ri pe beton înt rit la
28 zile ..............................................35
CAPITOLUL 7. INCERTITUDINEA
4.2.2.3. Încerc ri orientative pe beton DE M SURARE................................... 51
înt rit efectuate la termene scurte.....35 7.1. Generalit i ........................................ 51
4.2.3. Plan de prelevare şi criterii de 7.2. Evaluarea incertitudinii standard de
conformitate în cazul utiliz rii betonului m surare ................................................... 51
livrat de sta ie de betoane .....................36 7.2.1. Evaluarea de tip A a Incertitudinii
OP IUNEA 1- Conformitate bazat pe standard ................................................ 51
probele prelevate din lot...................36 7.2.2. Evaluarea de tip B a Incertitudinii
OP IUNEA 2 - Conformitate bazat standard ................................................ 52
pe certificatul de calitate a betonului 37 7.2.3. Incertitudinea standard compus
4.2.4. Plan de prelevare şi criterii de (combinat ) .......................................... 52
conformitate în cazul producerii 7.2.4. Incertitudinea extins (global ).. 52
betonului în sta ii atestate .....................37 7.3. Etapele determin rii incertitudinii de
4.2.5. Criterii de conformitate pentru m surare ................................................... 53
rezisten a la compresiune a betonului...37 7.3.1. Definirea procedeului de m surare
CRITERIUL 1 .................................37 şi a m rimilor m surate pentru aprecierea
CRITERIUL 2 .................................38 incertitudinii......................................... 53
4.3. Bibliografie la Capitolul 4..................38 7.3.2. Identificarea tuturor surselor de
CAPITOLUL 5. INTERPRETAREA incertitudinii......................................... 53
7.3.3. Determinarea incertitudinii de
PROBABILISTIC A CALIT II
m surare de Tip A şi de Tip B ............. 54
BETONULUI.........................................39 7.3.4. Determinarea incertitudinii
5.1. Considera ii generale..........................39 standard pentru fiecare surs ................ 54
5.2. Caracteristici statistice ale datelor 7.3.5. Calculul incertitudinii de m surare
experimentale ............................................39 standard compus (combinat )............. 54
5.3. Intervale de încredere.........................42 7.3.6. Calculul incertitudinii de m surare
5.3.1. Intervale de încredere pentru medii extins .................................................. 55
şi dispersie ............................................43 7.4. Bibliografie la capitolul 7 .................. 55
(Cazul A) Calculul indicatorilor de
CAPITOLUL 8. METODE
varia ie când se cunoaşte dispersia (σ)
STATISTICE DE CONTROL A
..........................................................43
(Cazul B) Calculul indicatorilor de CALIT II BETOANELOR.............. 56
varia ie când nu se cunoaşte dispersia 8.1. Considera ii generale ......................... 56
(σ).....................................................43 8.2. Controlul calit ii betonului prin
5.3.2. Intervale de încredere pentru m surare ................................................... 56
varia ie când se cunoaşte σ .................. 57

dispersie ................................................43 8.2.1. (Cazul A) Calculul indicatorilor de
5.4. Bibliografie la Capitolul 5..................43
varia ie când nu se cunoaşte σ ............. 58

8.2.2. (Cazul B) Calculul indicatorilor de
CAPITOLUL 6. ERORI DE
M SURARE..........................................44
8.3. Curbele caracteristicilor operative (OC)
6.1. Considera ii generale..........................44 .................................................................. 59
6.2. Terminologie......................................44 8.4. Procedee de control de conformitate al
6.3. Erori de m surare - surse ale calit ii în construc ii ................................ 63
incertitudinii de m surare..........................45 8.4.1. Sisteme de verificare ................. 63
6.3.1. Generalit i .................................45 8.4.1.1. Verificarea efectuat de o a
6.3.2. Criterii de clasificare a erorilor...46 ter parte ......................................... 63
6.4. Erori sistematice şi erori aleatoare .....47 8.4.1.2. Verificarea efectuat de
6.5. Erori clasificate dup regimul varia iei investitor .......................................... 64
in timp .......................................................48 8.6. Bibliografie la Capitolul 8 ................. 64
VII
CUPRINS
CAPITOLUL 9. INTERPRETAREA C r i .......................................................... 89

REZULTATELOR ÎNCERC RILOR - Legi........................................................... 90
INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE Acte Normative şi Reglement ri Tehnice 90
BAZ ......................................................65 INDEX DE AUTOR.............................. 95
9.1. Considera ii generale..........................65 INDEX ALFABETIC ........................... 97
9.2. Fişe de control Shewhart....................66
9.2.1. Metodologia de realizare a
controlului calit ii................................67
9.2.2. Fişe de control pentru verificarea
calit ii betoanelor ................................68
9.2.3. Principalele opera ii necesare
realiz rii unei fişe de control ................68
9.2.4. Identificarea şi înl turarea cauzelor
speciale .................................................69
9.4. Bibliografie la Capitolul 9..................70
CAPITOLUL 10. MODELE ŞI
EXEMPLE DE PRELUCRARE A
DATELOR EXPERIMENTALE.........73
10.1. Evaluarea conformit ii rezisten ei la
compresiune a betonului ...........................73
10.1.1. Reparti ia frecven ei .................73
10.1.2. Fişa de control Shewhart ..........75
10.1.3. Metoda grafic pentru limite
duble separate ale specifica iei .............77
Proceduri şi tabele de eşantionare
pentru inspec ia prin m surare pentru
procent de neconformit i (SR ISO
3951) ................................................77
10.2. Evaluarea omogenit ii prin
determinarea incertitudinii de m surare dat
de dispersia componen ilor în amestecul de
beton..........................................................78
10.2.1. Evaluarea omogenit ii prin
aprecierea unor propriet i ale betonului
în stare înt rit , precum rezisten a la
compresiune..........................................78
10.2.2. Evaluarea omogenit ii prin
determinarea incertitudinii de m surare
dat de dispersia componen ilor în amestec
..............................................................80
10.3. Evaluarea incertitudinii de m surare a
agregatelor.................................................83
10.3.1. Verificarea con inutului de
agregate cu form lamelar şi acicular
prin prelevare de probe din halde .........83
10.4. Calculul intervalului de încredere şi a
indicatorilor de varia ie ale probelor de roci
utilizate ca pietre naturale de construc ii,
când se cunoaşte dispersia (σ)...................84
BIBLIOGRAFIE GENERAL ...........87
Articole .....................................................87
Comunic ri Ştiin ifice ...............................88
VIII
LIST DE FIGURI
LIST DE FIGURI
pentru limite duble ale specifica iei; μ ,

Figura 1-1. Spirala creşterii calit ii ...............2 Figura 8-7. Diagrama de acceptare numai
σ cunoscute.......................................... 61
Figura 1-2. Reprezentarea unui proces...........3
Figura 1-3. Criterii ISO 9000 pentru selec ia şi
utilizarea unui model a calit ii...............4 Figura 8-8. Zone de inspec ia a incertitudini
încerc rilor sub forma conceptului 6 σ 13

Figura 2-1. Repartizarea grafic a rezultatelor de m surare a unui obiect; U – valoarea
incertitudinii ......................................... 62
Figura 3-1. Extrac ia din z c minte aluvionare
tipul ⎯x ≥ fck + λ Sn (n = 6, 15, 50)....... 62
Figura 8-9. Curbe de operare pentru criterii de
..............................................................15
Figura 3-2. Extrac ia din cariere de piatr ....16 Figura 8-10. Curbe de delimitare a zonelor de
Figura 3-3. Cadrul de eşantionare ................21 procese acceptabile şi neacceptabile. ... 63
Figura 3-4. Cutie de eşantionare ..................21 Figura 9-1. Diagrama⎯x pentru identificarea
Figura 3-5. Cutie de eşantionare ..................22 cauzelor speciale .................................. 69
Figura 3-6. Scaf de eşantionare ..................22 Figura 9-2. Tipuri de cauze speciale care apar
Figura 3-7. Eşantionare din stocuri plate......22 în uzual în cadrul fişelor de control...... 70
Figura 3-8. Procedee de prelevare................24 Figura 10-1. Histograma.............................. 75
Figura 3-9. Înc rcare autobasculant ............24 Figura 10-2. Reparti ia frecven elor sumelor75
Figura 4-1. Aranjarea betonului în tipar.....29 Figura 10-3. Repartizarea rezultatelor
Figura 4-2. Schema general a controlului de încerc rilor pe epruvete cubice de beton
conformitate în cazul certific rii C 25/30................................................. 77
pentru limite duble ale specifica iei; μ ,

betonului ...............................................32 Figura 10-4. Diagrama de acceptare numai
Figura 5-1. Interpretarea probabilistic a
σ cunoscute.......................................... 77
incertitudinii de m surare .....................40
Figura 5-2. Curba de distribu ie normal a
betonului pentru diferi i coeficien i de Figura 10-6. Exemplu grafic de varia ie a
varia ie ..................................................42 rezultatelor la compresiune înregistrate
Figura 6-1. Reprezentarea grafic a pe epruvete cubice de beton C 12/15,
conceptelor de eroare, abatere şi dozaj ciment 300 kg/m3, tip ciment II A-S
incertitudine ..........................................45 32,5 şi încadrarea acestora între limitele
Figura 6-2. Exemplu de eroare la m surare cu impuse de NE 012-1999....................... 80
şublerul .................................................46
Figura 8-1. Curba caracteristicii operative ...57
Figura 8-2. Exemplu de eviden iere a cauzelor
speciale .................................................58
Figura 8-3. Distribu ia normal ...................59
Figura 8-4. Distribu ia normal detaliat pe
baza parametrului de calitate q .............59
Tabel 8.1. Valorile coeficientului de
acceptabilitate func ie de valorile
înregistrate în afara limitelor specifica iei
..............................................................60
pentru limita inferioar a specifica iei; μ ,

Figura 8-5. Diagrama de acceptare numai
σ cunoscute ..........................................61
Figura 8-6. Diagrama de acceptare numai
μ , σ cunoscute.....................................61
pentru limita superioar a specifica iei;
IX
LIST DE TABELE
LIST DE TABELE
Tabel 3-1. Condi ii de admisibilitate ale Tabel 10-1. Exemplu valori înregistrate pe
agregatelor naturale grele .....................16 epruvete................................................ 73
Tabel 3-2. Principalele caracteristici fizico- Tabel 10-3. Ordonarea în sens cresc tor a
mecanice care se verific în cadrul valorilor înregistrate ............................. 73
controlului calit ii agregatelor sf rmate Tabel 10-4. Repartizarea pe clase func ie de
artificial.................................................17 num rul de probe ................................. 74
Tabel 3-3. Principalele caracteristici fizico- Tabel 10-5. Centralizare rezultate ................ 75
mecanice care se verific în cadrul Tabel 10-6. Grad de omogenitate, raportat la
controlului calit ii agregatelor sf rmate abatere şi rezisten medie, conform C
artificial.................................................18 140-1986 .............................................. 78
Tabel 3-4. Frecven a şi m suri ce se adopt în Tabel 10-7. Grad de omogenitate, raportat la
cadrul controlului calit ii agregatelor..18 abatere şi rezisten medie, conform NE
Tabel 4-1. Condi iile de p strare a epruvetelor 012-1999 .............................................. 78
de beton la betonier .............................30 Tabel 10-8. Grad de omogenitate, raportat la
Tabel 4-2. Frecven a minim de eşantionare abatere şi rezisten medie, conform NE
Tabelul 10-9. Valorile λ func ie de num rul de

pentru evaluarea conformit ii..............31 013-1999 .............................................. 79
Tabel 4-3. Frecven a şi m surile ce se adopt
în cadrul controlului calit ii betoanelor n probe ................................................. 79
în cursul prepar rii acestora în sta ii de Tabelul 10-10. Coeficien i (factori de
preparare a betonului. ...........................32 extindere) k func ie de nivel şi domeniu
Tabel 4-4. Frecven a şi m surile ce se adopt de încredere .......................................... 82
în cadrul controlului calit ii betoanelor Tabel 10-11. Exemplu valori ale rezisten ei
la locul de punere în lucrare..................33 înregistrate pe epruvete ........................ 84
φ (z ) a reparti iei normale standard ...... 85

Tabel 4-5. Condi ii tehnice privind Tabel 10-12. Valori ale func iei de reparti ie
caracteristicile betonului proasp t ........34
Tabel 4-6. Evaluarea rezisten ei betonului la
28 zile în condi ii normale de înt rire...36
Tabel 4-7. Num rul de probe şi frecven a de
Tabel 4-8. Valorile λ şi K func ie de num rul

prelevare func ie de clasa betonului .....37
de probe n .............................................38
Tabel 5-1. Echivalen aproximativ marc -
clas beton (C 140-1986) – clas beton
(NE 012-1999)......................................42
Tabel 5-2. Valorile rezisten elor caracteristice
la compresiune ale betonului (N/mm2;
MPa) .....................................................42
Tabel 7-1. Coeficien i (factori de extindere) k
..............................................................53
Tabel 7-2. Surse principale de incertitudine .53
Tabel 7-3. Determinarea num rului de clase în
func ie de num rul de rezultate (n).......54
Tabel 7-4. Nivelele de încredere ale
distribu iei normale...............................54
Tabel 9-1. Constante pentru fişe de control ⎯ x
_
şi R........................................................68
Tabel 9-2. Buletinul procedeului ..................69
X
SIMBOLURI ŞI PRESCURT RI
SIMBOLURI ŞI PRESCURT RI
C …/… clase de rezisten la compresiune a betonului

f ck cil rezisten a caracteristic la compresiune a betonului determinat prin încercarea
epruvetelor cilindrice
f ck cub rezisten a caracteristic la compresiune a betonului determinat prin încercarea
epruvetelor cubice
M masa probei (kg)
ρb
D dimensiunea granulei maxime (mm)
masa volumic în vrac (Mg/cm3)
k constant de acceptabilitate
L limita inferioar a specifica iei
U limita superioar a specifica iei
n efectivul eşantionului (num rul de unit i din eşantion/ num r de observa ii)
probabilitate; nivel de încredere: 0 ≤ p ≤ 1

N efectivul lotului (num rul de unit i din lot)
P
Pa probabilitatea de acceptare
Pa = β probabilitatea de acceptare (nivel de calitate al riscului consumatorului)
Pa = 1 − α probabilitatea de acceptare (nivel de calitate al riscului produc torului)
Q statistica de calitate
S abaterea standard experimental extins a unui eşantion
S2 estima ia varia iei compuse sau estimate pe un ansamblu de date
u(x) incertitudinea standard a unei estima ii de intrare xi care estimeaz o m rime
de intrare Xi
x valoarea m surat a unei caracteristici de eşantion
σ
x valoarea medie a x pentru eşantionul de n unit i
μ
abaterea standard a procesului
media procesului
AQL nivel de calitate acceptabil
LQ calitate limit
U limit superioar a specifica iei
L limit inferioar a specifica iei
XI
ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALIT II LUCR RILOR DE CONSTRUC II
CAPITOLUL 1. ASIGURAREA ŞI CONTROLUL

CALIT II LUCR RILOR DE CONSTRUC II
1.1. CONSIDERA II GENERALE
Realizarea într-un interval de timp relativ mic a unui volum mare de construc ii cu
complexitate tehnicã sporit , cu eficien economic maxim impune adoptarea de concep ii,
metode de proiectare şi de executare moderne care implic necesitatea aplic rii unui control
eficient a calit ii lucr rilor care poate şi trebuie s cuprind toate fazele şi aspectele activit ii
de construc ii: cercetare – proiectare - executare pe parcurs şi final, inclusiv în perioada de
exploatare.
Drept principii şi norme de baz în ramura construc iilor pot fi re inute urm toarele:
• construc iile trebuie s creeze condi ii normale de munc şi de via pentru cei ce la
• to i factorii implica i în realizarea şi exploatarea construc iilor au obliga ia de-a

folosesc, s r spund pe deplin scopului pentru care au fost realizate.
participa la îmbun t irea continuã a concep iei de proiectare, procedeelor de

executare, calitatea materialelor, introducerea de noi tehnici şi solu ii constructive etc,
• respectarea riguroas a normelor de exploatare care constituie o obliga ie de baz
pentru to i cei care concur la realizarea şi exploatarea construc iilor;
• caracteristicile tehnice de baz şi nivelul calitativ al construc iilor se stabilesc în mod
unitar prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini şi sunt obligatorii pentru to i cei
care particip la proiectarea, executarea şi exploatarea construc iilor;
Nou orientare tehnologic , denumit controlul calit ii, determin în mare m sur
asigurarea calit ii de la început pe parcursul execut rii lucr rilor, facând posibil eliminarea
refacerile de lucr ri impuse de controlul de calitate.
În prezent controlul calit ii face parte chiar din procesul de lucru, care permite
asigurarea şi verificarea calit ii în timpul procesului de executare.
Calitatea, conform (SR EN ISO 9000-1/1996; SR ISO 8402), reprezint ansamblul de
caracteristici şi propriet i ale unui obiect (entit i), care îi confer acestuia aptitudinea de a
satisface necesit ile exprimate şi implicite.
Condi ia de calitate este definit ca “totalitatea condi iilor individuale luate în
considerare în cadrul propriet ii unei entit i într-o anumit etap de concretizare” (Hutte,
1995).
Controlul calit ii constituie activit ile menite s defineasc şi s cuantifice
conformitatea unui produs.
În vederea prevenirii fenomenelor negative determinate de deficien ele de calitate, în
legisla ia statelor avansate au ap rut m suri concrete pentru instituirea sub diverse forme a
unui control organizat al calit ii în domeniul construc iilor (normative, reglement ri,
prescrip ii tehnice, standarde, legi, decrete etc).
Asigurarea calit ii se defineşte (SR EN ISO 9000-1/1996) ca fiind ansamblul
activit ilor planificate şi sistematice implementate în cadrul sistemului calit ii pentru
furnizarea încrederii corespunz toare c un obiect (entitate) va satisface condi iile referitoare
la calitate.
1
Asigurarea calit ii implic o permanent evaluare a exigen elor de performan şi

factorilor care influen eaz modific ri ale nivelelor acestora în timpul exploat rii, ac ionând
pentru eliminarea neconcordan elor, începând cu depistarea cauzelor. (Popa I., 2002)
Entitatea reprezint un produs, o activitate, un proces, un serviciu, un program de
prelucrare a datelor, un proiect etc., iar proprietatea se refer la totalitatea caracteristicilor şi
a valorilor acestora atribuite unei entit i.
Evolu ia în timp a aspectelor legate de calitate a avut un caracter pronun at cresc tor în
ceea ce priveşte conceptul de definire a elementelor care contribuie la ob inerea unui sistem
coerent de asigurare a calit ii, ceea ce a impus adoptarea unor terminologii adecvate, unui
limbaj comun tuturor celor care sunt obliga i prin lege s vegheze asupra calit ii.
Calitatea are un caracter dinamic,
FACTORUL UMAN manifestându-se atât în sfera realiz rii
obiectelor, cât şi în sfera utiliz rii
Exigentele controlului pe faze si controlul final acestora. Se poate vorbi despre o
calitate a producerii obiectelor, a
proceselor de transformare şi o calitate
a obiectelor realizate, a folosirii
Calitatea intrãrilor în proces acestora în sfera consumului, între
producere şi consum creându-se o
Proiectarea procedeelor de realizare strâns interdependen ; creşterea
Cercetarea stiitificã calit ii procedeelor creeaz premise
Proiectarea obiectului pentru creşterea calit ii obiectelor
Incercãrile de laborator realizate; luând naştere astfel un proces
de reproduc ie l rgit a calit ii.
Figura 1-1. Spirala creşterii calit ii
Sursă: Juran J. M., Gryna F. M.
La creşterea calit i obiectelor realizate concur toate sectoarele: cercetare, proiectare,
procedee de realizare, control pe faze şi final, utilizarea, func ionarea şi consumul, între
acestea stabilindu-se o spiral a calit ii, nu un ciclu închis (fig. 1-1).
• cercetarea ştiin ific , acestea constituind fiecare început de ciclu;

Principalele componente ale spiralei creşterii calit ii sunt:
• proiectarea obiectului;
• încerc rile de laborator şi şantierele experimentale;
• proiectarea procedeelor de realizare, cu creşterea parametrilor mijloacelor de
• calitatea într rilor în proces, respectiv calitatea materiilor şi materialelor;

produc ie;
• exigen a controlului pe faze şi controlul final;

• factorul uman - nu în ultim instan - ridicarea calific rii şi a conştiin ei profesionale.
1.2. DEFINIREA CALIT II PRODUSULUI ÎN STANDARDELE

INTERNA IONALE
Prin standardizare se în elege reglementarea unitar a produc iei şi a consumului,

prin elaborarea şi introducerea în practic a standardelor, promovându-se ra ionalizarea şi
asigurarea calit ii.
Datorit faptului c progresul tehnic poate avea şi efecte negative, standardele au
devenit surs de încredere pentru utilizarea tehnicii. Astfel, prescrip iile cuprinse în ele ofer o
garan ie a evit rii eventualelor consecin e nocive ale tehnicii. De aceea ele au o importan
2
deosebit pentru p strarea datelor şi pentru protec ia consumatorilor, a muncii în scopul

evit rii accidentelor, a mediului înconjur tor etc.
Standardizarea se efectueaz la nivel na ional, european şi interna ional.
Organiza ia Interna ional pentru Standardizare ISO şi Comisia Interna ional de
Electrotehnic CEI (International Electro Technical Commission) formeaz împreun
sistemul interna ional de standardizare care cuprinde în prezent peste 86 de ri membre
printre care şi România.
Comitetul European pentru Standardizare (CEN) şi Comitetul European pentru
Standardizare în Electrotehnic (CENELEC) formeaz institu ia de standardizare european .
Membrii ei sunt institute na ionale de standardizare ale rilor membre ale Comunit ii
Europene şi ale zonei europene de comer liber.
Spre deosebire de standardele interna ionale ISO/CEN care pot fi preluate
nemodificate (notate la noi în ar SR ISO sau SR CEI), modificate (notate SR- ) sau par ial
modificate (notate SR-EN), standardele europene CEN/CENELEC trebuie preluate integral de
c tre toate rile membre.
Standardele interna ionale ISO 9000 se bazeaz pe în elegerea faptului c întreaga
activitate este realizat printr-un proces. Fiecare proces are intr ri şi ieşiri. Ieşirile reprezint
rezultatele procesului (care pot fi materiale sau nemateriale (fig. 1-2). Procesul este în esen
o transformare care adaug valoare, care implic persoane sau alte resurse.
perturbaţii
PROCES Figura 1-2. Reprezentarea unui proces

intrări ieşiri
Produsul la rândul lui reprezint rezultatul dintre activit i sau procese, putând fi
material sau nematerial. Produsele (conform ISO 9000) se clasific în produse hardware
(componente, subansamble etc.), produse software (programe de calcul, proceduri, informa ii
tec.), materiale procesate sau servicii (b nci, asigur ri etc.)
Cerin ele, reprezint expresii ale nevoilor exprimate în termeni calitativi sau
• cerin e ale utilizatorului;

cantitativi, fiind de tipul:
• cerin e ale societ ii (legi, reglement ri, coduri, specifica ii etc.);

• cerin e ale firmei (referitoare la managementul firmei).
• f r clauze contractuale de asigurare a calit ii - dac riscul noncalit ii este neglijabil

Cerin ele de asigurare a calit ii pot fi:
sau dac certificarea produsului în conformitate cu standardul recomandat confer o
• cu clauze contractuale de asigurare a calit ii – caracteristicile de performan ale

încredere suficient ;
produsului sunt exprimate prin specifica ii iar alegerea unui model standardizat pentru
asigurarea calit ii se realizeaz în conformitate cu standardele ISO 9000, 9001, 9002,
9003.
Asigurarea calit ii presupune activit i de conducere, planificare, dirijare şi control a
acestuia.
Planificarea, mijloacele necesare cât şi modul de asigurare a calit ii formeaz
sistemul de asigurare a calităţii. Evaluarea eficien ei sistemului de asigurare a calit ii sau a
elementelor sale printr-o analiz sistematic şi independent se numeşte auditul calităţii.
Conform ISO 9004 “Managementul calit ii şi elemente ale sistemului calit ii”
trebuie avut în vedere urm toarele elemente pentru implementarea unui sistem de asigurare a
3
calit ii: problemele de management, principiile sistemului asigur rii calit ii, auditurile
interne ale calit ii, considera ii asupra economicit ii costurilor cât şi asupra elementelor
asigur rii calit ii (marketing, proiectare, aprovizionare, preg tirea fabrica iei, produc ie,
dovada calit ii, verificare mijloace de m surare, tratare neconformit i, m suri corective,
tratare produse şi dup vânzare – service, înregistr ri calitate, asigurare şi garantare produse,
proceduri statistice etc.).
Dac un cump r tor doreşte s câştige încrederea în capacitatea de asigurare a calit ii
a societ ii produc toare, el poate solicita un audit al calit ii care s demonstreze principalele
elemente de asigurare a calit ii.
În acest scop se folosesc standardele SR ISO 9001, 9002, 9003, fiecare dintre ele
clarificând unele concepte şi probleme specifice, privind managementul, organizarea
activit ii şi asigurarea calit ii în proiectare, produc ie, service cât şi pentru inspec ii şi
încerc ri finale.
ISO 9001/ 1994 prevede condi iile referitoare la sistemul calit ii aplicabile atunci
când trebuie demonstrat capacitatea unui furnizor de a proiecta şi de a livra produse
conforme. Condi iile specificate vizeaz ob inerea satisfac iei clien ilor prin prevenirea
neconformit ii în toate etapele, de la proiectare pân la service.
când trebuie demonstrat capabilitatea 1 unui furnizor de a livra produse conforme cu un
proiect stabilit. Condi iile vizeaz ob inerea satisfac iei clien ilor prin prevenirea
neconformit ii în toate etapele, de la produc ie pân la service.
Criterii ISO 9000 pentru selec ia şi utilizarea

unui model de asigurare a calit ii
F r clauze contractuale de asigurare a Cu clauze contractuale de asigurare a

calit ii calit ii
ISO ISO ISO ISO

9004 9001 9002 9003
Figura 1-3. Criterii ISO 9000 pentru selec ia şi utilizarea unui model a calit ii
când trebuie demonstrat capabilitatea unui furnizor de a depista orice neconformitate ale
produsului şi de a controla modul de tratare a acestora în timpul inspec iilor şi încerc rilor
finale.
Standardele ISO con in recomand ri privind asigurarea calit ii. Ele descriu
elementele sistemului calit ii şi procedurile de implementare a lor pentru situa ii
contractuale, pentru ob inerea unei aprob ri sau a unei înregistr ri, în scopul certific rii sau
înregistr rii unei oferte.
Procedura se defineşte ca fiind “un mod specificat de efectuare a unei activită i”.
Astfel, o procedur . Scris sau documentat con ine de regul scopul şi domeniul de aplicare
a unei activit i. Este vorba în principiu de un ansamblu de reguli scrise, proprii unei activit i
1
abilitatea unui sistem sau proces de a realiza un produs, care va indeplinii cerintele specificate.
4
(organiza ii), unui sector, unui atelier, unei opera ii de fabrica ie sau de inspec ie, unei ac iuni
de asigurare a calit ii etc.
Standardul ISO 8402/1995 privitor la “Managementul calit ii şi asigurarea calit ii -
Vocabular” clasific procedurile în: organizatorice - care reprezint baza general a
sistemului calit ii (ISO 9001, 9002, 9003) şi opera ionale care se refer la activit ile tehnice
(instruc iuni de lucru, metode de control şi de eşantionare.
Instrumentele şi tehnicile de baz folosite la îmbun t irea calit ii se pot clasifica
• instrumente pentru date numerice - deciziile luate sunt bazate pe date numerice de
dup cum urmeaz :
tipul diferen e, tendin e şi modific ri ale datelor numerice care se bazeaz pe
• instrumente pentru date care nu sunt exprimate numeric - datele înregistrate prin
interpret ri statistice;
intermediul acestor instrumente sunt folositoare în domeniul cercet rii, dezvolt rii şi
managementului.
Func ie de exprimarea datelor înregistrate exist o gam larg de instrumente şi
• formulare de colectare a datelor, folosite la colectarea sistematic a datelor în scopul

tehnici precum: (SR ISO 9004 – 4 + A 1 / 1996)
• diagrame de afinitate, folosite în scopul organiz rii pe grupe a unui num r mare de
ob inerii unei imagini clare a faptelor;
• benchmarking, utilizat pentru compararea unui proces sau mai multor procese similare
idei, opinii sau considerente referitoare la un anumit subiect;
• brainstorming, utilizat pentru identificarea solu iilor posibile ale problemelor şi a

în scopul identific rii posibilit ilor de îmbun t ire a calit ii;
• diagrama cauză-efect, folosit pentru analizarea şi comunicarea rela iilor din diagrama
modalit ilor de îmbun t ire a calit ii;
• diagrama de flux, folosit pentru descrierea unui proces existent sau pentru proiectarea
cauz -efect în scopul înlesnirii rezolv rii problemelor;
• diagrama arbore, utilizat pentru indicarea rela iilor dintre subiect şi elementele sale
unui proces nou;
• fişa de control, folosit pentru evaluarea stabilit ii procesului şi pentru determinarea

componente;
• histograma, folosit pentru reprezentarea grafic a configura iei de dispersie a datelor

momentului în care un proces necesit ajust ri;
şi pentru comunicarea vizual a informa iilor referitoare la comportarea procesului;

• diagrama Pareto, folosit pentru reprezentarea grafic , în ordinea importan ei, a
contribu iei fiec rei entit i la efectul total, în scopul clasific rii posibilit ilor de
• diagrama de dispersie, folosit pentru identificarea şi confirmarea rela iilor dintre

îmbun t ire;
dou ansambluri de date asociate, în scopul confirm rii rela iilor anticipate dintre
acestea.
Ac iunile corective (stabilite de ISO 9004) reprezint solu ionarea problemelor legate
de calitate şi luarea m surilor necesare pentru a reduce la minimum posibilit ile de repetare.
Aceste m suri rezult din audituri şi din raporturi de neconformitate care sunt analizate de
conducerea societ ii sau reclamate de client. Aceste m suri pot necesita m suri de
îmbun t ire în ceea ce priveşte organizarea, procedurile, calificarea mijloacelor materiale şi
umane etc.
Ac iunile preventive reprezint ac iuni întreprinse pentru eliminarea cauzelor unor
neconformit i a defectelor sau a altor situa ii nedorite, dar posibile, în scopul prevenirii
apari iei acestora (ISO 8402/ 1994).
5
Ele necesit aceleaşi tipuri de m suri de îmbun t ire a organiz rii ca şi ac iunile
corective, dar necesit totodat şi o analiz a problemelor poten iale în raport cu importan a
riscurilor implicate (satisfacerea climatului, fiabilitate, securitate etc.).
Ac iunile corective şi preventive trebuie s fie întreprinse în stadiul trat rii
neconformit ii sau a nesatisfacerii unei cerin e specificate. De asemenea, aceste ac iuni
trebuie s fie urm rite de compartimentul de asigurare a calit ii prin intermediul unor
documente corespunz toare, astfel încât s se asigure implementarea efectiv a acestora.
1.3. EFECTE UNEI CALIT I DEFICITARE DE REALIZARE A UNEI

CONSTRUC II
Efecte negative provocate de calitatea deficitar de realizare a unei construc ii pot s
• punerea în func iune cu întârziere a unor obiective;

conduc la fenomene nedorite, precum:
• compromiterea par ial sau integral a construc iei, cauzat de deficien e ascunse;
• îngreunarea execut rii proceselor urm toare şi m rirea consumului de materiale;
• m rirea costului (cheltuieli suplimentare provocate de slaba calitate a materialelor şi a
lucr rilor).
Practica activit ii de construc ii arat c principalii factori care influen eaz
• calitatea necorespunzătoare în proiectare ce poate fi provocat de: date incomplete

negativ calitatea, sunt (Dumitrescu G., 1996):
sau inexacte despre obiectul de realizat, ipoteze de calcul incorecte şi combina ii de

ipoteze insuficiente, utilizarea unor metode de calcul incorecte sau insuficiente şi
utilizarea unor materiale noi insuficient studiate şi experimentate, etc.;
• calitatea necorespunzătoare a materialelor componente prin folosirea unor materiale
• calitatea inferioară a executării, care poate fi provocat de: nerespectarea condi iilor
necorespunz toare, etc.;
tehnice, nerespectarea proiectului, folosirea unei for e de munc insuficient calificat

şi nerespectarea succesiunii proceselor tehnologice, nerespectarea condi iilor tehnice
stabilite prin proiect şi prin caietul de sarcini şi nerespectarea succesiunii proceselor
• calitatea necorespunzătoare a între inerii şi urmăririi în timp.

tehnologice etc.;
Aceşti factori pot s intervin cu o pondere diferit în func ie de tipul construc iei şi de
condi iile specifice de realizare.
1.4. ORGANIZAREA GENERAL A CONTROLULUI DE

CALITATE
Pentru a putea exercita un control eficace trebuie s se elaboreze şi s se foloseasc

sisteme de control capabile s informeze corect şi precis şi s determine corec iile necesare în
timp util. În ultima vreme s-au elaborat tehnologii moderne de executare a controlului care
includ echipamente de control automat asigurând astfel calitatea cerut de proiect.
• Beneficiarul - stabileşte un program prin care defineşte obiectivele calit ii şi cere

Rolul fiec rui factor care particip la realizarea construc iei:
• Proiectantul - elaboreaz prescrip ii pentru organizarea controlului calit ii specifice

organizarea controlului calit ii dup anumite norme.
fiec rui caz în parte.
6
• Organele de studii şi cercet ri – contribuie la crearea condi iilor pentru asigurarea
• Constructorii şi fabrican ii - organizeaz asigurarea calit ii conform specifica iilor

calit ii conform specifica iilor.
• Controlul exterior - este efectuat de o persoan desemnat de beneficiar care

contractuale.
examineaz şi avizeaz modul în care se efectueaz controlul interior (efectuat de

c tre proiectant şi executant).
În prezent calitatea se asigur prin realizarea unui control sistematic în toate etapele de
realizare a construc iei.
Asigurarea calit ii construc iilor se poate ob ine prin urm toarele modalit i de
• Controlul în timpul proiect rii. Se refer la:

control:
- concep ia general a structurii;

- bazele de calcul;
- concordan ele cu principalele cerin e şi cu condi iile de executare;
- gradul de definire (m sura în care calculele acoper complet necesit ile);
- utilizarea metodelor de calcul relevante;
- evitarea discrepan elor între diferitele p r i ale calculului;
- ac iunile luate în considerare;
- factorii de siguran adopta i;
- nivelul de siguran adoptat;
- metodele de proiectare aplicate;
• Controlul preventiv. Se refer la examinarea din timp a documenta iei de proiect pentru
- calitatea efectiv a calculelor.
a sesizarea eventualelor deficien e ale acestora: omisiuni, imprecizii, erori care ar putea
preveni efectele negative. De asemenea, verificarea materiilor prime, semifabricatelor,
• Autocontrolul sau controlul executantului const în extragerea unui eşantion din lot,
fabricatelor, se efectueaz conform prevederii documentelor acestora.
verificarea caracteristicilor de calitate ale acestuia şi formularea concluziilor pentru întreg

lotul de produse. Acest tip de control conştientizeaz muncitorii asupra necesit ii
realiz rii produselor de calitate. Func iile opera ionale în autocontrol sunt: controlul
opera iei anterioare, cu admiteri sau respingeri, remedierea defectului anterior, executarea
opera iei curente şi controlul cu decizia de admis – retuş – rebut.
• Controlul (tehnologic) operativ. Se efectueaz direct la locul de lucru, efectuat de c tre
şeful de echip , maistru, şeful de şantier şi face parte din procesul de produc ie. La
realizarea acestui control se folosesc instruc iuni tehnice şi caietul de sarcini, instrumente,
aparate şi echipamente de m sur şi control.
Se urm resc urm toarele aspecte:
- calitatea materialelor, subansamblelor etc. - se apreciaz prin examinarea respect rii
condi iilor de fabrica ie prev zute în standardele, normele şi specifica iile prev zute.
Prin aceasta urm rindu-se încadrarea în câmpul valorilor admisibile. Dep şirea acestor
valorilor limit conduce la respingerea calitativ a materialului sau produsului
respectiv.
- calitatea lucr rilor - se apreciaz prin prelev ri de probe sau încerc ri nedistructive
• Controlul intermediar. Se efectueaz pentru recep ia unor lucr ri care pot sã r mân
asupra elementelor de construc ii.
ascunse prin înglobare sau prin acoperire şi care pot periclita rezisten a, stabilitatea,
durabilitatea sau func ionalitatea construc iei sau/şi la terminarea unor faze de lucr ri
(terasamente, infrastructuri, suprastructuri, finisaje etc.), în cazul în care sunt implicate
mai multe societ i de construc ii.
7
• Controlul final. Se efectueaz dup terminarea construc iei prin recep ia provizorie a
lucr rilor şi apoi recep ia final dup circa un an. Se stabilesc defectele lucr rilor care se
• Controlul în timpul exploat rii construc iei. Urm rirea comport rii construc iei se face
remediaz pe cheltuiala constructorului.
pe baza unui program stabilit de proiectant, care va trebui s cuprind , în principal,

urm toarele:
- documenta ia tehnic (cartea tehnic a construc iei) care trebuie s con in prevederi
ale proiectantului privind programele de urm rire curent şi special – dac este cazul;
elementele de construc ie care sunt supuse urm ririi şi în care se g sesc aparate de
m sur şi control; fenomenele supuse urm ririi; modul de observare al fenomenelor;
metodele de m surare şi analiz ; frecven a m sur torilor; modul de înregistrare şi
p strare a datelor; modul de prelucrare şi transmitere a datelor; parametrii care se
urm resc, documenta ia de interpretare a urm ririi; lista prescrip iilor de baz );
- aparatura şi echipamentele necesare.
•
Printre alte tipuri de metode de control se pot men iona:
Control integral (denumit şi control bucată cu bucată sau regula celor 4N) const în
controlul caracteristicilor de calitate la fiecare produs în parte (aplicat la produc ia de serie
mic sau unicate). (Iacobescu A., 2003)
Controlul integral prezint o serie de neajunsuri, de aceea se mai denumeşte şi regula
celor 4N, respectiv:
N1 – neeconomic implic un num r mare de controlori de calitate şi de mijloace de
m surare, volumul de munc şi timpul necesar acestei realiz rii acestui control este
mare.
N2 – neaplicabil în cazurile controlului distructiv.
N3 – nefiabil, datorit monotoniei opera iei de control (puterea de percepere a
operatorului este diminuat de oboseal , de rutin şi chiar de plictiseal ), conducând în
final la acceptarea unor piese neconforme sau respingerea unora corespunz toare
calitativ.
•
N4 – neantrenant pentru executant.
Controlul prin sondaj empiric const în extragerea unui eşantion din lot, verificarea
caracteristicilor de calitate ale acestuia şi formularea concluziilor pentru întregul lotul de
produse (aplicat la produc ia de serie sau de mas , unde controlul integral ar fi prea
costisitor şi greu de realizat).
Metoda nefiind o metod ştiin ific bazat pe calcule statistico – matematice şi
neavând la baz o analiz aprofundat , are urm toarele dezavantaje: nu ofer
suficiente informa ii asupra calit ii elementelor studiate în baza c rora s se poat
elimina eventualele deficien e, nu se poate aprecia riscul la care este supus atât
produc torul, cât şi beneficiarul şi nu permite luarea deciziilor privind reglajul
•
parametrilor procesului de fabrica ie.
Controlul statistic al calit ii (control de conformitate sau control de acceptabilitate)
este un control prin sondaj, dar implic efectuarea unei analize statistico – matematice,
având la baz o analiz aprofundat , asupra stabilit ii procesului de fabrica ie. Se aplic
la recep ia loturilor de produse finite sau pe fluxul de fabrica ie. Pe baza studiului statistic
realizat, precum şi în func ie de nivelul în elegerii dintre furnizor şi beneficiar, se
stabileşte un plan de control. În func ie de m rimea lotului şi de nivelul de calitate stabilit
se prelev , din lotul finit sau direct din fluxul tehnologic, un eşantion care se controleaz
şi la care se calculeaz media valorilor m surate (care ofer informa ii asupra stabilit ii
procesului ca precizie). Rezultatele ob inute în urma acestui tip de control se trec în fişa de
control.
8
1.5. BIBLIOGRAFIE LA CAPITOLUL 1
1. Axinia P., Avram C., Epure L. M., Râmniceanu V., Analize de calitate şi performan . Bucureşti,
2002.
2. Dumitrescu G., Asigurarea calit ii în construc ii. Editura UTCB, 1996.
3. Iacobescu A., Tehnologia Materialelor. Editura Academiei For elor Terestre. 2003.
4. Ilinoiu O.G., Aplicarea conceptului de calitate la realizarea lucr rilor de zid rie, beton şi beton
armat. Referat de doctorat, UTCB, iunie 1998.
5. Ilinoiu O.G., Contribu ii la implementarea unor tehnologii şi procedee tehnologie moderne pentru
protec ia şi consolidare elementelor de construc ii. Tez de doctorat. UTCB, 2000.
6. Ilinoiu O.G. Asigurarea şi controlul calit ii lucr rilor de construc ii. Construc ii Civile şi
Industriale, Decembrie 2003. pag. 2-4.
7. Ilinoiu O.G., Voiculescu D., Asigurarea Calit ii. Tehnic şi Tehnologie. 5-6, 2003. pag. 31-32.
8. Ilinoiu O.G., Verificarea calit ii betoanelor. Editura Cartea Universitar , 2004.
9. Hutte., Manualul Inginerului: Fundamente. Editura Tehnic , Bucureşti, 1998.
10. Juran J. M., Gryna F.M, Quality planning and analysis. Editura McGraw-Hill Inc., New York
1993, pag. 1-15.
11. Perigord M., Etapele Calit i: Demersuri şi Instrumente. Editura Tehnic , Bucureşti, 1997.
12. Popescu V., P t rniche N., Chesaru E., Calitatea şi siguran a construc iilor. Editura Tehnic , 1987.
13. Proceedings of Second International RILEM / CEB Symposium. Ghent June 12-14, 1991. Quality
control of concrete structures. Editura E&FN SPON. Cambridge, Great Britain. pag. 367-
374; 439-448.
14. Teodorescu M., Budan C-tin., Tehnologia lucr rilor de între inere, repara ii şi consolid ri. Editura
UTCB, 1996.
15. Teodorescu M., Budan C-tin., Tehnologia lucr rilor de între inere, repara ii şi consolid ri. Fişe
tehnologice. Editura UTCB, 1996.
16. Tertea I., One T., Verificarea calit ii construc iilor de beton armat şi beton precomprimat.
Editura Dacia, Cluj, 1979.
17. Veitas R., Structural Inspections. A time for challenge. Structure, april 2001. pag. 33-36.
18. C 56 – 1985, Bul. constr. nr. 1-2 / 1986. Normativ pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor
de construc ii şi instala ii.
19. C 167-1977, Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi p strare a c r ii tehnice
a construc iilor.
20. SR ISO 9004-4+A1/1996, Managementul calit ii şi elemente ale sistemului calit ii. Partea 4.
Ghid pentru îmbun t irea calit ii.
21. ISO GUIDE 34/ 1996, Quality System Guidelines for the Production of Reference Materials;
22. ISO 8402/ 1994, Quality Management and Quality Assurance – Vocabulary.
23. ISO 9000-1/ 1994, Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 1: Guidelines
for Selection and Use.
24. ISO 9000-2/ 1993, Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 2: Generic
Guidelines for the Application of ISO 9001, ISO 9002 And ISO 9003.
25. ISO/ FDIS 9000-2. (Final Draft International Standard) Quality Management and Quality
Assurance Standards - PART 2: Generic Guidelines for the Application of ISO 9001, ISO
9002 And ISO 9003 (REVISION OF ISO 9000-2: 1993).
26. ISO 9000-3/ 1991, Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 3: Guidelines
for the Application of ISO 9001 To the Development, Supply and Maintenance of
Software.
27. ISO 9000-4/ 1993, Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 4: Guide to
Dependability Program Management.
28. ISO 9001/ 1994, Quality Systems – Model for Quality Assurance in Design, Development,
Production, Installation and Servicing.
29. ISO 9002/ 1994, Quality Systems - Model for Quality Assurance in Production, Installation and
Servicing.
30. ISO 9003/ 1994, Quality Systems - Model for Quality Assurance in Final Inspection and Test.
9
31. ISO 9004-1/ 1994, Quality Management and Quality System Elements - PART 1: Guidelines.
32. ISO 9004-2/ 1991, Quality Management and Quality System Elements - PART 2: Guidelines for
Services.
Processed Materials.
Quality Improvement.
35. Legea 10/1995 - Privind calitatea în construc ii. M. Of. 12/1995.
36. HG 261/1994, Regulament privind conducerea şi asigurarea calit ii în construc ii.
37. HG 766/1997, Regulament privind urm rirea comport rii construc iilor în exploatare, interven ii
în timp şi postutilizarea construc iilor;
38. HG 272/1994, Regulament privind controlul de stat al calit ii în construc ii. M. Of. 193/1994.
39. HG 273/1994, Regulament pentru recep ia lucr rilor de construc ii şi a instala iilor aferente.
40. HG 399/1995, Regulament privind elaborarea reglement rilor tehnice în construc ii pentru
componentele sistemului calit ii. M. Of. 131/1995.
41. HG 766/1997, Regulamente privind calitatea în construc ii. M. Of. 352/1997.
42. COCC, Ghidul şi programul de calcul cadru al responsabilului cu urm rirea în exploatare a
construc iilor. Redactarea I.. Editura S.C. COCC S.A., Iunie 1998. pag. 7-17;
43. COCC, Ghid pentru programarea controlului calit ii execut rii lucr rilor pe şantier. Editura S.C.
COCC S.A. 1977.
44. COCC, Metodologie pentru asigurarea cerin elor de calitate ale construc iilor pe durata derul rii
lucr rilor de construc ii. Editura S.C. COCC S.A. 1977.
10
CONTROLUL STATISTIC AL CALIT II - CONTROLUL DE CONFORMITATE
CAPITOLUL 2. CONTROLUL STATISTIC AL

CALIT II - CONTROLUL DE CONFORMITATE
În situa ia în care cantit i mari de beton sunt puse în lucrare, în timp relativ scurt
trebuie avute în vedere responsabilit ile şi riscurile care converg din aceasta:
responsabilitatea producătorului referitor la calitatea betonului (a produsului semifabricat) şi
ceea a antreprenorului (constructorului) privitoare la calitatea execu iei (a produsului finit).
În afara responsabilit ilor celor doi factori men iona i mai sus, conceptul clasic de
evaluare a calit ii betonului este bazat pe rezultatele metodelor de control distructive pe
epruvete turnate, înt rite şi încercate conform specifica iilor standardizate. Nu cu mult timp în
urm , se accepta rezisten a epruvetei de beton ca rezisten a structurii. inându-se cont de
faptul c betonul este un material eterogen, calitatea sa depinde nu numai de constituen ii
acestuia şi de omogenitatea lor, dar şi de al i parametrii cum sunt turnarea, compactarea şi
înt rirea, care pot varia pe ansamblul unei structuri, ceea ce arat din nou diferen a dintre
structur şi epruvetele standardizate.
Un aspect foarte important privitor la realizarea construc iilor este conceptul de
calitate. Astfel, conform acestui concept, calitatea betonul se determin prin încerc ri, dup
28 de zile, pe epruvete standard, dar este în general recunoscut faptul c aceste epruvete nu
oglindesc adev rata calitate a elementelor de construc ii.
În prezent, este recunoscut faptul c epruvetele cubice şi cilindrice standard nu reflect
în totalitate adev rata calitate a structurii, doar o “calitate poten ială”. Pentru determinarea
calit ii reale f r a degrada o structur /element existent se folosesc metode nedistructive de
determinare a calit ii.
Controlul calit ii lucr rilor de beton şi beton armat este necesar pentru respectarea şi
aplicarea prevederilor din normele şi reglement rile specifice, în limitele abaterilor
admisibile, respectându-se mai multe etape şi anume:
• permanent pe parcursul execut rii pentru toate categoriile de lucr ri (înainte ca ele
• la terminarea unei faze de lucru, la recep ia preliminar sau final ;

se devin lucr ri ascunse prin înglobare sau acoperire);
• în timpul exploat rii.
2.1. EVALUAREA CONFORMIT II BETOANELOR
Având în vedere condi iile specifice de realizare în cazul lucr rilor de beton armat
(p trunderea dificil a betonului proasp t în spa iile intime ale zonelor degradate sau
prev zute cu arm turi dese, spa iile mici de turnare şi de asigurare a compact rii mecanizate
etc.), pentru asigurarea calit ii acestor elemente trebuie respectate cu stricte e compozi ia,
omogenitatea, lucrabilitatea, compactitatea şi evitarea apari iei oric ror alte defecte. Aceasta
presupune o îndeplinire cu rigurozitate a prevederilor stabilite în proiectul tehnologic, privind
prepararea, transportul, punerea în lucrare, compactarea şi tratarea ulterioar a betonului,
respectiv folosirea unei for e de munc cu înalt calificare şi chiar specializare, precum şi a
tehnologiilor specifice acestui gen de lucr ri.
11
Prezentul capitol relev faptul c pentru asigurarea calit ii betonului trebuie realizate
unele proceduri tehnice specifice de prelevare prin eşantionare şi de încercare a unor probe, în
vederea determin rii lucrabilit ii, clasei de rezisten , omogenit ii etc.
Rezultatele ob inute în urma încerc rilor probelor prelevate pot avea o variabilitate
larg , iar în urma interpret rilor statistice se pot identifica cauzele care au condus la apari ia
unor neconformită i, atât pe parcursul prepar rii betonului (calitatea componen ilor, doz rii,
timpul de amestecare - necorespunz toare etc.), cât şi în timpul transportului, punerii în
lucrare, compact rii sau trat rii ulterioare (segreg ri, modificarea compozi iei, fisuri etc.).
Cel mai economic şi sigur procedeu de realizare a unui beton de calitate şi durabil este
controlul de calitate efectuat în diferitele faze de realizare ale acestuia, care permit interven ia
rapid , în scopul ob inerii caracteristicilor cerute.
Controlul de calitate se poate clasifica astfel: control interior, control exterior,
control de conformitate (acceptabilitate).
Controlul de conformitate (controlul de acceptabilitate) are în vedere verificarea
satisfacerii condi iilor specificate pentru realizarea clasei betonului, condi ii solicitate atât de
produc tor sau executant, cât şi de beneficiar. (SR EN 206-2000)
Prin rezultatele statistice ob inute din efectuarea controlul de conformitate a clasei de
rezisten a betonului se evit neconformit ile, se analizeaz problemele ap rute, se
determin riscurile, se depisteaz cauzele, se stabilesc limitele pentru produse şi procese, se
realizeaz prognoze, se verific şi se m soar sau se evalueaz caracteristicile referitoare la
calitate.
• neconformitate a unui produs;

Conform ISO 8402 prin “nesatisfacerea unei condi ii specificate” se poate în elege:
• neconformitate în derularea activit ilor de exploatare;

• neconformitate de procedur (ale sistemului de calitate);
• anomalii, abaterii, defec iuni;
• diferen e dintre calitatea ob inut şi cea dorit (cunoscut sub denumirea de calitate
nesatisfăcătoare sau noncalitate).
Fiecare din aceste tipuri de neconformit i fac obiectul unei identific ri şi al unor
prevederi de control asigurate printr-o metodologie specific de îmbun t ire a calit ii
asigurat de o serie de instrumente şi tehnici de baz (Mitonneanu H., 1998), folosite la
investigarea cauzelor posibile, stabilirea rela iilor cauz -efect şi ini ierea ac iunilor preventive
şi corective.
Cel mai uzual mijloc de realizare a controlului de conformitate este prin eşantionare
(prelevare de probe), urmând un anumit plan de control judicios stabilit, reglementat tehnic
(NE 012-1999). Astfel, pentru ca un eşantion s fie reprezentativ pentru calitatea întregului
lot, el trebuie prelevat în mod aleator, de regul pe baza unor procedee statistico-matematice.
2.2. CONTROLUL DE CONFORMITATE AL BETONULUI
Controlul de conformitate (SR EN 206-1/2002) este parte integrant a controlului de

produc ie; cuprinde o combina ie de ac iuni şi decizii care se iau conform regulilor de
conformitate adoptate în avans, pentru verificarea acceptabilit ii betonului cu reglement rile
în vigoare.
Control de conformitate are drept scop determinarea cu ajutorul statisticii
matematice, a identific rii produsului neconform (propriet ilor betonului – detectare,
marcare, înregistrare), izolarea rezultatelor, examinarea lor şi deciziile care se impun a fi
luate, ac iunile corective şi preventive, documenta ia care trebuie completat la zi; inându-se
12
seama, în acelaşi timp, de o serie de variabile (denumite şi procese speciale), care au o
• propriet ile fizico-mecanice ( de rezisten , deformabilitate, stabilitate, oboseal ) ale

importan însemnat în calcule, care in seama de:
• caracteristicile geometrice ale structurilor şi elementelor lor componente etc.

materialelor, sec iunilor sau elementelor lor componente;
Variabilitatea datelor rezultate în urma m sur torilor este obiectiv , iar caracterul lor
aleatoriu, depinzând de o serie de factori.
Cunoaşterea valorilor acestor variabile este în mod logic imperfect , deoarece
exprim nivelul general al cunoştin elor umane asupra realit ii la un moment dat (de
exemplu, caracteristicile avute în vedere nu exist decât în fazele ulterioare ale procesului sau
metoda de m surare nu exist sau exist , dar este distructiv etc.). Unele dintre aceste
caracteristici referitoare la calitatea produsului nu pot fi verificate în întregime pe produsul
finit.
Betonul este un astfel de produs care este rezultatul final al unei serii de opera ii şi
necesit respectarea întocmai a procedeelor şi etapelor specificate.
Variabilele considerate se introduc în calcule într-o form idealizat în care
incertitudinile asociate fiec rei variabile sunt evaluate pe baza unui model de calcul
(probabilistic, semiprobabilistic sau deterministic) (Lungu D., Ghiocel D. , 1982).
Încerc rile de verificare a clasei de rezisten a betonului în cursul execut rii sunt
încerc ri curente, iar înregistrarea lor permite interpretarea statistic a calit ii betonului în
vederea m surilor care trebuie luate pentru asigurarea rezisten ei mecanice necesare,
corespunz toare solicit rilor la care este supus elementul de construc ie.
Determinarea clasei de rezisten a betonului (ca şi a altor caracteristici ale lui) nu se
realizeaz niciodat pe baza încerc rii unei singure epruvete. Aceste determin rii se realizeaz
pe loturi (m rimea unui lot este dat de cantitatea de betonul turnat pentru fiecare clas sau
parte din structur : funda ie, nivel al unei cl diri sau grup de grinzi / stâlpi / pere i structurali
ai unui nivel sau nu mai mult de un anumit volum, func ie de clas şi/sau mai mult de
realizarea turn rii timp de o s pt mân ) (notat N – efectivul lotului); prin intermediul probei
de control, care reprezint cantitatea de beton necesar ob inerii unui rezultat; iar rezultatul
determin rii îl constituie media aritmetic a cel pu in trei citiri ob inute. (Ştef nescu -
Goanga A, 1983)
Cu cât cantitatea de beton avut în vedere este mai mare, num rul de probe creşte, iar
domeniul de variabilitate a calit ii betonului se m reşte (datorit variabilit ii calit ii
betonului livrat de mai mul i furnizori – sta ii de preparare, a compozi iei betonului,
discrepan ele inerente prelev rii probelor, procedurilor de încercare etc.)
încerc rilor sub forma conceptului 6 σ

Figura 2-1. Repartizarea grafic a rezultatelor
Calitatea unui material variaz cu atât mai

pu in cu cât prepararea lui a fost mai atent
realizat şi cu atât mai mult cu cât ea a fost
mai pu in îngrijit . Intervalul în care se
situeaz diferitele valori ale rezisten ei se
numeşte câmp de împr ştiere, dar pentru
ca betonul s corespund clasei, valoarea
minim şi maxim între care se pot g si
rezisten ele individuale trebuie s r mân
-6σ -1,5 σ +1,5 σ +6 σ între anumite limite. Aceste limite definesc
câmpul de toleran (limite ale
Câmp de împ ştiere
specifica iei) (fig. 2-1).
Câmp de toleran
13
Din încerc rile care se realizeaz se ob in un num r restrâns de valori care nu cuprind
totalitatea câmpului de împr ştiere. Acestea se pot stabili prin intermediul statisticii
matematice, respectiv prin calcularea pe baza probelor încercate a unor valori numite
indicatori statistici de calitate.
Înainte de începerea calculului, trebuie examinat şirul de valori supuse interpret rii,
deoarece nu de pu ine ori unele dintre valorile m surate se îndep rteaz mult de intervalul în
care sunt situate celelalte, ceea ce se poate datora unei erori de calcul sau unui defect al probei
respective; aceste valori trebuie eliminate de la început deoarece ele denatureaz realitatea
(Shewhart W.A.) (Juran J. M., Gryna F., 1993).
1. Juran J. M., Gyrna F., Quality planning and analysis. Editura McGraw-Hill Inc., New York 1993.
2. Lungu D., Ghiocel D., Metode probabilistice în calculul construc iilor. Editura Tehnic , Bucureşti
1982.
3. Mitonneanu H., O nou orientare în managementul calit ii: Şapte instrumente noi. Editura
Tehnic , Bucureşti 1998
4. Ştef nescu - Goanga A, Încerc rile mortarului, betonului şi materialelor componente. Editura
Tehnic 1983.
5. NE 012-1999 Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat, (Partea 1 – Beton şi beton armat).
6. SR EN 206-1/2002. Beton. Partea I: Specifica ie, performan , produc ie şi conformitate.
7. SR ISO 8258/1998. Shewhart control charts.
14
METODE DE EŞANTIONARE PRIN PRELEVARE A AGREGATELOR
CAPITOLUL 3. METODE DE EŞANTIONARE PRIN

PRELEVARE ALE AGREGATELOR
Agregatele sunt materiale granulare naturale (de balastier sau carier ) sau artificiale
cu forma şi m rimea granulelor adecvate realiz rii betonului. (NE 012-1999).
Agregatele folosite în compozi ia betoanelor obişnuite provin în general din mai multe
• din balastiere care exploatează

surse (Ionescu I., Ispas T., Popaescu A., 1999), precum:
zăcăminte aluvionare, depozitate

şi transportate natural prin
scurgerea apelor pluviale (sau din
topirea z pezilor), procesul
tehnologic de prelucrare fiind:
extrac ia mecanic din z c minte
sau dragarea din cursuri de ap sau
lacuri, sortarea sp larea,
concasarea (dac este cazul),
depozitarea intermediar şi
• din cariere de piatră, procesul

expedierea.
tehnologic de prelucrare fiind:

extrac ia prin derocare, concasarea
(în dou -trei trepte), sortarea,
sp larea, depozitarea intermediar
şi expedierea;
• din fabrici specifice, rezultând
materii prime sub form de
agregate artificiale sau reziduuri.
Figura 3-1. Extrac ia din z c minte aluvionare
15
Figura 3-2. Extrac ia din cariere de piatr
3.2. CONDI II TEHNICE DE CALITATE ŞI PROCEDEE DE

VERIFICARE
3.2.1. CONDI II DE ADMISIBILITATE ALE AGREGATELOR NATURALE GRELE
Principalele condi ii tehnice de calitate ale agregatelor sunt (Popa R., Teodorescu M.,
1984):
̇ stabilitate din punct de vedere chimico-fizic;
̇ rezisten la compresiune suficient de mare, pentru a se realiza clasa betonului
̇ s nu favorizeze reac ii chimice nocive (de ex. reac ii alcalii-agregat);

specificat ;
̇ s nu con in impurit i care pot influen a negativ procesele de hidratare-hidroliz ,

aderen a dintre piatra de ciment şi granulele de agregat etc.
Conform STAS 1667-1976 agregatele naturale grele trebuie s îndeplineasc
urm toarele condi ii de admisibilitate:
Tabel 3-1. Condi ii de admisibilitate ale agregatelor naturale grele
Sursă: STAS 1667-1976, STAS 6200/2-1991, Buchman I., 2003, Ionescu I., 1997
Caracteristica Condi ia de
ρa, minim
admisibilitate
Densitate aparent (kg/m3)
ρga, minim
1800
Densitate în gr mad în stare afânat şi uscat (kg/m3) 1200
Porozitate aparent la presiune normal (%) total , maximum 10*
aparent maximum 2
Volum de goluri maxim în stare afânat (%) nisip, maximum 40
pietriş, maximum 45
piatr spart , maximum 55
Rezisten la sf rmare (%) în stare saturat , minimum 60
în stare uscat , maximum 15
Coeficient de înmuiere dup saturare, minimum 0,80
Rezisten a la compresiune minim a rocilor din care provin agregatele naturale 90
prelucrate, determinat pe cuburi sau pe cilindri în stare saturat (N/mm2)
Rezisten a la înghe – dezghe exprimat prin pierderea fa de masa ini ial (%) 10
Observa ie: * Porozitatea total admis pentru agregate utilizate la betoane armate este de maximum
5%.
16
3.2.2. CONDI II DE ADMISIBILITATE ALE AGREGATELOR NATURALE

PRELUCRATE ARTIFICIAL
Tabel 3-2. Principalele caracteristici fizico-mecanice care se verific în cadrul controlului calit ii
agregatelor sf rmate artificial
Sursă: SR 667-2001
Caracteristica Roc Agregate naturale sf rmate artificial Piatr
Piatr Piatr spart şi Criblur Nisip de prelucrat
brut piatr spart concasare
mare
Natura şi caracteristici da da da da da da
petrografice -
mineralogice
Con inut de granule - - da da - -
alterate, moi, friabile,
poroase şi vacuolare
Porozitate aparent la da da da da - da
presiune normal
Rezisten a minim la da - - - - da
compresiune în stare
uscat , dup saturare cu
ap la presiunea
normal şi dup 25 de
cicluri de înghe -
dezghe
Uzura prin frecare da - - - - da
(Bohme) în stare uscat
cu nisip normal
monogranular
Rezisten a la sf rmare da - da da - -
prin compresiune în
stare uscat
Rezisten la uzur - - - da - -
Uzur cu maşina tip da - da da - -
Los Angeles
Rezisten la şlefuire - - - da - -
prin frecare
Rezisten la înghe - da - - da - -
dezghe
Rezisten la ac iunea - - da da - -
repetat a sulfatului de
sodiu 5 cicluri,% max
Forma pietrei brute - da - - - -
Aspectul pietrei - - - - - da
prelucrate
Dimensiuni - da - - - da
Granulozitate - - da da da -
Forma granulelor - - da da - -
Con inut de impurit i - - da da - -
Coeficient de activitate - - - - da -
Conform SR 667-2001, controlul calit ii agregatelor naturale prelucrate artificial se
va realiza, astfel:
17
Tabel 3-3. Principalele caracteristici fizico-mecanice care se verific în cadrul controlului calit ii
agregatelor sf rmate artificial
Sursă: SR 667-2001
Ac iunea – Scopul ac iunii Frecven a minim M sur ce se
Constatare
Procedeul de sau verific rii adopt
verificare sau
caracteristici
ce se verific
Verific ri Stabilirea clasei La deschiderea exploat rii şi periodic: C Se verific
periodice rocii, a calit ii - o dat la un interval de maximum 2 sau conf.
agregatelor, pietrei ani, pentru exploat ri cu o produc ie NC reglement ril
brute şi a pietrei anual egal sau mai mic de 400 000 or în vigoare
prelucrate, sau ori m3;
de câte ori se - o dat la un interval de maximum 1
modific calitatea an, pentru exploat ri cu o produc ie
rocii anual mai mare de 400 000 m3;
Verific ri pe lot Stabilirea Pentru loturi de maximum: C Se verific
caracteristicilor 2000 t – piatr brut ; sau conf.
conform tabel 3-2 2000 t – fiecare sort de piatr spart şi NC reglement ril
piatr spart mare; or în vigoare
1000 t – pentru fiecare sort de criblur ;
1000 t – pentru fiecare sortiment de
piatr prelucrat ;
500 t – pentru nisipuri de concasare.
Dar nu mai mari decât produc ia
zilnic .
Observa ie: C – conform.
NC – neconform.
3.3. FRECVEN A ŞI M SURI CE SE ADOPT ÎN CADRUL

CONTROLULUI CALIT II AGREGATELOR
• aprovizionare, conform (tabel 3-1);

Conform NE 012-1999, controlul calit ii agregatelor se va realiza, la:
• înainte de utilizare (STAS 4606-1980).

Tabel 3-4. Frecven a şi m suri ce se adopt în cadrul controlului calit ii agregatelor
Sursă: NE 012-1999
Ac iunea – Scopul Frecven a M sur ce se adopt
Constatare
Procedeul de ac iunii sau minim

verificare sau verific rii
caracteristici ce
se verific
a. Examinarea Constatarea La fiecare lot C Se verific conf pct. b
datelor înscrise în garant rii aprovizionat
documentele de calit ii de
certificare a c tre furnizor
calit ii emise de
furnizor şi / sau
produc tor
18
b. Con inutul de
impurit i
conform STAS
4606-1980
- parte levigabil O prob la max. C Se verific conform pct. c
Confirmarea 500 mc pentru
calit ii fiecare surs
- humus lotului La schimbarea
aprovizionat sursei
- corpuri str ine În cazul în care NC Se refuz lotul şi se va înştiin a
(argil în buc i, se observ produc torul, beneficiarul şi organele
argil aderent , prezen a lor Inspec iei în Construc ii
con inut de
c rbune şi mic )
d. Granulozitatea O prob la max. C Se accept
sorturilor 500 mc pentru
fiecare sort
NC Se refuz lotul şi se va înştiin a
produc torul, beneficiarul şi organele
Inspec iei în Construc ii sau cu
acordul beneficiarului se poate accepta
utilizarea, adic se asigur înscrierea
agregatului total în zona de
granulozitate adoptat
d. Densitatea în O prob la 200 C Se accept
gr mad în stare mc
afânat şi uscat NC Se refuz lotul şi se va înştiin a
(în cazul produc torul, beneficiarul şi organele
agregatelor Inspec iei în Construc ii
uşoare)
Observa ie: C – conform.
NC – neconform.
3.4. PRINCIPII DE EŞANTIONARE
Obiectivul eşantion rii prin prelevare de probe este ob inerea unei probe globale care
s fie reprezentativ pentru caracteristicile medii ale lotului examinat.
Prin prob global se în elege reunirea tuturor prelev rilor realizate printr-o singur
opera ia a aparatului de eşantionare.
Prin eşantionare se urm reşte reducerea, la un nivel acceptabil, a abaterilor
eşantion rii, produse de eterogenitatea lotului, dac se procedeaz la un num r suficient de
prelev ri. În cazul în care agregatul este omogenizat prin procedee de produc ie, o singur
prelevare poate fi reprezentativ .
Prelev rile trebuie alese aleatoriu din toate p r ile lotului, iar din acele p r i ale lotului,
care din motive de accesibiltate nu se poate ajunge, se va renun a, considerându-se c nu fac
parte din lot ca prob global (SR EN 932-1:1998).
19
3.5. MASA ŞI NUM RUL PROBELOR GLOBALE ŞI ALE

PRELEV RILOR
Masa probei globale trebuie calculat în func ie de natura şi num rul încerc rilor, de
dimensiunea agregatelor şi de masa volumic a lor.
Num rul de prelev ri care constituie proba global trebuie aleas pe baza încerc rilor
anterioare de eşantionare a unor agregate similare, care provin din condi ii de fabrica ie
similare.
M = 6ρ b D
Conform SR EN 932-1/1998 masa minim a probei globale se recomand a se calcula
folosind urm toarea rela ie: (3.1)
unde: M – masa probei (kg);
ρb – masa volumic în vrac (Mg/cm3).

D – dimensiunea granulei maxime (mm);
3.6. PLANUL DE EŞANTIONARE PRIN PRELEVARE A

AGREGATELOR
Planul de eşantionare prin prelevare trebuie s in seama de o serie de caracteristici

specifice precum: tipul agregatului, m rimea granulei, scopul eşantion rii, caracteristicile de
m surat, natura şi m rimea lotului, punctele de prelevare, metoda de prelevare (aparatur
folosit ), masa probei, condi iile locale de pe amplasament şi modalitatea de marcare,
ambalare şi de expediere a eşantioanelor.
3.7. PROCEDURI DE EŞANTIONARE
•
Principalele proceduri de eşantionare a agregatelor sunt:
•
Eşantionarea de pe benzi transportoare la oprire.
Eşantionarea la punctele de desc rcare a benzilor transportoare şi a jgheaburilor
•
mobile.
•
Eşantionarea de agregate transportate pe cale pneumatic .
•
Eşantionarea de agregate ambalate.
•
Eşantionarea de agregate din cupa sau bena elevatoarelor.
•
Eşantionarea din siloz.
•
Eşantionarea din stoc.
Eşantionarea din vagoane de cale ferat , camioane sau vapoare.
Observa ie: Conform SR 667-2001 prelevarea probelor de piatr brut şi piatr prelucrat se
realizeaz din cinci locuri diferite ale lotului, recoltându-se câte 50 buc i de piatr brut .
3.7.1. EŞANTIONAREA DE PE BENZI TRANSPORTOARE LA OPRIRE
Eşantionarea de pe benzi transportoare la oprire const în prelevarea agregatelor din

acelaşi punt de eşantionare, materialul va proveni dintr-o sec iune transversal a benzii
transportoare folosind cadrul de eşantionare (fig. 3-1), lopata sau placa de tabl folosite în
scopul separ rii prelev rii. Lungimea probei prelevate va reprezenta ca lungime aproximativ
w = 3d
de trei ori l imea fluxului materialului care este transportat pe band
(3.2)
unde: w – l imea deschiderii cadrului;
20
d – diametrul maxim al agregatului.

sau ca mas va fi calculat conform rela iei 3.1.
Figura 3-3. Cadrul de eşantionare

Sursă: SR EN 932-1/1998
3.7.2. EŞANTIONAREA LA PUNCTELE DE DESC RCARE A BENZILOR

TRANSPORTOARE ŞI A JGHEABURILOR MOBILE
Eşantionarea la punctele de desc rcare a benzilor transportoare şi a jgheaburilor

mobile const în deplasarea uniform , la intervale de timp egale, a cutiei de eşantionare, de-a
lungul fluxului de desc rcare a agregatelor, verificând ca agregatele desc rcate s fie
prelevate din toat sec iunea transversal a şuvoiului.
w
Figura 3-4. Cutie de eşantionare
w = 3d > 10mm
Sursă: SR EN 932-1/1998
(3.3)
unde: w – l imea deschiderii;
3.7.3. EŞANTIONAREA DE AGREGATE TRANSPORTATE PE CALE

PNEUMATIC
Eşantionarea de agregate transportate pe cale pneumatic se bazeaz pe principiul

deriva iei care trebuie proiectat astfel încât tot fluxul de agregate s poat fi întrerupt în scopul
dirij rii prelev rii spre deriva ie.
3.7.4. EŞANTIONAREA DE AGREGATE AMBALATE
Eşantionarea de agregate ambalate în saci, butoaie sau containere const în alegerea

aleatoare a unui anumit num r de ambalaje întregi sau sondarea acestora cu ajutorul unor
sonde de eşantionare cu lungimi cuprinse între 1000 şi 2000 mm.
21
w Figura 3-5. Cutie de eşantionare
w = 3d > 10mm
Sursă: SR EN 932-1/1998
(3.3)
l
3.7.5. EŞANTIONAREA DE AGREGATE DIN CUPA SAU BENA

ELEVATOARELOR
Eşantionarea de agregate din cupa sau bena elevatoarelor consider c fiecare

prelevare reprezint totalitatea con inutului benei sau cupei. Dac , totuşi prelevarea este
considerat prea mare cantitativ, se procedeaz la reducerea probei prin metodele cunoscute,
astfel încât s se formeze o mic gr mad , dup care se eşantioneaz din stoc.
3.7.6. EŞANTIONAREA DIN SILOZ
Eşantionarea din siloz se realizeaz asem n tor eşantion rii la punctele de desc rcare
a benzilor transportoare şi a jgheaburilor mobile, cu observa ia, ca silozul s fie suficient de
φdeschidere = 3d
deschis pentru a asigura un flux uniform de material f r segregare. Respectiv ca:
(3.4)
Not : Pentru agregate cu dmax > 32 mm, deschiderea se consider ≥ 200 mm.
3.7.7. EŞANTIONAREA DIN STOC
Eşantionarea din stoc se realizeaz prin prelev ri, cu m rimi aproximativ egale, în
puncte diferite, la în l imi diferite pe întreg stocul, atât din interior cât şi de pe suprafa a (fig.
3-6 şi 3-7).
Amplasarea şi num rul prelev rilor trebuie s tin seama de (SR EN 932-1/1998):
• modul în care este constituit stocul (nisip sau pietriş);
• de forma lui (plat sau conic);
• de posibilitatea de segregare intern .
prelevarea realizându-se cu ajutorul scafei, lope ii de prelevare sau benei de eşantionare din
punctul cel mai adânc al fiec rei g uri.
w
Figura 3-6. Scaf de eşantionare
Sursă: SR EN 932-1/1998
Figura 3-7. Eşantionare din stocuri plate

Sursă: SR EN 932-1/1998
22
23
Figura 3-8. Procedee de prelevare

Sursă: Indiana Department of Transport
3.7.8. EŞANTIONAREA DIN VAGOANE DE CALE FERAT , CAMIOANE SAU

VAPOARE
Eşantionarea din vagoane de cale ferat , camioane sau vapoare, se realizeaz prin
prelev ri, folosind tuburi de eşantionare, cutii, lope i sau scafe.
Figura 3-9.
Înc rcare
autobasculant
Sursă: Indiana
Department of
Transport
24
3.8. REDUCEREA PROBELOR
În cazurile în care proba reprezentativ este mare cantitativ, ea trebuie divizat , în

scopul ob inerii unei cantit i rezonabile de materiale de examinat. Opera ia de divizare poart
numele de reducere a probei. Condi ia de baz în cadrul acestei opera ii fiind men inerea
caracterului reprezentativ al materialului re inut pentru examinare.
Opera ia de reducere a probelor se va realiza numai dup ce proba global a fost adus
într-o stare în care s curg liber, dar nu foarte uscat, pentru a nu antrena o pierdere sau
aglomerare de agregate fine.
Principalele metode de reducere conform (SR EN 932-1/1998) sunt:
• reducerea unei probe globale cu ajutorul unui divizor cu jgheaburi;

a. Metoda jgheabului folosit pentru:
• reducerea prelev rilor cu ajutorul unui divizor cu jgheaburi;
• reducerea unei probe globale prin metoda sferturilor;

b. Metoda sferturilor:
• reducerea prelev rilor prin metoda sferturilor;

c. Metoda de reducere a probelor prin lop t ri alternante.
3.9. CRITERII DE CONFORMITATE PENTRU AGREGATE –

M SURAREA ABATERII EŞANTION RII
Metoda m sur rii abaterii eşantion rii se poate utiliza pentru a verifica dac num rul k
de prelev ri efectuate pentru ob inerea probelor globale corespunde tehnicii de încercare
folosite. Ea permite m surarea valorii abaterii medii p tratice a eşantion rii şi compararea ei
cu abaterea medie p tratic a repetabilit ii. Dac abaterea medie p tratic a eşantion rii este
superioar abaterii medii experimentale p tratice a repetabilit ii, este cazul s se m reasc
num rul de prelev ri de la k , la pân la k+1.
• se preleveaz probe globale duble în cel pu in 15 situa ii, folosindu-se metoda de

Principalele opera ii de calcul sunt (SR EN 932-1/1998):
• se reduce fiecare prob global la m rimea unei probe de laborator;

eşantionare de evaluat;
• din fiecare prob de laborator se preleveaz dou probe pentru încercare;

• rezultatul final se ob ine pe fiecare prob de încercat cu ajutorul metodei de încercare
avute în vedere.
Observa ie: Situa iile de prelevare a probelor pot fi decalate în timp.
x = ∑ (m Ai + m Bi ) / 2n
Ecua iile folosite sunt valabile numai pentru eşantionare dubl .
(3.5.)
( )
Vr = ∑ d Ai2 + d Bi2 / 4n (3.6.)
Vs = ∑ (m Ai − m Bi ) 2 / 2n (3.7.)
σ r = Vr
(Vs − 0,5Vr )
(3.8.)
σs = (3.9.)
unde: x - media global ;
25
A, B – marcarea distinct a probelor prelevate;

i =1,2,…, n – situa ii;
n – num r de situa ii de prelevare a probelor globale în dublu;
mAi – media celor dou rezultate ale încerc rilor ob inute pe proba A în situa ia i;
mBi – media celor dou rezultate ale încerc rilor ob inute pe proba B în situa ia i;
Vr – varian a repetabilit ii;
dAi – diferen a dintre cele dou rezultate ale încerc rilor ob inute pe proba A în situa ia
i;
dBi – diferen a dintre cele dou rezultate ale încerc rilor ob inute pe proba B în situa ia
i;
σ r - abaterea medie p tratic a repetabilit ii;

Vs – varian a între probe;
σ s - abaterea medie a probei.

• dac σ s > σ r , num rul de prelev ri utilizate este m rit, pentru a se ob ine probe
•
globale pentru metoda de încercare utilizat pentru evaluare.
num rul corect de prelev ri se poate estima cu ajutorul rela iei (3.10.):
⎛σ ⎞
k ' = k ⎜⎜ s ⎟⎟
2
⎝σr ⎠
(3.10.)
unde: k’- num rul cerut de prelev ri;

k – num rul de prelev ri efectuate din proba global .
1. Buchaman I., Bob C., Jebelean E., Badea C., Iureş L., Controlul calit ii lian ilor, mortarelor şi
betoanelor. Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003.
2. Cr ciunescu L., Popa E., Materiale de construc ie. Editura ICB, 1981.
3. Cr ciunescu L., Popa E., Materiale de construc ie. Editura UTCB, 1995.
4. Ilinoiu O. G., Construction Engineering. Editura ConsPress Bucureşti, 2003.
5. Ionescu I., Ispas T., Propriet ile şi tehnologia betoanelor. Editura Tehnic , 1997.
6. Ionescu I., Ispas T., Popaescu A., Betoane de înalt performan . Editura Tehnic , 1999.
7. Ivanov I., Capatina Al., Editura Tehnic , 1995.
8. Neville A. M., Propriet ile betonului. Editura Tehnic , 2003.
9. Popa R., Teodorescu M., Tehnologia lucr rilor de construc ii. Editura ICB, Bucureşti, 1984.
10. Popa R., Popa E., Tehnologia lucr rilor de construc ii. Prepararea betonului. Editura ICB, 1986.
11. Simion Al., Materiale de construc ie. Vol. 1. Editura UTCB, 1997.
12. Yvonne D., Mitchell’s Materials Technology. Longman 1996, Anglia.
13. NE 012-1999. Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat şi beton
14. NE 013-2002. Cod de practic pentru execu ia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi
beton precomprimat.
15. STAS 662-1989. Lucr ri de drumuri. Agregate naturale de balastier .
16. STAS 667-2001. Agregate naturale şi piatr prelucrat pentru lucr ri de drumuri. Condi ii tehnice
de calitate.
17. STAS 1667-1976. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lian i minerali.
18. SR 2246-1996. Piatr spart pentru balastarea liniilor de cale ferat .
19. STAS 2386-1979. Agregate minerale uşoare. Condi ii tehnice generale de calitate.
20. STAS 4606-1980. Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lian i minerali. Metode de
încercare.
21. STAS 6200/1-1975. Pietre naturale pentru construc ii. Prescrip ii generale pentru determin ri
fizice.
26
22. STAS 6200/2-1991. Pietre naturale pentru construc ii. Prescrip ii generale pentru încerc ri
mecanice.
23. STAS 6200/3-1981. Piatra natural pentru construc ii. Luarea probelor, confec ionarea sec iunilor
sub iri şi a epruvetelor.
24. STAS 6200/4-1981. Piatra natural pentru construc ii. Prescrip ii pentru determinarea
caracteristicilor petrografice, mineralogice şi a compozi iei chimice.
25. STAS 8177-1968. Agregate din zgur expandat pentru betoane uşoare.
26. SR 667-2001. Agregate naturale şi piatr prelucrat pentru lucr ri de drumuri. Condi ii tehnice de
calitate.
27. SR EN 206-1/2002. Beton. Partea I: Specifica ie, performan , produc ie şi conformitate.
28. SR EN 932-1/1998. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea
1. Metode de eşantionare.
29. SR EN 932-3. C1. 1999. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 3: Procedur şi terminologice pentru descrierea petrografic simplificat .
30. SR EN 932-6. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 6:
Definirea repetabilit ii şi a reproductibilit ii.
31. SR EN 933-2. 1998. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 2: Analiza granulometric – Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
32. SR EN 932-3. 1998. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor.
Partea 3: Procedur şi terminologice pentru descrierea petrografic simplificat .
Partea 5: Determinarea procentului de suprafe e sparte în agregat.
Partea 7. Determinarea con inutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregat.
Partea 8: Aprecierea fine ii – Determinarea echivalentului de nisip.
36. SR EN 933-9 2001. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 9: Aprecierea fine ii – Încercare cu albastru de metilen.
Partea 10: Aprecierea fine ii – Determinarea granula iei filerului (cernere în curent de aer).
38. SR EN 1097-1.1998. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten ei la uzur (micro-Deval).
39. SR EN !097-4.2001. Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea porozit ii filerului uscat compactat.
40. SR EN 1097-5.2001. Partea 5: Determinarea con inutului de ap prin uscare în etuv ventilat .
41. SR EN 1097-7.2001. Partea 7: Determinarea masei volumice reale a filerului – Metode cu
picometru.
42. Indiana Department of Transport. Certified aggregate technician program. Procedures and policies
manual, may 2000.
27
EŞANTIONAREA PRIN PRELEVARE ŞI CRITERII DE CONFORMITATE A BETONULUI
CAPITOLUL 4. EŞANTIONAREA PRIN PRELEVARE

ŞI CRITERII DE CONFORMITATE A BETONULUI
4.1. CONFEC IONAREA ŞI P STRAREA EPRUVETELOR DE BETON
4.1.1. CONSIDERA II GENERALE
Pentru determinarea propriet ilor mecanice şi de alt natur a betonului este necesar
s se confec ioneze corpuri de prob denumite “epruvete” care s fie supuse încerc rilor
propuse.
Confec ionarea epruvetelor constituie o opera ie de leg tur între determin rile asupra
betonului proasp t şi cele asupra betonului înt rit, deoarece confec ionarea epruvetelor se
realizeaz cu beton proasp t, iar încercarea lor se face dup ce acesta s-a înt rit.
4.1.2. FORMELE EPRUVETELOR
Epruvetele, care se confec ioneaz pentru determinarea rezisten elor mecanice ale
betonului sunt de trei forme: cuburi, prisme şi cilindri.
a. Cuburile au latura de 100, 150, 200 sau 300 mm (conform STAS 1275-88, NE 012-1999).
Dimensiunea se alege în fiecare caz depinde de dimensiunea maxim a granulei de agregat;
aceast dimensiune nu trebuie s dep şeasc ¼ din latura cea mai mic a epruvetei.
b. Prismele au dimensiunea de 100 x 100 x 400 mm, 100 x 100 x 500 mm, 100 x 100 x 550
mm, 150 x 150 x 600 mm, 150 x 150 x 750 mm sau 200 x 200 x 650 mm, 200 x 200 x 800
mm (STAS 1275-88). Ele servesc atât pentru determinarea rezisten elor la compresiune, cât
mai ales a rezisten ei la întindere din încovoiere care se cer în unele cazuri; dimensiunea se
alege în fiecare caz în func ie de dimensiunea maxim a granulei de agregat; ea nu trebuie s
dep şeasc 1/3 din latura cea mai mic a epruvetei.
c. Cilindrii au dimensiunea de 100 mm dia. x 200 mm lungime, 110 mm dia. x 220 mm
lungime, 150 mm dia. x 150 mm lungime, 150 mm dia. x 300 mm lungime, 160 mm dia. x
320 mm lungime sau 250 mm dia. x 500 mm lungime (NE 012-1999).
4.1.3. CLASIFICAREA PROBELOR
•
Func ie de scopul utiliz rii lor, probele de beton se pot clasifica astfel:
Probe care se preleveaz la sta ia de betoane - direct din mijlocul de transport
(autoagitator), dup înc rcarea complet a acestuia, prin desc rcarea unei cantit i de
beton cel pu in egal cu de trei ori volumul probei. Se p streaz apoi în condi ii
reglementate de normative şi se încearc la 3, 7 sau 28 zile. Prin intermediul acestor probe
•
se verific conformitatea betonului la înc rcarea în mijlocul de transport.
Probe care se preleveaz la locul de punere în lucrare a betonului - dup desc rcarea
acestuia din autoagitator din trei puncte diferite sau la desc rcarea din autoagitator, din
şuvoiul care curge pe jgheab, la trei interval diferite (început, mijloc şi sfârşitul
desc rc rii) sau din trei puncte diferite (dar cel pu in o prelevare din fiecare ben ) când
desc rcarea se face în bene. Se p streaz în condi ii reglementate de normative, fie la
locul de turnare, dac exist condi ii corespunz toare, fie în laboratorul de şantier. Aceste
28
probe servesc la determinarea clasei de rezisten a betonului din construc ie. Aceste
•
probe se încearc tot la de 3, 7 sau 28 zile.
Probe care se preleveaz în diferite faze ale execu iei (numite probe de control pe faze)
- se p streaz în condi iile construc iei şi se încearc la termenele prescrise pentru fiecare
caz în parte. Un exemplu este determinarea gradului de maturizare al betonului la un
moment dat pentru a se şti dac se poate decofra; sau cazul betonului precomprimat astfel
încât s se poat realiza transmiterea precomprim rii asupra betonului; sau dac poate fi
expus înghe ului (dac îndelpineşte condi ia de rezisten la înghe ).
4.1.4. METODOLOGIA DE REALIZARE A EPRUVETELOR
Pentru confec ionarea epruvetelor se folosesc tipare metalice (STAS 2320-1988)

realizate din o el inoxidabil, bronz sau mase plastice, cu un înalt grad de finisare a fe elor
interioare.
Volumul de beton necesar unei probe trebuie s fie cel pu in de 5/4 ori volumul
tiparelor (datorit contrac iei la uscare a betonului).
• betonul de lucrabilitate L3 / L4 se toarn în straturi de 100 mm în tiparul cur at în

Principalele opera ii necesare confec ion rii epruvetelor sunt:
prealabil cu peria de sârm şi uns cu substan decofrant . Dup turnarea fiec rui strat,
vergea de o el φ16 mm câte 8 împuns turi pentru fiecare 100 cm2 de suprafa ,
betonul se îndeas cu mistria pe lâng pere ii tiparului (fig. 4-1) apoi se dau cu o
distribuite uniform şi la intervale o secund ;

20 cm
12 cm
Figura 4-1. Aranjarea betonului în tipar
•
Sursă: Teodorescu M., Ilinoiu G., 2000.
beton de lucrabilitate L3 se toarn (în straturi) pân la marginea de sus la ramei
prelungitoare astfel încât s se dep şeasc cu 20 mm marginea de sus a tiparului. Se
îndeas cu mistria apoi se compacteaz prin 12 lovituri cu maiul de 6 kg care este l sat
s cad prin greutate proprie de la marginea de sus a ramei prelungitoare. Se scoate
rama şi se rade excesul de beton.
4.1.5. COMPACTAREA PRIN VIBRARE A EPRUVETELOR
Se poate realiza în laboratoare de şantier sau laboratoare specializate prin intermediul

unor mese vibratoare sau cu ajutorul unor pervibratoare.
Compactarea prin vibrare a epruvetelor se face numai la betoane de lucrabilitate L0 ,
L1 şi L2.
Opera ia se consider terminat când suprafa a betonului devine orizontal , mortarul
fin iese la suprafa şi nu mai ies bule de aer.
4.1.6. NOTAREA EPRUVETELOR ŞI EXPEDIEREA LOR LA LABORATOR
Datorit faptului c la laboratoarele de şantier se confec ioneaz epruvete de diferite

clase de rezisten şi pentru diferite elemente de construc ii, este necesar s se in o strict
eviden a lor prin marcare cu elementele necesare pentru identificare.
29
Datele care se înscriu pe epruvete sunt: indicativul prescurtat al şantierului şi a lotului,

num rul de ordine al seriei, clasa betonului şi data confec ion rii.
Observa ie: Notarea se face cu un cui sau vopsea pe fa a de turnare a epruvetelor sau pe cea opus
şi nu pe fe ele perpendiculare pe direc ia de turnare.
Nu se va face notarea prin lipire de bile ele de hârtie deoarece acestea se dezlipesc şi
se pierd şi nici cu creta, deoarece aceasta se şterge în timpul manipul rilor şi transportului.
Expedierea epruvetelor se face cu trei zile înainte de data încerc rii, iar dac este vorba
de epruvete, care se încearc la 7 zile se va da o aten ie deosebit transportului, care se va face
în l zi de PFL în care se pune mai întâi talaş sau nisip.
4.1.7. P STRAREA EPRUVETELOR
Pentru ca rezultatele s fie comparabile între ele şi cu prevederile reglement rilor în

vigoare, epruvetele trebuie p strate într-un regim bine stabilit şi constant, deoarece în primele
zile (dar şi pe parcurs pân la încercare) rezisten a betonului este sensibil influen at de
temperatura şi umiditatea mediului înconjur tor.
Oricare ar fi scopul pentru care se iau probele, ele se p streaz primele 24 de ore de la
confec ionare în tiparul în care s-au turnat. Excep ie fac numai probele de beton cu întârzietor
de priz care se in 48 de ore în tipar, dup care epruvetele se decofreaz cu aten ie, prin
demontarea tiparelor, încât s nu se ştirbeasc muchiile.
Tabel 4-1. Condi iile de p strare a epruvetelor de beton la betonier
Sursă: STAS 1275-88
Caracteristicile Mediul de p strare a Temperatura Umiditatea relativ a
regimului de p strare epruvetelor mediului oC mediului de p strare
%
Umiditate ridicat ap 20±2 -
nisip umed sau aer umed 20±3 90…100
Umiditate normal aer 20±3 65±5
Probele de control pe faze se p streaz pân la încercarea în vecin tatea şi în condi iile
elementului de construc ie în care s-a turnat acelaşi beton ca cel din probe. Fazele la care se
cere acest control pot fi: decofrare, transfer for ă precomprimare, transport etc.
În cazul controlului pe faze, termenul de încercare se apreciaz în func ie de valoarea
procentului din clas a c rui realizare se urm reşte, precum şi de varia iile de temperatur în
perioada de înt rire a betonului.
4.2. PLANUL DE PRELEVARE PRIN EŞANTIONARE ŞI CRITERII DE

CONFORMITATE A BETONULUI
4.2.1. PLAN DE EŞANTIONARE ŞI ÎNCERC RI
Planul de eşantionare (conform SR EN 206-1: 2002) se va efectua pentru fiecare

familie de beton2 produs în condi ii presupuse uniforme, frecven a minim de eşantionare şi
de încercare a betonului trebuind s se realizeze conform tabelului 4-2., alegând frecven a
care d cel mai mare num r de probe, pentru produc ia ini ial sau continu dup caz.
Produc ia ini ial reprezint perioada care acoper cantitatea de beton produs pentru
care se pot preleva cel pu in 35 de rezultate de încerc ri.
2
Beton preparat cu: ciment de un singur tip, clas şi surs ; agregate similare; cu sau f r aditivi reduc tori de ap
sau plastifian i.
30
Produc ia continu reprezint perioada de 12 luni în care se produce f r întreruperi

o cantitate de beton din care se pot preleva cel pu in 35 de rezultate de încerc ri.
Observa ie:
1. Rezultatele încerc rilor trebuie s fie cele ob inute pe o epruvet , din fiecare eşantion, sau
media rezultatelor când sunt supuse încerc rilor la aceeaşi vârst minimum dou epruvete
provenind din aceeaşi prob .
2. Când împr ştierea rezultatelor încerc rilor, ob inute pe cel pu in dou epruvete confec ionate
din aceeaşi prob , este mai mare de 15 % fa de medie, aceste rezultate nu trebuie luate în
considera ie, f r o analiz aprofundat în scopul g siri unei explica ii valide.
Tabel 4-2. Frecven a minim de eşantionare pentru evaluarea conformit ii
Sursă: SR EN 206-1: 2000
Produc ia Frecven minim de eşantionare
3
primii 50 m de la primii 50 m3 de produc ie 1
din produc ie
beton cu certificare de control beton f r certificare
al produc iei de control al
produc iei
3
Ini ial (pân ce au fost 3 eşantioane 1 eşantion la fiecare 200 m sau 1 eşantion la fiecare
ob inute minimum 35 2 eşantioane pe s pt mân de 150 m3 sau 1 eşantion
de rezultate) produc ie pe zi de produc ie
Continu 2 (odat ce au 1 eşantion la fiecare 400 m3 sau
fost ob inute minimum 1 eşantion pe s pt mân de
35 de rezultate) produc ie
Observa ie: Eşantionarea trebuie repartizat pe ansamblul produc iei şi normal nu trebuie s
comporte mai mult de un eşantion la 25 m3;
Când ecartul tip calculat, pentru ultimele 15 rezultate ale încerc rilor este superior
1,37σ, frecven a de eşantionare trebuie s fie (adus la) frecven a cerut pentru
produc ia ini ial pân la ob inerea urm toarelor 35 de rezultate de încerc ri.
4.2.2. PLANUL DE PRELEVARE PRIN EŞANTIONARE ŞI CRITERII DE

CONFORMITATE ÎN CAZUL BETONULUI PREPARAT IN MALAXOARE
MOBILE (DE ŞANTIER)
În scopul analiz rii conformit ii rezisten ei betonului utilizat într-o structur , betonul
trebuie împ r it în loturi pe care se analizeaz conformitatea.
Volumul total de beton pentru un lot trebuie astfel ales încât s fie asigurate condi iile
de omogenitate a compozi iei. În acest sens m rimea unui lot de beton trebuie s fie stabilit
• betonul turnat pentru fiecare clas de beton şi parte de structur (funda ie, nivel al unei
dup cum urmeaz (NE 012-1999):
cl diri sau grup de grinzi şi stâlpi sau stâlpi şi pere i structurali ale unui nivel);
• nu mai mult de un anumit volum, func ie de clas (conform tabelului 4-2).
Proba de control va fi numit pe scurt "prob " şi reprezint cantitatea de beton
necesar pentru ob inerea unui rezultat (medie pe 3 cilindri / cuburi ).
Certificare aprobat de organisme autorizate Certificare f r sistem de control
OP IUNEA 1 OP IUNEA 2 Aplicat numai în cazul

Conformitate bazat pe probe prelevate Conformitate bazat pe construcţiilor de
importanţă redusă sau
Criteriul 1: 6<n < 15 pentru C ≤ C16/20
din lot, când: certificatul de calitate,
când C< C8/10 când
Criteriul 2: n < 3 pentru C < C16/20 C < C 16/20
31
Figura 4-2. Schema general a controlului de conformitate în cazul certific rii betonului
Tabel 4-3. Frecven a şi m surile ce se adopt în cadrul controlului calit ii betoanelor în cursul
prepar rii acestora în sta ii de preparare a betonului.
Sursă: NE 012-1999
Ac iunea.
Constatare
Scopul
executare
Faza de
Procedeul de
Nr. ac iunii M suri ce se
verificare sau Frecven a minim
crt. sau adopt
caracteristici ce
verific rii
se verific
0 1 2 3 4 5 6
a) Consisten a Corectarea De dou ori pe schimb şi C Se men ine
conf. STAS cantit ii de tip de beton şi la re eta de beton
1759/88. ap de începutul prepar rii adoptat .
amestecare.
Se procedeaz
NC conf. obs. 1
Betonul proasp t
b)Temperatura C Se accept
dac este Încadrarea 4 determin ri pentru livrarea.
C1 prev zut ca o temperaturi fiecare tip de beton
în limitele şi schimb de lucru
50C ÷ 300C
cerin .
NC Se procedeaz
conf. obs. 1
c)Con inutul de Facultativ ori de câte ori C Se men ine
nisip 0...3 din se apreciaz necesar. re eta
beton conf. STAS betonului.
1759-80. Se procedeaz
NC conf. obs. 1
a)Determinarea Verificarea O prob la 100 mc. Dar Se procedeaz
conf. obs. 2 şi
pe zi (C ≤ 8/10)
rezisten ei la realiz rii nu mai mult de 6 probe
compresiune pe cerin elor controlului de
epruvete de calitate o prob la 50 mc. Dar nu conformitate
cilindrice/cubice pentru clasa mai mult de 15 probe pe
la vârsta de 28 de de beton zi (C>8/10)
zile conf. STAS prescris Minim o prob pe
1275 - 88 zi/schimb în ambele
Betonul înt rit
cazuri
b) Idem la vârsta Verificarea O prob pe s pt mân C Se men ine
de 3 şi/sau 7 zile compozi iei
≥ C 16/20.
C2 pentru betoane de clas compozi ia.
pentru încerc ri betonului.
orientative. NC Se corecteaz
compozi ia.
c)Determinarea Verificarea Facultativ Gradul de impermeabilitate se
gradului de îndeplinirii consider realizat dac cel pu in 90%
impermeabilitate condi iilor din num rul de încerc ri care se
sau gelivitate prev zute. analizeaz , îndeplinesc cerin ele
conf. STAS 3519- prev zute ; pentru gradul de gelivitate
76 respectiv 90 % din num rul de încerc ri trebuie
STAS 3518-68. s îndeplineasc cerin ele prev zute
32
Tabel 4-4. Frecven a şi m surile ce se adopt în cadrul controlului calit ii betoanelor la locul de
punere în lucrare
ac iunii sau
Constatare
verific rii
executare Ac iunea. Procedeul
Faza de
Scopul
Nr. de verificare sau Frecven a minim M suri ce
crt. caracteristici ce se se adopt
verific
0 1 2 3 4 5 6
C Se accept
calit ii de c tre
produc tor şi
Constatarea
Betonul proasp t la desc rcarea din mijlocul de
respectarea
punerea în
garant rii
a)Examinarea
lucrare.
documentului de La fiecare transport.
NC Se refuz
transport.
transportul
respectiv.
O prob pentru fiecare C Se accept
caracteristicilor tip de beton şi schimb punerea în
Confirmarea
betonului.
transport.
D1
impuse de lucru dar cel pu in o lucrare
b) Consisten conform
prob la 20 mc de beton. NC Se
STAS 1759-80
procedeaz
conform
obs. 1
C Se accept
temperaturii
betonului în
50C - 300C.
Încadrarea
c) Temperatura dac 4 determin ri pentru punerea în

limitele
este prev zut ca o fiecare tip de beton şi lucrare

cerin tehnic . schimb de lucru. NC Se
procedeaz
conf. obs. 1
a)Determinarea C Se execut
Verificarea condi iilor de calitate pentru clasa de Stabilirea termenelor de
D2 rezisten ei la faza.
compresiune pe Se
O prob pe schimb
decofrare.
epruvete cilindrice
dac este prev zut prin NC decaleaz
/cubice conf. STAS
proiect sau procedur faza şi se
1275/88 pentru procedeaz
special
verificarea la o nou
rezisten elor de control verificare.
pe faze.
Pentru fiecare tip de Se
beton, parte de structur recep ionea
Beton înt rit
(funda ie, nivel tronson) C z partea de
300 mc pentru clasa < C

dar cel pu in o prob la: structur .
La vârsta de 28 zile Se
aceste încerc ri nu se 4/5; procedeaz
beton pre7scris .
efectueaz în cazul în 100 (200) mc pentru conf. obs. 2

care recep ionarea C8/10-C 16/20;
structurii se face pe 50 (100) mc pentru
baz de încerc ri clase > C 16/20.
nedistructive Obs. : Cifrele din
conform normativului parantez se refer la
C 26-85. elemente sau p r i din
structura cu volum
>300mc care se
betoneaz f r
întrerupere.
33
în proiect sau conform

b)Determinarea O prob la 300 mc. dar NC Se
condi iilor prev zute
procedurii speciale.
gradului de nu mai pu in de dou procedeaz
Îndeplinire a
Verificarea
impermeabilitate conf. probe pentru fiecare conform
STAS 3519/76. obiect. obs. 2
c) Determinarea O prob la 1000 mc. Idem

gradului de gelivitate
conform STAS 3518-86
Nota ii : C - corespunz tor, fiind îndeplinite cerin ele tehnice prev zute.
NC - necorespunz tor, nu se încadreaz în cerin ele tehnice prev zute.
Observa ii:
Gradul de impermeabilitate se consider realizat dac cel pu in 90% din num rul de încerc ri
care se analizeaz îndeplinesc condi iile tehnice prev zute;
Gradul de gelivitate se consider realizat dac cel pu in 90% din num rul de încerc ri care se
analizeaz îndeplineşte condi iile tehnice prev zute.
Ori de câte ori un rezultat se situeaz în afara limitelor admise conform prevederilor din
tabelul 3 se va repeta imediat determinarea respectiv .
Tabel 4-5. Condi ii tehnice privind caracteristicile betonului proasp t

Sursă: NE 012-1999
Nr. Caracteristica Valoare de referin Limitele de referin admise
crt.
tasare medie abaterea
± 10 mm
admis
t = tasare medie
± 20 mm
t=10...40mm
(mm)
t > 120 mm
t=50..120 mm
± 30 mm
1. Consisten a
g ± 0,5
gc = gradul de
compactare mediu
0
2. Temperatura tmin, tmax ( C) tmin. - 1° C
ρb ( kg/m3 ) ρb ± 40 kg/m3
tmax. + 2° C
3. Densitatea aparent
4. Con inut de aer oclus / p% p% ± 1,5
antrenat val. medie
5. Granulozitatea agregatelor gmin. , gmax (%) gmin. - 2
con inute în beton sort 0 – gmax. + 2
3 mm
Dac şi la noua determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise se va sista
prepararea betonului şi se vor stabili m surile tehnologice ce se impun, precum:
1. corectarea cantit ilor de ap ;
2. corectarea propor iei sorturilor de agregate sau aditiv;
3. corectarea temperaturii componen ilor;
4. verificarea instala iei.
Dup aplicarea m surilor stabilite şi reluarea prepar rii betonului, determinarea
caracteristicii respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se eventuale corec ii
necesare pân când se constat c cel pu in 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele
admise.
În continuare determinarea se va face cu frecven a prev zut în proiect sau conform
tabelelor sus men ionate.
34
4.2.2.1. DETERMIN RI EFECTUATE LA LOCUL DE PUNERE ÎN LUCRARE
Determin rile se refer la verificarea caracteristicilor betonului (consisten a,

temperatura dac este prev zut prin proiect sau în perioada de timp friguros etc.).
Ori de câte ori un rezultat nu se înscrie în limitele admise conform prevederilor din
tabelele 1 şi 2, se vor efectua pentru acelaşi transport de beton înc dou determin ri. Dac
valoarea medie a trei determin ri se înscrie în limitele admise, se va accepta punerea în
lucrare a betonului; dac este dep şit limita admis , transportul respectiv de beton se refuz .
4.2.2.2. ÎNCERC RI PE BETON ÎNT RIT LA 28 ZILE
Rezisten a la compresiune, determinat ca medie pe fiecare serie de trei cilindri/cuburi,

se analizeaz de c tre laboratorul care efectueaz încercarea imediat dup înregistrarea
rezultatului.
În cazul în care rezultatul este inferior clasei betonului (conform criteriilor din tabelele
2 şi 3) laboratorul va comunica în termen de 48 ore rezultatul sta iei de preparare a betoanelor
şi executantului (pentru betonul preparat în sta ii), respectiv numai executantului (pentru
betonul preparat pe şantier).
În urma comunic rii primite la sta ia de preparare a betoanelor, şeful sta iei împreun
cu delegatul compartimentului de verificare a calit ii vor identifica obiectivele la care s-a
livrat tipul respectiv de beton şi va comunica conduc torului antreprizei, conduc torului
punctelor de lucru şi compartimentelor de controlul calit ii, rezultatele înregistrate.
Observa ii:
În termen de 5 zile conduc torul punctului de lucru, împreun cu reprezentantul investitorului
vor proceda în felul urm tor:
1. vor identifica elementele la care s-a folosit betonul în cauz ;
2. dac proba respectiv a fost prelevat la sta ia de betoane vor verifica în paralel dac au fost
prelevate probe la şantier şi dac rezisten ele ob inute pentru aceasta sunt cel pu in egale cu
clasa betonului C + 2 N/mm2; în cazul îndeplinirii acestei condi ii vor consemna c nu este
necesar s se efectueze verific ri suplimentare;
dac proba respectiv a fost prelevat la şantier sau nu este îndeplinit condi ia de la punctul (b). vor
• efectuarea de verific ri suplimentare prin încerc ri nedistructive sau extragere de carote;

decide :
• convocarea proiectantului pentru analizarea cazului, dac nu este posibil efectuarea de

încerc ri suplimentare.
Dac din verific rile suplimentare rezult c betonul nu îndeplineşte condi iile prev zute în
reglement rile tehnice în vigoare, se va convoca proiectantul care va analiza şi decide dup caz :
1. efectuarea de verific ri suplimentare prin metode nedistructive sau extragerea de carote şi
reanalizarea rezultatelor;
2. expertizarea lucr rii (m suri privind demolarea şi refacerea sau consolidarea elementelor
necorespunz toare, adoptarea unor restric ii în serviciu, acceptarea recep ion rii lucr rii etc.).
4.2.2.3. ÎNCERC RI ORIENTATIVE PE BETON ÎNT RIT EFECTUATE LA

TERMENE SCURTE
În cazurile în care se urm reşte ob inerea de informa ii orientative asupra evoluíei
cilindri /cuburi de prob la 3 zile (72 ± 3 ore) sau/şi 7 zile.

rezisten ei la compresiune care va fi atins la vârsta de 28 zile se pot efectua încerc ri pe
Asemenea încerc ri prezint interes în prima perioad de aplicare a unei noi

compozi ii de beton şi în special pentru betoanele de clas superioar clasei C 20/25.
35
Probele destinate determin rilor orientative vor fi prelevate, confec ionate, p strate şi
încercate cu o supraveghere competent . În special se va verifica temperatura apei din bazinul
de p strare. Pentru fiecare epruvet se va nota data şi ora confec ion rii şi încerc rii.
Se recomand ca în cadrul unui schimb de lucru s se preleveze minimum 3 probe de
beton din şarje diferite în interval de maximum 3 ore; din fiecare prob se vor confec iona cel
pu in 2 cilindri /cuburi.
Se poate considera c este asigurat realizarea clasei de beton prev zute, dac
rezisten a evaluat pentru vârsta de 28 zile conform datelor din obs. 1, pe baza mediei
ob inute pe cilindri /cuburile confec ionate în cadrul unui schimb, este cel pu in egal cu 1,2
clasa betonului.
Tabel 4-6. Evaluarea rezisten ei betonului la 28 zile în condi ii normale de înt rire.
Sursă: NE 012-1999
f c,28 zile / 20° C = f c, n zile / tm / C
tm = temperatura Valorile coeficientului “ C” în func ie de vârsta

Tipul de
medie din primele 7 betonului " n " (zile)
ciment utilizat
zile (° C) 3 7 14 28 56 90 180
II/B – S 32,5 +5 0,15 0,30 0,47 0,72 1,10 1,25 1,30
H I 32,5 + 10 0,25 0,43 0,64 0,90 1,15 1,25 1,30
H II/A - S 32,5 + 20 0,35 0,55 0,75 1,00 1,15 1,25 1,30
SR II/A-S 32,5 + 30 0,43 0,63 0,80 1,03 1,15 1,25 1,30
+5 0,20 0,40 0,55 0,78 1,05 1,15 1,17
II/A - S 32,5 + 10 0,35 0,55 0,73 0,95 1,10 1,15 1,17
+ 20 0,45 0,65 0,82 1,00 1,10 1,15 1,17
+ 30 0,50 0,73 0,90 1,03 1,10 1,15 1,17
+5 0,30 0,50 0,67 0,85 1,05 1,10 1,12
I 42,5 + 10 0,45 0,65 0,82 0,97 1,07 1,10 1,12
+ 20 0,55 0,75 0,90 1,00 1,07 1,10 1,12
+ 30 0,63 0,80 0,93 1,02 1,07 1,10 1,12
Observa ii :
Pentru valori intermediare se interpoleaz liniar;
În cazurile în care în cadrul încerc rilor preliminare s-au efectuat determin ri la 3 şi 7 zile (pentru
ob inerea unor informa ii orientative), sau se dispune de date ob inute pe compozi ii de beton la care s-
a folosit acelaşi tip de ciment, criteriile de apreciere orientativ se vor stabili de laborator pe baza
analiz rii rezultatelor înregistrate .
4.2.3. PLAN DE PRELEVARE ŞI CRITERII DE CONFORMITATE ÎN CAZUL

UTILIZ RII BETONULUI LIVRAT DE STA IE DE BETOANE
Planul de prelevare şi criteriile de conformitate în cazul în care este folosit betonul

preparat în sta ii se realizeaz având în vedere 2 op iuni:
OP IUNEA 1- CONFORMITATE BAZAT PE PROBELE PRELEVATE DIN LOT
Se aplic acelaşi plan de prelevare şi criterii de conformitate cu cele prezentate când

conformitatea betonului livrat de la sta ie a fost verificat de o a ter parte şi când verificarea
se bazeaz pe cel pu in 15 rezultate. Verificarea de conformitate se efectueaz având în vedere
se aplic Criteriul 1 luând valoarea λ = 1,48 pentru oricare num r de probe ≥ 6 (beton
urm toarele aspecte:
de clasa ≥ C 16/20 );
a.
36
b. în cazul în care se folosesc 3 probe se aplic Criteriul 2, rezisten a betonului de clasa C
⎯x3 ≥ fck + 3 şi x min. ≥ fck – 1

< C 16/20 putând fi considerat satisf c toare dac :
(8.16.)
OP IUNEA 2 - CONFORMITATE BAZAT PE CERTIFICATUL DE CALITATE A

BETONULUI
În anumite cazuri, cu acceptul scris al investitorului, conformitatea betonului utilizat,

preparat în sta ie, poate fi stabilit pe baza unei declara ii (certificat de calitate) f cut de
produc torul betonului dac :
a. conformitatea betonului produs este verificat la sta ie de o a ter parte;
b. clasa de rezisten a betonului este C < C 8/10 şi dac betonul furnizat prezint
rezultate satisf c toare în timpul prepar rii şi la locul de punere în oper , pe probe prelevate
din acelaşi tip de beton în ultimele 7 zile ale produc iei .
4.2.4. PLAN DE PRELEVARE ŞI CRITERII DE CONFORMITATE ÎN CAZUL

PRODUCERII BETONULUI ÎN STA II ATESTATE
Verificarea de conformitate pentru clasa betonului trebuie efectuat pe baza unui

contract între executant şi produc torul betonului.
Tabel 4-7. Num rul de probe şi frecven a de prelevare func ie de clasa betonului
Sursă: NE 012-1999
Volum beton Frecven a
Clasa de rezisten
Num rul de probe minim
< 8/10 [ 1 / 150 m3 ] ∗∗)dar nu mai mult de 6 probe pe zi 1/zi ∗)
≥ 8/10 [1 / 75 m3 ] ∗∗)dar nu mai mult de 15 probe pe zi

(schimb)
Observa ii: Conformitatea este asigurat dac rezultatele determin rilor satisfac cerin ele
∗) se vor face prelev ri cel pu in o dat pe zi (schimb), în condi iile de volum şi de produc ie
CRITERIULUI 1.
∗∗) în cazul în care nu se specific alte condi ii de prelevare.

indicate în tabel.
4.2.5. CRITERII DE CONFORMITATE PENTRU REZISTEN A LA

COMPRESIUNE A BETONULUI
CRITERIUL 1
Acest criteriu se aplic în cazul în care conformitatea este verificat , considerând

rezultatele a 6 sau mai multe probe notate X1 , X2 , ..........Xn .
⎯xn ≥ fck + λ Sn şi xmin. ≥ fck - K

Rezisten a trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii :
(8.17.)
_
unde : x n - valoarea medie a rezisten elor ob inute a n eşantioane;
xmin - valoarea minim a rezisten elor ob inute;
S - abaterea standard a unui eşantion.
λ şi K- constante ce depind de num rul de probe şi gradul de asigurare cerut

fck - rezisten a caracteristic la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului);
(tabelul 4-8);
n - num rul de probe de control.
37
Tabel 4-8. Valorile λ şi K func ie de num rul de probe n

Sursă: NE 012-1999, NE 013-2002
λ
n 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1,87 1,77 1,72 1,67 1,62 1,58 1,55 1,52 1,50 1,48
k 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4
CRITERIUL 2
Acest criteriu se aplic în cazul în care conformitatea este apreciat , considerând

rezultatele a 3 probe : X1 , X2 , X3 .
⎯x3 ≥ fck + 5 şi xmin. ≥ fck – 1

Rezisten a la compresiune în acest caz trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii :
unde: ⎯x3 este valoarea medie a rezultatelor ob inute.

(8.18.)
NOTA: În cazurile in care se dispune de mai pu in de 3 rezultate se considera realizata
Xi ≥ fck + 3, pentru clase de beton C ≤ C 16/20;

clasa betonului daca rezistenta medie ob inut pe oricare serie de probe îndeplineşte rela ia:
Xi ≥ fck + 5, pentru clase de beton C > C 16/20.

Prelevarea de mai pu in de 3 probe se face numai în cazuri bine justificate pentru
volume mai mici de 20 m3 de beton preparat şi pus în lucrare şi numai cu acordul scris al
investitorului.
protec ia şi consolidare elementelor de construc ii. Tez de doctorat. UTCB, 2000;
2. Teodorescu M., Ilinoiu O.G., Verific ri efectuate de c tre executant în cadrul controlului calit ii
betoanelor. Nr. 7, Antreprenorul (2000), pp. 39-41.
3. NE 012-1999 - Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat;
beton precomprimat.
5. STAS 1275-1988. Încerc ri pe betoane. Încerc ri pe betonul înt rit. Determinarea rezisten elor
mecanice;
6. STAS 1759-1988. Încerc ri pe betoane. Încerc ri pe betonul proasp t. Determinarea densit ii
aparente, a lucrabilit ii, a con inutului de agregate fine şi a începutului de priz ;
7. STAS 3518-1989. Încerc ri pe betoane. Determinarea rezisten ei la înghe -dezghe ;
8. STAS 3519-1976. Încerc ri pe betoane. Verificarea impermeabilit ii la ap ;
9. STAS 2320-1988. Încerc ri pe betoane şi mortare. Tipare metalice demontabile pentru
confec ionarea epruvetelor.
10. SR EN 206-1/2002. Beton. Partea 1. Specifica ie, performan , produc ie şi conformitate.
38
INTERPRETAREA PROBABILISTIC A CALIT II BETONULUI
CAPITOLUL 5. INTERPRETAREA PROBABILISTIC

A CALIT II BETONULUI
Baza ra ionamentului statistic o reprezint no iunea de probabilitate, care aplicat

cercet rii propriet ilor betonului, conduce la concluzia c transferul propriet ilor
eşantioanelor (loturilor) la popula ia valorilor este înso it de un anumit grad de
incertitudine. Astfel, metoda probabilistic consider incertitudinile privind evaluarea unei
variabile ca fiind integral de natur aleatoare (probabilistică) (Lungu D., Ghiocel D., 1982).
Conform defini iei date de Juran J. M. (1993), probabilitatea P(A) este exprimat
printr-un num r care este cuprins între 1,0 (certitudinea împlinirii unui eveniment) şi 0,0
0 ≤ P ( A) ≤ 1
(imposibilitatea împlinirii unui eveniment).
(5.1.)
Valoarea numeric a coeficien ilor cu care se lucreaz în calculul statistic reprezint
îns gradul de certitudine pe care se conteaz şi de aceea se consider c metoda de
interpretare probabilistic este calea realist şi sigur de exploatare a poten ialului de
propriet i ale betonului.
Astfel, variabilele aleatoare sunt definite printr-o valoare numeric care are indicat
explicit probabilitatea de a exista valori mai mici sau mai mari decât ea, cu alte cuvinte sunt
definite printr-un fractil (x) al reparti iei statistice.
5.2. CARACTERISTICI STATISTICE ALE DATELOR

EXPERIMENTALE
Variabila aleatoare x exprim varia ia caracteristicii x ale c rei valori rezult din
cercetarea caracteristicilor unui ansamblu de epruvete de beton care constituie o serie
x = {x1 , x 2 ,..., x n }
statistic şi care trebuie s reprezinte o “popula ie statistic ”.
(5.1)
Uneori prin popula ie se în elege m rimea X îns şi, considerându-se a avea o selec ie
de valori de volum n.
Valorile unei serii statistice pot fi grupate în intervale egale şi arbitrar alese numite
clase. Variabila aleatoare este determinat atunci când pentru toate valorile x este cunoscut
func ia f(x), x fiind, deci argumentul variabilei aleatoare, iar f(x) reprezint func ia de
probabilitate ca distribu ie a variabilei aleatoare numit şi func ie de densitatea frecven ei
(Lungu D., Ghiocel D. , 1982).
Dac într-un sistem de axe de coordonate reprezent m în abscis valorile x, iar în
ordonat valorile corespunz toare ale frecven ei relative f(x) (raportul dintre num rul de
apari ii a aceleiaşi valori la num rul total de încerc ri) se ob in curbe de distribu ie a
variabilei aleatoare (dup legea lui Gauss) (fig. 5-1).
Unele variabile aleatoare şi reparti ii de probabilitate sunt de mare importan în
practic , deoarece descriu în principiu un experiment aleator care apare deseori. Unele dintre
39
acestea sunt de tipul reparti iei: Binomiale, Poisson, Normală, Normală Standard, Log-
Normală, Exponen ială, Weibull.
Pentru cele mai multe cazuri se asum distribu ia normal , deoarece mediile a n
m sur tori dintr-un lot (eşantion), cu excep ia unor situa ii extraordinare, tind ideal s urmeze
o distribu ie normal (distribu ie gaussiană) f(x) chiar atunci când modelul de distribu ie al
observa iilor individuale nu este normal.
în jurul valorii medii μ . Din punct de vedere al valorii, abaterile (erori aleatoare) trebuie s
Distribu ia normal f(x), presupune simetria valorilor m surate x care se repartizeaz
maximumul func iei de distribu ie trebuie s fie situat în punctul valorii medii ⎯x = μ
aib aceeaşi frecven . Abaterile mari sunt mai pu in frecvente decât cele mici. Iar
(eroarea aleatoare = zero). În continuare trebuie luat în considerare faptul c abaterea
σ 2 = ∫ ( x − μ) 2 f ( x )dx
+∞
standard σ satisface rela ia: (5.2.)
−∞
∫ f (x)dx = 1
+∞
şi suprafa a total cuprins sub func ia de distribu ie este (5.3)
−∞
pentru c reprezint îns şi probabilitatea pentru apari ia unei valori oarecare de m surare în
domeniul − ∞ < x< +∞ .
Astfel, distribu ia normal f(x) (Gauss - Laplace), func ie de valorile m surate x, de
(x − μ)2
erorile (x -⎯x) este dat de rela ia:
−
2σ 2
f(x) = 1 e
σ 2π
(5.4)
unde: f(x) - frecven a cu care apare valoarea i;
π =3,141;
e = 2,718;
μ - media unei popula ii;

σ - abaterea standard.
fx(x)
fx(x)
p<0,5 p>0,5
Aria = P(X>x)=p
Aria = P(X<x)=p
x – fractil inferior x x – fractil superior x
Zonă de acceptare Zonă critică
Zonă critică Zonă de acceptare
Figura 5-1. Interpretarea probabilistic a incertitudinii de m surare
40
În figura 5-1 este reprezentat graficul func iei distribu iei de probabilitate 3 , pe axa
absciselor diferen a x m − x , iar pe axa ordonatelor valorile acestei func ii, conform rela iei
_
(5.3).
În general, prin integrarea unei func ii de distribu ie pe un anumit interval se ob ine

probabilitatea de apari ie a valorii m surate în acest interval. O func ie de distribu ie va fi
aceea denumit şi densitate de probabilitate4.
Media aritmetic a selec iei - valoarea medie a rezultatelor (⎯x) este dat de media
= ∑ x mi
x + x 2 + x3 + ... + x n 1 n
aritmetic a rezultatelor individuale xi pentru n încerc ri (valori):
x= 1
_
(5.5.)
n n i =1
∑x Fi
sau în cazul unei distribu ii a valorilor cu frecven e F 1, F 2, F 3…F n:
⎯x =
n
(5.6)
i =1
⎯x = ∫
+∞
sau pentru o variabil continu : x f(x) dx (5.7)
−∞
G = lim x q = n x m1 x m 2 ...x mn = n ∏x
n
Media geometric : (5.8)
q →0
i =1
mi
H= =
∑
1 1
+ + ... +
Media armonic : n
(5.9)
1 1 1 1
( )
x m1 x m 2 x mn i =1 x mi
x 2p = x m2 1 + x m2 2 + ... + x mn
1 2
Media p tratic : (5.10)
n
d i = x mi − x
_
Abaterea: (5.11)
Abaterea standard experimental (S) corespunz toare pentru x procese (S2 p tratul
abaterii standard – varian a V (x) / dispersia) este exprimarea valoric a variabilit ii
(dispersiei) în jurul mediei (r d cina p trat din dispersie se numeşte abatere standard sau
abaterea eşantionar S) .
Varian (experimental ) (ENV 13005-1999) reprezint m sura dispersiei, egal cu
câtul dintre suma p tratelor abaterilor observa iilor faş de media experimental a acestora şi
S2 = [1/(n-1)] ∑ (x i - x) = [1/(n-1)] ∑ (x i 2 - n x 2 )
num rul de observa ii minus unu.
n n
2
(5.12)
i =1 i =1
pentru valori corectate, în locul lui n sa ia n - 1 (corec ia Bessel) corec ie care se poate neglija
x 2 + x 23 + x32 + ... + x n2
pentru n > 30. Pentru uşurin a calculului se foloseşte expresia:
S2 = 1 − x2
_
(5.13)
n
Coeficientul de varia ie cv reprezint raportul dintre abaterea standard şi valoarea
cv = (S / ⎯x ) x 100
medie a variabilei cercetate experimental:
(5.14)
3
func ie care exprim probabilitatea ca variabila aleatoare s ia o valoare specificat oarecare sau s apar in
unui ansamblu specificat de valori (ENV 13005-1999).
4
derivata func iei de distribu ie (ENV 13005-1999).
41
Cu ajutorul coeficientului de varia ie se poate stabili care este valoarea minim care
poate ap rea cu o anumit probabilitate pentru cantitatea de beton din care s-au luat probele
de care se dispune: aceast valoare se numeşte rezisten caracteristic corespunz toare unei
anumite probabilit i. Se ia în considerare probabilitatea de 95%, ceea ce înseamn c 95%
din rezisten ele betonului examinat au o valoare mai mare sau egal cu rezisten a
caracteristic , iar în restul de 5%, denumit risc, pot ap rea rezisten e mai mici decât rezisten a
caracteristic (Lungu D., Ghiocel D. 1982).
Astfel, fractilul x al variabilei aleatoare X se defineşte cu probabilitatea p de a exista
P(X ≤ x) = p
valori mai mici decât x,
(5.15)
respectiv cu probabilitatea (1 -p) de a exista valori mai mari: P(X > x) = 1- p (5.16)
% dinÎncrecări Fi
Figura 5-2. Curba de distribu ie

Distribuţie normală cu coeficientul de variaţie cv,1 normal a betonului pentru
Distribuţie normală cu cv,2>c,v1
diferi i coeficien i de varia ie
5%
Rb,k Rb,1 Rb,2 Rb
Tabel 5-1. Echivalen aproximativ marc -clas beton (C 140-1986) – clas beton (NE 012-1999)
B B B B B B B B B B B B
50 75 100 150 200 250 300 400 450 500 600 700
Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc Bc
3,5 5 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40 50 60
C C C C C C C C C C C C C C
2,8/3,5 4/5 6/7,5 8/10 12/15 16/20 18/22,5 20/25 25/30 28/35 32/40 40/50 45/55 50/60
Tabel 5-2. Valorile rezisten elor caracteristice la compresiune ale betonului (N/mm2; MPa)
Sursă: NE 012-1999
Clasa de C C C C C C C C C C C
rezisten 4/5 8/10 12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60
a
betonului
fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
5.3. INTERVALE DE ÎNCREDERE
Intervalul de încredere pentru un parametru θ asociat unei popula ii, reprezint orice
interval I = [a, b] pentru care se poate estima probabilitatea ca θ ∈ I . Astfel, dac α este un
num r între 0 ş1 şi dac P(θ ∈ I ) ≥ 1 − α , se spune c I este un interval de încredere pentru θ
cu coeficient 1-α (sau echivalent cu coeficient de încredere (1 − α )100% sau cu eroare sub
α100%. (St n şil T., 1998; ENV 13005-1999)
Intervalele de încredere se pot determina pentru medii, dispersii (abatere standard) sau
diferen e.
42
5.3.1. INTERVALE DE ÎNCREDERE PENTRU MEDII ŞI DISPERSIE
Intervalele de încredere pentru medii se pot diferen ia în func ie de urm toarele cazuri:
DISPERSIA (σ)
(CAZUL A) CALCULUL INDICATORILOR DE VARIA IE CÂND SE CUNOAŞTE
Pentru un eşantion de valori x = {x1 , x 2 ,..., x n } de volum n se calculeaz media

σ
⎯x şi dispersia σ x = . Pentru orice interval închis la capete x ± zσ x este un interval de
încredere pentru ⎯x . (St n şil T., 1998; ENV 13005-1999)

n
[ ]
Datorit faptului c x ∈ I iar I = x − σ x , x + σ x rezult − z ≤
x−μ
≤ z.
σx
x−μ
Notând Z = încrederea în plasarea lui μ în intervalul I cu coeficient
σx
(1 − α )100% revine la aceea c Z este cuprins între − z a ,+ z a .
CUNOAŞTE DISPERSIA (σ)

(CAZUL B) CALCULUL INDICATORILOR DE VARIA IE CÂND NU SE
Pentru n ≥ 30 se determin ⎯x , S şi σ x = (deoarece σ ≅ S ). Intervalul de

S
x−μ
n
încredere va fi x ± z , iar Z =
S
.
n S
n
5.3.2. INTERVALE DE ÎNCREDERE PENTRU DISPERSIE
σ
În ipoteza c popula ia ini ial este normal (sau aproape normal ) se poate afirma c
σx = ≅ , iar intervalul de încredere va fi σ ∈ S − zσ S , S + zσ S .
S
2n 2n
1. Faber M.H., Basic Statistics and Probability – an Introduction. Nachdiplomkurs Risiko und
Sicherheit, Swiss Federal Institute of Technology, 2001.
2. Juran J. M., Gryna F. Quality planning and analysis. Editura McGraw-Hill Inc., New York 1993.
3. Lungu D., Ghiocel D., Metode probabilistice în calculul construc iilor. Editura Tehnic ,
Bucureşti 1982. pag. 83-87; 120-138.
4. St n şil T., Metode statistice pentru ingineri. Matrix Rom Bucureşti, 1998.
5. Tretea I., One T., Verificarea calit ii construc iilor de beton armat şi beton precomprimat.
Editura Dacia, 1979.
6. SR ISO 3951-1998. Proceduri şi tabele de eşantionare pentru inspec ia prin m surare pentru
procent de neconformit i.
7. SR ENV 13005-2003. Ghid pentru exprimarea incertitudinii de m surare.
43
ERORI DE M SURARE
CAPITOLUL 6. ERORI DE M SURARE
Avându-se în vedere importan a interpret rii rezultatelor înregistrate ale probelor

prelevate, determinarea incertitudinii de m surare şi considerarea acesteia în evaluarea
conformit ii, joac un rol major.
Controlul de conformitate urm reşte verificarea îndeplinirii condi iilor specificate
pentru realizarea nivelului de perfoman impus materialelor, condi ii solicitate atât de
produc tor, cât de beneficiar (client).
Pentru realizarea prin evaluare a conformit ii (încercarea şi determinarea
caracteristicilor produselor) este necesar edificarea încrederii în certificatele de conformitate
emise de c tre produc tori, organisme independente sau administrative.
Pentru aceasta, trasabilitatea prin cerin ele impuse, permite efectuare de m sur tori
sigure şi uniforme, indiferent de locul unde se desf şoar .
Trasabilitatea este “proprietatea rezultatului unei măsurări de a fi raportate la
referin e stabilite, de regulă de etaloane (na ionale sau interna ionale) prin intermediul unui
lan neîntrerupt de comparări având, toate, incertitudini determinate. Asigurarea
trasabilită ii necesită efectuarea de măsurări şi etalonări şi determinarea incertitudinii de
măsurare”. (Dinu D., 2000) (Ehrlich C. D., Rasberry S. D., 1998).
sau
conform defini iei Ministerului Apelor si Protec iei Mediului, Ordin nr. 370 din 06/19/2003
privitor la activit ile si sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu. Monitorul Oficial nr.
756 din 10/29/2003. Trasabilitatea reprezint proprietatea rezultatului unei m sur ri sau a
unei valori de referin a prin care este definita rela ia sa cu m rimi de referin a stabilite, de
obicei etaloane na ionale sau interna ionale, printr-un lan continuu de compar ri cu
incertitudini determinate.
6.2. TERMINOLOGIE
M rimea este o proprietate comun , al unui produs, pe baza c reia poate fi diferen iat
calitativ şi determinat cantitativ. O m rime supus m sur rii devine m surand (ENV 13005-
1999).
M surarea (ENV 13005-1999) reprezint un ansamblu opera ii care au ca obiect
determinarea unei valori sau a unei m rimi.
Incertitudinea de m surare este un parametru utilizat pentru cuantificarea calit ii
rezultatului unei m sur ri, care caracterizeaz dispersia valorilor atribuite m surandului; sau
poate fi definit ca fiind “o m sur a calit ii unei m sur tori” (Frenz H., 2003) (Doiron T.,
Stoup J., 1997).
Incertitudinea de m surare este o expresie a faptului c , pentru un măsurand dat şi
un rezultat al măsurării, nu exist o valoare ci un num r infinit de valori dispersate în jurul
rezultatului care, cu grade diferite de credibilitate, pot fi atribuite m surandului. (Dinu D.
2000) (Philips D. Steven, Eberhadt R. Keith, 1997)
Incertitudinea de m surare este o m sur pentru calitatea rezultatului unei
m sur tori. Examinarea impreciziei de m surare este parte integral a unei calibr ri. Pe baza
44
ERORI DE M SURARE
rezultatului unei m sur tori trebuie apreciat, dac o specifica ie tehnic este îndeplinit , sau
dac o toleran dat este respectat
Figura 6-1. Reprezentarea grafic a
eroare
măsurand conceptelor de eroare, abatere şi
incertitudine incertitudine
abatere
Abaterea poate fi definit ca diferen a dintre m rimea unei caracteristici m surate şi
m rimea caracteristic nominal .
Eroarea (de m surare) (ENV 13005-1999) se bazeaz pe valoarea real şi pe diferen a
dintre rezultatul m sur rii şi aceast valoare, care nu pot fi cunoscute.
Valoare real este rezultatul unei m sur ri ideale, f r imprecizie, reprezentând
valoarea caracteristic real în cadrul condi iilor dominante; valoarea real determinându-se
doar aproximativ, ob inându-se dintr-o reflec ie teoretic .
Valoare corect (μ) este o valoare recunoscut printr-o conven ie şi care este atribuit
unei m rimi speciale considerate. Determinarea acestei valori fiind afectat de imprecizia de
m surare corespunz toare scopului respectiv.
Precizia este o m sur a concordan ei dintre rezultatele individuale independente.
Corectitudinea şi precizia fiind desemn ri calitative; cu cât valoarea este mai corect şi mai
precis , cu atât este mai exact .
Verificarea reprezint ac iunea de control în scopul constat rii dac corespunde
adev rului, cerin elor, calit ii sau anumitor date.
Rezultatul unei m sur tori reprezint valoare atribuit unui m surand, fiind indicat
prin dou componente; dintr-o valoare numeric şi dintr-o unitate de m sur . Se poate preciza
c reprezint o estima ie a valorii m surandului, fiind complet numai dac este înso it de
specificarea incertitudinii acelei estima ii.
De exemplu: Verificarea rezisten ei la compresiune a unor epruvete de beton trebuie s
includ parametrii echipamentului de încercare, dimensionali ai probei, for a de rupere, natura
materialului etc.
6.3. ERORI DE M SURARE - SURSE ALE INCERTITUDINII DE

M SURARE
Erorile de m surare reprezint suma erorilor rezultate din surse diferite (ex. erori
speciale, aleatoare, sistematice şi grosolane) suma lor reprezentând eroarea total rezultat . A
nu se considera existen a acestora va conduce la un rezultat final al m sur torii care va devia
semnificativ de la valoarea nominal .
6.3.1. GENERALIT I
M surarea const în g sirea valorii m surandului care nu trebuie s dep şeasc o

limit stabilit anterior (interval unilateral) sau a se încadra în dou limite (interval bilateral),
trebuind s se asigure precizia de m surare specificat de la început, sau cu alte cuvinte s
nu se dep şeasc gradul de încredere. (Tipuri I., 2001)
Intervalul cuprins între dou limite permise ale erorilor se numeşte interval de
încredere al m sur rii, limitele intervalului fiind notate t1 şi respectiv t2.
Eroarea, notat ε, aflându-se în acest interval.
t1 ≤ ε ≤ t 2 (6.1)
45
ERORI DE M SURARE
A m sura o eroare, înseamn a determina de câte ori este cuprins în ea, o alt
m rime, compatibil cu prima şi admis ca unitate de m sur .
M surarea trebuie determinat corect, trebuind s fie cât mai aproape de valoarea
real , dar şi precis ; ceea ce înseamn dispersie redus .
M sur torile pot fi directe şi indirecte. În cele mai multe cazuri se fac m sur tori
indirecte, prin m surarea altor m rimi, care sunt legate de m rimea fizic de m surat printr-o
dependen func ional determinat . (Florea N., Petrescu M., Levai St., 1984) (Castrup H.,
x (valoare m surat ) = μ (valoare corect ) + ε (eroare)

2000)
ε (eroare) = εs (eroare sistematic ) + εa (eroare aleatoare)

(6.2)
μ (valoare corect ) = valoare nominal + abatere

(6.3)
(6.4)
Prin eroare de m surare se în elege diferen a dintre valoarea exact (real ) a unei
m rimi şi valoarea ob inut printr-o m surarea oarecare. Valoarea absolut a diferen ei dintre
valoarea real (x) şi valoarea m surat (xi) a unei m rimi reprezint eroarea absolut (Δx).
Δx = x − x i
(ENV 13005-1999) (Simion Al., 1997) (Iacobescu A., 2003)
(6.5.)
Deoarece valoarea real (x) nu poate fi m surat ea se înlocuieşte cu o valoare care
este foarte apropiat şi anume cu media aritmetic (⎯x) a valorilor determinate printr-un
num r mare de m sur tori. În acest caz eroarea absolut devine:
Δx = x − x i (6.6.)
Un rezultat al m sur rii corectat nu reprezint valoarea m surandului; rezultatul este
eronat din cauza efectu rii imperfecte a m sur rii m rimii realizate, datorit varia iilor
aleatorii ale observa iilor (efecte aleatorii), determin rii şi aplic rii nesatisf c toare a
corec iilor pentru efectele sistematice şi cunoaşterii incomplete a anumitor fenomene fizice
(care antreneaz , de asemenea, efecte sistematice). Nici valoarea m rimii realizate, nici
valoarea m surandului nu pot fi cunoscute, niciodat , cu exactitate, datorit unor serii de
cauze care pot contribuii la eroarea necunoscut a rezultatului m sur rii (SR ENV 13005-
2003).
• diferen e mici între indica iile micrometrului sau şublerului atunci când acesta este
De exemplu:
• etalonarea imperfect a micrometrului sau şublerului.

aplicat în mod repetat pe aceeaşi m rime realizat ;
• m surarea imperfect a temperaturii, umidit ii şi a presiunii exercitate în timpul

m sur rii.
Figura 6-2. Exemplu de eroare la m surare cu
şublerul
Eroare = L sin Q
unde: L – lungimea m surat ;
sin Q – unghiul de eroare raportat a
lungime.
6.3.2. CRITERII DE CLASIFICARE A ERORILOR
În procesul de m surare intervin erori care sunt:

a. erori de model – datorate imperfec iunii modelului asociat m surandului (ex.
m surand considerat ca prezentând o anumit form când în realitate are alta);
46
ERORI DE M SURARE
b. erori de interac iune – determinate de influen ele pe care mijloacele de m surare sau
operatorul le exercit asupra m surandului (ex. for ele de m surare pot produce
deform rii nedorite ale m surandului);
c. erori instrumentale – ansamblu de erori care apar in mijloacelor de m surare;
d. erori de metod – datorate imperfec iunii metodei utilizate pentru ob inerea
informa iilor de m surare;
e. erori datorate operatorului uman – erori de citire şi neaten ie.
Erorile care apar în timpul efectu rii m sur torilor se pot clasifica dup urm toarele
criterii: erori speciale, erori sistematice, erori aleatoare şi erori grosiere.
̇ erori speciale (erori desemnabile) pot fi de tipul: schimbarea furnizorului de
materiale, livrarea unui lot care nu corespunde specifica iilor etc;
̇ erori aleatoare (întâmplătoare, accidentale sau comune) care nu se pot suprima, dar
se pot reduce considerabil;
̇ erori sistematice (erori deterministe);
̇ erori grosolane (grosiere, greşeli sau erori parazite).
6.4. ERORI SISTEMATICE ŞI ERORI ALEATOARE
Erorile sistematice (deterministe) (ENV 13005-1999) reprezint diferen a între media

ce s-ar ob ine din rezultatele unui num r infinit de m sur ri ale aceluiaşi m surand efectuate
în condi ii de repetabilitate şi o valoare adecvat a m surandului. Acest tip de erori sunt
condi ionate de o aceeaşi cauz care intervine constant de-a lungul unui interval de timp, într-
un anumit sens, şi a c ror varia ie a valorilor sunt previzibile, sub influen a unor anumite
condi ii, de exemplu:
• erori de aparat (erori instrumentale) datorate defectelor aparatelor de m sur ,

a. Erori sistematice obiective:
dependent de condi iile de exploatare, starea de între inere, stadiul de calibrare,

procedeul de m surare. Limitele lor de varia ie sunt cunoscute din specifica iile
• erori produse de factori externi (erori de influen ă sau erori de instalare)

tehnice date de produc torul aparatelor, de regul cuprins între 1…2,5 %;
influen e de mediu: varia ia temperaturii, presiunii, umidit ii înc perilor,

câmpuri magnetice, radia ii etc., în care se efectueaz m sur toarea. Se pot
• erori de metod reprezint erori ale metodologiei de încercare/ m surare, a

elimina prin asigurarea condi iilor de mediu cerute de produc torul aparatului;
introducerii unor simplific ri sau a unor rela ii empirice (apar de regul la

metodele indirecte de m surare).
• erori de operator datorate observatorului prin omisiunilor, subiectivism la

b. Erori sistematice subiective:
citirea indica iilor de pe cadranele echipamentelor şi la decizia luat la

ac ionarea butoanelor, cât şi neaten ia în timpul m sur rii, lipsa acurate ei
• erori de paralaxa – unghiul sub care se realizeaz citirea cadranelor

vizuale etc., de regul cuprins între 0,5…2 %;
• erori influen ate de prelevarea probei.

cântarelor) cuprins între 0,5…1 %.
prin detectarea corect a acestor cauze (respectiv prin compararea – calibrarea cu standarde
independente şi referin e exterioare sau valori de control) şi respectarea cu stricte e a
procedurilor de încercare, aceste erori nu se pot îndep rta, dar se pot evita sau diminua.
47
ERORI DE M SURARE
Erorile aleatoare (întâmplătoare sau accidentale) (ENV 13005-1999) reprezint

diferen a între rezultatul unei m sur ri şi media ce s-ar ob ine din rezultatele unui num r
infinit de m sur ri ale aceluiaşi m surand efectuate în condi ii de repetabilitate.
Aceste erori sunt provocate de cauze imperceptibile diverse care ac ioneaz în sensuri
diferite, în principal materializate prin imprecizia citirii aparaturii. Se poate cunoaşte în ce
m sur aceste erori afecteaz rezultatul m sur torii, deoarece erorile accidentale se supun
unei trat ri statistice, ele putându-se elimina prin repetarea de mai multe ori a aceleiaşi
m sur tori.
Erorile grosiere (greşeli) sunt acele erori care dep şesc considerabil erorile cele mai
probabile specifice condi iilor date. Erorile grosiere pot ap rea datorit unor cauze obiective
care nu se repet , sau datorit neglijen ei operatorului (citirea neatent a cadranelor aparatelor,
transcrierea eronat a rezultatului m sur rii, utilizarea defectoas a mijlocului de m surare
etc.). Aceste erori pot fi îndep rtate sau diminuate prin utilizarea metodelor automate de
m surare şi înregistrare a datelor. (Simion Al., 1997) (Tipuri I., 2001)
6.5. ERORI CLASIFICATE DUP REGIMUL VARIA IEI IN TIMP
Erorile statice sunt condi ionate de apari ia defec iunilor in sistem, datorate abaterilor
dimensionale de execu ie a p r ilor componente ale echipamentului. (Alexandrescu V., Pop
R., Dumitrescu G., 2002)
Erorile dinamice sunt condi ionate de inexactitatea opririi echipamentelor la
momentul dorit, astfel inducând constant erori repetitive, care totuşi pot fi controlat prin şi
corectat prin predic ii.
6.6. ERORI CLASIFICATE DUP MODUL DE EXPRIMARE AL

REZULTATELOR
Erori reale (absolute) sunt definite ca diferen a Δx dintre valoarea m surat x m şi

valoarea real sau adev rat a m rimii x: Δx = x − x i (6.7.)
Erori conven ionale definite ca diferen a dintre valoarea m surat x m şi valoarea de
referin xe : (Δx) con = x − xe (6.8.)
a. Erori relative reale:
Δx x − x
εx = =
_
(6.9.)
x x
b. Erori relative conven ionale:
Δx x − xe
(ε x ) conv = conv =
_
(6.10)
xe xe
Δx
sau
εx% = 100[%] (6.11.)
x
Pe baza analize atente a şirului de valori înregistrate se constat cu unele dintre aceste
erori sunt în contradic ie cu majoritatea valorilor; aceste valori se pot înl tura prin m sur tori
repetate.
Fiecare m surare induce o imprecizie care trebuie cuantificat prin procedee adecvate.
Astfel, imprecizia trebuie, în primul rând, calculat sau evaluat ca o valoare numeric , iar
48
ERORI DE M SURARE
rezultatul acestuia reg sindu-se ca un interval în jurul valorii m surate. În al doilea rând,
trebuie certificat afirma ia despre probabilitatea cu care intervalul stabilit include valoarea
real . Acestea se pot realiza prin modelarea incertitudinilor de m surare a calit ii
betoanelor. (Bratu P., Necşoiu J., Vl deanu Al., Şoimuşan V., Mladin Gh., Iofcea D.,
Dumitrescu G., 2004)
6.7. EROAREA TOTAL
Eroarea total de proces ep reprezint suma tuturor erorilor de m surare sistematice

şi aleatoare. Eroarea total con inut într-un set de m sur ri efectuate în aceleaşi condi ii se
poate exprima printr-o medie a erorilor sistematice şi o estimare a statistic a erorilor
ε p ( x) = ε a ( x) + ε i ( x) + ε m ( x) + ε o ( x) + ε î ( x)
aleatoare. (Tipuri I., 2001)
(6.12.)
unde: εp (x) – eroare de proces;
εa (x) – eroare de aparat (echipament);
εi (x) – eroare de influen ;
εm (x) – eroare de metod ;
εo (x) –eroare de operator;
εî (x) – eroare întâmpl toare (aleatoare).
1. Alexandrescu V., Pop R., Dumitrescu G., Monitorizarea calit ii procesului de preparare a
betonului în sistem automat şi semiautomat. Materiale, Tehnologii şi Echipamente pentru
Prepararea Betoanelor şi Mortarelor. Simpozion Tehnico – Ştiin ific Sinaia, 29-30 martie 2002.
Editura Impuls, Bucureşti 2002. pag. 24-37.
2. Bell St., A beginner’s guide to uncertainty measurement. Good Practice Guides 11, NPL, 1999.
3. Bratu P., Necşoiu J., Vl deanu Al., Şoimuşan V., Mladin Gh., Iofcea D., Dumitrescu G.,
Neconformit ile echipamentelor tehnologice pentru procesarea materialelor de construc ii.
Construc ii Civile şi Industriale, V, nr. 50, martie 2004.
4. Castrup H., Estimating Bias Uncertainty. Integrated Sciences Group, oct 2000.
5. Castrup H., Distrributions for Uncetrainty Analysis. Proc. International Dimensional Workshop,
Knoxville, May 2001.
6. Doiron T., Stoup J., Uncertainty and Dimensional Calibrations. Journal of Research of the
National Institute of Standards and Technology. Volume 102, Number 6, November–December
1997.
7. Ehrlich C.D., Rasberry S.D., Metrological Timelines in Traceability. Journal of Research of the
National Institute of Standards and Technology. Volume 103, Number 1, January–February 1998
8. Iacobescu A., Tehnologia Materialelor. Editura Academiei For elor Terestre, 2003.
9. Ilinoiu G., Optimiz ri parametrice ale criteriilor de conformitate a clasei de rezistenta a betoanelor.
Nr. 1, Antreprenorul (2001), pp. 11-15.
10. Ilinoiu G., Calitatea betoanelor. Studiu asupra Normativului NE 012-1999. Nr. 2, Buletin AICPS
(2001), pp. 37-43. Revista Asocia iei Inginerilor Constructori Proiectan i Structuri.
11. Ilinoiu G., Modelarea incertitudinilor de m surare a calit ii betoanelor. Construc ii Civile şi
Industriale Anul IV, Nr. 44 August 2003, pp. 16-21.
12. Ilinoiu G., Criterii de realizare a conformit ii betoanelor. Buletin AICPS, 2/2003, pp. 49-55.
ISSN 1454-928X.
13. Ilinoiu G., Erori de m surare - surse ale incertitudinii de m surare. SELC XVI Neptun 7-9 Oct.
2004, „Calitatea in Constructii, pp.192-196, ISBN 973-85681-8-8.
49
ERORI DE M SURARE
14. Florea N., Petrescu M., Levai St., Fizic . Lucr ri Practice. ICB, 1984. pag. 13-21.
15. Frenz H., Calculul impreciziei de m surare pentru procedeele mecanico-tehnologice de verificare.
Varianta a-3-a. Seminar facultatea Gelsenkirchen, Recklinghausen, 2003.
16. Tipuri I., Conceptul de control al m sur rii. Tehnic şi Tehnologie, 2001. pag. 20-24.
18. DIN EN ISO/IEC 17025, Ausgabe 04.00, Allgemeine Anforderungen an die Kompetenz von Pruf-
und Kalibrierlaboratorien. Editura Beuth, Berlin, 2000.
19. ISO, 1993. Guide to the Expression of Uncertainty in Measurement. Editura Beuth, Berin, 1995.
20. UNCERT, Manual of Code of practice for the determination of uncertainties in mechanical tests
on metallic materials. EU Contract SMT4-CT97-2165. Standard and Measurement & Testing
Programe, 2000.
50
INCERTITUDINEA DE M SURARE
CAPITOLUL 7. INCERTITUDINEA DE M SURARE
7.1. GENERALIT I
7.2. EVALUAREA INCERTITUDINII STANDARD DE M SURARE
Incertitudinea de m surare se calculeaz conform ENV 13005-1999 "Ghid pentru

evaluarea incertitudinii de măsurare" (lb engl. Guide to the expression of uncertainty in
measurment) (International Organisation for Standardisation, 1993) şi a actelor europene în
vigoare (DIN EN ISO/IEC 17025).
În func ie de metoda folosit pentru evaluare, incertitudinea rezultatului unui
m sur tori cuprinde mai multe componente care pot fi grupate în dou categorii, în func ie de
metoda utilizat pentru a estima valoarea lor numeric . Astfel, incertitudinea poate fi de tip A
sau de tip B.
Conform ENV 13005-2003, incertitudinea de m surare este definit ca fiind un
parametru, asociat rezultatului unui m sur tori, care caracterizeaz dispersia valorilor care, în
mod rezonabil, poate fi atribuit m surandului. De regul , parametrul considerat este abaterea
standard, sau semil rgimea unui interval cu un nivel de încredere stabilit.
Rezultatul unui m sur tori este cea mai bun estima ie a valorii m surandului, ea
cuprinzând inclusiv cele ce provin din efectele sistematice, cu sunt componentele asociate
corec iilor şi etaloanelor de referin .
7.2.1. EVALUAREA DE TIP A A INCERTITUDINII STANDARD
Incertitudinea de tip A (conform ENV 13005-1999) se bazeaz pe prelucrarea

statistic a datelor rezultate în urma m sur rilor, respectiv prin m surarea repetat a
caracteristicii, caracterizate prin varian ele estimate S i2 (sau abaterile standard S i ) şi numerele
de grade de libertate υ i .
Acest tip de incertitudinea se determin pe baza unei func ii de densitate de
probabilitate dedus dintr-o distribu ie de frecven ă observat .
Pentru o m rime de intrare Xi determinat pe baza a n observa ii repetate independente
Xi,k , incertitudinea standard u(xi) a estima iei xi = X i este u ( xi ) = s ( X i ) , cu s 2 ( X i ) calculat
conform:
s 2 (q) =
s 2 (q k )
(7.1)
n
unde: s 2 (q) - varia ia experimental a mediei;
s (q) - abaterea standard experimental a mediei;
n – observa ii repetate independente;
u 2 ( xi ) = s 2 ( X i ) - varia ie de Tip A;
u ( xi ) = s ( X i ) - incertitudine de Tip A.
51
Pentru o m surare aflat sub control statistic este posibil s existe o estima ie s 2p .a
varia iei compuse, atunci valoarea m surandului q este determinat din n observa ii
independente, varia ia experimental a mediei aritmetice q a observa iilor este estimat mai
s 2p
bine prin şi incertitudinea standard a mediei aritmetice va fi dat de formula:
n
u ( xi ) =
sp
(7.2.)
n
7.2.2. EVALUAREA DE TIP B A INCERTITUDINII STANDARD
Incertitudinea de tip B (conform ENV 13005-1999) se bazeaz pe informa iile

ob inute din alte surse cum ar fi: specifica iile tehnice ale produc torilor aparatelor utilizate,
buletinele de etalonare/ calibrare, cunoştin ele operatorului etc, caracterizate prin varian ele
estimate u 2j , care pot fi considerate ca aproxima ii ale varian elor corespunz toare, a c ror
existen este presupus .
Acest tip de incertitudinea se ob ine dintr-o func ie de densitate de probabilitate
dedus pe baza încrederii acordate apari iei unui eveniment (probabilitate) subiectiv .
Incertitudinea standard de Tip B se determin din urm toarele surse: rezultatele unor
m sur ri anterioare, experien a sau cunoaşterea general referitoare la comportarea şi
propriet ile materialelor şi echipamentelor de m surare, certificate de calibrare, specifica iile
produc torilor etc.
7.2.3. INCERTITUDINEA STANDARD COMPUS (COMBINAT )
Incertitudinea standard compus a rezultatului unui m sur tori este egal cu

r d cina p trat pozitiv a unei sume de termeni, reprezentând varian ele sau covarian ele
acelor m rimi, ponderate în conformitate ca varia ia rezultatului m sur rii în func ie de
varia ia m rimilor respective. Se determin prin adunarea p tratelor termenilor de mai sus,
∑u
conform rela iei.
uc ( y) = = u12 + u 22 + ... + u n2
n
2
(7.3.)
i =1
i
7.2.4. INCERTITUDINEA EXTINS (GLOBAL )
Incertitudinea extins se defineşte ca fiind un interval în jurul rezultatului unui

m sur ri, interval în care este de aşteptat s fie cuprins o frac iune ridicat a distribu iei
valorilor care pot fi atribuite m surandului. Se ob ine prin înmul irea incertitudinii standard
U = ku c ( y )
compuse cu factorul de extindere k.
(7.4.)
În general, se recomand factorul de extindere k = 2. Dac nu se dispune de suficiente
date în procesul m sur rii, sau nu se poate efectua un num r rezonabil de m sur ri şi
componenta uw este dominant , adic uw>u w /2 atunci factorul k se calculeaz din distribu ia
t cu un interval de încredere de 95.5% şi cu veff grade efective de libertate calculate conform
formulei Welch-Satterhwaite. Valorile pentru factorul de acoperire pentru diferite grade de
libertate sunt date în tabelul 7-1.
52
Tabel 7-1. Coeficien i (factori de extindere) k

Sursă: SR ENV 130005-2003
1σ
Coeficien i k Nivel de încredere Domeniu de încredere
2σ
k =1 68,27 %
3σ
k =2 95,45 %
3σ
k = 2,576 99 %
k =3 99,73 %
7.3. ETAPELE DETERMIN RII INCERTITUDINII DE M SURARE
Etapele principale necesare determin rii incertitudinii sunt: (Frenz H., 2003; SR ENV
13005-2003)
1. Definirea procedeului de m surare şi a m rimilor m surate pentru aprecierea
incertitudinii.
2. Identificarea tuturor surselor de incertitudinii.
3. Determinarea incertitudinii de m surare de Tip A şi de Tip B.
4. Determinare incertitudinii standard pentru fiecare surs .
5. Calculul incertitudinii de m surare standard compus (combinat ).
6. Calculul incertitudinii de m surare extins .
7. Înregistrarea rezultatului.
7.3.1. DEFINIREA PROCEDEULUI DE M SURARE ŞI A M RIMILOR

M SURATE PENTRU APRECIEREA INCERTITUDINII
Sunt descrise obiectivele m sur rii şi sunt stabilite acele m rimi pentru care trebuie
evaluat imprecizia de m surare.
De exemplu:
fc =
F
unde: f c - rezisten rupere (MPa; N/mm2)
AB
F – for rupere epruvet (MPa; N/mm2)
A, B – dimensiuni epruvet (mm)
7.3.2. IDENTIFICAREA TUTUROR SURSELOR DE INCERTITUDINII
Pentru a se realiza identificarea corect a tuturor surselor de imprecizie se va ine

seama atât de sursele care au o influen direct , cât şi cele care au o influen indirect asupra
rezultatului m sur rii.
Tabel 7-2. Surse principale de incertitudine
Surse de incertitudine Simbol
Citire dimensiune A uA
Citire dimensiune B uB
Etalonare şubler u subler
Citire for uF
Etalonare pres u presă
53
7.3.3. DETERMINAREA INCERTITUDINII DE M SURARE DE TIP A ŞI DE TIP B
Înaintea începerii calculului se va decide dac este vorba de incertitudine de Tip A sau
de Tip B, dup care se vor calcula indicatorii statistici necesari.
Calculul incertitudinii se face numai dup ce se demonstreaz c distribu ia
rezultatelor încerc rilor, este normal , realizându-se, de regul , prin încerc ri repetate.
Pentru a se realiza o distribu ie normal se presupune ca valoarea medie a distribu iei
se situeaz foarte aproape de valoarea real .
Diferitele valori ale caracteristicilor m surate sau grupuri ale acestor valori, au
frecven e diferite. Un grafic frecvent utilizat pentru reprezentarea reparti iei frecven ei este
histograma, care se traseaz astfel:
1. se grupeaz valorile variabilei în clase (intervale). Determinarea num rului de clase se
poate realiza simplificat, respectând urm toarea regul empiric , func ie de num rul de
rezultate (n), pentru alegerea num rului de clase (k) (Tabel 7-3)
n ≤ 25
Tabel 7-3. Determinarea num rului de clase în func ie de num rul de rezultate (n)
25 ≤ n ≤ 100
k=5
k≈ n
n > 100 k ≈ 1+4,5 lgn
sau
Intervalul clasei = Amplitudinea/ Num rul clasei
Intervalul clasei = (x max – x min)/ Num rul clasei
2. se înscriu pe abscis limitele claselor (pornind de la valoarea medie ob inut la care se
adun sau se scade pasul-lungimea intervalului) şi pe ordonat frecven ele claselor
(num rul de valori cuprinse în fiecare clas ). Într-un interval se înscriu rezultatele egale
sau mai mari decât limita inferioar şi mai mici decât limita superioar a clasei.
3. pentru fiecare clas se construieşte un dreptunghi având ca baz intervalul clasei (m surat
pe abscis ) şi ca în l ime – frecven a clasei.
4. dac graficul ob inut are alura distribu iei Gauss - Laplace, se consider c rezultatele
ob inute au o distribu iei uniform – normal . Dac nu respect alura dorit , se consider
c rezultatele au o distribu ie neuniform , reanalizându-se rezultatele şi respective cauzele
care au condus c tre acestea, repetându-se încerc rile.
Tabel 7-4. Nivelele de încredere ale distribu iei normale
[ xm − S , xm + S ]
Interval Nivel de încredere
68,3%
[−2S ,+2S ] 95%
[−3S ,+3S ] 99,73%
7.3.4. DETERMINAREA INCERTITUDINII STANDARD PENTRU FIECARE

SURS
Se va calcula incertitudinea de m surare pentru fiecare surs .
7.3.5. CALCULUL INCERTITUDINII DE M SURARE STANDARD COMPUS

(COMBINAT )
Calculul incertitudinii de m surare standard compus (combinat ) reprezint

însumarea diferitelor surse de incertitudine independente.
54
u combinat ( y ) = ∑u = u12 + u 22 + ... + u n2

n
2
(7.5.)
i =1
i
unde y = x1 + x 2 + ... + x n (7.6.)
7.3.6. CALCULUL INCERTITUDINII DE M SURARE EXTINS
U = k * u combinat ( y )
Incertitudinea de m surare extins (U) se ob ine folosind rela ia (7.7).
(7.7).
unde: k – coeficient de multiplicare ales func ie de un anumit domeniu de încredere (Tabel 7-
1).
1. Bell St., A beginner’s guide to uncertainty measurement. Good Practice Guides 11, NPL, 1999.
2. Castrup H., Distrributions for Uncetrainty Analysis. Integrated Sciences Group, 2000.
3. Frenz H., Calculul impreciziei de m surare pentru procedeele mecanico-tehnologice de verificare.
Varianta a-3-a. Seminar facultatea Gelsenkirchen, Recklinghausen, 2003.
4. DIN EN ISO/IEC 17025, Ausgabe 04.00, Allgemeine Anforderungen an die Kompetenz von Pruf-
und Kalibrierlaboratorien. Editura Beuth, Berlin, 2000.
5. ISO, 1993. Guide to the Expression of Uncertainty in Measurement. Editura Beuth, Berin, 1995.
6. SR ENV 13005-2003. Ghid pentru exprimarea incertitudinii de m surare.
7. UNCERT, Manual of Code of practice for the determination of uncertainties in mechanical tests
on metallic materials. EU Contract SMT4-CT97-2165. Standard and Measurement & Testing
Programe, 2000.
55
METODE STATISTICE DE CONTROL A CALIT II BETOANELOR
CAPITOLUL 8. METODE STATISTICE DE CONTROL

A CALIT II BETOANELOR
Reglement rile specifice (interne şi interna ionale) cu privire la controlul calit ii

materialelor / componen ilor acestora, execut rii şi propriet ilor betonului, includ dou tipuri
de metode de control distincte:
̇ metode privind estim ri ini iale şi teste asupra parametrilor “popula iei”;
̇ metode de control de conformitate (acceptabilitate) prin prelev ri de probe.
În continuare se va prezenta pe larg a doua metod statistic , privind determinarea
probabilistic a clasei de rezisten a betonului.
Astfel, metoda controlului de conformitate prin prelevare de probe presupune
calculul indicatorilor statistici de calitate şi se poate realiza pe dou c i:
• prin calculul indicatorilor de m rime prin atribute;
• prin calculul indicatorilor de varia ie (de împrăştiere) prin m surare, în dou
ipoteze, când se cunoaşte abaterea standard (cazul A) şi când nu se cunoaşte abaterea
standard (cazul B) .
Când distribu ia normal a rezultatelor nu este confirmat se adopt metoda
controlului calit ii prin calculul indicatorilor de m rime (atribute), care nu sunt dependen i
de nici o restric ie. Calculul, în acest caz este legat doar de confirmarea sau nu a unit ilor din
seria de probe prelevate.
Controlul calit ii prin calculul indicatorilor de varia ie (măsurare) are în vedere
interpretarea într-o distribu ie normal a caracteristicilor determinate (dup o prealabil
transformare). De men ionat este faptul c aceast metod este dependent de cunoaşterea sau
nu a abaterii standard σ.(Holicky M., Vorlicek M.,1991) (Mikulic D., Pause Z., Skenderovic
A., Ukraincik V., 1991)
8.2. CONTROLUL CALIT II BETONULUI PRIN M SURARE
În continuare se va prezenta metoda controlului prin măsurare, preferabil , în cazul

lucr rilor de construc ii, metodei controlului prin atribute, deoarece se iau în considerare
• din punctul de vedere al informa iilor ob inute, avantajul controlului prin m surare este c
urm toarele aspecte:
se ob in informa ii mai precise despre cât de “bun” este produsul şi în acelaşi timp
• controlul prin m surare este adecvat în special în cazul folosirii fişelor de control prin
avertizeaz dac se depreciaz calitatea produsului;
• în cazul încerc rilor distructive, eşantionarea prin m surare are avantajul costului mai mic
m surare;
datorit controlului unui num r redus în compara ie cu eşantionarea prin atribute care
necesit un num r mare de produse.
56
Metoda folosit pentru calculul conform rii probelor prelevate const în egalitatea
satisfacerii nevoilor “produc torului” şi a “consumatorului”, prin AQL – nivel de calitate
acceptabil (acceptable quality level) şi LQ – calitate limit (limiting quality).
AQL este definit ca o calitate medie satisf c toare a procesului de fabrica ie la
furnizor pentru scopul verific rii prin eşantionare, fiind privit ca limit a calit ii procesului
respectiv, a c rei dep şire este nedorit de beneficiar cu cât îndep rtarea de la calitatea
specificat este mai mare.
Limitele de control/ încredere (sau limite ale specifica iei: U – limit superioar a
specifica iei şi L - limit inferioar a specifica iei) se utilizeaz drept criterii pentru
semnalarea necesit ii de a intervenii sau de a judeca dac un set de date indic sau nu starea
de conformitate. Pe lâng aceste limite de control s-au adoptat şi al doilea set de limite
denumite limite de aten ionare.
va fi respins ca neconform cu calitatea cerut cu o probabilitate α (riscul producătorului), iar

Prin intermediul acestor doi termeni se asigur faptul c o serie de probe cu AQL dat,
o serie de probe cu LQ dat va fi acceptat cu o probabilitate β (riscul consumatorului) (AQL <

LQ). Pe plan mondial se accept α = β = 5, 10 sau 15 %
Conform ISO 3961 şi NE 012-99, seria de probe va fi acceptat când este satisf cut
urm toarea inegalitate: ⎯x ≥ fck + λ S sau ⎯xmin. ≥ fck - k (8.1.)
λ - constant ce depinde de num rul de probe şi gradul de asigurare cerut;

unde: fck - rezisten a caracteristic la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului);
k – constant de acceptabilitate;
CUNOAŞTE σ
8.2.1. (CAZUL A) CALCULUL INDICATORILOR DE VARIA IE CÂND SE
În situa ia în care controlul de calitate

prin m surare a unui lot izolat trebuie efectuat,
fx(x)
P iar abaterea standard a caracteristicii controlate

este cunoscut , urm toarele informa ii trebuiesc
specificate atât U şi L cât şi AQL şi LQ.
Când este precizat limita inferioar a
specifica iei (L), lotul va fi acceptat când este
μ
x − kσ ≥ L
satisf cut urm toarea rela ie:
x1 x2 x
(8.2)
Probabilitatea de acceptare a lotului (Pa)
şi respins când nu va fi satisf cut rela ia.
În cazul în care este precizat doar
Riscul
1 producătorului
limita superioar a specifica iei (U), lotul va fi
x + kσ ≤ U
1-β PRP acceptat când este satisf cut urm toarea
rela ie: (8.3)
acceptare a lotului
Probabilitatea de

PRQ
0,5 unde: xi - caracteristica m surat a unit ilor i
α ⎯x - valoarea medie a lui xi;

CRP dintr-un eşantion de n unit i;
σ – abaterea standard a unui eşantion.

Riscul
0 consumatorului k –constant de acceptabilitate;
μ
ALQ LQ Calitatea lotului (0) U – limita superioar a specifica iei;
(x1) (x2)
L – limita inferioar a specifica iei.
Observa ie: În cazul în care ambele limite sunt
Figura 8-1. Curba caracteristicii operative specificate trebuiesc respectate ambele ecua ii.
57
unde: CRP – punct de risc al consumatorului, PRP – punct de risc al produc torului, PRQ –
riscul de calitate al produc torului
45
Procentul de realizare a clasei betonului
Abaterea de la valoarea prescrisă

Limită superioară a specificaţiei (U)
40
35
Linie central
30 Limită inferioară a specificaţiei (L)
25
20
15
10
0
0 20 40 60 80 100 120
Numărul curent al probei
Figura 8-2. Exemplu de eviden iere a cauzelor speciale
CUNOAŞTE σ
8.2.2. (CAZUL B) CALCULUL INDICATORILOR DE VARIA IE CÂND NU SE
Când controlul de calitate prin m surare a unui lot izolat trebuie efectuat şi abaterea
standard a caracteristicii controlate este necunoscut , urm toarele informa ii trebuie
specificate atât limita superioar (U) şi inferioar (L) a specifica iei cât şi AQL şi LQ.
Probele prelevate din n încerc ri sunt luate din efectivul lotului N cu caracteristicile
x1, x2, …xn , iar media este calculat dup cum urmeaz .
( )
Estimarea dintr-un eşantion a abaterii standard a unei popula ii este notat cu simbolul
S şi poate fi calculat dup cum urmeaz :
⎡ 1 ⎤
S=⎢ x12 + x 22 + x32 + ... + x n2 − n x 2 ⎥
1/ 2
⎣n −1 ⎦
(8.5.)
⎯x - valoarea medie a lui xi.

unde: xi - caracteristica m surat a unit ilor i dintr-un eşantion de n unit i;
Când este specificat limita inferioar a calit ii (L), lotul va fi acceptat când este
satisf cut urm toarea rela ie: x − kS ≥ L ⎯ (8.6.)
În cazul în care este specificat doar limita superioar de calitate (U), lotul va fi
acceptat când este satisf cut urm toarea rela ie: x + kS ≤ U (8.7.)
În cazul în care ambele limite sunt specificate trebuie respectate ambele ecua ii.
58
8.3. CURBELE CARACTERISTICILOR OPERATIVE (OC)
Teoria statistic a calcul rii riscurilor în cadrul controlului prin m surare se aplic în
cazul în care distribu ia frecven ei caracteristice m surate este normal sau aproape normal .
Gradul de protec ie al consumatorului furnizat de planurile de eşantionare individuale
(conform SR ISO 3951-1998) poate fi evaluat prin curbele caracteristicilor operative (OC)
Aceste curbe sunt stabilite pentru inspec ia normal utilizând metoda S, σ sau R,
folosind un plan de eşantionare.
pentru o specifica ie cu o singur limit , dar şi pentru cazul limitelor duble, cu o aproximare.
O distribu ie normal poate fi definit complet în func ie de media μ şi de abaterea
standard σ a popula iei valorilor; atunci când aceşti doi parametrii sunt cunoscu i, este posibil
de calculat probabilitatea cu care orice valoare m surat x se va situa între cele dou valori
date şi în particular, probabilitatea oric rei valori m surate de a se situa în afara unor limite
inferioare şi superioare date.
x−μ
În scopul tabel rii acestor probabilit i, valoarea m surat x este transformat într-o
Z=
σ
variabil normal standardizat Z astfel: (8.8.)
Figura 8-3. Distribu ia normal
Sursă: SR ISO 3951-1998
fx(x)
Prin intermediul acestei ecua ii se

68% reduce reprezentarea curbelor de distribu ie
normal la o form comun , simplificând
95% ecua ia curbei.
Atunci când curba de distribu ie
99,75%
normal a fost modificat prin m surarea
standard (σ = 1), frac iunea neconform va fi

abaterii de la media în unit i a abaterii
0 μ-3σ μ-2σ μ-σ μ μ+σ μ+2σ μ+3σ x raportat numai la abaterea standard.
L μ U Corespunz tor a fost conceput un

parametru de calitate (q), în raport cu una
fx(x)
din limitele specifica iei. Dac U, limita

superioar a specifica iei este dat , valoarea
U −μ
parametrului de calitate q, este:
qu = = zu
σ
(8.9)
iar când L, limita inferioar a specifica iei
μ−L
este dat , rela ia va fi:
qL = = −zL
σ
(8.10)
0 qL qu Figura 8-4. Distribu ia normal detaliat pe baza

σ σ
parametrului de calitate q
Capabilitatea procesului = ±3σ (9)
U −L
Indicele de capabilitate:
Cp = (10)
6S
59
⎡x − L U − x⎤
C pk = min ⎢ ⎥
⎣ 3S 3S ⎦
; (11)
Observa ie: Când media este egal cu mediana, atunci Cpk = Cp

Tabel 8.1. Valorile coeficientului de acceptabilitate func ie de valorile înregistrate în afara limitelor
specifica iei
Sursă: Juran J. M., Gryna F. M. 1993
Valoare înregistrat a
Proces Cp valorilor individuale in afara
limitelor specifica iei
fx(x)
0,5 13,36%
0,67 4,55%
fx(x)
1,00 0,3%
0
fx(x)
1,33 64 rezultate pe milion
0
fx(x)
1,63 1 rezultat pe milion
2 0
60
Întrucât exist coresponden a, de unu la unu, între frac iunea ce dep şeşte limita
specifica iei şi parametrul de calitate, se poate defini parametrul (k), care poate fi descris ca
fiind cea mai mic valoare a lui (q), socotit ca acceptabil (acesta fiind considerat ca o
Pentru o specifica ie cu o singur limit , dreapta AQL în planul μ , σ este dat de

caracteristic a procesului pentru eşantionarea de acceptare).
μ−L
rela ia:
qL = = k ⇒ μ = L + kσ
σ
(8.11.)
Pentru toate punctele situate deasupra acestei drepte, procentul mediu de
neconformit i al procesului va fi mai mic sau egal cu AQL (deci acceptabil). Pentru punctele
situate sub dreapt , acesta va fi neacceptabil.
μ Proces neacceptabil
μ Proces acceptabil
μ = U − kσ μ = L + kσ
Proces neacceptabil
Proces acceptabil
0 σ 0 σ
limita inferioar a specifica iei; μ , limita superioar a specifica iei; μ ,

Figura 8-5. Diagrama de acceptare numai pentru Figura 8-6. Diagrama de acceptare numai pentru
σ cunoscute σ cunoscute
Pentru o limit superioar unic , dreapta AQL în planul μ , σ este dat de rela ia:
U −μ
qu = = k ⇒ μ = U − kσ
σ
(8.12.)
Pentru toate punctele situate sub
μ
μ = U − k u σ Proces neacceptabil
aceast dreapt , procentul mediu de
neconformit i al procesului va fi mai mic
decât AQL (deci acceptabil). Pentru punctele
situate deasupra dreptei, acesta va fi
neacceptabil.
μ = L + k Lσ
Proces acceptabil
limite duble ale specifica iei; μ ,

Figura 8-7. Diagrama de acceptare numai pentru
σ cunoscute
σ
0
61
Figura 8-8. Zone de

inspec ia a
incertitudini de
m surare a unui
obiect; U –
valoarea
incertitudinii
Sursă: Philips D. Steven, Eberhadt R. Keith, 1997

În concordan cu recomand rile Comitetului mixt intraasocia ii CEB – CIB - RILEM
şi ISO, teoria deciziei statistice face diferen ierea determin rii calit ii betonului func ie de
criteriile de siguran ă şi economice avute în vedere. Astfel, fiecare decizie va fi luat func ie
de un anumit risc (probabilitatea acceptării lotului) (Pa) sau (probabilitatea respingerii
lotului) (Pr), cu privire la rezisten a betonului şi controlul economic al calit ii. Metoda de
baz privitoare la modalitatea de comparare a acestor criterii este metoda curbelor de
operare (OC), denumit şi curba operativ .
Prin aceasta se are în vedere faptul c fiec rui criteriu îi corespunde o anumit linie
OC (de eficacitate) într-o regiune a graficului, delimitându-se prin aceasta zona de siguran
(de acceptabilitate) şi zona neeconomic (de neacceptabilitate).
θ = P[ X ≤ f ck ] (8.13.)
Pr = 1 − Pa (8.14.)
θ * Pa = 0,05 ⇒ corespunz tor unui fractil de 5% (8.15.)
2
unde: X – rezisten a la compresiune a epruvetelor de beton (MPa, N/mm );
f ck - rezisten a caracteristic (MPa, N/mm2);
θ - frac iuni neconforme.
Figura 8-9. Curbe
de operare
pentru
tipul ⎯x ≥ fck
criterii de
+ λ Sn (n =
6, 15, 50).
Sursă: Taerwe L.,
1991
62
Figura 8-10.
Curbe de
delimitare a
zonelor de
procese
acceptabile
şi
neacceptabil
e.
Sursă: Taerwe L.,
1991
8.4. PROCEDEE DE CONTROL DE CONFORMITATE AL CALIT II

ÎN CONSTRUC II
Controlul de conformitate reprezint combina ia ac iunilor şi deciziilor ce trebuie luate

în scopul verific rii ca toate cerin ele, criteriile şi condi iile prestabilite s fie îndeplinite.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dac func ionarea unei unit i
sau a produc iei se desf şoar în conformitate cu regulile stabilite de reglement rile specifice.
Frecven a şi intensitatea controlului depind de consecin ele cauzate de unele posibile erori în
diferite stadii ale procesului de execu ie sau produc ie a betonului şi se stabilesc prin
programe de control ale factorilor implica i.
În cazul în care rezultatele determin rilor nu îndeplinesc condi iile de conformitate, în
cazul unor defecte de executare, datorit influen ei unor condi ii atmosferice sau în oricare
cazuri în care exist dubii cu privire la realizarea rezisten ei, trebuie efectuate încerc ri
suplimentare (prelev ri de carote, încerc ri nedistructive etc.) (NE 012-1999).
8.4.1. SISTEME DE VERIFICARE
Controlul de conformitate pentru betonul preparat în sta iile/fabricile de beton precum

şi pentru betonul preparat pe şantier, poate fi efectuat prin unul din urm toarele sisteme:
verificarea efectuată de o a ter ă parte şi verificarea efectuată de investitor.
8.4.1.1. VERIFICAREA EFECTUAT DE O A TER PARTE
În acest caz verificarea de conformitate este efectuat de un corp de control acreditat

de stat (organism independent de certificare a calit ii produselor folosite in construc ii), care
verific dac sunt îndeplinite condi iile formulate la controlul produc iei şi dac rezultatele
determin rilor confirm propriet ile cerute betonului (NE 012-1999).
Ca parte a acestei verific ri, corpul de control poate efectua determin rile pe epruvete
prelevate de acesta în timpul produc iei (execut rii) pentru a verifica rezultatele controlului
produc iei.
63
8.4.1.2. VERIFICAREA EFECTUAT DE INVESTITOR
În cazurile în care nu exist un sistem de control (certificare) aprobat, verificarea

trebuie efectuat de investitor sau reprezentantul autorizat al acestuia, utilizând personal
calificat corespunz tor. Controlul se face de c tre acesta prin verificarea rezultatelor
determin rilor efectuate pe epruvete prelevate în timpul produc iei (execut rii) pentru a fi
conforme cu cerin elor impuse betonului . Acest sistem de verificare poate fi aplicat numai
pentru betonul turnat pe şantier pentru construc ii de importan redus , beton de clas < C
16/20. (NE 012-1999)
1. Ammar C., Concrete conformity: a study of ENV 206 and NBN B15. pag. 501-535. Proceedings
of the Second International RILEM/CEB Syposium. Ghent 1991.
2. Holicky M., Vorlicek M., Draft of an ISO – Standard on statistical quality control. pag.473-480.
Proceedings of the Second International RILEM/CEB Syposium. Ghent 1991.
3. Juran J. M., Gryna F., Quality planning and analysis. Editura McGraw-Hill Inc., New York 1993.
4. Mikulic D., Pause Z., Skenderovic A., Ukrainick V., Quality control and acceptance criteria for
concrete and its ingrediants. pag. 480-490. Proceedings of the Second International RILEM/CEB
Syposium. Ghent 1991.
5. Taerwe L., Basic concepts for conformity control of concrete. pag. 491-500. Proceedings of the
Second International RILEM/CEB Syposium. Ghent 1991.
64
INTERPRETAREA REZULTATELOR ÎNCERC RILOR- INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE BAZ
CAPITOLUL 9. INTERPRETAREA REZULTATELOR

ÎNCERC RILOR - INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE
BAZ
Instrumentele şi tehnicile de baz folosite la îmbun t irea calit ii se pot clasifica
• instrumente pentru date numerice - deciziile luate sunt bazate pe date numerice de
dup cum urmeaz :
tipul diferen e, tendin e şi modific ri ale datelor numerice care se bazeaz pe
• instrumente pentru date care nu sunt exprimate numeric - datele înregistrate prin
interpret ri statistice;
intermediul acestor instrumente sunt folositoare în domeniul cercet rii, dezvolt rii şi
managementului.
Func ie de exprimarea datelor înregistrate exist o gam larg de instrumente şi
• formulare de colectare a datelor, folosite la colectarea sistematic a datelor în scopul

tehnici precum:
• diagrame de afinitate, folosite în scopul organiz rii pe grupe a unui num r mare de
ob inerii unei imagini clare a faptelor;
• benchmarking, utilizat pentru compararea unui proces sau mai multor procese similare
idei, opinii sau considerente referitoare la un anumit subiect;
• brainstorming, utilizat pentru identificarea solu iilor posibile ale problemelor şi a

în scopul identific rii posibilit ilor de îmbun t ire a calit ii;
• diagrama cauz -efect, folosit pentru analizarea şi comunicarea rela iilor din diagrama
modalit ilor de îmbun t ire a calit ii;
• diagrama de flux, folosit pentru descrierea unui proces existent sau pentru proiectarea
cauz -efect în scopul înlesnirii rezolv rii problemelor;
• diagrama arbore, utilizat pentru indicarea rela iilor dintre subiect şi elementele sale
unui proces nou;
• fişa de control, folosit pentru evaluarea stabilit ii procesului şi pentru determinarea

componente;
• histograma, folosit pentru reprezentarea grafic a configura iei de dispersie a datelor

momentului în care un proces necesit ajust ri;
şi pentru comunicarea vizual a informa iilor referitoare la comportarea procesului;

• diagrama Pareto, folosit pentru reprezentarea grafic , în ordinea importan ei, a
contribu iei fiec rei entit i la efectul total, în scopul clasific rii posibilit ilor de
• diagrama de dispersie, folosit pentru identificarea şi confirmarea rela iilor dintre dou
îmbun t ire;
ansambluri de date asociate, în scopul confirm rii rela iilor anticipate dintre acestea.
65
9.2. FIŞE DE CONTROL SHEWHART
Shewhart W. A. a propus îmbun t irea procedeelor de verificare a calit ii prin

măsurare sau atribute, utilizând metode statistice adecvate pentru analizarea şi minimizarea
dispersiei, prin analizarea proceselor prin compararea caracteristicilor produselor fabricate pe
aceeaşi linie de produc ie. Shewhart arat c parametrii unui proces nu trebuie regla i
permanent pentru a se men ine cât mai aproape de caracteristicile dorite, fiind suficient
detectarea anumitor tipuri de varia ii care necesit ac iuni de îmbun t ire.
Variabilitatea este inerent datorit cauzelor aleatoare (sau comune) care pot fi
numeroase, dar în general minore. Iar rezultatele observate în cadrul procesului, chiar dac
este stabil, nu sunt constante. Din aceast cauz sunt necesare stabilirea unor limite statistice
valide pentru a minimiza deciziile eronate ce conduc la supra sau subcontrol.
Varia iile procesului pot fi determinate, în principal, de dou tipuri de cauze (erori):
speciale (sau desemnabile) şi aleatoare (sau comune). În mod normal, într-un proces ar trebui
s fie prezente numai cauze din a doua grup . Iar, un proces, care se deruleaz f r cauze
speciale se afl într-o “fază de sub control”.
Obiectivul urm rit îl constituie detectarea cauzelor speciale ale dispersiei în cadrul
procesului, prin analizarea rezultatelor încerc rilor efectuate şi încadrate în limitele stabilite
dup considerarea variabilit ii inerente a procesului.
Evaluarea rezultatelor se face prin compararea valorilor sau modelelor uneia sau mai
multor statistici calculate pe o serie ordonat de eşantioane sau subgrupuri cu limite de
control. Exist o varietate de fişe de control specifice, fiecare conceput în func ie de tipurile
de decizii ce trebuie luate, de natura datelor şi de tipul statisticii utilizate.
Fişele de control pot fi utilizate atât pentru datele ob inute prin măsurare, cât şi
pentru datele ob inute prin atribute.
În cazul primelor date, acestea reprezint observa ii ob inute prin m surarea şi
înregistrarea m rimii numerice a unei caracteristici pentru fiecare unitate din grupul
Prima se refer la m sura localiz rii (media subgrupului sau eşantionului⎯x, sau mediana
considerat. În acest caz, se utilizeaz în general dou tipuri de fişe de control prin m surare.
acestuia), iar a doua se refer la m sura împr ştierii observa iilor în cadrul eşantionului sau
subgrupului (amplitudinea R sau abaterea standard a eşantionului S).
În cazul celei de a doua categorii de date se utilizeaz fişa de control prin atribute
care se refer la propor ia unei anumite clasific ri specificate, bazându-se pe distribu ia
binomială.
Principalele tipuri de fişe sunt: fişa de control Shewhart, fişa de control pentru
acceptare şi fişa de control adaptabilă.
- fişa de control Shewhart este utilizat în principal la determinarea conformit ii
procesului;
- fişa de control pentru acceptare este conceput special pentru acceptarea
procesului;
- fişa de control adaptabilă este utilizat pentru a regla procesul prin anticiparea
tendin elor şi efectuarea de ajust ri prin anticipare pe baza previziunilor .
În cele ce urmeaz se va prezenta pe larg fişa de control tip Shewhart (Shewhart
Control Chart) (conform SR ISO 7966, ISO 8258:1991) - instrumentul de îmbun t ire al
oric rui procedeu. Aceasta prezint istoricul, permite supravegherea, analizeaz faptele,
separ cauzele, eviden iînd produc torului ac iunile de îmbun t ire necesare şi vizualizând
progresele efectuate.
Fişa de control este instrumentul de baz pentru Controlul Statistic al Procedeelor
(CSP) (din limba englez – Statistical Process Control SPC). Aceast metod se poate aborda
din punct de vedere matematic sau pragmatic.
66
Fişa de control este un instrument grafic prin care se poate realiza o comparare a
rezultatelor performan elor procesului analizat, în func ie de limitele impuse ale controlului
statistic, materializate prin linii de referin în interiorul graficului trasat. Prin intermediul
fişei se diferen iaz cauzele speciale de cele comune prin intermediul limitelor impuse.
Valorile acestora sunt calculate probabilistic astfel încât s existe o probabilitate sc zut de
realizare a cauzelor aleatoare, dar nu şi de realizare a celor speciale. Când varia ia dep şeşte
limitele stabilite, trebuie investigat mai departe procesul, iar când nu dep şeşte limitele
admise atunci, se presupune c sunt prezente numai cauze comune.
În continuare se va detalia modalitatea de studiere a controlului clasei de rezisten a
betonului prin intermediul fişei de control.
9.2.1. METODOLOGIA DE REALIZARE A CONTROLULUI CALIT II
Orice procedeu este caracterizat prin faptul c anumi i parametrii variaz aleator
(imprevizibil) în jurul unei valori centrale (centraj şi dispersie), într-o propor ie care îi este
proprie. În mod ideal valoarea medie⎯x a unei fişe de control este aceeaşi valoare int .
Dispersia procedeului este cu atât mai mare, cu cât fluctua iile pe care la determin
sunt mai importante. Cauzele acestora sunt inerente procedeului şi fixeaz limite în interiorul
c rora este greu de prezis comportamentul acestuia. Cauzele comune nu se pot suprima, dar se
pot reduce considerabil.
Datele culese pentru un procedeu, dup caz, permit s se calculeze:
̇ valoarea central (în general media aritmetic ) a r spunsului;
̇ valorile extreme (superioar şi inferioar ) ale r spunsului.
Limitele de control se bazeaz pe un multiplu de σ - abaterea standard a statisticii
reprezentate, inându-se seama de⎯R –amplitudinea rezultatelor ob inute şi/sau ⎯x – media
valorilor înregistrate. Valorile⎯R şi ⎯x sunt transpuse pe grafice diferite inându-se cont de
dispunerea acestora tot la ± 3σ .
a. Calculul indicatorilor de varia ie când se cunoaşte abaterea standard (σ)

Formulele pentru determinarea acestor limite sunt:
Limita inferioar a specifica iei (L), va fi: L = ⎯x - A2⎯R

Limita superioar a specifica iei (U), va fi: U = ⎯x + A2⎯R
(9.1.)
(9.2.)
_
unde: x – media rezultatelor ob inute;
_
R - media amplitudinea rezultatelor ob inute;
A2 – constant .
Limita inferioar a specifica iei (L), va fi: L= D4 ⎯R

b. Calculul indicatorilor de varia ie când se cunoaşte amplitudinea (r)
Limita superioar a specifica iei (U), va fi: U = D3⎯R

(9.3.)
(9.4.)
unde: ⎯ x – media rezultatelor ob inute;
_
⎯ R - media amplitudinea rezultatelor ob inute;

_
D3, D4 – constante.
Amplitudinea (R) reprezint diferen a dintre valoarea maxim şi valoarea minim a
unui grup de date. ⎯R reprezint media mai multor amplitudini.
Observa ie:
Valori extreme nu trebuie dep şite de datele procedeului, dac acele cauze care
determin varia ii de o parte şi de alta a unei valori centrale sunt strict aleatorii. În caz contrar,
intervin cauze nealeatorii care arat c procedeul nu este controlat. Cauzele speciale pot fi de
tipul: schimbarea furnizorului de materiale, livrarea unui lot care nu corespunde specifica iilor
etc. A detecta şi a elimina aceste cauze înseamn a ine sub control procedeul, prin încadrarea
67
varia iei rezultatelor încerc rilor între valorile extreme ale specifica iei calculate, putem
afirma c procedeul este stabil.
Tabel 9-1. Constante pentru fişe de control ⎯ x şi R
_
Sursă: Juran J. M., Gryna F. M. 1993.

Num r prob
A2 D3 D4
n
2 1,880 0 1,128
3 1,023 0 1,693
0,729 0 2,059
4
5 0,577 0 2,326
6 0,483 0 2,534
7 0,419 0,076 2,704
8 0,373 0,136 2,847
9 0,337 0,184 2,970
10 0,308 0,223 3,078
11 0,285 0,256 1,744
12 0,266 0,284 1,717
13 0,249 0,308 1,692
14 0,235 0,329 1,671
15 0,223 0,348 1,652
9.2.2. FIŞE DE CONTROL PENTRU VERIFICAREA CALIT II BETOANELOR
•
Fişele de control pentru verificarea calit ii prin m surare se pot realiza în func ie de:
valoarea median / amplitudine - prezint interes pentru c nu necesit nici un
calcul şi ea este utilizat pentru a clarifica o anumit problem , în cazul începerii unui
procedeu şi pentru g sirea cauzelor speciale;
• valoarea medie / amplitudine - este cea mai utilizat datorit posibilit ii realiz rii
• valoarea medie / abaterea tip - este cea mai exigent dar nu se utilizeaz decât atunci
unui control sau a supravegheri rapide a procesului;
când se dispune de un procedeu sub control şi de un sistem de calcul informatizat.
9.2.3. PRINCIPALELE OPERA II NECESARE REALIZ RII UNEI FIŞE DE

CONTROL
• se identific şi se descrie procedeul (intr ri, ieşiri, transformarea produsului);

• se alege variabila de m surat / num rat (⎯x – media citirilor unui eşantion şi R –
• se alege metoda de colectare a datelor şi tipul de fiş (⎯x sau R);

amplitudinea citirilor unui eşantion );
•
•
se ob in informa ii despre fiş ;
se traseaz treptat graficul (fig. 9-16) (concomitent cu completarea buletinului care
consemneaz toate evenimentele speciale şi care se va utiliza la analiza cauzelor speciale
fig. 9-17);
68
σ
A
σ
B Limit superioar a specifica iei (U)
C σ
Linie central (LC) σ
σ
C
Limit inferioar a specifica iei (L)
σ
B
A
Figura 9-1. Diagrama⎯x pentru identificarea cauzelor speciale
Tabel 9-2. Buletinul procedeului
Buletinul procedeului
Caracteristicile fişei de control: Pagina:
Data Ora Observa ii Data Ora Observa ii
•
•
se calculeaz valoarea central (sau Linia Central LC);
se calculeaz valorile extreme (Limita superioar U şi limita inferioar L a specifica iei);
•
•
se trec valorile în fiş ;
•
se g sesc cauzele speciale în urma examin rii fişelor de control;
•
se analizeaz cauzele speciale (metoda de tratare a problemelor);
•
se implementeaz ac iuni corective;
•
se elimin subgrupele de date corespunz toare cauzelor speciale tratate;
se recalculeaz valorile medii şi extreme şi se reîncepe de la punctul 9 pân la dispari ia
cauzelor speciale.
9.2.4. IDENTIFICAREA ŞI ÎNL TURAREA CAUZELOR SPECIALE
Nelson L.S. (1985) în “Journal of Quality Technology“ preciza c prezen a unor cauze
speciale este indicat de punctele reprezentative aflate în afara limitelor de control (limita
superioar şi inferioar de control). De asemenea, cauzele speciale pot fi g site în interiorul
limitelor de control (conform fig. 9-1, 9-2).
Reperele vizuale (fig. 9-2) pentru g sirea acelor tipuri de cauze (intervalele LC / U şi
LC / L sunt împ r ite în trei zone A, B, C), ele fiind:
a. un punct dup linia A;
b. succesiunea de 9 puncte în partea C;
c. serie ascendent sau descendent de 6 puncte succesive;
d. succesiunea de 14 puncte alternative în jurul liniei centrale;
e. 2 din 3 (sau 3 din 7 sau 4 din 10) puncte succesive care fac parte din A şi se situeaz de
aceeaşi parte a liniei centrale;
f. 4 din 5 (sau peste) puncte succesive care fac parte din B şi se situeaz de aceeaşi parte a
liniei centrale;
g. succesiunea de 15 puncte de o parte sau de alta a liniei centrale în partea C;
h. succesiunea a 8 puncte de o parte şi de alta a liniei centrale.
69
Figura 9-2. Tipuri de cauze speciale care apar în uzual în cadrul fişelor de control.
Sursă: Juran J. M., Gryna F. M. 1993.
1. Alexis J., Metoda Taguchi. Editura Tehnic , Bucureşti, 1999.

2. Ammar C., Concrete conformity: a study of ENV 206 and NBN B15. Proceeding of the Second
International RILEM/CEB Symposium, Ghent, 1991, pag. 501-534.
2002.
5. Dinu D., Incertitudinea de m surare. Instrumentistul Nr. 2/2000, pag. 7-11.
National Institute of Standards and Technology. Volume 102, Number 6 November–December
1997.
8. Ehrlich C. D., Rasberry S.D., Metrological timelines in tracebility. Vol. 103, no. 1., Jan.-Feb 1998.
Journal of research of the National Institute of Standards and Technology.
9. Estler W. Tyler, Uncertainty Analysis for Angle Calibrations Using Circle Closure. Journal of
Research of the National Institute of Standards and Technology. Vol. 103, 141 (1998). Number 2,
March–Aprilie.
10. Fletcher J., Misleading accuracy statements. Elcometer Quality Today, July 1998.
70
11. Guner A., Dawod A.M., Function of control standard in optimized mix design of concrete.
Proceeding of the Second International RILEM/CEB Symposium. Ghent, 1991, pp. 105-112.
12. Juran J. M., Gryna F. Quality planning and analysis. Editura McGraw-Hill Inc., New York 1993,
pag. 1-15, pp. 377-402.
13. Iacobescu A., Tehnologia Materialelor. Editura Academiei Fortelor Terestre, 2003.
14. Ilinoiu G., Contributions to the implementation of technologies and modern procedures for the
protection and rehabilitation of construction members. Ph.D. Thesis, 2000, Technical University
of Civil Engineering of Bucharest.
15. Ilinoiu G., Procedee de verificare a calit ii betonului prin m surare. Comunicare ştiin ific .
Republica Moldova, Chişin u. Conferin a Tehnico - Ştiin ific Jubiliar -Tehnologii Moderne în
Construc ii, 24-26 Mai 2000, pag. 260-265.
16. Ilinoiu G., Optimiz ri parametrice ale criteriilor de conformitate a clasei de rezistenta a betoanelor.
Nr. 1, Antreprenorul (2001), pag. 11-15. Revista Asocia iei Române a Antrepenorilor de
Construc ii.
17. Ilinoiu G., Quality of concrete. Code Study NE 012-99. Nr. 3, Buletin AICPS (2001), pp. 114-120.
Revista Asocia iei Inginerilor Constructori Proiectan i Structuri.
18. Ilinoiu G., Decision making modelling of concrete requirements. Dimensi Teknik Sipil, Indonesia.
Research Center of Petra Christian University. Vol. 3, no. 2, September 2001, ISSN 1410-9530.
19. Ilinoiu G., Criterii de m surare a conformit ii betoanelor. Construc ii Civile şi Industriale Anul
IV, Nr. 41 Mai 2003, pag. 14-20.
20. Ilinoiu G., Modelarea incertitudinilor de m surare a calit ii betoanelor. Construc ii Civile şi
Industriale Anul IV, Nr. 44 August 2003, pag.16-21.
21. Ilinoiu G., Criterii de realizare a conformit ii betoanelor. Buletin AICPS, 2/2003, pag. 49-55.
ISSN 1454-928X.
22. Ilinoiu G., Verificarea calit ii betoanelor prin m surare. Construc ii Civile şi Industriale Anul IV,
Nr. 46 Octombrie 2003, pag. 6-10.
23. Ilinoiu G., Criterii de m surare a conformit ii betoanelor. Construc ii Civile şi Industriale, ANUL
iv, NR. 41, 2003,. pag. 14-20.
24. Frenz H., Calculul impreciziei de m surare pentru procedeele mecano-tehnologice de verificare.
Varianta a-3-a. Facultatea Gelsenkirchen, 2003.
25. Lungu D., Ghiocel D., Metode probabilistice în calculul construc iilor. Editura Tehnic , Bucureşti
1982. pag. 83-87; 120-138.
26. Nelson L. S., Interpreting Shewhart Charts. Journal of Quality Technology. Vol. 17, No. 2, pag.
114-116.
Tehnic , Bucureşti, 1998.
28. Phillips S.D., Estler W. T., Levenson M. S., Eberhardt K. R., Calculation of measurement
uncertainty using pror information. Vol. 103. No. 6, Nov-Dec. 1998. Journal of research of the
National Institute of Standards and Technology.
29. Philips D. Steven, Eberhadt R. Keith, Guidelines for Expressing the Uncertainty of Measurement
Results Containing Uncorrected Bias. Journal of Research of the National Institute of Standards
and Technology, Volume 102, Nr. 5, Sept.-Oct. 1997, pag. 577-585.
30. Popescu V., P t rniche N., Chesaru E., Calitatea şi siguran a construc iilor. Editura Tehnic , 1987.
31. Proceedings of Second International RILEM/CEB Symposium. Ghent June 12-14, 1991. Quality
control of concrete structures. Editura E&FN SPON. Cambridge, Great Britain. pag. 367-374;
439-448.
32. Ştef nescu - Goanga A., Încerc rile mortarului, betonului şi materialelor componente. Editura
Tehnic 1983. pag. 187-215; 260-272.
33. Nelson L.S., Interpreting Shewhart Charts. Journal of Quality Technology. Vol. 17, No. 2, pag.
114-116.
34. Nelson L.S., The Shewhart control chart-test for special causes. Journal of Quality
35. Technology, Vol. 16, no. 4, 1984, pp. 237-239.
36. Taerwe L., Basic Concepts for conformity control of concrete. Proceeding of the Second
International RILEM/CEB Symposium, Ghent, 1991, pp. 491-500.
71
37. STAS 1799-1988. Construc ii din beton. Tipul şi frecven a verific rilor calit ii materialelor şi a
betoanelor destinate execut rii lucr rilor de construc ii.
38. SR ISO 3951/1998. Sampling procedures and charts for inspection by variables for percent
nonconforming.
nonconforming.
40. SR ISO 7966/1999. Acceptance control charts.
43. SR ISO 8423+C1/1997. Sequential sampling plans for inspection by variables for percent
nonconforming (known standard deviation) and with the incorporation of Technical Corrigendum
1, Cor. 1:1993.
1, Cor. 1:1993.
45. NE 012-1999. Cod de Practic pentru Executarea Lucr rilor din Beton, Beton Armat şi Beton
Precomprimat.
46. SR ISO 9000/1996 –Partea 1: “Standarde pentru Managementul Calit ii şi Asigurarea Calit ii.
Ghid pentru Selec ie şi Utilizare”.
47. SR ISO 9000/1995 –Partea 2, 3: “Standarde pentru Conducerea Calit ii şi Asigurarea Calit ii”.
48. SR ISO 9001/1997: “Model pentru Asigurarea Calit ii în Proiectare, Dezvoltare, Produc ie,
Montaj şi Service”.
49. SR ISO 9002/1995: “Model pentru Asigurarea Calit ii în Produc ie, Montaj şi Service”.
50. SR ISO 9003/1995: “Model pentru Asigurarea Calit ii în Inspec ii şi Încerc ri Finale”.
51. SR ISO 3951/1998: “Proceduri şi Tabele de Eşantionare pentru Inspec ia prin M surare pentru
Procent de Neconformit i”.
52. SR ISO 8423 + C 1 / 1997: ”Planuri de Eşantionare Secven ial pentru Inspec ia prin M surare
prin Procent de Neconformit i (Abaterea Standard Cunoscut )”.
53. SR ISO 7870/1999: “Fişe de Control. Ghid General şi Introducere”.
54. SR ISO 7966/1999: “Fişe de Control pentru Acceptare”.
55. SR ISO 8258/1998: “Fişe de Control Shewhart”.
56. ENV – 206: “Beton – nivele de performan , producere, punere în oper şi criterii de
conformitate”.
57. CEB – FIP / 1990, nr. 205, partea D – “Tehnologia Betonului”.EUROCOD 2 – “Calculul şi
alc tuirea structurilor din beton”.
72
MODELE ŞI EXEMPLE DE PRELUCRARE A DATELOR EXPERIMENTALE
CAPITOLUL 10. MODELE ŞI EXEMPLE DE

PRELUCRARE A DATELOR EXPERIMENTALE
10.1. EVALUAREA CONFORMIT II REZISTEN EI LA

COMPRESIUNE A BETONULUI
Într-un şir de m sur tori asupra rezisten elor la compresiune a unor epruvete cubice de beton,
cu clasa de rezisten C 12/15, s-au ob inut valorile din tabelul 1. S se calculeze: frecven a
absolut şi relativ , media aritmetic , abaterea standard şi rezultatul m sur torii.
Tabel 10-1. Exemplu valori înregistrate pe epruvete
Nr. crt. Dimensiune epruvet For (KN) Rezisten înregistrat (MPa;
epruvet cubic N/mm2)
(mm)
1 710 35,8
2 700 39,2
3 720 34,6
4 660 27,6
5 660 37,1
6 670 33,3
7 680 32,8
8 680 34,1
9 670 27,9
10 690 24,4
150 x 150
11 670 27,8
12 660 33,5
13 700 35,9
14 690 39,7
15 700 28,5
16 690 30,3
17 690 31,7
18 670 32,2
19 690 36,8
20 680 30,1
În scopul interpret rii mai uşoare a rezultatelor la compresiune ale epruvetelor de
beton se vor folosi metode grafo-analitice sub form de histograme.
10.1.1. REPARTI IA FRECVEN EI
Principalele opera ii necesare tras rii histogramei sunt:

- Întocmirea tabelului de date primare (Tabel 10-1).
- Ordonarea în sens cresc tor a valorilor din tabelul de date primare şi stabilirea, pe baza
formulei [10-1] a intervalelor de grupare (clase).
Tabel 10-3. Ordonarea în sens cresc tor a valorilor înregistrate
Nr. crt. Rezisten înregistrat
(MPa; N/mm2)
1 24,4
73
2 27,6
3 27,8
4 27,9
5 28,5
6 30,1
7 30,3
8 31,7
9 32,2
10 32,8
11 33,3
12 35,5
13 34,1
14 34,6
15 35,8
16 35,9
17 36,8
18 37,1
19 39,2
20 39,7
Pentru un şir n de m sur tori, cu valori cuprinse între x n max şi x n min lungimea
− x n min
intervalului de grupare d se calculeaz conform rela iei Sturges:
d = n max
x
1 + 3,22 log n
(10.1.)
Repartizarea pe clase se poate realiza simplificat, respectând urm toarea regul

empiric , func ie de num rul de rezultate (n) - pentru alegerea num rului de clase (k)
n ≤ 25
Tabel 10-4. Repartizarea pe clase func ie de num rul de probe
25 ≤ n ≤ 100
k=5
k≈ n
n > 100 k ≈ 1+4,5 lg n
Intervalul clasei = Amplitudinea/ Num rul clasei
Intervalul clasei = (x max – x min)/ Num rul clasei
Intervalul clasei = (39,7 – 24,4) / = 2,55
- Înl turarea, dac este cazul, a valorilor aberante. Valoarea aberant (o observa ie
îndep rtat ) este aceea care pare a se abate considerabil de celelalte observa ii din
eşantionul în care apare. O singur valoare aberant , chiar dac se g seşte în interiorul
limitelor specifica iei, poate determina o creştere a variabilit ii, modific media şi
conduce la respingerea lotului. Când se observ o valoare aberant , se va realiza un
test pentru valori aberante, realizat independent de decizia de acceptabilitate a lotului.
Aceast decizie se va lua numai cu acordul produc torului şi beneficiarului. (SR ISO
3951-1998)
- Determinarea num rului de date ni corespunz tor unei clase; num rul de m sur tori ni
pentru care se ob in valori cuprinse într-un interval de grupare sau clasa se numeşte
frecven absolut .
- Calculul frecven ei relative ca raport al frecven ei absolute ni şi al num rului total de
m sur tori n.
- Num rul total de m sur ri se mai numeşte şi volum al selec iei.
Daca se construieşte o diagrama formata din dreptunghiuri având baza egala cu
intervalul de grupare, iar în l imea propor ional cu frecventa (absoluta sau relativa),
se ob ine o histograma (fig. 10-2).
74
- Unind prin segmente de dreapta (care formeaz o linie frânta) mijloacele superioare
ale dreptunghiurilor histogramei, se ob ine poligonul de frecventa. (fig. 10-1.)
Tabel 10-5. Centralizare rezultate
Interval de Limitele Media clasei Frecven a Frecven a Frecven a de
grupare claselor absolut relativ sume relative
(clasa)
1 23-26 24,5 1 1/20= 0,05 0,05
2 26-29 27,5 4 4/20 = 0,2 0,25
3 29-32 30,5 3 3/20 = 0,15 0,4
4 32-35 33,5 6 6/20 = 0,3 0,7
5 35-38 36,5 4 4/20 = 0,2 0,9
6 38-41 39,5 2 2/20 = 0,1 1
Histograma
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
0.35
0.3
0.25
Frecventa
0.2
0.15
0.1
0.05
0
32 41
Limite clase
Figura 10-1. Histograma
Repartitia frecvente sumelor

1
0.8
0.6
f(x)
0.4
0.2
0
26 29 32 35 38 41
Limite clase
Figura 10-2. Reparti ia frecven elor sumelor
10.1.2. FIŞA DE CONTROL SHEWHART
75
Buletin de sinteza a rezultatelor inregistrate in urma incercarii epruvetelor pentru clasa de rezistenta a betonului C25/30
Valori Clasa de
Σ xi xi =x1 +x2 +x3 Σ xi standard de varia ie λ  K

inregistrate ale Numar Numar Media rezistenta Limita Limita
Epruvete
Abaterea Coeficientul
rezistentei la total total 2 2 2 2 2 valorilor a inferioara a superioara a
Nr. Crt.Proba
compresiune ale probe epruvete7 inregistrate betonului specificatiei specificatiei
S(N/mm2) empiric cv
epruvetelor N n xn fck L (N/mm 2) U (N/mm 2)
2 2
(N/mm ) (N/mm )
1 x1 35.8 27 37.35
2 1 x2 39.2 109.6 4015.44 27 37.35
3 x3 34.6 27 37.35
4 x1 27.6 27 37.35
5 2 x2 37.1 98 3247.06 27 37.35
6 x3 33.3 27 37.35
7 x1 32.8 27 37.35
8 3 x2 34.1 94.8 3017.06 27 37.35
9 x3 27.9 27 37.35
10 x1 24.4 27 37.35
11 4 x2 27.8 7 20 85.7 2490.45 21667.23 32.67 4.15 0.127 1.77 3 30 27 37.35
12 x3 33.5 27 37.35
13 x1 35.9 27 37.35
14 5 x2 39.7 104.1 3677.15 27 37.35
15 x3 28.5 27 37.35
16 x1 30.3 27 37.35
17 6 x2 31.7 94.2 2959.82 27 37.35
18 x3 32.2 27 37.35
19 x1 36.8 27 37.35
20 7 x2 30.1 66.9 2260.25 27 37.35
21 x3 27 37.35
76
Repartizarea rezultatelor încercărilor înregistrate pe epruvete cubice de beton

C25/30
45
40
Rc (MPa; N/mm2)
35
Proba n
30
25 Limita inferioara a
20 specificatiei L (N/mm 2)
15 Limita superioara a
10 specificatiei U (N/mm 2)
5 fck
0
10
13
16
19
22
25
28
31
34
37
40
43
46
1
Nr. Probă
Figura 10-3. Repartizarea rezultatelor încerc rilor pe epruvete cubice de beton C 25/30
10.1.3. METODA GRAFIC PENTRU LIMITE DUBLE SEPARATE ALE

SPECIFICA IEI
PROCEDURI ŞI TABELE DE EŞANTIONARE PENTRU INSPEC IA PRIN

M SURARE PENTRU PROCENT DE NECONFORMIT I (SR ISO 3951)
Continuare exemplu nr. 1. Într-un şir de m sur tori asupra rezisten elor la compresiune a
unor epruvete cubice de beton, cu clasa de rezisten C 12/15, s-au ob inut valorile din tabelul
1. S se calculeze: efectivul eşantionului, limitele specifica iei (superioar U şi inferioar L),
abaterea standard, graficul de acceptare pentru limite duble separate ale specifica iei.
Informa ii necesare Date ob inute
Efectivul eşantionului 20
α = β = 5%
Num r probe 7
Nivel de calitate acceptabil (conform NE 012-1999)
Media eşantionului 32,67 N/mm2
Abaterea standard 4,15 N/mm2
Limitele specifica iei U 37,35 N/mm2
L 27 N/mm2
Constant care depinde de num rul de probe şi gradul de asigurare cerut λ

Constanta de acceptabilitate k 3
1,77
μ
Rc (MPa)
μ = U − k u σ Proces neacceptabil Proces neacceptabil
X = fck - λS
μ = L + k Lσ
Proces acceptabil
Zona acceptabila
X = fck +λS Proces acceptabil
X = fck - K
0 σ 0 S (MPa)
Figura 10-4. Diagrama de acceptare numai pentru limite duble ale specifica iei; μ , σ cunoscute
Sursă: SR ISO 3951 şi NE 012 –1999
77
Diagrama de acceptare pentru 56.39

limite duble ale specificaţiei
7 probe be beton (20 epruvete cubice 150x150 mm), clasa C25/30
49.04
y = 7.348x + 26.996 xmediu = 15,15 MPa
40 41.69
37.35 S = 3,27 MPa
35 34.34 xmediu=fck+lS
30 30 30 30 30 30 30 xmediu=fck-lS
27 (xmediu;S)
Rc (MPa)
25 xmin = fck - k
22.66
20
y = -7.35x + 37.35 15.31
15
10 7.97
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7
S (MPa)
Figura 10-5. Diagrama de acceptare numai pentru limite duble ale specifica iei beton clasa C 25/30
10.2. EVALUAREA OMOGENIT II PRIN DETERMINAREA

INCERTITUDINII DE M SURARE DAT DE DISPERSIA
COMPONEN ILOR ÎN AMESTECUL DE BETON
Modelarea statistic a propriet ilor betonului este calea cea mai sigur de interpretare
a rezultatelor încerc rilor experimentale, pentru a se stabili criterii de calitate şi control a
omogenit ii betonului. Între varia iile rezultatelor determin rilor şi variabilitatea
propriet ilor betonului, respectiv a rezisten elor existând concordan .
Principalele metode de determinare a omogenit ii betonului sunt.
a. aprecierea unor propriet i ale betonului în stare proasp t (consisten a,
coeziunea, stabilitatea, segregarea, tendin a de separare a apei etc.) sau în stare
înt rit (rezisten a la compresiune, întindere, impermeabilitate, gelivitate, contrac ie
la uscare etc.);
b. evaluarea dispersiei în amestec a componen ilor betonului (ciment, ap , agregat şi
aer inclus).
10.2.1. EVALUAREA OMOGENIT II PRIN APRECIEREA UNOR PROPRIET I

ALE BETONULUI ÎN STARE ÎNT RIT , PRECUM REZISTEN A LA
COMPRESIUNE
Conform C 140-1986, NE 012-1999 şi NE 013-2002 determinarea omogenit ii se

realizeaz în func ie de valorile exprimate în N/mm2 ale abaterii standard (S) şi a rezisten ei
medii la compresiune (xn), conform tabel 1.
Tabel 10-6. Grad de omogenitate, raportat la abatere şi rezisten medie, conform C 140-1986
Grad de omogenitate S
R
I < 0,670
II 0,670…0,975
III > 0,975
unde: S – abaterea standard determinat pentru minimum 15 rezultate înregistrate, într-o perioad
de minimum 3 luni.
R – rezisten a medie
Tabel 10-7. Grad de omogenitate, raportat la abatere şi rezisten medie, conform NE 012-1999
78
xn
I < 0,670
II 0,670…0,975
III > 0,975
unde: S – abaterea standard determinat pentru minimum 16 rezultate înregistrate, într-o
perioad
de minimum 3 luni.
xn – rezisten a medie
Tabel 10-8. Grad de omogenitate, raportat la abatere şi rezisten medie, conform NE 013-1999
xn
I < 0,670
II 0,670…0,975
III > 0,975
Valoarea medie a rezultatelor (⎯x) este dat de media aritmetic a rezultatelor
∑
x1 + x 2 + x 3 + ... + x n
individuale xi pentru n încerc ri:
⎯x =
n
= (1/n) xi (10.2.)
n i =1
∑x Fi
sau, în cazul unei distribu ii a valorilor cu frecven e F 1, F 2, F 3…F n:
⎯x =
n
(10.3.)
i =1
∫
sau, pentru o variabil continu :
⎯x =
+∞
x f(x) dx (10.4.)
−∞
Abaterea standard Sn corespunz toare pentru x procese (S2 p tratul abaterii standard –
∑ (x )
dispersia) este exprimarea valoric a variabilit ii (dispersiei) în jurul mediei .
− xn
S = λS n = λ
2
n −1
i
(10.5.)
unde: ⎯xn - valoarea medie a rezisten elor ob inute a n eşantioane;
n – num rul total de probe;
S - abaterea standard a unui eşantion;
Sn - abaterea standard, se determin pentru un num r minim de 16 rezultate înregistrate într-o
λ - coeficient func ie de num rul de probe (rezultate) analizate. (Tabel 10.9.)

perioad de maximum 3 luni.
Dispersia rezultatelor indicând m sura omogenit ii lotului de beton, o valoare mic

reprezentând un lot uniform. Acest coeficient nu depinde de tipul betonului, doar de varia ia
relativ a parametrilor betonului. Pe plan mondial (RILEM, NIST, ASTM, ACI ), se
consider valoarea dispersiei ca fiind corespunz toare dac se încadreaz între maximum 6%
şi 8 %, func ie de lucrabilitatea betonului şi tipul de malaxor folosit.
Tabelul 10-9. Valorile λ func ie de num rul de n probe
≥30
Sursă: NE 012-1999, NE 013-2002
27
λ
n 16 17 18 19 20 22 24 26
1,14 1,125 1,11 1,095 1,08 1,06 1,04 1,02 1,01 1,00
pentru valori corectate, în locul lui n sa ia n-1 (corec ia Bessel) corec ie care se poate neglija
pentru n > 30. Pentru uşurin a calculului se foloseşte expresia:
79
x12 + x 22 + ... + x n2
S2 = − x2 (10.6.)
n
Coeficientul de varia ie cv reprezint raportul dintre abaterea standard şi valoarea
cv = (S / ⎯x )
medie a variabilei cercetate experimental:
(10.7.)
Figura 10-6.
Repartizarea rezultatelor încerc rilor înregistrate Exemplu grafic
pe epruvete cubice de beton C12/15, dozaj ciment de varia ie a
300 kg/mc, ciment II A-S 32,5R rezultatelor la
compresiune
40 înregistrate pe
epruvete cubice
Rc (MPa; N/mm2)
35 Proba n
de beton C
30 xn-2Vxn 12/15, dozaj
ciment 300
25 xn+2Vxn kg/m3, tip
ciment II A-S
20 xn 32,5 şi
încadrarea
15
acestora între
11
13
15
17
1
Nr. Probă limitele impuse

de NE 012-1999
Cu ajutorul dispersiei (coeficientului de varia ie) se poate stabili care este valoarea
minim care poate ap rea cu o anumit probabilitate pentru cantitatea de beton din care s-au
luat probele: aceast valoare este corespunz toare unei anumite probabilit i. Se ia în
considerare probabilitatea de 90%, ceea ce înseamn c 90% din rezisten ele betonului
examinat au o valoare mai mare sau egal cu rezisten a caracteristic , iar în restul de 10%,
denumit risc pot ap rea rezisten e mai mici decât rezisten a caracteristic . Dar numai în
situa ia în care aceste rezultate se afl în afara intervalului de încredere X n ± 2 X n
2
(N/mm ).
σ (q )
Observa ie: Teoretic pentru determinarea intervalului de încredere în cazul distribu iei normale se
consider limitele fiind date de μq = xi ± t (10.8.)
unde: μq - media teoretic a distribu iei de probabilitate a m rimii q care variaz în mod
n
aleatoriu;
x i - estima ie a valorii m rimii de intrare xi egal cu media aritmetic sau
σ (q) - abaterea standard;

experimental a n observa ii repetate independente;
t – coeficient al distribu iei;

10.2.2. EVALUAREA OMOGENIT II PRIN DETERMINAREA INCERTITUDINII

DE M SURARE DAT DE DISPERSIA COMPONEN ILOR ÎN AMESTEC
Incertitudinea de m surare se calculeaz conform "Ghidului pentru evaluarea

incertitudinii de măsurare" (Guide to the expression of uncertainty in measurment) (SR ENV
13005-2003) şi a actelor europene în vigoare (ENV 13005-1999, DIN EN ISO/IEC 17025).
În func ie de metoda folosit pentru evaluare, incertitudinea poate fi de tip A sau de tip B.
80
̇ Metoda de tip A se bazeaz pe prelucrarea statistic a datelor rezultate în urma

m sur rilor, respectiv prin m surarea repetat a caracteristicii.
̇ Metoda de tip B se bazeaz pe informa iile ob inute din alte surse cum ar fi:
specifica iile tehnice ale produc torilor aparatelor utilizate, buletinele de etalonare/
calibrare, cunoştin ele operatorului etc.
Identificarea tuturor surselor de incertitudinii
Pentru a se realiza identificarea corect a tuturor surselor de imprecizie se va ine
seama atât de sursele care au o influen direct , cât şi cele care au o influen indirect asupra
rezultatului m sur rii [10].
Printre cele mai importante surse de incertitudine se pit men iona:
- incertitudinea datorat preciziei m sur rii ( u M );
- incertitudinea datorat neuniformit ii amestecului ( u z );
- incertitudine sistematic dat de schimbarea dispersiei componen ilor în timpul
procesului de amestecare, influen at direct de eficacitatea malaxorului, respectiv
timpul de malaxare ( u sis (t)).
Incertitudinea datorat neuniformit ii amestecului

Incertitudinea standard de m surare a dispersiei în amestec a componen ilor
considera i u z (x) este dat de abaterea standard maselor S ( x ) .
Pentru n cicluri de m surare ecua ia este: u ( x) = t
S ( x)
(10.9.)
n
unde: S ( x) abaterea standard.
t – factorul Student.
S ( x)
- abaterea standard experimental a mediei.
n
Observa ie: Pentru un num r limitat de m sur ri (n < 30) valoare t determinat din tabelele
Student.
∑
Pentru un num r limitat de m sur ri (n > 30) valoare t = 1.
S ( x) = ( xi − x) 2
1 n
n − 1 i =1
(10.10.)
∑x 2
− ⎛⎜ ∑ x i2
⎝
⎞
n ⎟⎠
S ( x) =
i
n −1
sau (10.11.)
S ( x) =
∑x − nx
2 2
n −1
i
sau (10.12.)
Estima ia varian ei diferen ei de mase este:

x=
C
C + Ag
(10.13.)
unde: x – frac iune masic a componentei 1 în proba prelevat ;

C, Ag – dozaje ciment şi agregat din compozi ia betonului.
Dac se consider efectul granulozit ii şi a densit ii diferite a materialelor
{ ( ) ( )}
componente, ecua ia (9) devine
S z2 ( x) = C * m Ag 1 + c Ag + Ag * mC 1 + c C2
C * Ag 2
(10.14.)
G
unde: C, Ag – dozaje ciment şi agregat din compozi ia betonului;
81
n – num rul total de particule în proba prelevat ;

mC , m Ag - greutate medie a particulelor de ciment şi agregat;
cC =
SC
- coeficient al varia iei componentei 1;
mC
=
S Ag
c Ag - coeficient al varia iei componentei 2;
m Ag
G - media greut ii probei G;
S C , Ag - abaterea standard a greut ii componen ilor.
Pentru a se atinge gradul de omogenitate dorit, S sis ⎯toptim
⎯⎯→ 0
2
S sis (t optim ) = 0 (10.15.)
(t optim ) ≠ 0 .
strea de omogenitate perfect este practic imposibil de realizat, din acest considerent,
2
S sis
Incertitudinea standard compus

Calculul incertitudinii de m surare standard compus (combinat ) reprezint
⎛ g⎞ 2
însumarea diferitelor surse de incertitudine independente.
(t ) = S M2 + S z2 + ⎜1 − ⎟ S sis
⎝ G⎠
2
S tot (t ) (10.16.)
unde: g – masa unei particule;

G – greutatea total a probei examinate;
g/G << 10 –4
S M - precizia m sur rii;
S z - abaterea standard dat de neuniformitatea aleatoare a amestecului.
⎛ g⎞
Datorit faptului c ⎜1 − ⎟ ⎯ ⎯→1 , ecua ia (15) se poate scrie astfel:
⎝ G⎠
2
S tot (t ) = S M2 + S z2 + S sis
2
(t ) (10.17.)
∑c
Diferitele surse de incertitudine se cumuleaz într-o incertitudine total combinat Uc.
Uc =
n
2
u i2 (10.18.)
i =1
i
unde: ci – coeficient de influen (sensibilitate);

ui – incertitudinile m sur rilor individuale.
Incertitudinea extins
U tot = ku tot
Incertitudinea extins se ob ine prin înmul irea incertitudinii compuse cu factorul de
extindere k . (10.19.)
unde: k – coeficient de multiplicare (factor de extindere) ales în func ie de un anumit domeniu de
încredere.
Tabelul 10-10. Coeficien i (factori de extindere) k func ie de nivel şi domeniu de încredere
Sursă: SR ENV 130005-2003
1σ
Coeficien i k Nivel de încredere Domeniu de încredere
2σ
k =1 68,27 %
3σ
k =2 95,45 %
3σ
k = 2,576 99 %
k =3 99,73 %
82
10.3. EVALUAREA INCERTITUDINII DE M SURARE A

AGREGATELOR
10.3.1. VERIFICAREA CON INUTULUI DE AGREGATE CU FORM LAMELAR

ŞI ACICULAR PRIN PRELEVARE DE PROBE DIN HALDE
Principalele metode de determinare a caracteristicilor geometrice (aspectul şi forma

granulelor) sunt.
a. m surarea dimensiunilor granulelor (conform STAS 4606-1980);
b. determinarea incertitudinii standard de m surare a formei granulelor (conform
EN 933-3).
a. M surarea dimensiunilor granulelor (conform STAS 4606-1980);

Granule cu form lamelar , acicular constituie elemente slabe cu influen
nefavorabil asupra rezultatului determin rii, de regul acestea se îndep rteaz şi se p streaz
numai acele granule cu rapoartele corespunz toare.
din eşantionul prelevat (în elegând prin aceasta granule cu b/a ≥0.66 şi c/a ≥0.33, unde a –
Determinarea con inutului de agregate, d min > 7 mm cu form lamelar sau acicular
lungimea, b – l imea şi c – grosimea granulei), conform STAS 4606-1980, se realizeaz
• eşantionarea prin prelevare de probe, în cantitate de 5 kg;

(conform STAS 4606-1980) astfel:
• reducerea probelor prin metoda sferturilor;

• uscarea probelor prelevate de agregat;
• cernere a 5 kg de agregate prin ciurul de 16 mm (STAS 1078-1973);
• din granulele ce au trecut prin ciurul de 16 mm se iau şi se m soar 50 buc., iar din
• rezultatul se exprim sub form de rapoarte b/a şi c/a care se vor trece într-un buletin
cele r mase pe ciur, 30 buc.;
de analiz în care se vor specifica valorile individuale ob inute, media, precum şi

limita inferioar şi limita superioar a rapoartelor.
b. Determinarea incertitudinii standard de m surare a formei granulelor
• eşantionarea prin prelevare de probe şi reducerea probelor prin metoda sferturilor;

Se realizeaz (conform EN 933-3, Hinirchs W., 2003 ) astfel:
• determinarea incertitudinii standard de m surare a eşantion rii:
u1 =
1 n
∑[
n − 1 i =1
]
( Ai − M i )2 + (Bi − M i )2 (10.20.)
unde: ui – incertitudinea standard de m surare a eşantion rii;

n – num rul de probe supuse examin rii;
Ai, Bi – probe;
•
Mi – treceri prin sit (%).
uscarea probelor prelevate de agregat la temperaturi de 105…110 oC pân la mas
•
constant (aprox. 0,1%);
•
determinarea incertitudinii standard de m surare (u2);
cânt rirea probei globale şi determinarea incertitudinii standard de m surare a maselor
•
(u3);
cernere probelor pe ciururi cu ochiuri p trate (u4) şi separarea sorturilor individuale
•
(STAS 1078-1973);
determinarea incertitudinii standard (u4A);
83
•
•
determinarea reziduurilor pe site (particule cu dimensiuni critice);
•
determinarea incertitudinii standard a reziduurilor (u4B);
•
cânt rirea sorturilor individuale;
•
determinarea incertitudinii standard a sorturilor individuale (u5-1, u5-2… u5-n);
determinarea incertitudinii standard a sorturilor globale:
u 5 = u 2 5−1 + u 2 5− 2 + ... + u 2 5− n (10.21.)
•
•
cernere probelor pe ciururi cu ochiuri dreptunghiulare (u6);
cânt rirea sorturilor individuale rezultate prin cernere pe ciururi cu ochiuri
•
dreptunghiulare (u7);
•
determinarea incertitudinii pentru fiecare sort (u8);
•
exprimarea rezultatului (u9);
∑u ( x i ) + 2∑ ∑ u(x )u (x )
determinarea incertitudinii standard compus :
n −1
uc =
n n
2
(10.22.)
i =1 i =1 j =i +1
i j
u c = u12 + u 22 + u 33 + u 42 + u 52 + u 62 + u 72 (10.23.)
•
U = ku c
determinarea incertitudinii extinse:
(10.24.)
10.4. CALCULUL INTERVALULUI DE ÎNCREDERE ŞI A

INDICATORILOR DE VARIA IE ALE PROBELOR DE ROCI
UTILIZATE CA PIETRE NATURALE DE CONSTRUC II, CÂND SE
CUNOAŞTE DISPERSIA (σ)
Într-un şir de m sur tori asupra rezisten elor la strivire a probelor de agregate în stare saturat ,
având rezisten int de %R sa = 52,2, s-au ob inut valorile din tabelul 1. S se calculeze:
intervalul de încredere pentru 10 % frac iuni neconforme.
Tabel 10-11. Exemplu valori ale rezisten ei înregistrate pe epruvete
Nr. epruvet Dimensiune epruvet cubic (mm) Rezisten înregistrat (N/mm2)
Conf. STAS 6200/2-1991
1 50 x 50 55,5
2 51,2
3 53,2
4 56,4
5 54,2
6 48,1
7 49,4
8 46,0
9 42,4
10 53,1
11 65,7
12 50,3
13 49,5
14 50,8
15 50,5
16 55,2
84
17 56,1
18 59,1
19 55,6
20 53,8
21 52,8
22 53,6
23 52,6
24 52,1
25 61,3
26 49,7
27 54,6
28 58,1
29 56,4
x = 53,3 N/mm2, σ = 4,53 N/mm2

30 50,9
μ − x (52,2 + 10) − x (52,2 + 10) − 53,3

Se calculeaz : z u = = = = 1,96
σx σ 4,53
x−μ x − (52,2 − 10)
53,3 − (52,2 − 10)
zL = = = = 2,45
σx σ
Pentru un coeficient de încredere specificat (1 − α )100% , din tabelul 10-12, rezult :
4,53
Tabel 10-12. Valori ale func iei de reparti ie φ ( z ) a reparti iei normale standard
φ ( z ) = P( Z ≤ z ) = ∫ ϕ (t )dz
z
−∞
φ (− z ) = 1 − φ ( z )
z 0,00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
0,0 0,0000 0,0040 0,0080 0,0120 0,0159 0,0199 0,0239 0,0279 0,0319 0,0359
0,1 0,0398 0,0438 0,0478 0,0517 0,0557 0,0596 0,0636 0,0675 0,0714 0,0753
0,2 0,0793 0,0832 0,0971 0,0910 0,0946 0,0987 0,1026 0,1064 0,1103 0,1141
0,3 0,1179 0,1217 0,1255 0,1293 0,1331 0,1368 0,1406 0,1443 0,1480 0,1517
0,4 0,1554 0,1591 0,1628 0,1664 0,1700 0,1736 0,1772 0,1808 0,1844 0,1879
0,5 0,1915 0,1950 0,1985 0,2019 0,2054 0,2088 0,2123 0,2157 0,2190 0,2224
0,6 0,2257 0,2291 0,2324 0,2357 0,2389 0,2422 0,2454 0,2486 0,2518 0,2549
0,7 0,2580 0,2612 0,2642 0,2673 0,2704 0,2734 0,2764 0,2794 0,2823 0,2852
0,8 0,2881 0,2910 0,2939 0,2967 0,2995 0,3023 0,3051 0,3078 0,3106 0,3133
0,9 0,3159 0,3188 0,312 0,3238 0,3264 0,3289 0,3315 0,3340 0,3365 0,3389
1,0 0,3413 0,3438 0,3463 0,3485 0,3508 0,3531 0,3554 0,3577 0,3599 0,3621
1,1 0,3643 0,3685 0,3680 0,3708 0,3729 0,3749 0,3770 0,3790 0,3810 0,3830
1,2 0,3849 0,3869 0,3888 0,3907 0,3925 0,3944 0,3962 0,3980 0,3997 0,4015
1,3 0,4032 0,4049 0,4066 0,4083 0,4099 0,4115 0,4131 0,4147 0,4162 0,4177
1,4 0,4192 0,4049 0,4222 0,4236 0,4251 0,4265 0,4279 0,4292 0,4306 0,4319
1,5 0,4332 0,4345 0,4357 0,4370 0,4382 0,4394 0,4406 0,4418 0,4430 0,4441
1,6 0,4452 0,4463 0,4474 0,4485 0,4495 0,4505 0,4515 0,4525 0,4535 0,4545
1,7 0,4554 0,4564 0,4573 0,4582 0,4591 0,4599 0,4606 0,4616 0,4625 0,4633
1,8 0,4641 0,4719 0,4726 0,4732 0,4736 0,4744 0,4750 0,4758 0,4762 0,4767
1,9 0,4713 0,4719 0,4726 0,4732 0,4736 0,4744 0,4750 0,4758 0,4762 0,4767
85
2,0 0,4773 0,4778 0,4783 0,4788 0,4793 0,4798 0,4803 0,4808 0,4812 0,4817
2,1 0,4821 0,4826 0,4830 0,4834 0,4838 0,4842 0,4848 0,4850 0,4854 0,4857
2,2 0,4861 0,4865 0,4855 0,4871 0,4875 0,4876 0,4881 0,4884 0,4887 0,4890
2,3 0,4893 0,4890 0,4896 0,4901 0,4904 0,4906 0,4909 0,4911 0,4913 0,4916
2,4 0,4918 0,4920 0,4922 0,4925 0,4927 0,4929 0,4931 0,4932 0,4934 0,4936
2,5 0,4938 0,4940 0,4941 0,4943 0,4945 0,4946 0,4948 0,4949 0,4951 0,4952
2,6 0,4953 0,4955 0,4956 0,4957 0,4959 0,4960 0,4961 0,4962 0,4963 0,4964
2,7 0,4965 0,4966 0,4967 0,4968 0,4969 0,4970 0,4971 0,4972 0,4973 0,4974
2,8 0,4974 0,4975 0,4976 0,4977 0,4977 0,4978 0,4979 0,4980 0,4980 0,4981
2,9 0,4981 0,4982 0,4983 0,4984 0,4984 0,4984 0,4985 0,4985 0,4986 0,4986
3,0 0,4986 0,4987 0,4987 0,4988 0,4988 0,4988 0,4989 0,4989 0,4989 0,4990
3,1 0,4990 0,4991 0,4991 0,4991 0,4992 0,4992 0,4992 0,4992 0,4993 0,4993
3,2 0,4993
3,3 0,4995
1,96 ⇒ 0,4750
3,4 0,4997
% încredere = 47,50 + 49,29 = 96,70 ≅ 97

unde: 0,4750 x 100 = 47,50
2,45 ⇒ 0,4929
unde: 0,4929 x 100 = 49,29
Se calculeaz : n = 30, x = 53,3 N/mm , σ = 4,53 N/mm2

Varianta 2.
1,65 σ n −1 = 1,65 (4,53) = 7,47

2
Verificarea limitelor specifica iei:
x + 1,65σ n −1 = 53,3 + 7,47 = 60,7

Limita superioar a specifica iei (U):
x − 1,65σ n −1 = 53,3 − 7,47 = 45,83

Limita inferioar a specifica iei (L):
x + 2σ n −1 = 53,3 + 2(4,53) = 62,36 ≤ 70

Impunerea limitelor de control: Limita superioar de control (UC):
x − 2σ n −1 = 53,3 − 2(4,53) = 44,24 ≥ 40

Limita inferioar de control (LC):
x−μ x − LC 53,3 − 40
Se calculeaz : Z = ⇒ zL = = = 2,93 > 1,65
σx σ 4,53
μ−x UC − x 70 − 53,3
Z= ⇒ zu = = = 3,68 > 1,65
σx σ 4,53
86
BIBLIOGRAFIE GENERAL
ARTICOLE
2. Dinu D., Incertitudinea de m surare. Instrumentistul Nr. 2/2000, pag. 7-11.
3. Feldmann R.P., Non-Destructive Testing of Concrete, CBD, 1977.
4. Fiorato A. E., Burg R. G., Gaynor R. D., Effects of Conditioning on Measured Compressive
Strength of Concrete Cores. Concrete Technology Today. No. 3, Vol. 21, 2000.
5. Fletcher J., Misleading accuracy statements. Elcometer Quality Today, July 1998.
6. Garboczi E.J., Bentz D.P., The effect of statistical fluctuation, finite size error, and digital
resolution on the phase percolation and transport properties of the NIST cement hydration model.
Cement and Concrete Research, Vol. 31, No. 10, 1501-1514, October 2001.
7. Ilinoiu O.G., Optimiz ri parametrice ale criteriilor de conformitate a clasei de rezistenta a
betoanelor. Nr. 1, Antreprenorul (2001), pag. 11-15.
8. Ilinoiu O.G., Calitatea betoanelor. Studiu asupra Normativului NE 012-1999. Nr. 2, Buletin
AICPS (2001), pag. 37-43.
9. Ilinoiu O.G., Quality of concrete. Study on Code NE 012-99. Nr. 3, Buletin AICPS (2001), pag.
114-120.
10. Ilinoiu O.G., Durabilitatea betoanelor. Construc ii Civile şi Industriale Anul III, Nr. 24,
octombrie 2001, pp. 36-37;
11. Ilinoiu O.G., Amestecarea mecanic a componen ilor betonului. Construc ii Civile şi Industriale
Anul IV, Martie 2003, Nr. 39 pag. 38-40;
12. Ilinoiu O.G., Testing hardened concrete using the maturity concept. Dimensi Teknik Sipil,
Indonesia. Research Center of Petra Christian University. Vol. 5, no. 1, March 2003.
13. Ilinoiu O.G., Criterii de m surare a conformit ii betoanelor. Construc ii Civile şi Industriale
Anul IV, Nr. 41 Mai 2003, pag. 14-20;
14. Ilinoiu O.G., Modelarea incertitudinilor de m surare a calit ii betoanelor. Construc ii Civile şi
Industriale Anul IV, Nr. 44 August 2003, pag. 16-21;
15. Ilinoiu O.G., Criterii de realizare a conformit ii betoanelor. Buletin AICPS, 2/2003, pag. 49-55.
16. Ilinoiu O.G., Voiculescu D., Verificarea calit ii betoanelor prin m surare. Construc ii Civile şi
Industriale Anul IV, Nr. 46 Octombrie 2003, pag. 6-10;
17. Ilinoiu O.G., Voiculescu D., Asigurarea calit ii. Tehnic şi Tehnologie. Anul III, 2003, Nr. 5-6,
pag. 31-32, ISSN 14538423.
18. Ilinoiu O.G., Asigurarea si controlul calit ii lucr rilor de construc ii. Construc ii Civile şi
Industriale. Anul IV, Nr. 48 Decembrie 2003, pag. 10-14.
19. Ilinoiu O.G., Modelarea incertitudinilor de m surare a calit ii betoanelor. AICPS, 3/2003, ISSN
1454 – 928 X, decembrie, pag. 43-54.
20. Ilinoiu O.G., Noi concepte in studiul si cercetarea maturit ii betonului. Construc ii Civile şi
Industriale.
21. Hinirchs W., Example for estimating the measurment uncertainty in building materials testing
(aggregates). EA Expert Group on Uncertainty Measurment Testing, MPA Clausthal, Germany,
2003.
87
COMUNIC RI ŞTIIN IFICE
22. Ammar C., Concrete conformity: A study of ENV 206 and NBN B15. Proceeding of the Second
International RILEM/CEB Symposium, Ghent, 1991, pag. 501-534.
National Institute of Standards and Technology. Volume 102, Number 6 November–December
1997.
24. Ehrlich C. D., Rasberry S.D., Metrological timelines in tracebility. Vol. 103, no. 1., Jan.-Feb
1998. Journal of research of the National Institute of Standards and Technology.
25. Estler W. Tyler, Uncertainty Analysis for Angle Calibrations Using Circle Closure. Journal of
Research of the National Institute of Standards and Technology. Vol. 103, 141 (1998). Number 2,
March–April.
26. Frenz H, Calulul impreciziei de m surare pentru procedeele mecano-tehnologice de verificare.
Varianta a-3-a. Facultatea Gelsenkirchen, 2003.
27. Guner A., Dawod A.M., Function of control standard in optimized mix design of concrete.
Proceeding of the Second International RILEM/CEB Symposium. Ghent, 1991, pag. 105-112.
28. Ilinoiu O.G. Calitatea betoanelor. Studiu asupra Normativului NE 012-1999. Nr. 2, Buletin
AICPS (2001), pag. 37-43;
29. Ilinoiu O.G. Quality of Concrete. Study on Code NE 012-1999. Nr. 3, Bulletin AICPS (2001),
pag. 114-120.
30. Ilinoiu O.G. Decision making modeling of concrete requirements. Dimensi Teknik Sipil,
Indonesia. Research Center of Petra Christian University. Vol. 3, no. 2, September 2001.
31. Ilinoiu O.G., Procedee de verificare a calit ii betonului prin m surare. Comunicare ştiin ific .
Republica Moldova, Chişin u. Conferin a Tehnico - Ştiin ific Jubiliar -Tehnologii Moderne în
Construc ii, 24-26 Mai 2000, pag. 260-265.
32. Ilinoiu O.G., Evaluarea statistic a omogenit ii betonului. Seminar Ştiin ific “Alexandru
Steopoe” – “Aditivi şi Adaosuri in Betoane” Facultatea de Construc ii Civile, Industriale şi
Agricole. 11 iunie, 2004.
33. Ilinoiu O.G., Omogenitatea betonului. Metode de determinare. SELC XVI Neptun 7-9 Oct.
2004, „Calitatea in Construc ii”, pp. 196-201.
34. Ilinoiu O.G., Erori de m surare - surse ale incertitudinii de m surare. SELC XVI Neptun 7-9 Oct.
2004, „Calitatea in Construc ii, pp. 192-196.
35. Kauw V., Werner M., Methods of treatment for concrete substrate preparation. Symposium
IABSE San Francisco, 1995. pag. 1211-1216.
36. Leschinsky A. Concrete no uniformity, manifested in control. Quality Control of Concrete
Structures. Proceedings of the Second International RILEM/CEB Syposium. Ghent 1991.
37. Nelson L.S., Interpreting Shewhart Charts. Journal of Quality Technology. Vol. 17, No. 2, pag.
114-116.
38. Philips D. Steven, Eberhadt R. Keith, Guidelines for Expressing the Uncertainty of Measurement
Results Containing Uncorrected Bias. Journal of Research of the National Institute of Standards
and Technology, Volume 102, Nr. 5, Sept.-Oct. 1997, pag. 577-585.
39. Phillips S.D., Estler W. T., Levenson M. S., Eberhardt K. R., Calculation of measurement
uncertainty using prior information. Vol. 103. No. 6, Nov-Dec. 1998. Journal of research of the
National Institute of Standards and Technology.
40. Proceedings of Second International RILEM/CEB Symposium. Ghent June 12-14, 1991. Quality
control of concrete structures. E &FN SPON. Cambridge, Great Britain. pag. 367-374; 439-448.
41. Raharinaivo A., Grimaldi G., Forecasting the condition of a reinforced concrete structure under
corrosion. Symposium IABSE San Francisco, 1995.
42. Simon M., Snyder K., Fronsdorff G., Advances in Concrete Mixture Optimization. Concrete
Durability and Repair Technology Conference, September 8-10, 1999, University of Dundee,
Scotland UK. Proceedings.
43. Taerwe L., Basic Concepts for conformity control of concrete. Proceeding of the Second
International RILEM/CEB Symposium, Ghent, 1991, pp. 491-500.
88
44. Teodoru G. Y. M., Non-destructive testing in the quality control of buildings: Why, what and
how?. Proceedings of the second international RILEM / CEB symposium. Quality control of
concrete structures. pag. 367-376.
C R I
45. Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T., Îndrum tor pentru calculul şi alc tuirea elementelor
structurale de beton armat. Editura Tehnic , 1992.
46. Alexis J., Metoda Taguchi. Editura Tehnic , Bucureşti, 1999.
47. Avram C., F c oaru I., Filimon I., Mîrşu O, Tertea I., Rezisten ele şi deforma iile betonului.
Editura Tehnic , 1971.
2002.
49. B lan S., Arcan M., Încercarea construc iilor. Editura Tehnic , 1965.
50. Buchaman I., Bob C., Jebelean E., Badea C., Iureş L., Controlul calit ii lina ilor, mortarelor şi
betoanelor. Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003.
51. Cadar I., Tudor C., Tudor A., Beton armat. Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 1999.
52. Cr ciunescu L., Popa E., Materiale de construc ie. Editura ICB, 1981.
53. Cr ciunescu L., Popa E., Materiale de construc ie. Editura UTCB, 1995.
54. Dean Y. Mitchell’s Building Series. Materials Technology. Pearson Education Ltd., 1999.
56. Florea N., Petrescu M., Levai St., Fizic . Lucr ri practice. Editura ICB, 1984.
57. Hutte. Manualul Inginerului: Fundamente. Editura Tehnic , Bucureşti, 1998.
58. Iacobescu A., Tehnologia Materialelor. Editura Academiei Fortelor Terestre. 2003.
59. Ilinoiu O.G., Aplicarea conceptului de calitate la realizarea lucr rilor de zid rie, beton şi beton
armat. Referat de doctorat, UTCB, Iunie 1998.
protec ia şi consolidare elementelor de construc ii. Tez de doctorat. UTCB, 2000.
61. International Council for Building Research, Studies and Documentation (CIB). Trends in
building construction techniques worldwide. Special report for CIB '89.
62. Ionescu I., Ispas T., Propriet ile şi tehnologia betoanelor. Editura Tehnic , Bucureşti, 1997.
63. Ionescu I., Ispas T., Popaescu A., Betoane de înalt performan . Editura Tehnic , 1999.
64. Ivanov I., C p ana Al., Lexicon de materiale tehnologice pentru industrie şi construc ii. Editura
Tehnic , 1995.
65. Juran J. M., Gryna F. Quality planning and analysis. Editura McGraw-Hill Inc., New York 1993,
pag. 1-15, pp. 377-402.
66. La Londe W.S., Janes M.F., Concrete engineering handbook. McGraw-Hill, 1961.
67. Lungu D., Ghiocel D., Metode probabilistice în calculul construc iilor. Editura Tehnic ,
Bucureşti 1982. pag. 83-87; 120-138.
68. Meeks K.W., Carino N.J. Curing of High-Performance Concrete: Report of the State-of-the-Art.
NISTIR 6295, U.S. Dept. of Commerce, March 1999.
Tehnic , Bucureşti, 1998.
70. National Research Council. Nonconventional Concrete Technologies. Canada, 1997.
71. Neville A.M., Propriet ile betonului. Editura Tehnic , 2003.
72. Nunnally S.W., Construction methods and management. Pearson Prentice Hall, 2004.
73. Opriş S., Manualul Inginerului din Industria Cimentului. Editura Tehnic , 1994.
74. Perigord M., Etapele Calit i: Demersuri şi Instrumente. Editura Tehnic , Bucureşti, 1997.
75. Peştişanu C., Voiculescu M., Darie M., Vierescu R., Construc ii. Editura Didactic şi Pedagogic ,
1995.
76. Popa R., Popa E., Tehnologia lucr rilor de construc ii. Prepararea betonului. Editura UTCB,
1986, pag. 62-87.
77. Popescu V., P t rniche N. Chesaru E., Calitatea şi siguran a construc iilor. Editura Tehnic ,
1987.
89
79. Simmons H. L., Construction Principles, Materials and Methods. John Wiley & Sons Inc. 2001.
80. St n şil T., Metode statistice pentru ingineri. Matrix Rom Bucureşti, 1998.
81. Ştef nescu - Goanga A., Încerc rile mortarului, betonului şi materialelor componente. Editura
Tehnic 1983. pag. 187-215; 260-272.
82. Ştef nescu F., Neagu G., Mihai Al., Materiale compozite. Editura Didactic şi Pedagogic , 1996.
83. Teodorescu M., Tsicura A., Ilinoiu G., Compozi ia betonului. UTCB, 1997.
84. Teoreanu I., Moldovan V., Nicolescu L., Durabilitatea Betonului. Editura Tehnic , 1982.
85. Tertea I., One T., Verificarea calit ii construc iilor de beton armat şi beton precomprimat.
Editura Dacia, Cluj, 1979.
LEGI
86. HG 261/1994 - Regulament privind conducerea şi asigurarea calit ii în construc ii.

87. HG 272/1994 - Regulament privind controlul de stat al calit ii în construc ii. M.Of. 193/1994.
88. HG 273/1994 - Regulament pentru recep ia lucr rilor de construc ii şi a instala iilor aferente.
89. HG 399/1995 - Regulament privind elaborarea reglement rilor tehnice în construc ii pentru
componentele sistemului calit ii. M. Of. 131/1995.
90. HG 766/1997 - Regulament privind urm rirea comport rii construc iilor în exploatare, interven ii
în timp şi postutilizarea construc iilor;
91. HG 766/1997 - Regulamente privind calitatea în construc ii. M. Of. 352/1997.
92. HG 399/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind Elaborarea Reglement rilor tehnice în
Construc ii pentru Componentele Sistemului Calit ii.
93. HG 595/1997 pentru completarea Regulamentului privind Elaborarea Reglement rilor tehnice în
94. HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii. Regulament
privind Activitatea de metrologie în Construc ii; Regulament privind Conducerea şi Asigurarea
Calit ii în Construc ii.
95. HG 595/1997 pentru completarea Regulamentului privind Elaborarea Reglement rilor tehnice în
96. HG 766/1997 pentru aprobarea unor reglement ri privind calitatea în construc ii.
97. HG 877/1999 privind obligativitatea furnizorilor de materiale, elemente de construc ii şi produse
destinate construc iilor de a efectua încerc ri şi analize numai în laboratoare autorizate.
98. HG 964/1998 privind aprobarea clasifica iei şi a duratei normale de func ionare a mijloacelor
fixe.
99. HG 1046/1996 privind înfiin area şi organizarea Comisiei Na ionale de Atestare a Maşinilor şi
Echipamentelor Tehnologice de Construc ii.
100. Legea 10/1995 privind Calitatea în Construc ii.
101. Legea 50/1991, republicata in 1997, privind Autorizarea Execut rii Construc iilor.
102. Legea 90/1996 privind protec ia muncii.
103. Legea 137/1995 privind Protec ia Mediului înconjur tor.
ACTE NORMATIVE ŞI REGLEMENT RI TEHNICE
104. ACI Committee Report, Guide of Concrete 309R-96 ACI Manual of Concrete Practice 1998. Part
2.
105. ACI Committee Report 308. Curing Concrete - State-of-the-Art, 5th Draft 10/94.
106. Asian Concrete Model Code, Part II – Materials and Construction, Level 1, 2001.
107. Euro-International Committee for Concrete-International Federation for Prestressing (CEB-FIP) -
The CEB-FIP Model Code 1990.
108. European Committee for Standardization. Draft of ENV 206, Concrete performance, production,
placing and compliance criteria.
90
109. CECW-EI. EC 1110-2-6052. Engineering and Design - Structural Design of Precast and
Prestressed Concrete for Offsite Prefabricated Construction of Hydraulic Structures, 2001.
110. ISO GUIDE 34: 1996: Quality System Guidelines for the Production of Reference Materials;
111. ENV 206-1990. Concrete Performance, Production, Placing and Compliance Criteria.
112. NISTIR 6962. The Virtual Cement and Concrete Testing Laboratory Consortium. Annual Report
2002.
113. NIST GCR 97-715. Curing of High Performance Concrete: Annotated Bibliography.
1, Cor. 1:1993.
115. STAS 10107/0-90. Calculul si alc tuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat.
116. NE 003-1997. Asigurarea cerin elor de calitate a construc iilor printr-o mentenan eficient a
maşinilor de construc ii.
117. NE 012-99. Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat şi beton
beton precomprimat.
119. STAS 1799-1988. Construc ii din beton. Tipul şi frecven a verific rilor calit ii materialelor şi a
betoanelor destinate execut rii lucr rilor de construc ii.
nonconforming.
123. SR EN 45001/1993. Criterii generale pentru func ionarea laboratoarelor de încerc ri.
124. SR EN 45013/1992. Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectueaz cerificarea
personalului.
125. ISO 8402/ 1994: Quality Management and Quality Assurance – Vocabulary.
126. ISO/FDIS 9000-2: (Final Draft International Standard) Quality Management and Quality
Assurance Standards - PART 2: Generic Guidelines for the Application of ISO 9001, ISO 9002
And ISO 9003 (REVISION OF ISO 9000-2: 1993).
127. STAS 9602-1990. Reference Concrete. Specifications for manufacturing and testing.
128. ISO 9812. Concrete consistency. Slump test.
129. ISO 9000-3: 1991: Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 3: Guidelines
for the Application of ISO 9001 To the Development, Supply and Maintenance of Software.
130. ISO 9000-4: 1993: Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 4: Guide to
Dependability Programme Management.
131. ISO 9000-2: 1993: Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 2: Generic
Guidelines for the Application of ISO 9001, ISO 9002 And ISO 9003.
132. ISO 9000-1: 1994: Quality Management and Quality Assurance Standards - PART 1: Guidelines
for Selection and Use.
133. ISO 9004-2: 1991: Quality Management and Quality System Elements - PART 2: Guidelines for
Services.
134. ISO 9004-4: 1993: Quality Management and Quality System Elements - PART 4: Guidelines
for Quality Improvement.
135. ISO 9004-3: 1993: Quality Management and Quality System Elements - PART 3: Guidelines for
Processed Materials.
136. ISO 9001/ 1994: Quality Systems – Model for Quality Assurance in Design, Development,
Production, Installation and Servicing.
137. ISO 9002/ 1994: Quality Systems - Model for Quality Assurance in Production, Installation and
Servicing.
138. ISO 9003/ 1994: Quality Systems - Model for Quality Assurance in Final Inspection and Test.
139. ISO 9004-1: 1994: Quality Management and Quality System Elements - PART 1: Guidelines.
140. C 56 - 1985. Bul. constr. nr. 1-2 / 1986. Normativ pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor
de construc ii şi instala ii.
91
141. REMR Technical note CS-ES-1.10. Nondestructive testing of concrete with ultrasonic Pulse-
Echo, 1991.
142. SR 227/4-1986. Cements. Physical tests. Setting time determination.
143. STAS 6657/3-1989. Concrete, reinforced concrete and prestressed concrete elements –
procedures, instrumentation and devices for characteristic geometry checks.
144. PC-1/1990. Îndrum tor pentru diagnosticarea st rii de degradare şi metode de remediere şi
protec ie anticoroziv a elementelor din beton armat degradate prin coroziune în medii agresive
pe baz de clor. BC 8-1994
145. SR EN 196/6-1994. Methods of testing cement. Determination of grinding fineness.
146. SR EN 196/1-1995. Methods of testing cement. Determination of strength.
147. SR EN 196-4/1995. Methods of testing cement. Quantity determination of constituents
148. SR 227/5- 1996. Cements. Physical tests. Determination of hydration heat.
149. U 9/1996. Normativ privind asigurarea cerin elor de calitate a construc iilor printr-o mentenan
eficient a maşinilor şi utilajelor de construc ii.
1, Cor. 1:1993.
151. SR EN 196/3-1997. Methods of testing cement. Determination of setting time and soundness.
152. SR 227/2-1998. Cements. Physical tests. Determination of grinding fineness.
153. SR EN 571-1/1999. Examin ri nedistructive. Examin ri cu lichide penetrante. Partea 1. Principii
generale.
154. SR EN 583-1/2001. Examin ri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 1. Principii
generale.
155. SR EN 583-2/2001. Examin ri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 2. Reglajul
sensibilit ii şi al bazei de timp.
156. SR EN 583-3/2001. Examin ri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3. Tehnica prin
transmisie.
157. SR EN 583-4/2001. Examin ri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 4. Examinarea
pentru detectarea discontinuit ilor perpendiculare pe suprafa .
158. SR EN 583-5/2001. Examin ri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 5. Caracterizarea
şi dimensionarea discontinuit ilor.
159. SR ISO 9000/1996 –Partea 1: “Standarde pentru Managementul Calit ii şi Asigurarea Calit ii.
Ghid pentru Selec ie şi Utilizare”.
160. SR ISO 9000/1995 –Partea 2, 3: “Standarde pentru Conducerea Calit ii şi Asigurarea Calit ii”.
161. SR ISO 9001/1997: “Model pentru Asigurarea Calit ii în Proiectare, Dezvoltare, Produc ie,
Montaj şi Service”.
162. SR ISO 9002/1995: “Model pentru Asigurarea Calit ii în Produc ie, Montaj şi Service”.
163. SR ISO 9003/1995: “Model pentru Asigurarea Calit ii în Inspec ii şi Încerc ri Finale”.
164. SR ISO 3951/1998: “Proceduri şi Tabele de Eşantionare pentru Inspec ia prin M surare pentru
Procent de Neconformit i”.
165. SR ISO 8423 + C 1 / 1997: ”Planuri de Eşantionare Secven ial pentru Inspec ia prin M surare
prin Procent de Neconformit i (Abaterea Standard Cunoscut )”.
166. SR ISO 7870/1999: “Fişe de Control. Ghid General şi Introducere”.
167. SR ISO 7966/1999: “Fişe de Control pentru Acceptare”.
168. SR ISO 8258/1998: “Fişe de Control Shewhart”.
169. ENV – 206. Beton – nivele de performan , producere, punere în oper şi criterii de conformitate.
170. CEB – FIP / 1990, nr. 205, partea D – “Tehnologia Betonului”.EUROCOD 2 – “Calculul şi
alc tuirea structurilor din beton”.
171. ISO 2602/1980: Statistical interpretation of test results -- Estimation of the mean - Confidence
interval
172. ISO 2854:1976. Statistical interpretation of data -- Techniques of estimation and tests relating to
means and variances
173. ISO 3207/1975. Statistical interpretation of data -- Determination of a statistical tolerance
interval
92
174. ISO 3301/1975.Statistical interpretation of data -- Comparison of two means in the case of paired
observations
175. ISO 3494/1976.Statistical interpretation of data -- Power of tests relating to means and variances
176. ISO 5479/1997.Statistical interpretation of data -- Tests for departure from the normal
distribution
177. ISO 107252000. Acceptance sampling plans and procedures for the inspection of bulk materials
178. ISO 11453/1996. Statistical interpretation of data -- Tests and confidence intervals relating to
proportions
179. ISO 11648-1/2003. Statistical aspects of sampling from bulk materials -- Part 1: General
principles
180. ISO 11648-2/2001. Statistical aspects of sampling from bulk materials -- Part 2: Sampling of
particulate materials
181. ISO/TR 13425/1995. Guide for the selection of statistical methods in standardization and
specification
182. ISO 16269-7/2001. Statistical interpretation of data -- Part 7: Median -- Estimation and
confidence intervals
183. ISO 3534-1/1993. Statistics - Vocabulary and symbols -- Part 1: Probability and general
statistical terms
184. ISO 3534-2/1993. Statistics - Vocabulary and symbols -- Part 2: Statistical quality control
185. ISO 3534-3/1999. Statistics - Vocabulary and symbols -- Part 3: Design of experiments
186. ISO 7870/1993. Control charts - General guide and introduction
187. ISO/TR 7871/1997. Cumulative sum charts -- Guidance on quality control and data analysis
using CUSUM techniques
188. ISO 7873:1993.Control charts for arithmetic average with warning limits
189. ISO 7966:1993.Acceptance control charts
190. ISO 8258:1991.Shewhart control charts
191. ISO 11462-1:2001. Guidelines for implementation of statistical process control (SPC) -
Part 1: Elements of SPC
192. ISO 2859-0:1995. Sampling procedures for inspection by attributes -- Part 0: Introduction to the
ISO 2859 attribute sampling system
193. ISO 2859-1:1999. Sampling procedures for inspection by attributes -- Part 1: Sampling schemes
indexed by acceptance quality limit (AQL) for lot-by-lot inspection
194. ISO 2859-1:1999/Cor 1:2001
195. ISO 2859-2:1985. Sampling procedures for inspection by attributes -- Part 2: Sampling plans
indexed by limiting quality (LQ) for isolated lot inspection
196. ISO 2859-3:1991 Sampling procedures for inspection by attributes -- Part 3: Skip-lot sampling
procedures
197. ISO 2859-4/2002. Sampling procedures for inspection by attributes -- Part 4: Procedures for
assessment of declared quality levels
198. ISO 3951/1989. Sampling procedures and charts for inspection by variables for percent
nonconforming
199. ISO 8422/1991. Sequential sampling plans for inspection by attributes
200. ISO 8423/1991.Sequential sampling plans for inspection by variables for percent nonconforming
(known standard deviation)
201. ISO/TR 8550/1994. Guide for the selection of an acceptance sampling system, scheme or plan for
inspection of discrete items in lots
202. ISO 5725-1/1994. Accuracy (trueness and precision) of measurement methods and results - Part
1: General principles and definitions
2: Basic method for the determination of repeatability and reproducibility of a standard
measurement method
3: Intermediate measures of the precision of a standard measurement method
4. Basic methods for the determination of the trueness of a standard measurement method
93
5: Alternative methods for the determination of the precision of a standard measurement method
6: Use in practice of accuracy values
208. ISO 10576-1/2003. Statistical methods -- Guidelines for the evaluation of conformity with
specified requirements - Part 1: General principles
209. ISO 11095/1996. Linear calibration using reference materials
210. ISO 11843-1/1997. Capability of detection - Part 1: Terms and definitions
211. ISO 11843-2/2000. Capability of detection - Part 2: Methodology in the linear calibration case
212. ISO 11843-3/2003. Capability of detection - Part 3: Methodology for determination of the critical
value for the response variable when no calibration data are used
94
INDEX DE AUTOR
INDEX DE AUTOR
Estler W. Tyler, ......... 70, 88 ISO/FDIS 9000-2 ............ 91

CAZURI EUROCOD 2............. 72, 92 Ivanov I., Capatina Al. ... 26,
ACI .................................. 90 Faber M.H. ...................... 43 89
Alexandrescu V., Pop R., Fiorato A. E., Burg R. G., Juran J. M., Gryna F... 9, 14,
Dumitrescu G. ....... 48, 49 Gaynor R. D. ............... 87 43, 64, 71, 89
Alexis J...................... 70, 89 Fletcher J. .................. 70, 87 Kauw V., Werner M........ 88
Ammar C. ............ 64, 70, 88 Florea N., Petrescu M., La Londe W.S., Janes M.F.
ASTM............................... V Levai St ....................... 89 .................................... 89
Axinia P., Avram C., Epure Frenz H.......... 44, 50, 55, 88 Legea 10/1995 ........... 10, 90
L. M., Râmniceanu V... 9, Gauss - Laplace ............... 40 Legea 137/1995 ............... 90
70, 89 Guner A., Dawod A.M., . 71, Legea 50/1991 ................. 90
Bell St........................ 49, 55 88 Legea 90/1996 ................. 90
Bratu P., Necşoiu J., HG 1046/1996 ................. 90 Leschinsky A................... 88
Vl deanu Al., Şoimuşan HG 261/1994 ............. 10, 90 Lungu D., Ghiocel D.13, 14,
V., Mladin Gh., Iofcea HG 272/1994 ............. 10, 90 39, 42, 43, 71, 89
D., Dumitrescu G. 49, 70, HG 273/1994 ............. 10, 90 Mikulic D., Pause Z.,
87 HG 399/1995 ............. 10, 90 Skenderovic A.,
Buchaman I., Bob C., HG 595/1997 ................... 90 Ukraincik V................. 56
Jebelean E., Badea C., HG 766/1997 ............. 10, 90 Mikulic D., Pause Z.,
Iureş L ................... 26, 89 HG 877/1999 ................... 90 Skenderovic A.,
C 140-1986...................... 78 HG 964/1998 ................... 90 Ukrainick V................. 64
C 167-1977........................ 9 Hinirchs W. ............... 83, 87 Ministerului Apelor si
C 56 - 1985.................. 9, 91 Holicky M., Vorlicek M. 56, Protec iei Mediului,
Cadar I., Tudor C., Tudor A 64 Ordin nr. 370 din
.................................... 89 Humboldt Co. ................... V 06/19/2003 .................. 44
Castrup H............. 46, 49, 55 Ilinoiu G. ............. 49, 71, 90 Mitonneanu H.,... 12, 14, 71,
CEB – FIP/1990 ........ 72, 92 Indiana Department of 89
CEB-CIB-RILEM ........... 62 Transport ..................... 27 National Research Council
CECW-EI ........................ 91 International Organisation ............................... V, 89
CIB ....................... V, 62, 89 for Standardisation 51, 80 NE 003-1997 ................... 91
COCC .............................. 10 Ionescu I., Ispas T. .... 26, 89 NE 012-1999 14, 15, 18, 26,
Cr ciunescu L., Popa E .. 26, Ionescu I., Ispas T., 28, 31, 32, 34, 36, 37, 38,
89 Popaescu A...... 15, 26, 89 42, 63, 64, 72, 78, 88
DIN EN ISO/IEC 17025. 50, ISO 8402/ 1994 ....... 5, 9, 91 NE 013-2002 . 26, 38, 78, 91
55, 80 ISO 9000-1/ 1994 .............. 9 Nelson L.S................. 69, 71
Dinu D. ................ 44, 70, 87 ISO 9000-2/ 1993 .............. 9 Nelson L.S................. 71, 88
Doiron T., Stoup J. ... 44, 49, ISO 9000-3/ 1991 .............. 9 Neville A.M............... 26, 89
70, 88 ISO 9000-4/ 1993 .............. 9 Nunnally S.W. ................. 89
Dumitrescu G. ... 6, 9, 70, 89 ISO 9001/ 1994 ....... 4, 9, 91 Perigord M. ................. 9, 89
Ehrlich C. D., Rasberry S.D. ISO 9002/ 1994 ....... 4, 9, 91 Philips D. Steven, Eberhadt
.................. 44, 49, 70, 88 ISO 9003/ 1994 ....... 4, 9, 91 R. Keith,.... 44, 62, 71, 88
Elcometer Instruments Ltd V ISO 9004-1/ 1994 ............ 10 Phillips S.D., Estler W. T.,
EN 933-3 ......................... 83 ISO 9004-2/ 1991 ............ 10 Levenson M.,S.,
ENV..................... 90, 91, 92 ISO 9004-3/ 1993 ............ 10 Eberhardt K.,R. ..... 71, 88
ENV 13005-1999 41, 44, 45, ISO 9004-4/ 1993 ............ 10 Popa I. ............................... 2
47, 48, 51, 52, 80 ISO GUIDE 34/ 1996 ........ 9 Popa R., Teodorescu M. .. 26
ENV 13005-2003 ............ 51 ISO GUIDE 34: 1996 ...... 91 Popescu V., P t rniche N.,
ISO/ FDIS 9000-2 ............. 9 Chesaru E. ......... 9, 71, 89
95
INDEX DE AUTOR
Proqec............................... V SR EN 932-1/1998 ... 20, 25, STAS 1275-1988............. 38

Raharinaivo A., Grimaldi G. 27 STAS 1667-1976....... 16, 26
.................................... 88 SR EN 932-1:1998 .......... 19 STAS 1759-1988............. 38
REMR.............................. 92 SR EN 932-3. 1998 ......... 27 STAS 1799-1988....... 72, 91
RILEM/CEB Symposium. 9, SR EN 932-3. C1. 1999... 27 STAS 2320-1988....... 29, 38
70, 71, 88 SR EN 932-6 ................... 27 STAS 2386-1979............. 26
Shewhart W.A. .......... 14, 66 SR EN 933-10. 2001 ....... 27 STAS 3518-1989............. 38
Simion Al ............ 26, 50, 90 SR EN 933-2. 1998 ......... 27 STAS 3519-1976............. 38
Simmons H. L ................. 90 SR EN 933-5. 2001 ......... 27 STAS 4606-1980. 18, 26, 83
SR 227/2-98..................... 92 SR EN 933-7. 2001 ......... 27 STAS 6200/1-1975.......... 26
SR 227/4-1986................. 92 SR EN 933-8. 2001 ......... 27 STAS 6200/2-1991.......... 27
SR 227/5- 1996................ 92 SR EN 933-9 2001 .......... 27 STAS 6200/3-1981.......... 27
SR 667-2001.............. 17, 27 SR EN ISO 9000-1/1996... 1 STAS 6200/4-1981.......... 27
SR EN !097-4.2001 ......... 27 SR ENV 13005-200 .. 43, 55 STAS 662-1989............... 26
SR EN 1097-1.1998 ........ 27 SR ENV 13005-2003 46, 53, STAS 667-2001............... 26
SR EN 1097-5.2001 ........ 27 80 STAS 8177-1968............. 27
SR EN 1097-7.2001 ........ 27 SR ISO 3951/1998 ... 72, 91, STAS 9602-90................. 91
SR EN 196/1-1995 .......... 92 92 St n şil T ........... 42, 43, 90
SR EN 196/3-1997 .......... 92 SR ISO 7870/1999 .... 72, 92 Ştefanescu - Goanga A... 13,
SR EN 196/6-1994 .......... 92 SR ISO 7966/1999 ... 72, 91, 14, 71, 90
SR EN 196-4/1995 .......... 92 92 Taerwe L. ............ 64, 71, 88
SR EN 206-1/2002 ... 12, 14, SR ISO 8258/1998 ... 72, 91, Teodorescu M., Ilinoiu O.G.
27, 38 92 .................................... 38
SR EN 206-1: 2002 ......... 30 SR ISO 8402...................... 1 Teodoru G. Y. M. ............ 89
SR EN 45001/1993.......... 91 SR ISO 8423+C1/1997... 72, Teoreanu I., Moldovan V.,
SR EN 45013/1992.......... 91 91, 92 Nicolescu L. ................ 90
SR EN 571-1/1999 .......... 92 SR ISO 9000/1996 .......... 92 Tertea I., One T. ......... 9, 90
SR EN 583-1/2001 .......... 92 SR ISO 9002/1995 .... 72, 92 Tipuri I.............. 45, 49, 50
SR EN 583-2/2001 .......... 92 SR ISO 9003/1995 .... 72, 92 Tretea I., One T. ............. 43
SR EN 583-3/2001 .......... 92 SR ISO 9004 – 4 + A 1 / U 9/1996.......................... 92
SR EN 583-4/2001 .......... 92 1996 .............................. 5 UNCERT................... 50, 55
SR EN 583-5/2001 .......... 92 STAS 10107/0-90............ 91 Veitas R. ............................ 9
STAS 1078-1973............. 83 Yvonne D. ....................... 26
96
INDEX ALFABETIC
INDEX ALFABETIC
calculul indicatorilor de controlul statistic al calit ii

A varia ie când se cunoaşte .................................... IV
abatere standard......... 41, 42 amplitudinea................ 67 controlul Statistic al
abaterea... 41, 45, 72, 76, 77, calitate limit ............. XI, 57 Procedeelor ................. 66
79, 92 calitate poten ial ............ 11 curbe de distribu ie a
abaterea eşantionar ........ 41 calitatea .. 1, 2, 9, 13, 49, 71, variabilei aleatoare...... 39
abaterea standard XI, 37, 40, 87, 88, 89, 90
calitatea deficitar ............. 6
D
41, 51, 56, 57, 58, 59, 66,
67, 73, 77, 78, 79, 80, 81, câmp de împr ştiere ........ 13 densitate de probabilitate. 41
82 câmpul de toleran ......... 13 determinarea rezisten elor
abaterea standard Canadian Building Digest V mecanice ale betonului 28
experimental .............. 41 cauzelor aleatoare...... 66, 67 diagrama arbore............... 65
abaterile ..................... 40, 51 CEI .................................... 3 diagrama cauz -efect....... 65
ac iunile corective.......... 5, 6 CENELEC......................... 3 diagrama de dispersie...... 65
ac iunile preventive ........... 5 cerin ele ............................. 3 diagrama de flux.............. 65
agregate ........................... 15 Civil Engineering Corps diagrama Pareto............... 65
American Association of Washington .................. V diagrame de afinitate ....... 65
State Highway clase de rezisten la dimensiunea granulei
Transportation Officials V compresiune a betonului maxime ................. XI, 20
American Concrete Institute .................................... XI dispersia ...41, 43, 44, 51, 79
..................................... V coeficientul de varia ie ... 41, dispersia procedeului....... 67
American Society of Civil 76, 80 distribu ie de frecven .... 51
Engineers...................... V Comitetul European pentru
amplitudinea .............. 67, 74 Standardizare ................ 3 E
aprecierea unor propriet i Comitetul European pentru efectivul eşantionului XI, 77
ale betonului în stare Standardizare în efectivul lotului ... XI, 13, 58
proasp t ..................... 78 Electrotehnic ............... 3 eficien economic ........... 1
asigurarea calit ii .. IV, 1, 2, compactarea prin vibrare a entitate........................... 1, 2
3, 4, 5, 7, 9, 10, 11, 12, epruvetelor .................. 29 epruvete...11, 13, 28, 29, 30,
70, 87, 89, 90 componente ale spiralei 31, 32, 33, 39, 45, 63, 64,
Asocia ia de Standardizare creşterii calit ii............. 2 73, 77, 80, 84
din România ................. V conceptul de calitate ........ 11 eroare de m surare .......... 46
auditul calit ii................... 3 condi ia de calitate............. 1 eroarea....................... 45, 49
condi ii de admisibilitate ale eroarea total ................... 49
B agregatelor naturale grele Eroarea total .................. 49
benchmarking .................. 65 .................................... 16 erori aleatoare............ 40, 47
betoane cu lian i minerali 26 condi ii tehnice de calitate erori conven ionale.......... 48
brainstorming .................. 65 ale agregatelor............. 16 erori datorate operatorului
Building Science Insight .. V confec ionarea epruvetelor uman ........................... 47
.................................... 28 erori de interac iune......... 47
C constant de acceptabilitate erori de metod ................ 47
calculul indicatorilor de .............................. XI, 57 erori de model ................. 46
m rime ........................ 56 control de conformitate ... 12 erori de operator .............. 47
calculul indicatorilor de controlul calit ii .... 1, 9, 11, erori de paralaxa.............. 47
varia ie......................... 56 17, 18, 26, 35, 56, 87, 89 erori grosolane................. 47
calculul indicatorilor de controlul de acceptabilitate erori influen ate de
varia ie când se cunoaşte .................................... 12 prelevarea probei ........ 47
abaterea standard......... 67 controlul de calitate ......... 12 erori instrumentale .......... 47
controlul de conformitate 12, erori produse de factori
44, 63 externi ......................... 47
97
INDEX ALFABETIC
erori reale......................... 48 formulare de colectare a limit inferioar a

erori sistematice............... 47 datelor ......................... 65 specifica iei ........... XI, 57
erori sistematice obiective47 fractil ......................... 39, 62 limit superioar a
erori sistematice subiective frecven a şi m suri ce se specifica iei ........... XI, 57
.................................... 47 adopt în cadrul limite ale specifica iei 13, 57
erori speciale ............. 45, 47 controlului calit ii limitele de control ..... 57, 67
erorile aleatoare ............... 48 agregatelor .................. 18 loturi .....................13, 18, 31
erorile de m surare .......... 45 frecven relativ ............. 39
erorile dinamice............... 48 frecven ei relative............ 74
M
erorile grosiere................. 48 func ie de densitatea masa probei ............... XI, 20
erorile sistematice............ 47 frecven ei .................... 39 masa probei globale ........ 20
erorile statice ................... 48 masa volumic în vrac.... XI,
estima ia varia iei compuse
G
20
.................................... XI grad de incertitudine........ 39 m rimea........................... 44
eşantionare IV, 5, 12, 19, 20, gradul de încredere .......... 45 m surand ..44, 45, 46, 47, 48
21, 22, 24, 25, 27, 31, 57, m surarea .......44, 45, 46, 83
59 H media aritmetic a selec iei
eşantionarea de agregate histograma ....... 5, 54, 65, 74 .................................... 41
ambalate în scai, butoaie media armonic ............... 41
sau containere.............. 21 I media geometric ............ 41
eşantionarea de agregate din INCERC ........................... V media p tratic ................ 41
cupa sau bena incertitudinea de m surare media procesului ............. XI
elevatoarelor.......... 20, 22 IV, 44, 51, 54, 55, 70, 80, metoda controlului de
eşantionarea de agregate 87 conformitate prin
transportate pe cale incertitudinea de tip A ..... 51 prelevare de probe....... 56
pneumatic ............ 20, 21 incertitudinea de tip B ..... 52 metoda m sur rii abaterii
eşantionarea de pe benzi incertitudinea extins . 52, 82 eşantion rii.................. 25
transportoare ............... 20 incertitudinea standard metoda probabilistic ...... 39
eşantionarea din siloz 20, 22 compus ................ 52, 82 metode de control de
eşantionarea din stoc . 20, 22 indicatori statistici de conformitate................ 56
eşantionarea din vagoane de calitate......................... 14 metode nedistructive de
cale ferat , camioane sau Institute for Research in determinare a calit ii . 11
vapoare.................. 20, 24 Construction................. V metode privind estim ri
eşantionarea la punctele de instrumente şi tehnici . IV, 5, ini iale ......................... 56
desc rcare a benzilor 12, 65 modelarea incertitudinilor
transportoare şi a instrumentele şi tehnicile de de m surare a calit ii
jgheaburilor mobile20, 21 baz ............................. 65 betoanelor ................... 49
etapele principale necesare International Union of
determin rii incertitudinii N
Testing and Research
.................................... 53 Laboratories for National Institute of
evaluarea conformit ii Materials and Structures Standards and
betonului ..................... IV ..................................... V Technology V, 49, 70, 71,
evaluarea dispersiei în interval de încredere al 88
amestec a componen ilor m sur rii ..................... 45 neconformit i ....4, 5, 12, 61
betonului ..................... 78 intervalele de încredere neconformit ile .............. 12
evaluarea rezultatelor ...... 66 pentru medii ................ 43 nivel de calitate acceptabil
expedierea epruvetelor .... 30 intervalul de încredere42, 43 .............................. XI, 57
IPCT ................................. V nivel de încredere ...... XI, 51
F
ISO/CEN ........................... 3
factorul de extindere.. 52, 82 P
fişa de control ...... 65, 66, 67 L parametru de calitate ....... 59
fişa de control prin atribute limita inferioar a pentru date care nu sunt
.................................... 66 specifica ieiXI, 57, 59, 61 exprimate numeric ...... 65
fişe de control ...... 66, 67, 68 limita superioar a pentru date numerice ....... 65
specifica ieiXI, 57, 59, 61 planul de eşantionare....... 30
98
INDEX ALFABETIC
planul de prelevare şi probe care se preleveaz la tipare metalice ................. 29

criteriile de conformitate sta ia de betoane.......... 28 trasabilitatea .................... 44
.................................... 36 probe de control pe faze .. 29
poligonul de frecventa ..... 75 probele de beton ........ 28, 30
U
popula ie statistic ........... 39 probele de control pe faze 30 US Army Corps of
precizia ............................ 45 procedura........................... 4 Engineers ......................V
precizia de m surare........ 45 proceduri de eşantionare.. 20
prelevare de probe .... 12, 19, procese speciale............... 13 V
56, 83 produc ia continu ........... 31 valoare corect ................ 45
principalele metode de produc ia ini ial .............. 30 valoare real .................... 45
reducere....................... 25 produsul............................. 3 valoare int ..................... 67
principalele opera ii proprietatea.................. 2, 44 valoarea m surat a unei
necesare confec ion rii caracteristici de eşantion
epruvetelor .................. 29
R
.................................... XI
principalii factori care reducere a probei ............. 25 valoarea medie a x pentru
influen eaz negativ responsabilitatea eşantionul de n unit i . XI
calitatea ......................... 6 produc torului............. 11 valori extreme ................. 67
principii şi norme de baz . 1 rezisten a caracteristic la variabila aleatoare ........... 39
proba de control......... 13, 31 compresiune a betonului variabilitatea.............. 13, 66
proba global ....... 20, 25, 26 ........................ XI, 37, 57 varian a...................... 26, 41
probabilitate.. XI, 39, 41, 42, rezisten a la compresiune 16, varian ............................ 41
51, 52, 57, 67, 80 35, 38 verificarea..9, 32, 33, 34, 36,
probabilitatea XI, 39, 40, 41, rezultat al m sur rii... 44, 46 37, 38, 43, 45, 71, 86, 87,
42, 49, 59, 62, 80 rezultatul unei m sur tori 45 90
probabilitatea de acceptare Romtech ........................... V verificarea caracteristicilor
.................................... XI betonului ..................... 35
prob global ............. 19, 25 S
verificarea de conformitate
probe care se preleveaz în serie statistic .................. 39 .............................. 36, 37
diferite faze ale execu iei sistemul de asigurare a volum al selec iei ............ 74
.................................... 29 calit ii .......................... 3 volumul de beton necesar
probe care se preleveaz la statistica de calitate ......... XI unei probe ................... 29
locul de punere în lucrare volumul total de beton
a betonului................... 28 T pentru un lot................ 31
teoria deciziei statistice ... 62
99

Evaluarea Conformitatii Betonului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Conformitatii Betonului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUAREA

dr. ing. Octavian George Ilinoiu

În continuare sunt tratate erorile de m surare şi incertitudinea de m surare, ca elemente

În încheiere sunt prezentate modele şi exemple de prelucrare a datelor experimentale.

Parcurgând cu aten ie lucrare se constat complexitatea, amploarea problematicii şi extensia

Apreciem c lucrarea “Evaluarea Conformită ii Betonului” elaborat de dl. dr. ing. O. G.

Prof.univ.dr.ing. Radu Popa

Complexitatea problematicii ridicat de rezolvarea aspectelor tehnice privind controlul

Autorul mul umeşte pentru asisten a şi sprijinul acordat, în documentarea prezentei c r i,

CUVÂNT ÎNAINTE...............................II 3.4. Principii de eşantionare ..................... 19

cazul betonului preparat in malaxoare 6.6. Erori clasificate dup modul de

varia ie când se cunoaşte σ .................. 57

varia ie când nu se cunoaşte σ ............. 58

CAPITOLUL 9. INTERPRETAREA C r i .......................................................... 89

pentru limite duble ale specifica iei; μ ,

încerc rilor sub forma conceptului 6 σ 13

pentru limite duble ale specifica iei; μ ,

pentru limita inferioar a specifica iei; μ ,

Tabelul 10-9. Valorile λ func ie de num rul de

φ (z ) a reparti iei normale standard ...... 85

Tabel 4-8. Valorile λ şi K func ie de num rul

C …/… clase de rezisten la compresiune a betonului

probabilitate; nivel de încredere: 0 ≤ p ≤ 1

CAPITOLUL 1. ASIGURAREA ŞI CONTROLUL

1.1. CONSIDERA II GENERALE

• to i factorii implica i în realizarea şi exploatarea construc iilor au obliga ia de-a

participa la îmbun t irea continuã a concep iei de proiectare, procedeelor de

Asigurarea calit ii implic o permanent evaluare a exigen elor de performan şi

• cercetarea ştiin ific , acestea constituind fiecare început de ciclu;

• calitatea într rilor în proces, respectiv calitatea materiilor şi materialelor;

• exigen a controlului pe faze şi controlul final;

1.2. DEFINIREA CALIT II PRODUSULUI ÎN STANDARDELE

Prin standardizare se în elege reglementarea unitar a produc iei şi a consumului,

deosebit pentru p strarea datelor şi pentru protec ia consumatorilor, a muncii în scopul

PROCES Figura 1-2. Reprezentarea unui proces

• cerin e ale utilizatorului;

• cerin e ale societ ii (legi, reglement ri, coduri, specifica ii etc.);

• f r clauze contractuale de asigurare a calit ii - dac riscul noncalit ii este neglijabil

sau dac certificarea produsului în conformitate cu standardul recomandat confer o

• cu clauze contractuale de asigurare a calit ii – caracteristicile de performan ale

Criterii ISO 9000 pentru selec ia şi utilizarea

F r clauze contractuale de asigurare a Cu clauze contractuale de asigurare a

ISO ISO ISO ISO

tipul diferen e, tendin e şi modific ri ale datelor numerice care se bazeaz pe

• formulare de colectare a datelor, folosite la colectarea sistematic a datelor în scopul

• brainstorming, utilizat pentru identificarea solu iilor posibile ale problemelor şi a

• fişa de control, folosit pentru evaluarea stabilit ii procesului şi pentru determinarea

• histograma, folosit pentru reprezentarea grafic a configura iei de dispersie a datelor

şi pentru comunicarea vizual a informa iilor referitoare la comportarea procesului;

• diagrama de dispersie, folosit pentru identificarea şi confirmarea rela iilor dintre

1.3. EFECTE UNEI CALIT I DEFICITARE DE REALIZARE A UNEI

Efecte negative provocate de calitatea deficitar de realizare a unei construc ii pot s

• punerea în func iune cu întârziere a unor obiective;

• calitatea necorespunzătoare în proiectare ce poate fi provocat de: date incomplete

sau inexacte despre obiectul de realizat, ipoteze de calcul incorecte şi combina ii de

tehnice, nerespectarea proiectului, folosirea unei for e de munc insuficient calificat

• calitatea necorespunzătoare a între inerii şi urmăririi în timp.

1.4. ORGANIZAREA GENERAL A CONTROLULUI DE

Pentru a putea exercita un control eficace trebuie s se elaboreze şi s se foloseasc

• Beneficiarul - stabileşte un program prin care defineşte obiectivele calit ii şi cere

• Proiectantul - elaboreaz prescrip ii pentru organizarea controlului calit ii specifice

fiec rui caz în parte.

• Organele de studii şi cercet ri – contribuie la crearea condi iilor pentru asigurarea