Sunteți pe pagina 1din 97

SEARCH-CORPORA N

Nr. inventar ...

BIBLUOTECA TEHNIC

CP 012/1 - 2007

ASOCIATIA DE
STANDARDIZARE
DIN ROMANIA
A

COD DE PRACTICA PENTRU


PRODUCEREA BETONULUI
CODE OF PRACTICE FOR THE

MANUFACTURING OF CONCRETE
CODE PRATIQUE POUR PRODUIRE
LE BETON

Document tehnic unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13510:2006,


Ordinul MDLPL nr: 577129.04.2008) elaborat sub coordonarea

Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice Vi Locuintelor

Directia Generale Tehnica in Constructii


Institutul National do Cercetare - Dezvoltare in Constructii !,i
Economia Constructiilor

lulie 2008
ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO)

Str.,Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureti


Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Dire* Standardizare: Tel_ +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax +40 21 315 58 70
Direr a Pub
i - Serv. V
ri(Abonarnenta Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88
Serviciul Redacie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74
C ASRO

Reproducerea tau utllizarea integrals sau partiaiA a prezentului-document In orioe publicatli gi prin once procedeu
(electronic, mecanic, fotooopiere, microfilmare etc.) este interzisi dace nu exists acordul scris aiASRO

COD DE PRA.CTICA PENTRU PRODUCEREA


BETONU LUI

CP 012/1-2007

Document tehnic unificat elaborat sub coordonarea


MINISTERULUI DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE 51 LOCUINTELOR
11

IULIE 2008

Preambu!
Prezentul cod de practice pentru producerea betonului a fost elaborat in baza prevederilor art. 4 din Ordinal
MDLPL nr. 577 129.04.2008 publicat in Monitorul Oficial at Romaniei Partea i, nr.374/16.V.2008 i are avizul
nr.2/2008 at Comitetului tehnic de coordonare generate at Ministerului Dezvoltarii, Lucrerilor Publice Si
Locuinteior.
Prezentul cod de practice a fost elaborat prin comasarea textelor urmatoarelor documente:
-

reglementarea tehnica NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonului i executarea


lucrerilor din baton, beton armat Si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului";

standardul SR EN 206-1:2002 "Beton. Partea 1: Specificatie, performante, productie Si


conformitate" cu amendamentele SR EN 206-1:2002/Al:2005, SR EN 206-1:20021A2:2005 i erata

SR EN 206-1:2002/C91:2008
-

standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea

1: Specificatie, performani:a, productie gi conformitate.

Document national de aplicare a SR EN 206-1:2002" cu erata SR 13510:2006/C91:2008.

Anexele normative din prezentul cod de practice suet: anexele A, B qi C din standardul SR EN 206-1:2002,
anexele F i L din standardul SR 13510:2006 *i anexele I i 0 din normativul NE 012/1-2007
Anexele informative din prezentul cod de practice sunt: anexele E, J, K din standardul SR EN 206-1:2002 i
anexele H, M qi N din standardul SR 13510:2006.
Anexa D (informative) Bibliografie din standardul SR EN 206-1:2002 a fast eliminate din cuprinsul codului de
practice pentru ca prevederile acesteia au fost preluate la capitolul 2 Referin(e normative at prezentului cod
de practice.
Anexa G (informative) Cerinfe privind exactitatea echipamentului de dozare din
standardul SR EN 206-1:2002 a fost eliminate din cuprinsul codului de practice pentru ce nu mai este
valabile conform prevederilor standardului SR EN 206-1:2002/A1:2005 (art.9.6.2.2).
La capitolul de referinte normative sent indicate editiile standardelor i reglementarilor tehnice romane in
vigoare la data elaboreriii normativului NE 012/1-2007. Se recomanda ca utilizatorii sa se informeze periodic
asupra celor mai recente editii ale documenteior de referinte.
Pentru aplicarea acestui cod de practice se utilizeaze standardele romane, europene i intemafionale la

care se face referinte (respectiv standardele romane identice cu acestea).

Urmatoarele standardele europene i intemationale la care se face referire in textul codului de practice nu au
standard roman corespondent: ISO 2859-1, DIN 4030-2 Si ASTM C 173.
Acest cod de practice face tnmitere Is Directiva 90/384/CEE care a fast transpuse in Hotararea Guvemului
nr.1016/2004 privind masurile pentru organizarea qi realizarea schimbului de informatii in domeniul
standardelor i reglementarilor tehnice, precum gi at regulilor referitoare la serviciile societatii informalionale
intre Romania i statele membre ale Uniunii Europene, precum i Comisia Europeans.

CUPRINS
.. 6

Introducere ...
1
Domeniu de aplicare ...
2
Referinte normative ...
3
Definitii, simbolud ,i prescurtari ...
3.1 Termeni i definitii ...
3.2 Simboluri i prescurtari

.8
..9
11
11
15

Clasificare ...

.16
...16
...16
19

4.1 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator ...


4.1.1 Semnificatia claselor de expunere ...
4.2 Beton proaspat ...
4.2.1 Clase de consistenta ... ......:...

4.2.2 Clase in functie de dmensiunea maxima a agregatelor ...


4.3 Beton fntarit

..20
...20

.20

4.3.1 Clase de rezistenta Ia compresiune ...


4.3.2 Clasele de mass volumica pentru beton uor ...
5
Cerinte pentru beton i metode de verificare ...
5.1 Cerinte de baza pentru materiale componente ...
5.1.1 Generalitati
6. 1.2 Ciment ...
5.1.3 Agregate ...

...21
.22
.22
..22

.22
..22
.22
...22

5.1.4 Apa de amestec ...


5.1.5 Aditivii

5.2 Cerinte. de baza pentru compozitia betonului . ............................-------...

...__... ._...

..22

.-... .........23

5.2.8 Temperature betonului

..23
.23
..23
..24
.24
..26
.27
.27

5.3.1 Generalltati

..28

5.2.1 Generalitati
5.2.2 Alegerea cimentului ...
5.2.3 Utilizarea agregatelor ...
5.2.4 Utilizarea apelor reciclate ...
5.2.5 Utilizarea adaosurilor ...
5.2.6 Utilizarea aditMior ...

5.2.7 Conpnut de clonan ...

.28

5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere


5.3.2 Valois Iimita pentru compozitia betonului ... .:...
5.3.3 Metode de conceptie bazate pe performante ...

.28

..29
.29
.29
.30

5.3.4 Cerinte pentru betonul tumat sub apa ...


5.4 Cerinte pentru betanul proaspat ...
5.4.1 Consistenta ...
5.4.2 Continut de cement i raport apalciment ...

..30

5.4.3 Continut de aer ...

.31
.31
..31
...32

5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor ...


5.5 Cerinte pentru betonul intArit ...
5.5.1 Rezistenta ...
5.5.2 Masa voiumica ...

.32

5.5.3 Rezistenta is penetrarea apei ...

.32

5.5.4 Reactia to foc ...

5.5.5 Rezistenta la uzura

6
Specifica is betonului
6.1 Generalitati ............... ...
6.2 Specificatia betonului proiectat (cu proprietati specificate)
6.2.1 Generalitati
6.2.2 Date de baza

6.2.3 Cerinte suplimentare ...


6.3 Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa ...
6.3.1 Generalitati

.32
32
..33
..33
..33
...34

..34
..34

6.3.2 Cerinte de baza ...

...35

6.3.3 Cerinte suplimentare ...


6.4

..32

Specificaia betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard ...


2

...35

7
7.1
7.2
7.3

7.4
7.5

. 35
..35
...35
.36

Livrarea betonului proaspet


Informatii de la utilizatonil betonului pentru producator
informatii de la producatorul de beton pentru utilizator ...
Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare

Informabi la livrare pentru betonul de cantier ...

.37

.37

Consistenta la livrare ...

Controiul conformit ii i criterii de conformitate ...

...38

8.1

Generalitati ...
...38
Control de conformttate at betonului cu propreeteti specificate ...
..38
..38
8.2.1 Control de conformitate at rezistentei la compresiune ...
8.2.2 Control de conformitate at rezistentei la tractiune prin despicare .............................................................41
...41
8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta ...
8.3 Controlul conforrnitatii betonului de compozit a pr-escrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie presc nsa
.43
printr-un standard ...
8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului ... 9
...44
Controlul productiei
.. 45

8.2

9.1 Generalitati ...

----------- ...

9.2 Sisteme de control at productiei ... . :...


9.3 Date Inregistrate Vi aite documente

... ... .................... 45

... 45
..45
.46
..46
.47
.48
...48
.48

9.4 Incercari ...

9.5 Compozitia betonului i incercarile initiale ...


9.6 Personal, echipament i instalatii
9.7 Dozarea matenalelor componente ...
9.8 Amestecarea betonului ...
9.9 Procedure de control at productiei
10. Evaluare a conformitatii
10.1 Generalitati
10.2 Evaluare, supraveghere.i certificare a controiului productiei
11. Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) . ..

.55

..55
...55

.55

Anexa A (normative) Incercari initiale ...

.56

Anexa B (normativa) Incercari de identificare pentru rezistenta Ia compresiune ...

..58

Anexa C (normative) Dispozitii pentru evaluarea, supravegherea pi certificarea controlului.productiei ...


Anexa E (informative) Indicaii de apiicare a conceptului de performanta echivalente a proprietetiIor
betonului
Anexa F (nonnative) Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului
Anexa H (informative) Prevederi suplimentare referitoare la betoanete de inalta rezistenta ...

.60.
63
64
73

Anexa I (normative) Clasificarea medillor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat qi
beton precomprimat supraterane
Anexa J (informative) Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate
Anexa K (informative) Familiile de beton ...

...:76
.79
.81
.83

.:...

Anexa L (normative) Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului ...


Anexa M (informative) Recomandari generale pentru alegerea cimentului ...
Anexa N (informative) Tratarea betonului functie de evolutia rezistentei betonului
Anexa 0 (normative) Cerinte minime privind calificarea i experienta profesionala a responsabilului

.:...88

pentru controlul produc iei ...

90

...91

Figura 1 - Relatie intre standardele SR EN 206-1 i SR 13510, normativul NE 012/1 Oi standardele pentru
proiectare i executie, standardele referitoare la componente i standardele de Incercari ...

...7

Figure L.1 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm ...

.83

Figure L.2 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm ...

...84

Figura L.3 - Zone de granuiozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm .............................85


Figure L.4 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm ...

...86

Figura L.5 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm ...

.87

Schema K.3 - Schema pentru evaluarea unut membru i a conformitati unei famiiii de baton..........................82

.16

Tabelul 1 - Clase de expunere


Tabelul 1a - CombinaVi de case de expunere ...

...18

Tabelul 2 - Valorile limits pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al solurilor
naturale V apelor subterane ...

19

Tabelul 2a - Conditii de utilizare a aditivilor ...

.26

Tabelul 3 - Clase de tasare

.20

Tabelul 3a - Valori minime ale volumulul aerului antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor ...

.31

Tabelul 4 - Clase Vebe

.20

...:...

.20

Tabelul 5 - Clase de compactare ...

...20

Tabelul 6 - Clase de raspandire


Tabelul 7 - Clasele de rezistenta la compresiune pentru betoane de mass volurnica normala Si
betoane grele ...
Tabelul 8 - Close de rezistenta pentru betoane usoare ...

.21

Tabelul 9 - Clasificarea masei volumice a betonului upr ...

.22

Tabelul 10 - Continutul maxim de clor din baton..................................................................................................27

Tabelul. 11 - Tolerantele referitor la valorile specificate pentru consistenta ...


Tabelul 12 - Evolutia rezistentei betonului la 20 C ...

30
..36

Tabelul 13 - Frecventa minima de e*antionare pentru evaluarea conforrnitatii

..39

Tabelul 14 - Criterii de conformitate pentru incercarile de rezistenta la compresiune ...

..40

Tabelul 15 - Criterii de confirmare pentru membril unei familii ...

...40

Tabelul 16 - Criteriile de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare


Tabelul 17 - Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta ...

Tabelul 18 - Criterii de confomiitate pentru consistenta

.41
..42

43

Tabelul 19a i 19b - Numarul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile actor caracteri stici

decat rezistenta
Tabelul 20 - Datele inregistrate i alte. documente dace este cazul ...
Tabelul 21 Tolerante pentru dozarea materialelor componente ...

...44
...46
48

Tabelul 22 - Controlul materialelor componente ...

..49

Tabelul 23 - Controlul echipamentului

..51

Tabelul 24 - Controlul procedurlior de productie *i al proprietatilor betonului ...

.53

Tabelul B. 1 - Criterli de identificare pentnl re zistenta is compresiune

.59

Tabelul F.1.1 - Valorile Iimita recomandate .pentru compozitia i proprietatiie betonului pentru clasele de

expunere X0, XC, XD i XS

.65

Tabelul F.1.2 - Valorile limits recomandate pentru compozitia i proprietatile betonului pentru dasele de
expunere XF, XA i XM

...66

Tabelu F.2.1 - Dornenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011,

STAS 10092, SR 7055 ii SR EN 206-1 ...


Tabelul F.2.2 - Domenii de utilizare pentru cimentul de tip 11 M conform standardelor cu SR EN 197-1 i

SR EN 206-1

67
69

Tabelul F.2.3 - Example de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinatii de case de
Expunere

70

Tabelul F.2.4 - Exemple privind utilizarea cimenturiior de tip CEM II-M (functie de components principalilor
constituenti), fabricate In conformitate cu standardul SR EN 197-1

.71

Tabelul F.3.1 - Continutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea
granulelor cuprinsa de Ia 16 mm pane la 63 mm pentru betoane de dasa sC50160 i LC <_50/55 ...

..72

Tabelul F.3.2 - Continutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea
granulelor cuprinsa de la 16 mm pane la 63 mm pentru betoane de class >C50/60 Si LC>50/55 ...

...72

Tabelul H.1 - Controlul materialelor components

..73

Tabelul H.2 - Controlui echipamentelor ...

.74

Tabelul H.3 - Controlul procedurilor de preparare beton i al caracteristicilor betonului de inatta rezistenta 75
Tabelul 1.1 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare gazoasa
functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului pi de caracteristica gazelor

agresive
Tabelul 1.2 - incadrarea gazelor agresive ...

:...

76
.77

:...

Tabelul 1.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solids
functie de umiditatea relativa a aerului i de caracteristica solidului, in interiorul construcfiilor 77
Tabelul 1.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solids
functie de umiditatea relativa a aerului gi de caractenstica solidului, in aer liber ...

78

Tabelul 1.5 - Caracteristica solidului ...

.78

Tabelul M.1 - Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi ...

88

Tabelul M.1.1 - Indicarea tipului de ciment functie de atingerea rezistentei la 28 zile

.89

Tabelul M.2.1 - Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru tumarea betonului pe timp friguros ...

.89

Tabelul M.2.2 - Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru tumarea betonului pe timp calduros ...

..89

Tabelul N.1 - Durata minima de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu except a claselor

XO i XC1 ...

...90

Introducere
Prezentul cod de practice reprezinta documentul tehnic unificat pentru producerea betonului in Romania
pentru structurile tumate in situ Si structudie prefabricate pentru cladiri i constructii inginereti.
Prezentul cod de practice CP 012/1-2007 constituie un document tehnic util pentru producerea betonului.
In relatiile contractuale i/sau in caz de Iitigiu prevaleaza prevederile documentelor invocate in art. (2) din
Anexa la Ordinul MDLPL nr. 577 129.04.2008, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
1,
nr.374/16.V_2008.
Contextul de functionare a codului de practice in raport cu standardele Si reglementariie tehnice pentru
producerea betonului (materiale componente, proiectare, executie, metode de incerceri etc.) este prezentat in

figura 1.

Structuri de baton
EN...
Standarde pentru produsele
prefabricate de baton

SR EN 206-1
Beton
SR EN 1992
(Eurocod 2)
Proiectarea structurilor de baton

SR 13510
Document national de aplicare

a SR EN 206-1
NE 012/1-2007
Normativ pentru producerea
betonului

SR EN 12350
Tncercari Pe baton proaspat

SR ENV 13670-1
Executia structurilor
de baton

SR EN 197
Cimenturi uzuale

SR EN 12390

Tncercari pe baton intarit


SR EN 13791
Evaluarea rezistentei betonului
din structuri

SR 3011
Cimenturi cu cSidura de
hidratare Iimitata *i cu
rezistenta la sulfati

SR EN 12504
incercari Pe baton in structuri

SR 7055
Ciment Portland alb
STAS 10092
Ciment pentru drumuri *i
piste de aeroporturi .
SR EN 450
CenuO zburatoare pentru
baton
SR EN 13263
Silice ultrafina
pentru beton
SR EN 934-2
Adittvi pentru baton

SR EN 12620
Agregate pentru beton

SR EN 13055-1
Agregate usoare
SR EN 1008
Apa de preparare
pentru beton
SR EN 12878
Pigmenp
Figura I - Relatii i'ntre standardele SR EN 206-1 Vi SR 13510, normativul
pentru prolectare i execupe, standardele referltoare la components

NE 012/1.2007;i standardele
rjI standardele de iincercarl

Domeniu de aplicare

Acest cod de practice se aplice pentru producerea betonului destinat structurilor turnate in situ ai structurilor
prefabricate pentru dadiri i constructii ingineresti.
Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe pntier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-o uzina de

productie a elementelor prefabricate.

Alts referinte europene referitoare Is produsele specifics, de exemplu produsele prefabricate, unde
procedeele intra in domeniul de aplicare a prezentului cod de practice, pot necesita sau autoriza derogari in
raport cu prezentul document.
Prezentul cod de practice specifics cerintele pentru:
- materialele componente ale betonului;
- proprietatile betonului proaspat Si intent i verficarile [or;
- Iimiterile impure compozitiei betonului;

- specificatille betonului;
- livrarea betonului proaspet;
procedurile de control ale productiei;
- criteriile de conformitate i evaluarea conformite pi.

Prezentul cod de practice se apiice betoanelor compactate de o asemenea maniera incat cantitatea de aer
oclus, alta decat aerul antrenat, este neglijabila. Prezentul cod de practice se splice betonului de mass
volumice normala, betonului grew i betonului uor.
Prezentul cod de practice se aplica i betoanelor autocompactante Si betoanelor cu agregate din beton

reciciat, cu condiVa ca aptitudinea de utilizare a acestor agregate se fie; verificate i controlata avand in
vedere criteriiie aplicate agregatelor naturale.
Cerinte complementare sau diferite pot se fie date in site reglementari tehnice/standarde europene specifice, de
exemplu:
- baton destinat drumurilor Si altor suprafete de circulatie;

- beton utilizAnd alts matenale (de exempla: fibre) sau materiale componente neacoperite de 5.1; baton cu dimensiunea maxima a agregatului mai mica sau egala cu 4 mm (mortar);

tehnologii speciale (de exemplu: beton torcretat);


- baton pentru stocarea deseurilor lichide si gazoase;
- baton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante; beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje);

- beton preamestecat uscat.


NOTA - Pe timpul in care aceste standards europene nu sunt disponibile, pot sa fie aplicate prevederile valabile pe iocul de
utilizare. Sunt in elaborare standards europene pentru:
- beton destinat drumunlor qi atte suprafete de circulatie;

- beton torcretat.

Acest cod de practice nu se aplice pentru:


- beton aerat;

- baton spumat;
- baton cu structure deschiss (baton cavemos-poros);
- beton uWr cu mass volumica mai mica de 800 kgtm3;

- beton refractar.
Acest cod de practice nu contine cerinte referitoare Is sanetate ci securitate, pentru protectia operatorilor in
timpul productiei 0 livrarii betonului.

Referinte normative

Documentele prezentate in continuare sunt indispensabile pentru apiicarea acestui cod de practica. Pentru
referintele datate i nedatate se aplica numai editia citata in acest articol.
SR EN 196-2:2006
SR EN 196-3:2006
SR EN 196-6: 1994
SR EN 197-1: 2002
SR EN 206-1: 2002

SR EN 206-1: 20021
A1:2005
SR EN 206-1: 20021
A2:2005
SR EN 206-1: 2002!
C91:2008

Metode de incercari ate cimenturilor. Partea 2: Anafiza chimica a cimenturilor


Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de
priza 0 a stabilitatii
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea finetii
Ciment - Partea 1: Compozitie, specificatii gi criterii de conformitate ale
cimenturilor
uzuale
Baton Partea 1: Specificatie, performanta, producfie si conformitate
Baton Partea 1: Specificatie, performanta, producrie gi conformitate.
Amendament
Baton Partea 1: Spec catie, performanta, productie ;i conformitate.

SR EN 450-1:2006
SR EN 933-1:2002

Amendament Baton Partea 1: Specificatie, penforrnanta, productie Si

SR EN 9.34-2:2003

conformitate. Erata

SR EN 1008: 2003

Cenuqd zburatoare pentru beton. Partea 1: Defingfi, cond#6 Si criteril de


conformitate Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 1: Deeerminarea granulozitatii. Analiza granulometrica
prin cernere
Adifivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru baton. Definitii,
condifii, conformitate, marcare Si etichetare

SR EN 1097-1: 1998
SR EN 1097-2: 2002
SR EN 1097-3: 2002
SR EN 1097-6: 2002
SR EN 1262:2004

SR EN 1992: 2006
SR EN 12350-1: 2003
SR EN 12350-2: 2003
SR EN 12350-3: 2003
SR EN 12350-4: 2002
SR EN 12350-5 :2002
SR EN 12350-6: 2002

SR EN 12350-7: 2003
SR EN 12390-1:2002
SR EN 12390-2:2002
SR EN 12390-3: 2002

SR EN 12390-4:2002

SR EN 12390-5:2002 .
SR EN 12390-6: 2002
SR EN 12390-7: 2002
SR EN 12390-8:2002

SR EN 12504-1:2002
SR EN 12504-2:2002
SR EN 125D4-3:2006

Apa de preparare pentru beton - Specificatii pentru prelevare,


incercare si evaluare a aptitudinff de utilizare a apes, inclusiv a apelor

recuperate din procese ale industriei de baton, ca apa de preparare pentru baton
lncercari pentru detenninarea caracteristicilor mecanice i fizice ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval)
lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ,si fizice ale
agregatelor Partea 2: Metode pentru detemiinarea rezistentei Ja sfaramare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice ;i fizice ale agregatelor.
Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice in vrac qi a
porozitatii intergranulare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice Si fizice ale
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale ;i a coeficientului de
absorbtie a apei
Agenti activi de suprafata. Determinarea valorii pH-ului solutiilor sau
dispersiilor agentilor activi de suprafata
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Standard pe
parti Incercare pe baton proaspat. Partea 1: EEanffonare
lncercare pe baton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare
Incercare pe beton proaspat. Partea 3: incercare Vebe
Incercare pe.baton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
Incercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu masa de
raspandire Incercare pe baton proaspat. Partea 6: Densrtate
Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin
presiune Incercare pe baton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni i
a/te condifii pentru
epruvete i tipare
Incercare pe baton Infant. Partea 2: Pregatirea si conservarea epnuvetelor
pentru Incercari de rezisterrta
Incercare pe baton Intarit. Partea 3. Rezistenta.la compresiune a epruvetelor
Incercare pe baton intarit.. Partea 4: Rezistenta la compresiune.
Caracteristicile

masinilor de incercare
Incercare pe beton mntarit. Partea 5: Rezistenta la Intindere prin
incovoiere a epruvetelor
Incercare pe baton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare
a
epruvetelor
Incercare pe baton intarit. Partea 7. Densitatea betonului intarit

Incercare pe beton
Intarit. Partea 8:
Adancimea de
patrundere a apei sub
presiune

Incercari pe beton in
structuri. Partea 1: Carote.
Prelevare, examinare i
incercari la compresiune
Incercari pe baton in structure.
Partea 2: Incercari
nedistructive. Determinarea

indicelui de recul
Incercari pe baton In
structuri. Partea 3: Determinarea
fortei de smuigere
9

SR EN 12504-4:2004

Incercari pe beton Intarit. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a

SR EN 12620:2003
SR EN 12878 :2005
SR EN 13055-1:2003

Agregate pentru beton


Pigmenfi pentru colorarea materialelor de constructie pe baza de cment gi/sau var.
Specifcatii ,si metode de incercare
Agregate u;oare. Partea 1: Agregate usoare pentru.betoane, mortare Si paste de

SR EN 13242: 2003

Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria

ul trasunetel or

ciment

civila Si In constructii de drumuri

SR EN 13242: 20031

Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria

SR EN 13263-2:2005
SR EN 13577:1999

Si/ice ultrafina pentru beton - Partea 1: Definitii, conditei ,;i criterii de conformitate
Silice ultrafina pentru beton - Partea 2. Evaluarea conformitatii
Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de carbon

AC:2004
SR EN 13263-1:2005

civila Si in constructii de drumuri - Er ata

agresiv din spa

SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Condifii comune

SR EN 13791:2007

SR EN 45501:2000
SR EN ISO 9001:2001
SR ISO 2859-0: 1999
SR ISO 2859-2: 1998
SR ISO 2859-3: 1998
SR ISO 3310-1: 2000

SR ISO 3310-2: 2000


SR ISO 3310-3:1998
SR ISO 3951: 1998

Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune betonului din structuri si din


elemente

prefabricate
Aspecte metrologice ale aparatelor de cantarit cu functlonare
neautomata Sisteme de management al calita#ii. Cerinte
Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 0:
Introducere in sistemul de eanfionare prin atribute al ISO 2859
Procedure de egantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 2: Planuri de
e.7antionare indexate dupa calitatea limits (LQ) pentru inspectarea loturilor
izolate Proceduri de egantionare pentru inspectla prin atribute. Partea
3: Proceduri de egantionare skip
Site pentru cemere. Condifii tehnice yi verificari. Partea 1: Site pentru
camera de tesaturi metalice
Site pentru cemere. Conditii tehnice Si verifican. Partea 2. Site pentru
cemere de table metalice perforate

Site pentru cemera. Conditil tehnice .5i verrficari. Partea 3: Site


pentru cemere de folii electrmperforate

SR ISO 7150-1:2001

Procedure Si tabele de eantionare pentru inspectia prin masurare


pentru procent de neconformitati
Calitatea aerului. Detenninarea concentratiei masice de dioxid de
suif in aerul Inconjurator. Metoda spectrofotometrica cu thorin
Agenti activi de suprafata. ' Determinarea pH-u!ui. soluteilor
apoase. Metoda pofentiometnca

SR ISO 7150-2:2001

spectrometrica manuals

SR ISO 7980: 2002

spectrometrica automata
Calitatea ' apei. Determinarea continutului de calciu , si magneziu. Metoda prin
spectrometrie de absorbtie atomics

SR ISO 4221:2000
SR ISO 4316:1996

SR 3011: 1996

SR 13510:2006
SR 13510:2006/
C91:2008
SR 7055:1996

SR CR 1901:2002
SR CR 13901:2002
SR CR 13902:2002
STAS 10092-78
STAS 10329-75
STAS 10812-76
STAS 10814-76
STAS 10946-77
STAS 10943-89
ASTM C173

Calltatea apei Detenninarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda


Calitatea apei Determinarea continutului de amoniu. Partea 2: Metoda

Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea


apelor cu continut de sulfati
Beton Partea 1: Specifrcatie, performanta, productie d conformitate.
Document national de aplicare a SR EN 206-1

Beton Partea 1: Specificatie, peiformanta, productie i conformitate.


Document national de aplicare a SR EN 206-1. Erata

Ciment Portland alb


Specificatii regionals fi recomandari pentru evitarea deterioraflor
provocate de reactiile alcali-silice in baton
Ufil/zarea conceptului de familii de beton pentru producerea i controlul
conformitatii betonului
Metode de Incercare pentni determinarea raportului apa/ciment in betonul
proaspat Ciment pentru drumuri ,ri piste de aerportun

Puritatea aerulue. Determnnarea bioxidului de azot


Puntatea aerului. Determinarea amoniacului

Puntatea aerului. Determinarea hidrogenului suffurat


Puritatea aerului. Determinarea clorului
Puritatea aerulul. Determinarea continutului de acid clorhidric

Metode de incencare pentru determinarea continutului de aer at betonului


proaspat, pnn metoda volumetrica
10

DIN 4030-2
Prelevarea
ISO 2859-1:1999
Plans

Evaluarea lichidelor, solurilor pi gazelor nocive pentru baton - Partea 2:


Si analiza esantioanelor de apa ;i soluri
Regles d'echantilionnage pour les contrdles par attrlbuts

- Partie 1:

d'echantillonnage pour le contrOles lot par lot, indexes d'apres le


niveau de quallte acceptable (NQA)
Directive 901384/EEC Directive du conseil du 20 juin 1990 pour l'harrnonisation des regles
des etats
membres concemant les equipements de pesee non automatiques
C 170-1987
lnstruc#funi tehnice pentru protectia elementelor. din baton armat ,si beton
precomprimat supraterane in medii agresive naturale i industriale
NE 012/1-2007
Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrerilor din baton,
baton
armat gi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului

Definitii, simboluri gi prescurtari

3.1

Termeni i defini ii
t<

Pentru cerintele prezentului cod de practice, se aplica termenii i definitiile urmatoare:


3.1.1
baton
material format On amestecarea cimentului, nisipului, pietrisuiui si apei cu sau fare aditivi i adaosuri i ale
carui proprietati se dezvolta prin hidratarea cimentului

3.1.2
baton proaspat
baton complet amestecat Si aflat inc, aintr-un stadiu care iii permite compactarea prin metoda aleasa

3.1.3
baton intern
baton in stare solids i care a obtinut o rezistenta semnificativa
3.1.4
baton de Vantier
baton produs is locul constructiei de utilizatorui de beton pentru propria sa utilizare
3.1.5

baton gata de utiillzare


baton livrat in stare proaspata utilizatorului, de catre o persoana fizica sau persoana juridica, alta decat
utilizatorul. In sensul acestui cod de practice betonut gata de utiiizare este de asemenea:
- baton produs de utilizator in afara gantierului;
- baton produs pe antier, dar nu de utilizator.

3.1.6
produs prefabricat de baton
produs din baton a carui tumare i al carui tratament sunt efectuate intr-un loc diferit de eel in care este utilizat
3.1.7
baton Cu mass volumica normla
baton a carui mass volumica dupe uscare In etuva este mai mare de 2000 kglm3, dar inferioara sau egala cu
2600 kg/m3
3.1.8
baton usor
baton a carui mesa voiumica dupe uscare in etuva este mai mare sau egala cu 800 kg/m3, dar mai mica sau

egala cu 2000 kg/m3, el este produs integral sau partial cu agregate uoare.

3.1.9
baton grew
baton a cerui mass volumica dupe uscarea in etuva este mai mare de 2600 kg/m3

11

3.1.10
baton de inalta rezistenta
beton ce apartine unei ctase de rezistenta Ia compresiune supenoara Ia.C50/60, in cazul betonului. de mass
voiumice nor iala sau al betonului greu ;i superioara Ia LC50/55 in cazut betonului uor.
3.1.11
baton cu proprietati specificate
beton pentru care proprietatile cerute i caracteristicile suplimentare sunt specificate producatorului care
este responsabil de fumizarea unui baton care satisface proprietatile cerute i caracteristicile suplimentare.
3.1.12
beton Cu compozitie specificata
baton pentru care compozitia betonulul si materlalele components de utilizat sunt specificate producatorului
care este responsabil de fumizarea unui beton respectand compozitia specificata.

3.1.13
baton de compozitie specificata printr-un standard

baton de compozitia. specifcata, avand compozitia definite Intr-un standard aplicabil Ia locul unde betonul
este utilizat.
3.1.14
famiiie de betoane

grup de compozitii de baton pentru care exists o retatie fiabila intre prop netetile principale. Aceasta rela ie

este demonstrate prin incercari; demonstratia este consemnate In scris si pastrata.


3.1.15

meths cub de baton


cantitate de baton proaspat care ocupe un
SR EN 12350-6

volum de un metru cub, dupe compactare conform

3.1.16

autobetoniera
unitate de amestecare a betonului montata de obicei pe un asiu autopropulsat, capabila sa amestece si sa
livreze un baton ornogen
3.1.17
malaxorlcuva agitatoare
echipament montat de obicei pe un asiu autdpropulsat i capabil sa conserve un beton
timpul transportului

proaspet omogen in

3.1.18
bens (buncar de transport)

echipament utilizat pentru transportul betonului fare agitare, in sensul definit.In..3.1.17, de exemplu, carrion cu
bens basculanta sau buncar de transport
3.1.19
amestec

cantitate de baton proaspet produs intr-un singur cidu de amestecare discontinua, sau cantitate descarcate in
timp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continua
3.1.20
arja
cantitatea de beton transportata intr-un vehicul gi contingnd unul sau mai multe amestecuri

3.1.21
livrare

actiune de livrare de beton proaspat de catre producator


3.1.22
adltiv
produs adeugat in beton in timpul procesului de amestecare, in cantiteti mid raportate Ia masa cimentului,
pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau intAdt

12

3.1.23
adaos
material mineral fin divizat utilizat in beton pentru Imbunatarirea unor proprietati sau pentru a-i conferi
propriety i speciale. Acest cod de practice trateazi doua tipuri de adaosuri minerale:

- adaosuri considerate practic inerte (tip I);

- adaosuri puzzolanice sau hidraulic laterite (tip II).


3.1.24
agregat
material mineral granular apt de a fi utilizat in beton. Agregatele pot fi naturale, artificiale sau reciclate
plecsnd de la materialele utilizate anterior in constructii

3.1.25
agregat curent
agregat avand dupe uscare in etuve, o mass volumica > 2000 kg/m3
SR EN 1097-6

< 3000 kg/m3 determinate conform

3.1.26
agregat upor
agregat de origine minerals avand dupa uscare In etuva, o mass volumica <_ 2000 kg/m3, determinate
conform SR EN 1097-6, sau o mass volumics in vrac s 1200 kg/m3, determinate conform SR EN 1097-3

3.1.27
agregat greu
agregat avand dupa uscarea in etuva, o mase volumica _> 3000 kg/m3, determinate conform SR EN 1097-6
3.1.28
ciment (Rant hidraulic)
material mineral fin macinat care, dupa ce a fost arnestecat cu .apa, formeaza o pasta care face prize i se
intarete prin efectul reactiilor i proceselor de hidratare, i care dupa intarire, iii pastreaza rezistenta i
stabilitatea chiar i sub apa
3.1.29
continutuli total in apa
apa adaugata, plus apa continuta in i la suprafata agregatelor, plus apa din aditivi i adaosuri utilizate sub
forme de suspensii i apa rezultata din adaugare de gheate sau din incslzire cu vapori
3.1.30
continutul de apa eficace
diferenta Intre cantitatea totals de apa continuta in betonul proaspat

absorbita de agregat

i cantitatea de apa ce poate fi

3.1.31
raport apa eficace/ciment
rapart de mass intre cantitatea de apa eficace Si cantitatea de ciment din betonul proaspat

3.1.32
reziste nta-caracte risti ca
valoare-rezistenta sub care se pot situa 5% din populatia tuturor rezultatelor determinarilor de rezistents
posibile ale volumulul de beton considerat.
3.1.33
aer antrenat

buie de aer microscopice incorporate intentionat in beton tend se face amestecarea de obicei prin utilizarea

agentiior tensioactivi: bulele sunt practic sferice g;i diametrul


300 m
3.1.34
aer oclus

goluri de aer in beton care nu sunt create intentionat


3.1.35
antiier
amplasamentul unde este realizate lucrarea de constructie

13

]or este in general cuprins intre 10 gm i

3.1.36
specificatie
sinteza finale de cerinte. tehnice documentate transmise la producator in termeni de.performanta sau de
cornpoziiie
3.1.37
elaborator de specificatie
persoana fizica sau persoana juridica care stabilete specificatia betonului proaspat i intarit
3.1.38
producator
persoana fizica sau persoana juridical producetoare de baton proaspat
3.1.39
utilizator
persoand fizica sau persoana juddica utilizatoare de beton proaspat pentru executia unei.constructii sau a
unui element
3.1.40
durata de vlata
perioada de timp in care comportarea betonului in structure rarnane is un nivel compatibil cu cenntele de
performanta ale structurii, data aceasta este corect intretinuta
3.1.41

incercari initlale
incercare sau incercari de verificare, inainte de Inceperea productiei, atunci tend un beton nou sau o familie
noun de beton trebuie sa fie formulate, pentru a satisface toate cerintele specificate, in stare proaspate ca i in
stare interita
3.1.42
incercari de identificare
l'ncerceri pentru a determina dace amestecurile sau arjeie selectionate apartin unei populatii conforme
3.1.43

incercari de conformitate
incerceri efectuate de producator pentru a evalua conformitatea betonului
3.1.44

evaluarea conformltatil
examinarea sistematica a gradului de satisfacere de catre un produs a cerintelor specificate
3.1.45
actiuni datorate mediului inconjurator

actiuni fizice 0 chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonului, armaturilor sau
insertiilormetalice icare nu sunt considerate ca incarcari la proiectarea structurii

3.1.46
vertficare

.confirmare prin examinare de dovezi objective a satisfaoerii cerintelor specificate


3.1.47
beton autocompactant
baton a carui consistenta a fost modiificata prin utilizarea -de aditivi speciali, is valori marl ale fluidltatii fare a

prezenta segregare i care poate fi pus in opera fare a ft vibrat

3.1.48
corntlnut de pirti fine
cantitate totals de parti fine exprimate in kg/m3, calculate ca sums a cantitetii totale de ciment gi cantitatii de
particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate gi adaosuri
3.1.49
class de expunere
clasificare a condiVilor de mediu fzice., chimice

4i mecanice la care poate f expus betonul

.9i care pot

influenta in timp suprafata betonului, structura sa $i1sau armaturile. Aceste tipun de actiuni nu constituie
ipoteze de incarcare in proiectareastructurala
14

3.1.50
apa reziduala/reciclata
apa rezultata in urma producerii betonului ,si care poate fi refolosita la prepararea acestuia
3.1.51
raport apa/ciment
raport dintre cantitatea totals de apa i continutul de ciment din betonul proaspat.

3.2

Simboluri i prescurtari

XO

Class de expunere pentru absenta riscului coroziunii sau atac

XC...

Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare

XD...

Class de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri altele decat cele din apa de mare

XS...

Clasa de expunere pentru riscui de coroziune de cloruri din ape de mare

XF...

Class de expunere pentru atacul prin inghet-dezghet

XA...

Class de expunere pentru atacul de engine chimica

XM...

Class de expunere pentru atac mecanic (abraziune)

de la S1 pans Is S5

Class de consistenta dupe tasare

de la. VO pans Is V4

Class de consistenta dupe incercarea Vebe

de Is CO pane la C3

Close de consistent a dupa indicate de compactare

de Is F1 pans Iaf6

Class de consisten4a dupa diametrul Incercarilor de raspandire


Class de rezistenta la compresiune in cazul betonului normal i greu

fdc.cyi

Clase de rezisten(a Is compresiune in cazul betonului uor


Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului determinate prin incercarea epruvetelor
cilindrice

f,;.ai

Rezistenta Is compresiune a betonului determinate prin incerceri pe epruvete cilindrice

fdl.cub

Rezistenta caracteristica Is compresiune determinate prin ?ncercari de epruvete cubice

fc.cub

Rezistenta Is compresiune a betonului determinate prin incercari pe epruvete cubice

fcM

Rezistenta medie Is compresiune a betonului

fcmz

Rezistenta medie Is compresiune a betonului Is (z) zile

fa

Rezultat al incercerii individuals de rezistenta la compresiune a betonului

ftk

Rezistenta caracteristice Is tractiune prin despicare a betonului

for,

Rezisten(a medie Is trac(iune prin.despicare a betonului

ffi

Rezultat al incercerii individuate a rezisteno la traciiiune pin despicare a betonului

D...

Class de densitate pentru betonul uNr

I Dmax

Dimensiunea nominale maxima a agregatului grosier

CEM...

Tip de ciment conform seriei SR EN 197

Cr

Estimarea abaterii standard a unei populatil

S
NQA "

Abaterea standard a n rezultate de incerceri consecutive


Nivel de calitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1)

w/c 2)

Raport apa/ciment

Factor care

Diviziunea scarii de verificare a echipamentului de cantanre

Sarcina exercitata asupra echipamentului de cantarire

Numar

tine seams de activitatea unui adaos de tip If

1)

In standardul roman care a preluat variants engieze a ISO 2859-1, simbolul pentru nivelul de calitate
AQL.
2)
Pentru aplica ii nationale se poate utiliza simbolul a/c.

15

acceptabil este

Clasificare

4.1

Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator

Actiunile datorate mediului inconjurator sunt clasificate in clase de expunere


Exemplele sunt indicate cu titiul informativ.

i sunt date in tabelul 1.

4.1.1
Semnlficatia claselor de expunere
Standardul SR EN 206-1 defineste diferite lase de expunere in functie de mecanismele de degradare ale
betonului. Notatia utilizata pentru identificarea acestor clase este formats din doua litere ,si o cifra.
Prima litere este X (de la eXposure in limba engleza) urmata de o alta care se refers la mecanismul de
degradare considerat, asffel :
C de la Carbonation (Carbonatare)
D de la Deicing Salt (Sara pentru dezghet)

S de la Seawater (Ape de mare)

F de la Frost (Inghet)
A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic)
M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune)
A doua fitera este urmata de o cifra care se refers la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de
agresivitate (XA, XM).
NOTA - Alegerea clasetor de expunere depinde de cerintele in vigoare la locuf unde betonul este utilizat. Aceasta
clasificare de expuneri nu exclude luarea in considerape a condipilor particulare existente la locul unde betonul este
utilizat, sau aplicarea de masuf do protectie precum utilizarea de otel inoxidabil sau alt metal rezistent la coroziune, 5i
utilizarea de acopenn protectoare pentru baton sau armatun.

Betonul poate fi supus la mai multe din actiunile descrise in tabelul

1, in acest caz, conditiile de.mediu

inconjurator la care el este supus, pot sa fie exprimate sub forma de cornbinatii de clase de expunere.
Pentru un element de structure indicat, diferite suprafete de beton pot fi supuse la actiuni ale mediului

diferite.

Tabelul I - Clase de expunere


Denumirea

clasei

Exemple informative ilustrand


alegerea claselor de ex unere

Descrierea

mediului inconjurator

I Nici un risc de cor+aziune sau atac


Beton simplu i fare piese.metalice

XO

inglobate. Toate expunerile, cu exceptia


cazurilor de inghet-dezghet, de
abraziunesi de. atac chimic

B eton de umplutura / egalizare

2 Coroziunea datorata carbonatarii


Card betonul care tontine armaturi sau piese metalice Inglobate, este expus la aer qi umiditate,
expunerea trebuie clasificate in modul urmcitor:
NOTA - Condiiile de umiditate luate in considerare surd cele din betonul ce acopere armaturile sau piesele
metalice inglobate, dar in numeroase cazuri, aceaste umiditate poate fi considerate ca reflects umiditatea
ambianta. In acest caz, o clasificare fondata pe diferite medii ambiance poste fi acceptabilA. Situapa nu poste fi
aceea:pi dace exists o banes intre baton i mediul sau inconjurator (acoperirea betonului cu un material de

protectie).
XC1

Beton in interiorul cladirilor unde gradul de


umiditate a mediului ambiant este redus
(inclusiv bucatariile, baile i spalatoriile
cladirilor de locuit)
Beton imersat permanent in ap6

Uscat sau permanent umed

Suprafete de beton in contact cu apa pe

XC2

tennen lung (de exemplu elemente ale

Umed , rareori uscat

rezervoarelor de apa)

Un mare numar de fundatli

XC3

Beton in interiorul dadirilor unde


umiditatea mediului ambiant este medie

Umiditate moderate

sau ridicate (bucatarii, bai, spalatorii


rofesionale altele decat cele ale cledirilor
16

Denumirea
clasei

Descrierea
mediului incon'urator

Exemple informative ilustrand


alegerea claselor de ex unere de

locuit)
Beton la exterior, insa la adapost de
intemperii (elemente la care aerul din
exterior are acces constant sau des, de
exemplu: hale deschise)
Suprafete supuse contactului cu apa, car
XC4
Alternanta umiditate - uscare
care nu intra in clasa de expunere XC2
(elemente exterloare expose intemperiilor
3 Coroziunea datorata clorurilor avand alts origine decat cea manna
Cand betonul care confine armaturi sau piese metalice inglobate, este in contact cu apa avand alts
origine decat cea marina, continand cloruri, indusiv din saruriie pentru dezghetare, ciasele de
expunere sunt dupa cum unneaza:
NCTA - In ce rev to condifiiie de umiditate, a se vedea de asemenea sectiunea 2 din acest tabel.

Suprafete de beton expuse la cioruri


transportate de curenti de aer (de exemplu
XD1

Umiditate moderata

XD2

Umed, rar uscat

XD3

Altemanta umiditate - uscare

suprafetrele expuse agentilor de


dezghetare de pe suprafata carosabiia,
pulverizati i transportati de curentii de
aer, la garaje, etc.)
Piscine, rezervoare
Beton expos apelor industrials contenand
cloruri
Elements ale podunlor, zidun de spnjin,
expose stropirii apse continand cloture
Sosele, dalele parcajelor de stationare a
vehiculelor

4 Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare


Cand betonul care contne armaturi sau piese rnetalice inglobate, este pus in contact cu cloture din a
pa de mare, sau actiunii aerului ce vehiculeaza saruri marine, clasele de expunere stint urmatoarele:
Structure pe sau in apropierea litoralului
Expunere la aerul ce vehicuieaza sawn
(agresivitatea atmosferica marina
marine, insa nu stint in contact direct cu actioneaza asupra constructiilor din beton,
apa de mare
beton armat pe o distanta de circa 5 km de
XS2
farm
imersate in permanen a
Elements de structure marine
XS3
Zone de variatie a nivelului apse mares,
Elements de structure marine
zone supuse stropirii sau cetii
5 Atac din in het-dez het cu sau fara a enti de dez he re
Grand betonul este supus-la tin atac semniflcativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet, atone cand este
timed, dasele de expunere suet urmatoarele:
XS1

XF1

Saturatie moderata cu apa fare agenti


de dezghetare

XF2

Saturatie moderata cu apa, cu agenti de


dezghetare

XF3

Saturatie putemica cu apa, fare agen i


de dezghetare

XF4

Saturatie puternica cu apfi, cu agent do


dezghetare sau apa de mare

Suprafete verticals ale betonulue expose la


ploaie 0 la inghet
Suprafete verticals ale betonului din Iucran
rutiere expose la inghet i curentiior de aer ce
vehiculeaza agenti de dezghetare
Suprafete orizontale ale betonului expose la
ploaie 5i Is in het
y 5osele i tabliere de pod expose la agent
de dezghetare
SuprafeteIe verticals ale betonului expose is

inghet i supuse direct stropini cu agent de


dezghetare

Zonele structurilor marine expose la inghet


i supuse stro irei cu a en i de dez hetare

6 Atac chimic
Cand betonul este expos la atac chimic, care survive din soluri naturals, ape de suprafata i ape
subterane, clasificarea se face dupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depends de
localizarea geografica, in consecinta se apiica clasificarea valabila pe locul de utilizare a betonului.
NOTA - Un studio special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate in medii
inconjuratoare, in situatiile urmatoare:

17

Denumirea
clasei

Descrierea
mediuiui inconjurator

Exemple informative ilustrand


alegerea claselor de expunere

nu se ffncadreaza in limitele din tabelul 2;


- confine alte substance chimice agresive;
sol sau apa poluata chimic;
prezintg o viteza ridicata a ape! de scu ere, in combinatie cu anumite substante chimice din tabelul 2.

XA1
XA2

Mediu inconjurator cu agresivitate


chimica slabs, conform tabelului 2

Mediu inconjurator cu agresivitate

chimica moderate, conform tabelului 2


Mediu inconjurator cu agresivitate
chimica intense, conform tabelului 2
7 Solicitarea mecanica a betonului prin uzura;
Dace betonul este lupus unor soliciteri mecanice care produc uzura acestuia, atund acest tip de
expunere poate fi clasificat du p6 cum urmeaza:
XA3

Soiicitare moderate de uzura

Elemente din incinte industriale supuse la

XM2

Solicitare intense de uzura

circulate vehiculelor echipate cu anvelope


Elemente din incinte industriale supuse la
circulatia stivuitoarelor echipate cu
anvelope sau bandaje de cauciuc

XM3

Solicitare foarte intense de uzura

XM1

Elemente din incinte industriale supuse la


circulatia stivuitoarelor echipate cu
bandaje de elastomeri.1 metalice sau

ma ini cu Wile
NOTA 1 - Pentru caracterizarea expunerii betonului este necesara in general combinarea mal multor clase de expunere. In
tabelul 1 a se prezinta example de astfel de combine ii.
NOTA 2 - Cand betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agent agresivi in stare gazoasa iii
solids, clasificarea se face dupe cum se indica in anexa 1. In acest caz, cerintele privind materialele componente i
betonul sunt prevazute in documentul "Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din baton armat i baton
precomprimat supraterane in medii agresive naturale Si industriale", indicaliv C170.

Tabelul 1a - Combinatll de clase de expunere


Expunere
Descriere
La interior
La exterior
Fars in het
Cu inghet dar fare
contact cu loala
inghet qi contact cu
ploaia
Tnghet-dezghet cu
g
g

Combinatii de clase de expunere

Exemple
Interiorul ciadirilor cu destinatie de locuit
sau birouri

BNA

BA I/ SP I'll

X0

XCI

Funds ii sub nivelul de in he

X0

XC2

Garaje deschise acoperite, pasaje, etc

XF1

XC3 + XF1

Elemente exterloare expuse la ploaie

XF1

XC4+ XF1

Elemente ale infrastructurii rutiere


orizontale
Verticale (In zona de stro ire

XM2+XF4

XF4
Mediu marin
Fars contact cu @ pa de mare (aerul marin ana la 5 fan de coasts
Cu inghet

Elemente exterioare ale constructiilor


ex use ploii in zonele litorale
In contact cu a pa de mare

Imersate
Elemente supuse
stro irii

XF2

XM2+ XD3+
XF4+ XC4
XF4+ XD3+ XC4

XC4+ XS1+ XF2

Elemente structurale sub apa

XA1 (XA2)XC1+ XS2+ XA1

Peretii cheiuriior

XF4+XA2
(XA1)

1) Baton nearmat
z} Beton amrat
al Baton precomprimat

18

XA2

XC4+ XS3+ XF4+


XA2 XA1

Tabelul 2 - Valorile Iimita pentru clasele de expunere corasp unzetoare Is atacul chimic al soluriiior

naturale $i apelor subterane

Mediiie inconjuratoare chimic agresive, dasificate mai jos, sunt bazate pe soluri i ape subterane naturale la
o temperature ap5/sol cuprinsa intre 5 C ,si 25 C Si in cazurile in care viteza de scurgere a apei este
suficient de mica pentru a fi considerate in conditii statice.
Alegerea claselor se face in raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intense.
Cand cal pu in doua caracteristici agresive conduc la aceeai class, mediul inconjurator trebuie dasificat in
clasa imediat superioara, dace un studiu specific nu a demonstrat ca acesta nu este necesar.
Caracteristici
chimice

Metode de
incercari de
refahnta

XA1

XA2

XA3

> 600.5i!5 3000

> 3000 i _< 6000

<_ 5,5 i ? 4,5

> 4,5 i >_ 4,0

> 40 i 5100

> 100 pans la

Ape de su cafe - i subterane


SO42., mgA

SR EN 196-2

2200 i 5 600

pH

SR ISO 4316

6,5 i ? 5,5

CO2 agresiv,

SR EN 13577

mg/I

? 15 $i

40

saturatie

NH4', mg/I

SR ISO 7150-1 sau


SR ISO 7150-2

>_ 15 i:5 30

> 30 i:5 60

> 60 Si <_ 100

Mgt+, mg/I

SR ISO 7980

300 i <_ 1000

> 1000 i <_ 3000

> 3000 pans la


saturatie

SR EN 196-2b

>_ 2000 i <_ 3000

>3000` cci S 12000

>12000c i X4000

DIN 4030-2

> 200
Baumann Gully

Sol

5042-, mg/kg',
total
Aciditate, ml/kg
S

Nu suntintalnite in practice

Solunle argiloase a caror pemieabilitate este inferioara Ia 10's m/s, pot se fie clasate intr-o class inferioara.

b Metoda de incercare prevede extractia SO42" cu acid dorhidric; altemativ este posibil de a proceda la aceasta
extraciie cu spa, data aceasta este admisa pe local de utilizers a betonului.
Limits trebuie sa ramana de is 3000 mg/kg pane Is 2000 mg/kg in caz de rise de acumulare de ioni do sulfat in
baton datorit4 altemantei perioadelor uscate Si perioadelor umede, sau pnn ascensiunea capilara.

NOTA - Vaiorile limits pentru clasele de expunere corespunzatoare atacului chimic a pamanturilor naturale i apeior
subterane indicate in tabelul 2 se aplica i apelor supraterane in contact Cu suprafata betonului.
4.2

Baton proaspat

4.2.1

Class de consistenta

Tabelele 3, 4, 5, i 6 suet aplicabile in cazurile in care consistenta betonului este clasificata.


NOTA - Nu exists relatii directs Fnbe clasele de consistenia indicate in tabelele de Is 3 pane la 6. In anumite cazuri
particulars, consistenta poste de asemenea sa fie speci6cata ca media a valorilor prevazute. Pentni betoanele de
consistenta pamant umed, aceasta inseamna ca un baton cu un conkinut redus de spa, studiat pentru a fi compactat
printr-un procedeu special nu are consistenta clasiilcata.

19

Tabelul 3 - Clase de tasare


Clasa

Tasarea in mm

Si

de la 10 pans la 40

S2
S3
S4

de la 50 pans la 90
de Is 100 pans la 150
de la 160 pane la 210

S53)

_ 220>
Tabelul 4 - Clase Vebe
Clasa

V03)

Vebe in s
? 31
dela30pansla21
de la 20 pans la 11
de la 10 pane la 6
de la 5 ana la 3

VI
V2
V3
V43)

Tabelul 5 - Clase de compactare


Clasa

Grad de com actare

C1

C03)

> 1,46
de la 1,45 pans la 1,26

C2

de la 1,25 pans la 1,11

C3

de la 1,10 pane la 1,04


<1,04

C4a
a

C4 se a lice numai betonului u or.

Tabelul 6 - Clase de raspandire


Clasa

Diametru raspandirii

In mm
F13j
F2
F3
F4

< 340
de [a 350 pans la 410
de la 420 pans la 480
de la 490 pans la 550

F5

de-la 560 pans la 620

F6"

4.2.2

>_ 630

Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor

Cand betonul este dasificat dupe dimensiunea maxima a agregatelor, dasifiicarea trebuie sa se face plecand
de la dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier prezent in baton (D,,,ax), conform SR EN 12620.
NOTA - D este ' dimensiunea maxima a sitelor prin care este determinate granulozitatea agregatului conform
SR EN 12620.

4.3

Beton intarit

4.3.1

Clase de rezistenta la compreslune

Cand betoonul este clasificat dupe rezistenta la compresiune se aplica tabelul 7, pentru betoanele de mass
volumica normala *i betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele uoare. Valoarea fkj este rezistenta
caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru i 300 mm inaltime, i valoarea fib
este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi de 150 mm latura. .
NOTA - In anumite cazuri particulare, este posibil de a utiiiza nivele de rezistenta intermediare in report cu valo rile
indicate in tabelele 7 ii B. data acesta este permis prin normele de caicul corespunzatoare.

A se vedea note 5.4.1.


20

Tabelul 7 - Clasele de rezistenta fa compresiune


pentru betoane de mass volumica normaia i betoane grele

Clase de rezistenta
la compresiune
08110
C12/15
C16120

Rezistenta caractenstica
minima pe cilindri
foe
N/mm2
8
12

Rezistenta caracteristica
minima pe cubun
fcwmb
N/mm2
10
15

16

20

C20/25
C25/30

20
25

25
30

C30137
C35/45
C40/50
C45/55

37

C50160

30
35
40
45
50

C55/67

55

C60/75

C70/85

70

85

C80/95
C90/105
0100/115

80
90
100

95
105
115

45
50
55
60

67
-

75

Tabelul 8 - Class de rezistenta pentru betoane u.5oare

Clase de rezistenta
la compresiune

Rezistenta caractenstica
minima pe cilindri
fcwi
N/mm2

Rezistenta caracteristica
minima Pe cuburiB}
f ,b
N/mm2

LC8/9

LC12/13

12

9
13

LC16118

16

18

LC20122

20

22

LC25128

25

28

LC30/33

30

33

LC35138

35

38

LC40/44

44

LC45/50

40
45

LC50/55

50

55

LC55/60

55

60

LC60/66

60

66

LC70/T7
LC80/88

70
80

77

50

88

Alte velori pot fi utilizate dace este stability si documentata cu o precizie suficienta
o relatie cu valorile de referinta pe cilindii

4.3.2

Clasele de mass volumica pentru baton ugor

Cand betonul este clasificat dupa masa volumica, se apica tabelul 9.


21

Tabelul 9 - Clasificarea masel volumice a betonulul u or


Clasele de mass volumica
Interval de mass volumicy
in kg/m3

D1,0

800 i

51000

D1,2
>1000 i
51200

01,4
>1200.i
:_1400

D1,6
>1400 i
:_1600

D1,8
>1600 !i
:_1800

D2,0
>1800 i
52000

NOTA - Masa volumica a betonului u pr poste fi caractenzaty prin valori specificate.

Cerinte pentru beton si metode de verificare

5.1

Cerinte de baza pentru materiale componente

5.1.1

Generalltati

Materialele componente nu trebuie sa contina substante nocive in cantityti care pot avea un efect daunator
asupra- durabilitatii betonulul sau provoaca coroziunea armaturilor, ele trebuie sa fie apte pentru utilizarea
preconizata a betonului.
Cand se stabilete aptitudinea generals de utilizare a unul material component, aceasta nu indics o
aptitudine in orice situatie Si pentru orice compozitie de beton.
in betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie sy se utilizeze numai materiale componente cu aptitudinea de
utilizare stability pentru cerintele specificate.
NOTA -- Pentru produsele speciale utilizate drept componente in betonul conform SR EN 206-1, care nu sunt acoperite
de standarde eu ropene, sau cand un standard european existent nu trateaza aceste p roduse speciale, sau cand un
anume component difers semnifica tiv de standardul european, aptitudinea de utilizare poate fi stability prin:
- agrement tehnic european care se refers in special la utilizarea materialului component in baton in conformitate cu
SR EN 206-1;
- prevederi in vigoare la locus unde betonul este utilizat (standarde / agremente nationale corespondente), referttoare
utilizarea materialului component in beton in conformitate cu SR EN 206-1.

5.1.2

la

Ciment

Aptitudinea generals de utilizare este stability pentru cimenturi conform SR EN 197-1.


NOTA - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse in SR EN 197-1 aptitudinea generaia de utilizare trebuie sa se face pe
baza prevederilor altor standarde eu ropene de cimenturi in vigoare, a standardelor nationale SR 3011, SR 7055, STAS
10092, elaborate avand in vedere principii i proceduri recunoscute care sunt in conformitate cu standardul SR EN
206-1. Pentru toate cimentu rile pentru care nu exists experlenta de utilizare In betoane in tarn, folosirea acestora se va face
numai pe baza unor rezultate ale cercetarilor expe rimentale prin care sa se demonstreze comportarea betoanelor la
diferite tipuri de solicitari fizico-mecanice i de mediu.

5.1.3

Agregate

Aptitudinea generals de utilizare este stability pentru:


- agregate de mass volumica normala i agregate grele conform SR EN 12620; agregate uoare conform SR EN 13055-1.
NOTA - Utilizarea agregatelor din betonul reciclat se face conform SR EN 13242 " Agregate din materiale nelegate sau
legate hidraulic pentru utilizare In ingineria civily i in constructii de drumuri" i pe baza agrementelor tehnice pentru
domenii de utilizare a agregatelor care nu fac obiectul standardului.

5.1.4

Apa de amestec

Aptitudinea generals de utilizare este stability pentru apa de amestec' i apeie de spaiare recuperate de la
_
productia betonului, conform SR EN 1008.
5.1:5

Aditivii

Aptitudinea generals este stability pentru aditivi conform SR EN 934-2.


NOTA - Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificata prin tncercari preliminare.

5.1.6

Adaosurile (inclusiv filerele minerale gi pigments[)

Aptitudinea generals de utilizare ca adaos de tip I (a se vedea 3.1.23) este stability pentru:
22

- here conform SR EN 12620;

- pigmentii conform SR EN 12878.


Aptitudinea generald de utilizare ca adaosuri de tip 11 (a se vedea 3.1.28) este stabiiita pentru: cenusi volante conform SR EN 450;
- silicea ultrafina conform SR EN 13263.

5.2

Cerinte de bazs pentru compozitia betonuiui

5.2.1

Generalitati

Compozitia betonuiui Si materialele componente cu proprieta#,i specificate sau cu compozitia prescrise


trebuie sa fie alese (a se vedea 6.1) astfel incat sa satisfaca cerintete specificate pentru betonul proaspat i
intarit, inclusiv consistenta, masa volumica, rezistenta, durabilitatea protectia contra coroziunii a pieselor din
otel inglobate, tinand seams de procedeele de productie Si metoda prin care se intentioneaza sa se execute
lucrarile de baton.
C5nd acestea nu sunt precizate in specificatie, producatorul trebuie sa selectioneze tipurile !i clasele de
materiale componente dintre cele a caror aptitudine de utilizare este stabiiita pentru conditiile de mediu
specifice.
NOTA 1 - Baca nu exists prescriptii contrare, compozipa betonului trebuie stabiiita astfel incat sa se reduce Is minimum
fenomenele de segregate i se separare a apei din betonul proaspat.
NOTA 2 - In general proprietatile cerute ale betonului pentru utilizarea intr-o structure, nu sunt.atinse decat respectand
procedurile de executie ale betonul proaspat pe locul de utilizare. De asemenea, suplimentar fata de conditiile prevazute in
acest cod de practice este necesar ca, inainte de a elabora specificatia betonului trebuie luate in consideratie cerintele
referitoare la transport, Is punerea in opera, la compactare, Is tratamentul initial i ulterior (a se vedea SR
ENV 13670-1 sau alte standarde pertinente). Aceste cerinte sunt adesea independente. Dace toate aceste cerinte sunt
satisfacute, diferentele dintre calitatea betonului din structure $i cea a epruvetelor standardizate de incercat, sunt luate in
consideratie prin coeficientul partial de siguranti; al materialului (a se vedea SR EN 1992-1-1).

Pentru betonul de compozitie specificata intr-un standard, specificarea compozitiei este limitata I[a: agregatele naturale de mass volumica normala;
- adaosurile in pulbere cu conditia ca acestea sa nu fie luate in consideratie Is calculul dozajului in ciment Si al
raportului ape/ciment;
- dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F.1.1 i F.1.2
(anexa F); tipul cimentutui, in conformitate Cu tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 gi F.2.4 (anexa F);
aditivi, cu exceptia aditivilor antrenori de aer;
- compozitiile ce indeplinesc criteriile pentru efectuarea incercarilor initiale descrise la A.5 din anexa A.
NOTA 3 - Prescriptiile valabile pe locul de utilizare pot enumera tipurile i clasele de materiale components a caror
aptitudine de utilizare este stability avand in vedere conditiile locale de mediu inconjurator.

5.2.2

Alegerea cimentuiul

Cimentul trebuie ales dintre cele a caror aptitudine de utilizare este stability, Iuand in consideratie: tehnologia de executare a lucrarii;

- utilizarea finald a betonului;

- conditiile de tratare (de exemplu tratament termic);


- dimensiunile structurii (dezvoltarea caldurii de hidratare);
- agresiunile mediului inconjurator Is care este expusa structura (a se vedea 4.1); reactivitatea potentials a agregatelor fats de alcaliile din materiaie componente.
NOTA - Anexa M (informativil) prezinta recomandari generate pentru alegerea unul anumit tip de cement.

5.2.3

lltilizarea agregatelor

Zone de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului suet prezentate in figurile L.1, L.2, L.3, L.4,

L.5 din anexa L pentni diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 qi 0/63 mm.
5.2.3.1 Generalltati

Tipul, dimensiunile i categoriile de agregate privind de exemplu, aplatizarea, rezistenta Is inghet-dezghet,


abraziunea, rezistenta, continutul de fin, etc. trebuie sa fie selectionate tinand seama de:
- tehnologia de executare a lucrarii;
- utilizarea finals a betonului;
- cerintele de mediu inconjurytor la care va fi supus betonul;

- toate cerintele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru betonul decorativ.
23

Dimensiunea maxima nominala superioara a agregatului

(Dr18%), trebuie selectionata tinand seama de

grosimea acoperiril cu beton a armaturilor i dmensiunea minima a sectiunii elementelor.


5.2.3.2

Balast

Balastul conform SR EN 12620 nu trebuie utilizat decat in betoane avand dasa de rezistenta is compresiune
<_ C12/155.2.3.3

Agregate recuperate

Agregatele recuperate din apa de spalare sau din betonul proaspat pot sa fie utilizate ca agregate pentru
baton.

Proportia de agregate recuperate nesortate, adaugate trebuie sa nu fie mai mare de 5% din cantitatea totals de
agregate. Cand sunt folosite cantitati mai marl de 5%, acestea trebuie sa fie de acelasi tip cu agregatele
primare utilizate In baton i trebuie sortate, separand pietri*ul i nisipul, pentru a satisface cerintele din SR
EN 12620.
5.2.3.4

Rezistenta la reactla alcaili-sliice

Cand agregatele contin varietati de silice susceptibile is atacul alcaliilor (Na20 i K20 prezente in ciment sau
avand alte surse) Si cand betonul este expos la umiditate, trebuie intreprinse actiuni pentru a preveni o
reactie daunatoare alcalii-silice, utilizand proceduri cu eficaetate stability.
NOTA - In functie de originea geologica a agregatelor este necesar sa se.adopte precautiuni adecvate tinand seama de
experienta obpnute pe termen lung, in ce privete utilizarea cimentului in combina tie cu agregatele in discupe. Raportul
Tehnic CEN CR 19014) face o prezentare de ansamblu a acestor precautii valabile in diferite tari europene.

5.2.4

Utilizarea apelor reciclate


Apele reciclate provenite din productia de beton trebuie utilizate in conformitate cu anexa A din
SR EN 1008.
5.2.5

Utllizarea adaosurilor

5.2.5.1

Generalitatl

Cantitatiie de adaosuri tip I Si tip II, pentru a putea fi utilizate in beton, trebuie sa faca obiectul incercarilor
initiale (a se vedea anexa A).
NOTA I - Este necesar se fie luata in consideratie influenta cantitaplor ridicate de adaosuri asupra altar proprietap, decat
rezistenta (de exemplu durabilitatea).

Adaosurile de tipul II, pot fi luate in consideratie in compozitia betonului, cu respectarea continutului de
ciment i a raportului api /ciment, i trebuie utilizate dacA aptitudinea Ear de utilizare a fost stabillty.

Aptitudinea de utilizare a conceptului referitor la coeficientul k este stability pentru cenusile volante i silicea
ultrafina (a se vedea 5.2.5.2). Daca alte concepte, aka cum este conceptul de performanta echivalenta (a se
vedea 5.2.5.3) sau alte modificari ale reguliior conceptului referitor la coeficientul k (valor) mai mar) pentru k aka
cum este definit to 5.2.5.2.2 i 5.2.5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri inclusiv de tipul I, sau de combinatii de
adaosuri, trebuie sa fie utilizate, atunci trebuie sa fie stability aptitudinea far de utilizare.NOTA 2 - Stabilirea aptitudinii de utilizare se poate face pe una din urmatoarele cal:
- pe baza unul agrement tehnic european care se refers la utilizarea adaosurilor in beton conform SR EN 206-1;
- pe baza unui standard national corespondent sau de prescrippi in vigoare Ia Iocul unde este utilizat betonul, care se
refers in special la utilizarea adaosurilor in baton conform SR EN 206-1.

Utilizarea cenuilor ca adaosuri in betoane trebuie sa. se faca pe baza avizelor sanitare eliberate de
organismele abilitate ale autoritatii de reglementare din domeniul sanatytii ,si numai pe baza rezultatelor unor
cercetari experimentaie prin care sa se demonstreze comportarea betonului expus in anumite medii
specifice in ceea ce privette caracteristicile de rezistenta Si durabilitate in conformitate cu cerintele SR EN
206-1, in conditiiie formulate in anexa E. De asemenea, betonul care contine cenu$a trebuie sa fie evaluat

continuu datorita variatiilor adaosurilor, pe centre de colectare (CET-uri) de adaosuri.

4) Adoptat ca SR CR 1901:2002.

24

5.2.5.2

Conceptul referitor la coeficlentul, k

5.2.5.2.1 Generalltati

Conceptul referitor la coeficientul k permite luarea in consideratie a adaosurilor de tip II prin:


- inlocuirea termenului " raport apa/ciment " (definit in 3.1.3.1), cu " raport apel(ciment + k x adaos); pentru cerinta referitoare la dozajul minim de ciment (a se vedea 5.3.2).

Valoarea reale a Iui k depinde de adaosul specific.


Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k la cenuTi volante (zburetoare) conform SR EN 450 i la
silicea ultrafina conform SR EN 13623, utilizate impreuna cu un ciment de tip CEM I conform SR EN 197-1,
este definite in paragrafele urmatoare. Conceptul referttor la coeficientul k poate sa fie aplicat la cenuile
volante i la silicea ultrafina utilizate cu alte tipuri de ciment, precum i alte adaosuri, in masura in care
aptitudinea de utilizare este stabilita.
5.2.5.2.2 Conceptul referltor la coeficientul k pentru cenusi volante conform SR EN 450

Cantitatea maxima de cenu# volante de luat in consideratie pentru conceptul referitor la coeficientul k,
trebuie sA respecte cerinta:
- cenua volanta/ciment <_ 0,33 (in mass)

Dace se utiiizeaza o cantitate mal mare de cenusa volante, excedentul nu poate fi luat in consideratie,
pentru calculul raportului apel(ciment + k x cenusa volante), i nici pentru stabilirea dozajulul minim de
ciment.
Urmetoarele vaiori ale Iui k sunt per mice pentru un beton care contine ciment tip CEM I conform SR
EN 197-1:
CEM 132,5

k = 0,2

CEM 1 42,5 i clasele superioare

k= 0,4

Continutul minim de ciment, necesar pentru dasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.3.2), poate se
fie dirninuat cu o cantitate maxima de k x (continutul minim de ciment -- 200) kg/m3. In plus, cantitatea de
(ciment + cenuca volante) nu poate sa fie mai mica decat continutul minim in ciment, conform 5.3.2.
NOTA - Aplicarea conceptului referitor la coeficientul k nu este recomandata in cazul betoanelor con(inend o combinalie de
cenusa volante !pi de ciment CEM I, rezistent la sulf ap, pentru clasele de expunere XA2 qi XA3, unde substanta
agresivd este sulfatul.

5.2.5.2.3 Conceptul referltor la coeficientul k pentru silicea ultraflna conform SR EN 13263


Cantitatea maxima de silice ultrafine, ce poate fi luata in consideratie, pentru calculul raportului apa/ciment i
pentru contnutul minim in ciment, trebuie sa respecte cerinta:
- silice'ultraflna/ament <_ 0,11 (in mass)

Dace se utilizeaza o cantitate mai mare de silice ultrafina, excesul nu trebuie luat in consideratie in
conceptul referitor

Is coeficientul k.

Valorise ummatoare ale lui k sunt permise, pentru un beton preparat cu. ciment de tip CEM I, conform SR
EN 197-1:

- pentru un raport apa/ciment specificat _5 0,45; k = 2,0


- pentru un raport apadciment specificat > 0,45; k = 2,0, cu exceptia daselor de expunere XC ci XF,
unde k = 1,0
Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie sa fie inferioara cerintei privind dozajul minim de
ciment, pentru clasa de expunere .coresFunzatoare (a se vedea 5.3.2). Continutul minim de ciment nu
trebuie diminuat cu mai mult de 30 kg/m , in betoanele destinate a fi utilizate in clase de expunere pentru
care dozajul minim de ciment este _< 300 kg/m3.
5.2.5.3

Conceptul de performanta echivalenta a betonului

Conceptul de performance echivalente a betonului pemmie modificari ale cerintelor enuntate in acest cod de
practice, in ce prive to continutul minim de ciment g;i raportul maxim apalciment in cazurile in care un adaos
25

specific este utilizat cu un ciment specific avand clar definite si documentate, caracteristicile pentru fiecare
surst de fabricatie.
Conform cerintelor de Is 5.2.5.1, trebuie demonstrat, ce betonul are performari a echivalente cu cele ale
betonului de referinta, in special in ce priveste comportamentul acestula Is agresiunile mediului inconjurator 0
durabilitatea sa , conform cerintelor pentru clase de expunere la care se refers (a se vedea 5.3.2).
Anexa E prezinta principiile de evaluare a conceptului de performanta echivalenta a betonului. Cand betonul
este confectionat dupes aceste proceduri, el trebuie supus unei evalueri continue, tinand seama de. variatiile
cimentului !i adaosului.
Valabilitatea conceptului de performanta echivalente a betonului este stability dact cerintele mentionate mal
sus sunt respectate (a se vedea note 2 is 5.2.5.1).
5.2.6

Utllizarea aditiviior

Cantitatea totals de aditivi eventual utilizati nu trebuie sa deptseasct dozajul maxim recomandat, de
producatorul de aditivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment, in

afara de cazul cdnd s-a stabilit influents unui dozaj mai ridicat asupra perfonnantelor si durabilitttii betonului.

Aditivii utilizati in cantitate inferioara Is 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat dispersati intr-o parte din ape de
amestec.
Daces cantitatea totals de aditiv lichid (in solute), este superioara Is 3 1/m3 de baton, continutul sau de apt

trebuie luat in consideraVe Is calculul raportului apa/ciment.

Cand cunt utilizati mai multi aditivi, compatibilitatea for trebuie verificatt atunci cand se efectueaze
incercerile inidale.
NOTA - Betoanele de consistenta ? S4; V4; C3 sau z F4 trebuie fabricate cu aditivi putemic reductori de apes sau cu
superplastiflanti.

Betoanele trebuie sa fie preparate cu aditivi. Conditiiie de utilizare a aditiviior sunt prezentate in tabelul 2a.
Tabelul 2a - Condltii de utiiizare a aditivilor
Nr.

crt.
1
2

Betoane de rezistenta avand class


cu rinse intre C 8 / 10 i C 30 137 indusiv
Betoane supuse Is inghet - dezghet

repetat
3

Aditiv recomandat

Tip beton, tehnologie Si conditii de tumare

Betoane cu permeabilitate redust

Plastifiant

plastifiant

ape/superplastifiant

Betoane executate monolit avand class


C 35 / 45

Superplastifiant / intens
reducator de apes

Betoane fluide

Superplastifiant

Betoane masive
Betoane tumate prim tehnologii speciale

Betoane tumate pe timp ctlduros

10

Betoane cu rezistente maxi Is termene

scurte

Dupes caz .

- intens reducttor de

Betoane tumate pe timp friguros

ii

Reducator de apes /

Betoane expuse in conditii de agresivitateReducator de apes /


intense si foarte intense
plastifiant

Dupa caz :
Su r lastifiant

Antrenor de aer

autocom actante

Observa

(Plastifiant) superplastsfant +

intarzietor de prize

Intaizietor de prize +
superplastifiant

(Plastifiant)

Anti-Tnghet + accelerator de

prize

Accelerators. de intarire fares

clown

26

- im ermeabilizator
Dupes caz ;

- intens reducator de

apA/superplastifiant
- inhibitor de coroziune

5.2.7

Continut de cloruri

Pentru continutul maxim de cloruri al agregatelor se considers urmatoarele limite:


- maximum 0,15 % pentru beton fara armatura sau alte piese metalice inglobate maximum 0,04 % pentru beton armat i cu piese metalice inglobate
- maximum 0,02 % pentru beton precomprimat.
Pentru cimentul CEM III continutul de clor trebuie sa fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de
betoane.
Continutul de cloruri a unui beton, exprimat ca procent de mass al ionilor de cioruri fats de masa cimentului,
trebuie sa nu depageascs pentru clasa selectionata vatorile date in tabelul 10.
Tabelul 10 - Continutul maxim de clor din baton
Class de cloruri8
continute

Continutul maxim
de Cl -raportat Is
mas s cimentululb

Baton care nu contine armaturi de otel, sau atte piese


metalice inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare
rezistente la coroziune)

CI 1,0

1,0%

Baton continand armaturi de otel sau piese metalice

CI 0,20

0,20%

CI 0,40

0,40%

Utiiizarea betonului

inglobate

Baton continand armaturi de precomprimare de otel

Pentru o utilizare specifics a betonului, clasa do utilizare este in


betonului

Cl

0,10

0,10%

Cl

0,20

0,20%

funcjie de prevederile valabile pe locul de utilizare a

b Csnd sunt utilizate adaosuri de tip tI !i sunt luate in calculul continutului de dment, atunci coninutut de cloruri este
exprimat ca procent din mass ioniior clor fate de mass de ciment plus masa totals a adaosurilor care sunt luate in
considerape

Clorura de calciu Si aditivii pe baza de cioruri;nu trebuie utilizati in betonul ce confine o ammatura de otel, o
armatura de precomprimare de otel, sau piese metal ice inglobate.
Pentru a determina continutul de cloruri din baton trebuie caiculata sums -contributillor materialelor
componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urmatoare sau prin combinarea lor:
- caiculul bazat pe continutul maxim in cloruri al componentilor daca este stabiiit prin standardul de
component sau cal declarat de catre producator pentru fiecare dintre materialele componente:
- calculul bazat pe continutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din soma mediilor ultimelor 25
determinari a continutului de cloruri, majorat de 1,64 on abaterea standard pentru fiecare constituent.
NOTA - Aceasta ultirns metoda se aplics in special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile in care valoarea
maxima nu este standardizats sau dectarats .

5.2.8

Temperatura betonului

Temperature betonului proaspat nu trebuie sa fie mai mica de 5 C in momentul livrarii.


In general temperatura betonului proaspat nu trebuie sa depa*easca 30 C in cazul in care nu au fast luate
masuri speciale pentru a se asigura ca depairea temperaturli peste 30 C nu va avea consecinte negative
asupra calitatii betonului intarit (de exemplu incercari prealabile prin utilizarea unui aditiv intarzietor).

In cazul in care temperatura aerului este situate intre + 59C *i - 3 C. temperatura betonului nu trebuie sa fie
mai mica de + 5 C. In cazul in care dozajul de cirnent este mai mic de 240 kglrn3 sau data se folosete
ciment cu caidura de hidratare redusa (de exempiu de dasa 32,5 N) temperatura betonului trebuie sa fie mai

mare de +.10 C la locul de punere in opera.

27

La temperatun ale aerului mai mici de - 3 C, temperatura betonului trebuie sa fie mai .mare de + 10 C.
Trebuie. luate masuri corespunzatoare de tumare pe timp friguros care constau in protejarea betonului

impotriva Inghetului. Este recornandata utilizarea cimenturiior cu -degajare mare de caldura i lsau aditivi
accelerators de i'ntanre Si anti-inghet.

Nu se recomanda punerea in opera a betonului la temperature ale aerului situate sub - 10 C.


In cazul In care este necesara o alts cerinta referitor la temperatura maxima sau minima pentru betonul
proaspat, aceasta trebuie sa fie specificata dand de asemenea i tolerantele. Toate cerintele de racire sau de
incalzire artificiala a betonului trebuie stabilite de comun acord intre producator i utilizator.

5.3

Cerinte referitoare la clasele de expunere

5.3.1

Generalitap

Cerintele pentru ca betonul sa reziste la agresiunile mediului inconjurator sunt date adesea in terrneni de
valori limits, pentru compozitia betonului i proprietapie stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2); altemativ.
exigentele pot rezulta din metode de conceptie de perfomianta (a se vedea 5.3.3). Cerintele trebuie sa tine

seama de durata de viata prevazuta pentru structure.


5.3.2

Valorl limits pentru compozitia betonului

In absenta standardelor europene pentru incercari directe de perforrnanta a betonului,. din ratsuni de
experience diferite pe termen lung, metodele specificate We rezistentei la agresiunile mediulul inconjurator
sunt date in termeni de proprtetati stabiiite pentru beton i de valori limits de compozitie.

Cerintele pentru fiecare dasa de expunere trebuie specificate in termeni de:


- tipuri 9i Base de matenaie componente permise;
- raport maxim apa/ciment
- conti nut minim de ciment;
- clase minima de rezistenta la compresiune a betonului
i in dace este cazul:

- continut minim de aer din beton.


NOTA 2 - In prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului, s-a stabilit ca raportul apa/ciment maxim se fie indicat
prin cregtere de 0,05 i continutul minim de. ciment prin creetere de 20 kg/m3. Cat privete rezistenta is compresiune,
este recomandat sa fie indicate in Base, conform tabelului 7, pentru betonul greu 9i conform tabeiului 8, pentru betonul
uor. Tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 (anexa F) prezinta conditiile compozitionale, proprietatile betonului , i
utilizarea cimenturilor. Con inutui maxim de paro fine din baton este prezentat in tabelele F.3.1 i F.3.2 din anexa F.
NCTA 3 - Este necesar ca prevederile valabile pe iocul de utilizare a betonului sa induda cerinte pe baza unei durate de
viata prezurnate de minim 50 ani in condi file de intretinere stabifte prin proiect. Pentru durata de viata inferioara sau
superioara, pot fi necesare valori limits specificate mai severe sau mai putin severe. In acest caz sau pentru compozitiile
specificate de baton, sau in conditii speciale in materie de protectie contra coroziunii, referitor la grosimea betonului ce
acopera armaturile (de exemplu cand grosimea este infarioara specificatiilor - prevederiior - SR EN 1992-1-1 relativ la
protectia contra coroziunii), trebuie efectuate studii speciale de catre elaboratorul specificatiei, pentru un rantier anume, sau
mai general pentru prescriptii nationale.

Dace betonul este conform cu valonle limits specificate, betonul din structure trebuie sa fie prezumat capabil
de . a satisface cerintele de durabilitate in raport cu utilizarea avuta in vedere In conditiiie de mediu
inconjurator specifice, cu conditia ca- betonul este corect pus in opera, compactat ci supus Is un tratament, de exemplu conform SR
ENV 13670-1 sau alt standard adecvat,

- betonul ce acopera armature sa aiba grosimea minima a cerintelor standardeior de proiectare adecvate,
pentru conditiile de mediu inconjurator specifice de exemplu SR EN 1992-1;
- clasa de mediu_ inconjurator este corect selectionata ;

- intretinerea preventive este realizata.

28

5.3.3

Metode de conceptie bazate pe perforrnante

Cerinteie referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utiiizand metode de conceptie bazate pe performante
pentru durabilitate i ele pot fi stabilite in termeni de parametri de performanta, de exernplu a masura
exfolierea intr--o inoercare de inghet-dezghet. Anexa J (informative) prezinte indicati referitor la utilizarea
unor metode alternative de conceptie functie de performantele pentru durabilitate. Utilizarea unei variante
depinde de prevederile in vigoare la locul unde betonul este utilizat.
5.3.4

Cerin>te pentru betonul tumat sub ape

In cazul betonului tumat sub ape pentru executia unor elemente portante, raportul A/C nu trebule sa
depfi easca 0,60. In cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exempiu de tip XA, dozajul minim de
ciment trebuie se fie de cel putin 350 kg/m3 la o dimensiune maxima a granulei de 32 mm.

5.4

Cerinte pentru betonul proaspat

5.4.1

Consistenta

Consistenta betonului trebuie determinate prin incercari prin una din metodele urmatoare: -

incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2;


- incercarea Vebe, conform SR EN 12350-3;
- determinare grad de compactare, conform SR EN 12350-4; Incercarea ca rasa de raspandire, conform SR EN 12350-5;
- metode de incercad specific& care- au facut'bbiectul unui acord intrre etaboratorut de specificalie ,si producator,
pentru betonul destinat unor aplic ii speciale (de exemplu: beton avand consistenta pamantului unmed).
Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistence sunt metoda raspendirii
(conform
SR EN 12350-5) pentru betoaneie fluide i metoda tasarii (conform SR EN 12350-2) pentru betoanele
vartoase.
NOTA - Din ratiuni de lipsa de sensibilitate a metodefor de tncercari, de. la anumite valori, se recomanda de a utiliza
Mcercarile indicate mai sus numai pentru:

- inel(ime a tasarii
timp de Incercare Vebe

10 mm i <_ 210 mm;


30 s i > 5 s;

- grad de compactare

? 1,04 i < 1,46;

- diarnetru de raspandire

> 340 mm _< 620 mm.

Acolo unde trebuie sa se determine consistenta, se aplica conditia specificata In momentul utilizarii betonului sau
in cazul betonului gata preparat, momentul livrarii.
Dace betonul este livrat intr-o autobetoniere sau cuve agitatoare, este posibil de a mesura consistenta pe o
probe punctuala grelevata la prima deversare. Proba punctuala trebuie prelevata dupe o descarcare de
aproximativ 0,3 m , conform SR EN 12350-1.
Consistenta poate fi specificate, prin referinta la o class de consistenta, conform
particulare, printr-o valoare specificata. In acest caz, toleranteie suet date in tabelul 11.

29

4.2.1, sau in cazuri

Tabelul II - Tolerantele referitor is valoriie spectficate pentru consistenta


Tasare
Interval de valori spercate Tn mm
Tolerante in mm

540

de la 50 pans la

10

20

t 30

? 11

de la 10 pans la 6

s5

90

> 100

Timp Vebe
Interval de valori specificate

In s

Tolerante in s
Grad de compactare

Interval de valor specificate

1,26

de is 1,25

1,10

ana la 1,11

Tolerance

t 0,10

t 0,08

0,05

Raspandire (intindere)
Interval de valori specificate In mm

toate valorile

Tolerante In mm

5.4.2

t 30

Continut de ciment;i raport apalciment

Pentru determinarea con nutului de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de
adaosuri i cantitatea de apa adaugata trebuie inregistrata, prin Tnregistrarea pe.impnmanta Inregistratorului de
amestecuri, sau cand nu este utilizat inregistraton.rl, plecand de la registrul de productie coroborat cu
instructiunile de cantarire.
Detemiinarea raportului apalciment din beton se face prin calcul pe baza continutului de ciment determinat i a
continutului de apa (pentru aditivii lichizi, a se vedea 5.2.6). Absorbtia de apa a agregatelor de mass
volumica normala *i agregatelor grele trebuie determinate conform SR EN 1097-6. Absorbtia de apa a
agregatelor usoare in betonul proaspat trebuie sa fie valoarea obtinuta dupe una ore, determinate conform
metodei descrise In anexa C din SR EN 1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatului in stare umede in
locul celei obtinute dupe uscarea in etuva.5
NOTA I - Pentru sorturile fine din agregatele
valabile pe locul de utilizare a betonului.

qoare se pot folosi metode de incercare i criterii ce respects prevederile

Cand continutul minim de ciment este Tnlocuit prin continutul minim (ciment + adaosuri), sau cand in locul
raportului apalciment se utilizeaza raportul apal(ciment +k x adaosuri) sau raportul ape/(ciment + adaosuri) (a se
vedea 5.2.5), metoda trebuie mod1ficata In consecinta_
Nici o valoare individuals a raportului apalciment nu trebuie sa depa;easca cu mai mutt de 0,02 valoarea
limits specificata.

Cend este necesar determinarea contnutului de ciment, a continutului in adaosuri sau a raportului
apa/ciment din betonul proaspat, metodele de Tncercari !pi tolerantele aplicate, trebuie sa face obiectul unui
acord intre elaboratorul de specificatie i producator.
NOTA 2 - A se vedea Raportul Tehnic CEN CR 139026) Metoda de incercari pentru determinarea raportului apatciment din
betonul proaspat .

5.4.3
Contlnut de aer
Continutul de aer al betonului trebuie deterninat, prin masurare conform SR EN 12350-7, pentru beton de
mass volumica normala ei beton greu Si conform cu ASTM C 173, pentru beton u;or. Continutul volumuiui de
aer antrenat este prescris printr-o valoare minima. I_imita superioara pentru continutul de aer este
valoarea minima specifics plus 4 % in valoare absolute.
Absorb is de apa a agregatelor se determine atunci cand este necesera stabilirea continutului de apa eficace.
Adoptat ca SR CR 13902.

30

Valorile minime ale voiumului de aer antrenat7


maxima a agregatelor.

sunt prezentate in tabelul 3a in functie de dimensiunea

Tabelul 3a - Valori minime ale volumulul de aer antrenat functie de dimensiunea maxima a
agregatelor
Dimensiunea maxima a
a re atelor (mm)
8
16
22
32
63
5.4.4

Aer antrenat (% volum)


valori medii

Aer antrenat (% volum)


valori individuale

? 6,0

? 5,5

2:5,5
> 5,0
45
4,0

2:5,0
? 4,5

?4,0
_ 3,5>

Dimensiunea maxima a agregatelor

Dimensiunea nominala maxima a agregatelor se determine pe beton proaspyt, aceasta trebuie masurata
conform SR EN 933-1.
Dimensiunea maxima a agregatului cum este definite in SR EN 12620 nu trebuie sy fie superioara celei
specificate.

5.5

Cerinle pentru betonul intarit

5.5.1

Rezistenta

5.5.1.1

Generalitati

Rezistenta se determine, pe baza incercarilor efectuate pe cuburi de


150 mm sau pe cilindri de
150 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate i conservate conform SR EN 12390-2, din
probele prelevate conform SR EN 12350-1.
Pentru evaluarea rezistentei pot fi utilizate, alte dimensiuni de epruvete Si alte moduri de conservare, cu
conditia ca retatiile stabilite cu valorile de referinte sa aiba o precizie suficienta i - sa fie documentate i
inregistrate.
in cazul determinant rezistentei betonului pe probe prelevate la locul de punere in opera din care se
confectioneaza epruvete care Bunt conservate in alte condicii de temperature gi umiditate decat cele descrise in
SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului interirii betonului *i nu is controlul
calitatii, in sensul atribuirii unei clase de beton.
5.5.1.2

Rezistenta la compresiune

Rezistenta is compresiune trebuie determinate, ii este simboiizata f."b cand este determinate pe epruvete
cubice i este simbolizata fr A cand este detenninaty pe epruvete cilindrice conform SR EN 12390-3.
Se pot utiliza i epruvete de alte dimensiuni, rezistentele Ia compresiune pot fi echivalate cu rezistenta
obtinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor retacii de echivalenta adecvate, fare ca rezultatele sa fie utilizate
pentru determinarea clasei betonului.
Alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentei, trebuie deciarata la timp de
producstor, Inainte de Iivrare. Dace trebuie utilizata o metoda diferits, aceasta trebuie stability de comun

acord intre elaboratorul specificatiei i producator.

Dace nu exists prevederi contrarii, rezistenca Ia compresiune se determinaty pe epruvete Tncercate la 28


zile. Pentru anumite utilizari poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai scurte
sau mai lungi de 28 zile (de exemplu elemente structurale masive), sau dupe conservare in conditii speciale
(de exemplu, tratamentul termic).
Rezistenta caracteristic5 a betonului trebuie sy fie egala sau superioara rezistentei la compresiune
caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificate (a se vedea tabelele 7 i 8).
Cend este probabil ca incercarile de rezistenta la compresiune sy dea valori nereprezentative, de exemplu
betonul avynd Casa de consistency CO, mail vartos decat S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de
incercare trebuie modificata sau rezistenta la compresiune poate fi evaluate In structure existents sau in

elemente de structure.
'}

In conformitate cu anexa F, tabelele F.1.1 0 F.1.2.

31

NOTA - Este indicat. ca evaluaree rezistentei. in structure sau in elemente de structure se se bazeze pe SR
EN 13791.

5.5.1.3. Rezistenta la tractiune prin: despicare a?


Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului se deterrrmina prin Tncercan conform SR EN 12390-6.. Dace nu
existe prevederi contrare, rezistenta la tractiune se determine pe epruvete incercate la 28 ziie.
Rezistenta caracteristica la tractiune prin despicare a betonului, trebuie se fie egala sau superioare
rezistentei caracteristice la tractiune prin despicare specificate.
5.5.2

Masa volumica

Dupe mass volumica uscata, betonul este detinit ca normal, ussor sau grew (a se vedea definipile din 3.1).
Masa volumica a betonului dupe uscare in etuva este determinate conform SR EN 12390-7.
Pentru betonul normal, masa volumica dupe uscare in etuva trebuie se fie mai mare de 2000 kg/m3 Si mai

mica de 2600 kg/m3. Pentru betonul ugor mass volumica dupe uscare in etuva trebuie se fie cuprinse Tntre

limitele claselor de densitate prescrise (a.se vedea tabelul 9). Pentru betonul greu, mass volumica dupe
uscare in etuve trebuie sa fie mai mare de 2600 kg/m3. In cazuri particulare,cend mass volumica este

specificata in termenii de valor prevazute, se aplica o toleranta de 100 kg/m3.


5.5.3

Rezistenta is penetrarea apei

Rezistenta la penetrarea apei se determine pe epruvete incercate, metoda i criteriile de conformitate


trebuie sa face obiectul unui acord Tntreelaboratorul specificatiei tehnice ,si producetor_
In absenta unei metode de Tncercari agreata, rezistenta is penetrarea apei poate sa fie specificata indirect

prin valor limits asupra compozipei betonului.


5.5.4

Reactia Is foc

Betonul campus din agregate naturale conform 5.1.3, ciment conform 5.1.2, aditivi conform 5.1.5, adaosuri
conform 5.1.6 i site materiale minerale conform 5.11 sunt clasificate ca EURO class A i nu necesite

Tncercari 9r.
5.5.5

Rezistenta Is uzura

In cazul Tn. care betonui trebuie sa prezinte rezistenta la uzura, cerintele referitoare la clasa de rezistenta
minima, dozajul de cement, raportul A/C maxim trebuie se fie ceie corespunzatoare claselor XM1, XM2 'qi
XM3 in conformitate cu punctul 5.3.2.
Trebuie sa se utilizeze agregate rezistente la uzura, verificarile find efectuate conform SR EN 1097-1

SR EN 1097-2.

Specificatia betonului

6.1

Generalitatl

Elaboratorul specificatiei betonului, trebuie sa se asigure ca toate cerintele, pentni obtinerea proprietatilor

necesare ale betonului, sunt incluse in specificatia data producetorului. Elaboratorul trebuie de asemenea sa

prevada toate cerintele asupra proprietatilor betonului, care sent necesare la transportul dupe livrare, la
punerea in opera, Is compactare, la tratamentul initial i toate tratamentele ulterioare. Specificatia trebuie sa

include, data este necesar, toate cerintele speciale (de exemplu pentru obinerea unui aspect arhitectonic):
Elaboratorul trebuie se. is in considerare:
- utilizarea betonului proaspat i Intent;
- condi le de I stare;
ip

- dimensiuniie structurii (dezvoltarea celduni de hidratare);


8)

Dace trebuie se se determine rezistenta la tneovaere, se poate utilize acelagi mod de Iucru. In acest caz, standardul
adecvat de Incercare este SR EN 12390-5.

1 Decizia Comisiei din 9 septembrie 1994/611 CE) publicata in Jumalul Oficial at Comunitepi Europene nr. L 241125 din
9 septembrie 1994.

32

- agresiunile mediului inconjurator Is care va fi expusa structura;

- toate cerintele pentru agregatele aparente sau Is fi nisarea suprafetelor;


- toate cerintele referitor la grosimea de acoperire sau la grosimea minimata a sectiunilor, de exemplu
dimensiunea maxima nominala a agregatelor,
- toate restrictille de utilizare a materialelor componente cu aptitudine de utilizare stabilita, de exemplu
clasele de expunere.
NOTA 1 - Prevedenle valabile pe locul de utilizare a betonului pot contine cerinte pentru cateva din consideratiile de mat

sus.

Betonul trebuie specificat sau ca beton proiectat si se refers in general Is clasificarea data Is capitolul 4 si la
cerintele enuntate Is subcapitolele 5.3 si 5.5 (a se vedea 6.2), sau ca beton cu compozitie prescrisa
specificand compozitia (a se vedea 6.3). Bazele proiectarii betonului sau prescrierea compozitiei acestuia,
trebuie sa se face pe baza rezultatelor incercarilor initiate (a se vedea anexa A) sau a informs iilor obtinute
dintr-o Iunga experienta acumulata cu un beton cornparabil, luand in consider-are condibile de baza asupra

materialelor componente (a se vedea 5.1) si compozitia betonului (a se vedea 5.2 si 5.3.2).

Pentru betonul cu compozitie prescrisa este responsabilitatea elaboratorului de specificatie de a se asigura ca


prescriptiile sunt confomle cu cerintele generale ale SR EN 206-1 si compozitia prescisa este capabila sa
atinga performantele asteptate pentru beton atat in. stare proaspata cat si intarit. Elaboratorul trebuie sa tins
si sa aducA, Is zi documentatia referitoare is prescriptie, pentru obtinerea perforrnantelor asteptate (a as vedea
9.5). In cazul betonului avand compozitia prescrisa intr-un standard, aceasta sarcina este
responsabilitatea organismului national de standardizare.
NOTA 2 - Pentru betonul avand compozitia prescrisi, evaluarea conformitaji este bazata numai pe conformitatea
compozitiei prescrise si nu pe performantele a*teptate de elaboratorul specificatiei.

In cazuri particulare (de exemplu betonul aparent, beton de inalta rezistenta la uzura, baton turnat sub ape
etc.) producatorul, utilizatorul si beneficiarul trebuie sa se puns de acord cu cerintele particulare privind
compozitia betonului si specificatiile de aplicare a materialelor in beton.

6.2

Specificatia betonului proiectat

6.2.1

Generalltati

(cu proprietati specificate)

Specificatia betonului proiectat trebuie elaborate cu ajutorul cerintelor de baza de is 6.2.2, care, trebuie
indicate in toate cezurile, si al conditiilor suplimentare de Is 6.2.3 care trebuie indicate atunci cand sunt

cerute.

Pentni prescurthrile de utilizat in specificatii (a se vedea capitolul 11).

Date de baza
6.2.2
SpecificaVa trebuie sa cuprinda:
a) cerinte de conformitate cu SR EN 206-1;
b) class de rezistenta Is compresiune;
c) dasele de expunere (a se vedea capitolul 11, pentru specificatiiIe prescurtate);
d) dimensiunea nominala maxima a agregatelor,
e) class de cloruri continute functie de tipul utilizarii betonului
conform tabeluiui 10;

In plus pentru betonul usor:


f) class de mass volumica sau mass volumica specificata;

pentru betonul greu:


g) masa volumica specificata;
in plus pentru betonul gata de utilizare si betonul de cantier:

33

(beton nearmat, armat, precomprimat),

h) clasa de consistenta, sau in cazun speciale valoarea specificata a consistentei.


6.2.3.

Cerinte suplimentare

Punctele urmatoare pot fi specificate prin cerinte de performanta 0 prin metodele de incercari daca sunt
adecvate:
- tip sau clase speciale de ciment (de exemplu ciment cu caldura de hidratare redusa);
-'tip sau clase speciale de agregat.
NOTA 1 - In acest caz, compozitia betonului, pentru a reduce la minim efectele daunatoare ale reacliei alcalii-silice este in
responsabilitatea elaboratorului specificatiei (a se vedea 5.2.3.4).

- caracteristicile cerute pentru rezistenta la inghet-dezghet, de exemplu: continutul de aer (a se vedea 5.4.3);
NOTA 2 - Cand continutul de aer este specificat la Iivrare, trebuie ca elaboratorut specificatiei sa ina seama de pierderile
eventuate de aer la operatiile de pompare, punere in opera, compactare, etc. ulterior livrarii.

- cenntele pentru temperature betonului proaspat cand ele difera de ce de la 5.2.8; cre%erea rezistentei (a se vedea tabelul 12);
- degajarea caldurii in perioada hidrataei;
- priza Tntarziata;
- rezistenta la penetrarea apei;
- rezistenta la abraziune;
- rezistenta la tractiune prin despicare (a se vedea 5.5.1.3);
- alte cerinte tehnice (de exemplu, cerintele legate de realizarea aspectului final sau de metode speciale de
punere In opera.

6.3

Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa

6.3.1

Generaiitati

Betonul trebuie specificat pe baza cerintelor de la 6.3.2, care trebuie indicate in toate cazunle i cu ajutorul
cerintelor complementare de to 6.3.3, care, trebuie indicate la cerere.
6.3.2

Cerinte do bazi

Specificatia trebuie sa cuprinda:


a) cerintele de conformitate cu SR EN 206-1;
b) dozajul de ciment;
c) tipul de ciment si clasa de rezistenta;
d) fie raportul apa/ciment, fie consistenta, in temieni de dasa sau, in unele cazuri speciale ca valori
specificate.
NOTA - Valoarea specificata (tinta) a raportulul apa/ciment trebuie sa fie mai mica cu 0,02 pentru toate valorise cerute.

e) tip, categorie gi continutul maxim in cloruri ale agregatelor, mesa volumica maxima sau minima a

agregatelor dupe caz, in cazul betonului uWr sau al betonului greu;

f) dimensiunea nominala maxima a agregatelor %i limitele granulometrice;


g) tip ii cantitate de aditivi sau adaosuri, daca este cazul;
h) In caz de utilizare de aditivi sau adaosuri, indicati privind onginea acestor componenti i a caracterisficilor

cimentului care nu se pot defini prin alte moduri.

6.3.3

Cerinte suplimentare

Specificatia poate contine:


- indicatii privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ca inlocuitor at caracteristicilor,
cele care nu pot fi definite aitfei;

pentru

cerinte suplimentare pentru agregate;


- cerinte privind temperatura betonului proaspat la livrare cand ea este diferita de cea de la 5.2.8; alte cerinte tehnice.

6.4

Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard

Pentru betoanele avand compozitia prescrisa intr--un standard trebuie specificate:


- standardul valabil pe locus de utilizare a betonului care des cerintele corespunzatoare; notarea betonului conform acestui cod de practices.
Betonul avand compozitia prescrisa intr-un standard trebuie utilizat numai pentru: beton de mass volumica normala pentru structure armate sau nearmate;
- clase de rezistenta la compresiune pentru caicul 5 C16/20;
- clasele de expunere X0 i XC1.
Pentru restrictille asupra. compozitiei prescrise a betoanefor standardizate (a se vedea 5.2.1).

Livrarea betonului proaspat.

7.1

informatii de la utilizatorul betonului pentru producator 10i

Utilizatorul trebuie sa se puns de acord cu producatorul asupra: datei, orei Si ritrnului livrarii;
0 daces este necesar, sa informeze producatorut asupra: distantelor de transport;
- gabaritului, accesului, transporturilor speciaie pe antier;
metodelor speciale.(utfiizate) de punere in opera (inclusiv prin pompare);
- votumului autobetonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului;
- limitarilor asupra tipului de vehicule de fivrare; exemplu de tip: echipament cu sau fare agitare, dimensiu ni,
inaltime sau greutate totals.

7.2

llnformatii de to producatorul de beton pentru utiilzator 10)

Utilizatorul poate sa ceara, cand emite comanda, informatii privind compozitia betonului, ca sa poata pune in
opera cored betonul proaspest, sa-i aplice metoda de tratament adecvata i sa evalueze evolutia rezistentei.
Astfel de informatii trebuie fumizate, is cerere, de producator inaintea livrarii. inform4ile urmatoare trebuie
fumizate pentru betoaneoe cu performante specificate la cerere:

a) tipul i class de rezistenta a cimentului ci tepul de agregate;

10 Standardul SR EN 206-1:2002 nu care ca informa file sa fie fumizate sub o forma specials, pentru ca aceasta depinde
de relapile dintre producator 9i utiiizator, de exemplu, in cazul betonului de *antier sau de produse prefabricate,
producstorul de beton poste fi 9i utilizator.

35

b) tipul de aditivi, tipul i continutul aproximativ de adaosuri, dace este cazul:


c) raportul apa/ciment speciflcat;
d) rezultatele incercarilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al productiei sau

incercari initiale;

e) evolutia rezistentei;
f) sursa materiaieior componente;
g) pentru betonul In care se adaugh aditiv pe gantier: class de consistenta sau consistenta prevhzuth inainte i
dupe adaugarea aditivului.

In cazul betonului gate de utilizare, informatiie pot de asemenea sa fie fumizate, chnd ele suet cerute, prin
referinta Is, catalogul de compozitii de beton al produchtorului unde se gasesc informatii detaliate referitor Is
clasele de rezistenta, clasele de consistenta, greutatea amestecurilor ;i alte date utiie.
Pentru determinarea duratei de tratament, inforrna file referitoare Is cre terea rezistentei betonului pot sa fie
date sub forma indicatorilor din tabelul 12, sau sub forma unei curbe de evolutie a rezistente Is 20 C intre 2

zile i 28 tile.

Date informative sunt prezentate in anexa N.


Tabelul 12 - Evolutia rezisten;el betonulul la 20 C
Evolutia rezistentei

Estimarea raportului rezistentelor


fcm2'fcmn2B

Rapids

>_ 0,5

Medie

_ 0,3Si.<0,5

Lents

_ 0,15 i < 0,3>

Foarte Ienta

< 0,15

Raportul rezistentelor indica creterea rezistentei, corespunzatoare raportului intre rezistenta medie la
compresiune la 2 zile (ff,,i2) si rezistenta medie Is compresiune Is 28 zile (f. 28), determinate prin incercarile
initiale sau pe baza performantelor cunoscute ale unui beton avand compozitie cornparabilh. Pentru aceste
incercari initiale, epruvetele destinate determinhrii rezistentei trebuie prelevate, confectionate, conservate Si
incercate conform SR EN 12350-1 Si SR EN 12390-1, SR EN 12390-2 Si SR EN 12390-3.
Produchtorul trebuie sh informeze utilizatorul despre riscurile de sanatate la care se expune manipuland
betonul proaspht, cum sunt cele cerute prin prevederile in vigoare Is locus unde este utilizat betonul

proaspat.
7.3

Bon de Iivrare pentru betonuf gata de utifizare

La Iivrarea betonului, producatorul trebuie sh smith utilizatorului un bon de Iivrare pentru fiecare arja de
beton pe care sunt imp rimate, Ystampilate sau inscrise cel puin informative urmatoare:
- numele statiei de fabricare a betonului gata de utilizare;
- numarul de serie a betonului;
- data si ora de incercare, aceasta inseamna momentul primulul contact Intre ciment i ape; -

numarul autovehiculului sau identificarea vehiculului;


- numele cumparhtorului;
- numele ;i localizarea pntierului;
- detalii sau referinte referitor Is specificatii de exemplu numarul de cod, numarul de comanda;
36

- cantitatea de beton in metri cubi;


- declaratia de conformitate cu referinte Is specifcatii i Is SR EN 206-1; numele sau marca organismului de certificare daces este cazul;
- ora de sosire a betonului pe Santier;
- ora de incepere a descarcarti;
- ora de terminare a descarcarii.
In plus, bonul de livrare trebuie sa furnizeze detaliile urmatoare:
a) pentru betonul cu proprietati specificate:

- class de rezistenta;
- class de expunere (clasele de expunere sau categodile de beton in conformitate cu tabelul 1 qi anexa F cu
indicarea combinaVilor de Base de expunere);

- class de continut de clorun;


- class de consistenta sau valoarea spec cats;
- valorile Iimita de compozilie a betonului, cand sunt specificate (inclusiv continutul de apa al agregatelor); tipul Si clasa de rezistenta a cimentului, cand sunt specificate;
- tipul aditivilor si adaosurilor, daces sunt specificate;
- proprietatiile speciale, daces au fost cerute;
- dimensiunea nominala maxima a agregatelor,
- pentru betonul uVor sau betonul greu, clasa de mass volumica sau masa volumica specificata;
b) pentru betonul avand compozitia prescrisa:
- detalii referitoare Is compozitie, de exemplu dozajul de ciment Si daces este cerut, tipul de aditivi;
- fie raportul apa/ciment, fie consistenta in termen de class sau de valoarea specifcata in funcle de
specificaii;
- dimensiunea nominala maxima a agregatului_
In cazul unui baton avand compozitia prescrisa intr-un standard, informatiile care sunt date trebuie sa fie

conforme cu prevededie din standardul corespondent.

In cazul in care se adauga aditiv pe pntier, ora exacta is care s-a adaugat, cantitatea care s-aa adaugat,

volumul de baton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate in copiile bonului de livrare.

7.4

lnformatii la livrare pentru betonul de fantier

Este de asemenea important de a utiliza inforrnatiile corespunzatoare, precum cele cerute in 7.3 pentru

avizul de i nsotire a marfii In cazul betonului fabricat pe antier, pentru pntiere maxi cand sunt utilizate mai
multe tipuri de beton, sau cand producatorul de beton nu este cel responsabil de punerea sa in opera.
7.5

Consistenta la livrare

Adaosul de apa este interzis la livrare. In cazuri speciaie, aditivii pot f adauga i, aceasta actiune find in
responsabilitatea producatorului, in vederea aducerii consistentei la valoarea specificata, sub rezerva ca
valorile limits permise prin specificatie nu sunt depa*ite i ca aceasta adaugare de aditiv este prevazuta prin
proiectarea compozi lei betonului. Toata cantitatea supiimentara de aditivi din autobetoniera trebuie
inregistrata in bonul de livrare, in toate cazurile. Pentru reamestecare, a se vedea 9.8.
NOTA - Dacfi cantitatea de aditiv adaugata pe antier In autobetoniera conduce Is depa,-irea cantiti ii admise p rin
specificatie, trebuie ca :iarja de beton sa fie inregistrata ca " neconforma ", pe bonul de livrare. Partea care soticita acest
adaos este responsabila do consecinte i este de acord ce se fie inregistrata pe bonul de livrare.

37

Controlul conformitati i criterii de conformitate

8.1

Generalitati

i de decizii de luat conform reguliior de


Controiul de conformitate cuprinde o combinatie de actiuni
conformitate adoptate in avans, pentru verificarea conformitatii betonului cu specificatlile. Controlul de
conformitate face integral parte din controlul de produce (a se vedea capitolul 9).
NOTA - Caracteristidle betonului utilizat pentru controlul de conformitate sunt cele m6surate prin incercari recente
utilizand proceduri standardizate. Valorise reale ale caracteristicilor betonului in structure pot diferi de cele determinate
prin incercari, ele depind, de exemplu de dimensiunile structurii, punerea in opera, compactarea, tratarea .5i conditiile
climatice.

Ptanul de esantionare, planul de incercari ; i criteriiie de conformitate trebuie sa fie conforrne cis procedurile

date in 8.2 i 8.3. Acestea se aplica de asemenea betonuiui pentru structuri prefabricate, in afara situatiilor in
care prevederile specifice de produs contin un ansamblu de cerinte echivalente. Dace frecvente de
ecantionare superioare sunt cerute de elaboratorul de specificatii, acestea trebuie sa face obiectul unul
acord prealabil. Pentru proprietatile neacoperite in acest articol, planul de ecantionare sau de incercari,
metodele de incercari i criteriile de conformitate trebuie sa face obiectul unui acord intre producator ;i
elaboratorul de specificatli.
Locul de ecantionare pentru incercarile de conformitate trebuie ales asffel incat caracteristicile cerute ci
compozitia betonului sa nu sufere modificari semnificative intre locul de egantionare Si locul pus la dispozitie. In

cazul betonuiui u;or fabricat cu agregate nesaturate, ecantioanele trebuie prelevate de la locus de livrare.

Cand incercarile pentru controlul productiei sunt aceleaci cu i ncercarile cerute pentru controtul conformitatii,
este permis de a le lua In consideratie pentru evaluarea conformitatii.
Conformitatea sau neconformitatea este judecata in raport de criteriile de conformitate. Neconformitatea
poate conduce la actiuni suplimentare pe locul de productie i pe cantier (a se vedea 8.4).

8.2

Control de conformitate al betonului proiectat (cu proprietati specificate)

8.2.1

Control de conformitate al rezistentel la compresiune

8.2.1.1

Generalitati

Pentru betonul de rnasa volumica normala sau betonul grew apartinand claselor de rezistenta cuprinse intre
C8/10 *i C55/67, sau pentru betoanele uoare de clasele LC8/9 Ia LC55/60, esantionarea i Incercarile de
conformitate trebuie sa fie efectuate fie pe fiecare compozitie de beton luat individual, he pe familii de beton a
caror corespondents este stability (a se vedea 3.1.14), determinate de catre producator, data nu exists un acord

contrar. Conceptul de familio de beton nu se aplica betoanelor de rezistenta ridicats. Betonul ucor nu trebuie
amestecat cu familiile continand baton de mass volumica normala; betoane uoare realizate cu
agregate pentru care se poate demonstra similaritatea, pot fi regrupate in propriile for familii.
NOTA - Pentru recomandarile privind selectia familiilor de beton, informatti mal detaliate pentru aplicarea conceptului de
familii de baton sunt date in raportul CEN 13901 "f, a so vedea la anexa K.

Pentru familiile de beton producatorul trebuie _sa efectueze controlul pe ansamblul membrilor familial c1
esantionarea trebuie efectuata pe ansamblul games de betoane produse in cadrul familiei.

Cand incercarile de conformitate se aplica unei familii de baton, un beton de referinta este selectionat fie din
mijiocul gamei de beton din familie, fie cel mal comun produs. Relatil sunt stability intre fiecare compozitie de
beton din familie ;i betonul de referinta astfel incat sa se poata transpune rezultatele incercarilor de

rezistenta la compresiune ale fiecaruia dintre betoanele din familie, la betonul de referinta. Aceste relatii
trebuie sa fie verificate, pe baza rezultatelor incercarilor de rezistenta la compresiune obtinute in perioada
initials 0 in fiecare perioada de evaluare ci in cazul unor schimb ari semnificative ale conditiilor de productie.
In plus, sand se evalueaza conformitatea unei familii, trebuie confirmat ca fiecare beton individual apartine
familial (a se vedea 8.2.1.3).
0 distinctie trebuie facuta intre productia initials i productia continua in planul de ecantionare Si de incercari Si
criteriile de conformitate aplicabile fiecarei compozitii de beton sau familillor de betoane.
1 11

Adoptat ca SR CR 13901.
38

Productia initials acopera perioada de produclie pans la obtinerea a minimum 35 rezultate de incercari.
Productia continua este atinss cand minimum

depaseste 12 iuni.

35 rezultate de incercari se obtin pe o perioada ce nu

Daca productia unei compozitii individuale sau a unei familii de beton a fost intrerupta pe timp de minimum 12
luni, producatorul trebuie sa utilizeze din nou planul de a antionare i de incercari i criteriile ca pentru
productia initials.
Daca rezistenta este specificata pentru termen diferit, conformitatea se evalueaza pe epruvete incercate to
termenul specificat.
Cand trebuie efectuata evaluarea unui volum definit de beton apartinand unei populatii verificate conform
cerintelor privind caracteristicile de rezistenta, de exemplu exists dubii asupra calitatii unei arje sau a unui
amestec, sau cand intr-un caz special, specificatia o care, acestea trebuie sa fie conform anexei B.
8.2.1.2

Plan do epntionare ryi Incerciri

Probele de beton trebuie selectionate obligatoriu i prelevate conform SR EN 12350-1. Eantionarea trebuie
efectuata pentru fiecare familie de beton (a se vedea 3.1.14) produs in conditii dovedite ca fund uniforme.
Frecventa minima de esantionare ,si de incercare a betonului trebuie sa fie, conform cu tabetul 13, alegand
frecventa care da eel mai mare numar de probe, pentru productiile initiata sau continua dupa caz.
Pentru betoane avand caracteristici speciale, frecventa prelevarii probeior 5i incercarilor de confomiltate se
vor stabili de comun acord intre producatorul de beton qi organismul de control.
Desi exigentele prevazute in 8.1 se aplica epntionarii, probele trebuie prelevate sub responsabilitatea.
producatorului dupa toate adsugirile de aditivi in beton. Prelevarile de probe inainte.de adaugarea aditivilor
plastifianti sau superptastifianti, pentru ajustarea consistentei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca prin
incercarile initiale s-a demonstrat ca aditivul plastifiant sau superplastifiant in doza utilizata, nu are efecte
negative asupra rezistentei betonului.
Rezultatele incercarilor trebuie s6 fie cele obtinute pe o epruveta sau media rezultatelor cand sunt supuse
incercarilor la aceeagi varsts minim doua epruvete provenind din aceeasi proba.
Cand impra tierea rezultatelor incercarilor, obtinute pe cal putin doua epruvete confectionate din aceeagi
proba, este mai mare de 15% fats de medie, aceste rezultate nu trebuie luate in consideratie, afara de cazul
daca o investigare foarte aprofundata, permite sa se gaseasca o expticatie vatabila, pentru a nu tine seams de
una din valorite incercarilor.
Tabelul 13 - Frecventa minima do egantlonare pentru evaluarea conformitatil

Frecventa minima de egantionare


Productia

Primii 50 m 3
din producte

Initials (pans ce au fost

obtinute minimum
35 rezultate)

Continuab (odata ce au fost


obtinute minimum
35 rezultate)

3 esantioane

De Is primii 50 m3 de productiea
Baton cu certificare de
control a productiei
I eantion la fiecare
200 m3 sau 2 ecantioane
pe saptamana de productie
1 egantion Is fiecare
400 m3 sau
1 eantion pe saptamana
de productie

Beton fara certificare de


control a productiei

1 eantion la fiecare
150 msau 3
1 epntion pe zi de
productie

a Epntionarea trebuie repartizata pe ansamblul productiei i normal nu trebuie sa comports mai mutt de un eantion
Is 25 m3.
Cand abaterea standard calculate, pentru ultimete 15 rezuttate ale incercarilor este superioara Is 1,37 Q, frecventa
de.eantionare trebuie sa fie (adusa la) frecventa ceruti pentru productia initials pane Is obtinerea urmetoarelor 35
rezultate de incercari.
b

8.2.1.3

Criteria de conformitate pentru rezistenta la compreslune

Evaluarea conformitstii trebuie sa se faca pomind de la rezultatete incercarilor obtinute in cursul unei
perioade de evaluare care nu trebuie sa depaeasca ultimele douasprezece luni.
39

Conformitatea rezistentei Ia compresiune a betonuiui este evaluata. pe epruvete incercate Ia 28


acord cu 5.5.1.2 pentru:

grupe de " n " rezultate de incercari consecutiv cu sau fare suprapunere (incalecare) fam (criteriul 1);

fiecare rezultat individual de incercari f. (critenul 2);

zile12)

in

NOTA - Criterille de conformitate sunt dezvoltate pe bazA de rezultate care nu se suprapun (incaleca). Aplicarea
criteriilor la rezultate de incercarl care se suprapun crete riscul de respingere.
Conformitatea este confirmata Baca cele doua criterii date in tabelul 14 pentru productia inifial5 sau continua
sunt satisfacute.
Cand conformitatea este evaluata pentru o familie de beton. c riteriul 1 trebuie aplicat betonului de referinta,
tinand cant de toate rezultatele incercariior transpuse in familie: criteriul 2 trebuie aplicat Ia rezultatele
incercarilor de origine.
Pentru a confirma ca fiecare formula apartine familiei, media tuturor rezultatelor incercarilor brute fcm pentru 'o
formula unica va f evaluata pe baza criteriului 3 indicat in tabelul 15. Toate betoanele ce nu satisfac acest
criteriu trebuie indepartate din familie i conformitatea sa este evaluata individual.

Tabelul 14 - Crlteril de conformitate pentru incercarlle de rezistenta Ia compresiune


Productia

Numarul " n "de

Criteriul 1

Criteriul 2

pentru grupe de
rezistenta is
compres i une

Media a " n " rezultate

individual at incercgrilor

(f,) N/mm

(fG) N/m2

rezultate de incercari

Initials
Continua

Fiecare rezultat

f,+4

_ >fk-4

215

f,x+1,48a

fk-4

Tabelul 15 - Criterii de confirmare pentru membrii unei familii


Numarul " n " de rezultate de
incercari pentru rezistenta Ia.
compresiune a unui singur
beton

Criteriul 3

Media a " n " rezultate (fcm),


pentru un singur membru
at familiei
fa -1,0

>f,+1,0

?fd,+2,0

fd,+2,5

z fk + 3,0

Initial abaterea standard trebuie calculate pentru minimum 35 de rezultate consecutive de inceresri obtinute pe
o perioada mat mare de trei luni i care este imediat precedents perioadei de productie pentru care
trebuie vert icata conformitatea. Aceasta valoare trebuie luata In consideratie ca estimare a abaterii standard a a

populatiei. Valabilitatea valorilor retinute trebuie verificata pe durata productiei. Doug metode pentru
facilitarea estimerii valorii a sunt permise, alegerea metodei trebuie fgcutg in prealabil:
- Metoda I
Valoarea MO NA a abaterii standard poate fi aplicata pe.durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea

trebuie vertficats dace abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (S15) nu se abate semnificativ de Ia
valoarea adoptata pentru abaterea standard. Aceasta este considerate ca valabilg cu conditiia ca :
0,63 a:-S15<-1,37a
12)

Dace rezistenta este specificata pentru un termer (varsta) diferita, conformitatea este evaluata pe epruvete incercate

Ia varsta specificata.
40

Cand valoarea lui S,5 Be situeaza in afara acestor fimite, trebuie determinate 0
folosind ultimele 35 rezultate obtinute la incercari.

nova valoare pentru a

- Metoda 2
Noua vaioare a lui a poate fi estimate plecand de is un sistem continuu i aceaste valoare este adoptata.
Sensibiiitatea sistemului trebuie sa fie mal mare sau egala celei de la metoda 1.
Noua vaioare estimate a a trebuie aplicata pentru perloada urrn toare de evaluare.
8.2.2

Control de conformitate al rezistentei Ia tractiune prin despicare'3r

8.2.2.1

Generalitati

Se aplica 8.2.1.1, dar nu se aplica conceptul de familie de beton. Fiecare compozitie de beton trebuie
evaluate separat.
8.2.2.2

Plan de a antionare l de incercari

Se aplica 8.2.1.2.
8.2.2.3

Crllterii de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare

Cand rezistenta Is tractiune prin despicare a betonului este specificata, evaluarea conformitatii trebuie se se
face luand rezultatele incercarilor pe durata unei perioade de evaluare care nu trebuie sa depaeasca
ultimele douasprezece luni.
Evaluarea conformitatii rezistentei Is tracpune prin despicare a betonului se face pe epruvete incercate la 28
zfie, exceptand situapile cand este specificata o varsta diferita conform 5.5.1.3 pentru:
- grupe de " n " rezultate de incercari consecutive care nu se suprapun sau se suprapun f,,,, (criteriul 1); fiecare rezultat individual al incercarilor ft, (criteriul 2).
Conformitatea rezistentei la tractiune prin despicare (f,k) este confirmat8 dace rezultatele incercariior satisfac
ambele criterii prezentate in tabelul 16 pentru productia initials sau continua, dupe caz.
Tabelul 1B- Criterille de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare
Productie

Inipafa
Continua

Numarul " n " de


rezultate in grupe

Criteriul 1

Criteriul 2

Media a" n "


rezultatef,R,}
N/mm

Fiecare rezultat
individual at
incercarilor (fci) N/m2

_ f,k+D,5

?15

_ f,k+1,48a

f,k - 0,5
?f,l-0,5

Prevederile referitoare la abaterea standard din 8.2.1.3 trebuie aplicate in mod similar.

8.2.3

Control de conformitate pentru alts proprietAp decat rezistenta

8.2.3.1

Plan do aandonare i de incercari

Probele de beton trebuie selectionate aleatoriu i prelevate conform SR EN 12350-1.


Eantionarea trebuie efectuate pe fiecare familie de beton produs in conditii presupuse a fi uniforme.

Numarul minim de probe ;i metodele de incercare trebuie sa fie conform cu tabelele 17 i 18.
8.2.3.2

Criteril de confonnitate pentru alto proprletati dealt rezistenta

Cand sunt specificate alte propriety i ale betonului decat rezistenta, evaluarea conformitatii trebuie efectuata pe

durata productiei, perioada de evaluare nu trebuie sa depaseasca 12 luni.


19)

Data rezistente la incovolere este specificata, Be poate utilize acelai mod de lucru.

41

Conformitatea betonului este evaluate tinand seama de numarul rezultatelor incercarilor consecutive,
obtinute in perioada de evaluate care depaeyte valorile limits specificate, limitele claselor sau toleraneele
vaiodlor specificate, i comparand totul cu numarui maxim parrnis (metoda atributelor).

Conformitatea cu caracteristicile cerute este confirmata dace:


- numarui rezultatelor incercarilor care se situeaza in afara valoriior limits specificate, a limitelor claselor sau
tolerantelor la valonle specificate, nu este mai mare decat numarul din tabelul 19a sau 19b asemenea celor
din tabelul 17 i 18. Ca altemativa in cazul (AQL= 4%), conditiile se pot baza pe un control prin masurare,
conform SR ISO 3951, tabelul I1-A (NQA = 4%) cand numerul de acceptare este cel din tabelul 19a.
- toate rezultatele individuale ale incercarilor se situeaza in abaterea maxima admisibila data in tabelele 17

i 18.

Tabelul 17 - Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta


Proprietati.

Metoda de

Numerul minim

incercare saude probe sau de


metoda de
determinati

Numarul de

acceptare

rezultatelor incercarii
individuale in raport cu limitele
clasei specificate sau in report
cu tolerantele valorii
specificate

determinare

Densitatea
betonului greu

Abaterea maxima admisa a

SR EN 12390-7

Valoare

Valoare

inferioare

superioara

a se vedea
tabelul 19a

- 30 kg/m3

fare Iimitaa

conform
tabelului 13,
pentru
rezistenta la

a se vedea
tabelul 19a

- 30 kg/m3

+ 30 kg/m3

a se vedea
tabelul 19a

fare Iimitaa

+0,02-

a se vedea

- 10 kg/m3

fare Iimitaa

conform
tabelului 13,

pentru

rezistenta la
compresiune
Densitatea
betonului uor

SR EN 12390-7

compresiune
Raportul ape/ciment

a se vedea

o determinare
pe zi

Dozajul de ciment

a se vedea
5.4.2

o determinare

SR EN 12350-7
pentru betonul
de densitate

o probe pe
productia unei
zile dupe
stabilizare

a se vedea
tabelul 19a

- 0,5% in
valoare
absolute

+ 1% in
valoare
absolute

determinarea

fare Iimitaa

nu este
admisa
nici o valoare
superioara

Continutul de aer
antrenant in betonul
proaspat

5.4.2

pwzi~

normata i

betoane grele
ASTM C 173
pentru betonul

tabelul 19a

uor

Continutul de cloruri

din beton

a se vedea

5.2.7

trebuie sa se
efectueze,

pentru fiecare
compozitie de
beton i trebuie

repetate in cazul

creterii

continutului de
cloruri
a In afara cazurilor in care iimiteie sunt specificate

42

Tabelui 18 - Criterii de conformitate pentru consistenea


Abaterea maxima admisa a
a rezultatelor Tncercarii
individuate in raport cu

Metoda de incercare

Examinare
vizuala

Compararea
aspectului Cu un
aspect normal de
beton de consistenta
specificata

Tasare

SR EN 12350-2

Timp Vebe

SR EN 12350-3

Grad de

SR EN 12350-4

compactare

Raspandire

SR EN 12350-5

Numarul minim de probe sau


determinari

fiecare amestec, pentru


Iivrare in autovehicule

Numar deIimitele dasei specificate


acceptaresau in raport cu tolerantele

valorii specificate

1) frecventa conform cu
a se vedea
tabelul 13, pentru rezistentatabelul 19b
la

compresiune

ii) in cazul determinarii


continutului de aer
iii) in caz de dubiu la

examinarea vizuala

a se vedea
tabelul 19b

Valoare

Valoare

inferioara

supenoara

- 10 mm
-20 mmb

+ 20 mm
+ 30 mmb

- 2 sec.

+ 4 sec.
+ 6 sec."

- 4 sec.b

a se vedea

- 0,03

+ 0,05

tabelul 19b

-0,05 b

+0,07 b

a se vedea
tabelul 19b

- 20 mm
- 30 mmb

+ 30 mm
+ 40 mm

"In absenta limitei superioare sau inferioare in dasele de consistenta la care se refers, aceste abated nu se aplica.
b Se aplica numai pentru inceresrile de consistenta efectuate asupra descarcarii initiale din autobetoniera (a se vedea
5.4.1).

8.3
Controlul conformitatii betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de
compozitie prescrisa printr-un standard
Fiecare amestec de beton de compozitie prescrisa trebuie sa faca obiectul unei evaluari a confomnitatii, in
ceea ce privete dozajul de ciment, dimensiunea nominala maxima a agregatelor i proporbile acestora,
daca sunt.specificate i in caz contrar, raportul apa/ciment, precum i cantitatea de aditivi sau adaosuri.
Cantitatile de ciment, de. agregate (fiecare de dimensiunile, sorturile specificate), de aditivi i adaosun, care
sunt consemnate in registrul de productle sau imprimate de inregistratorul de cantariri, trebuie sa
corespunda cu tolerantele date in tabelul 21 5i raportul apa/ciment trebuie sa corespunda la o abatere de
0,04 a valorii specificate. In cazul betoanelor avand prescrise printr-un standard tolerantele echivalente pot fi
date standardele corespondente.
Cand conformitatea compozitiei betonului trebuie evaluata prin analiza betonului proaspat, metodele de
incercare e iimitele pentru conformitate trebuie sa faca obiectul unui acord prealabil intre utilizator e
producator tinand seama de limitele mentionate mai sus i exactitatea metodelor de incercare.
Cand este evaluata conformitatea consistentei, se aplica paragrafele corespunzatoare de la

tabelul 18.

8.2.3 i

Conformitatea pentru:
- tipul de ciment i clasa de rezistenta;

- tipul de agregate;
- tipul de aditiv sau de adaos, daca este cazul;.
- provenienta componentilor din beton daca este specificata
trebuie sa fie evaluata prin comparatie intre inregistrarile din registrul de productie i documentele de Iivrare a
componentelor, cu cerintele specificate.

43

Tabelul 19a *i 19b - Numarul de acceptare pentru criteriile.de conformitate aplicabile actor
caracteristici decat rezistenta

Tabelul 19a

Tabelul l9b
AQL = 15%

AQL=4%

Numar de rezultate de

Numar de

.Numar de rezultate

incercari

acceptare

de incercari

acceptare

de la 1 pane la 12

de Ia I pans la 2

de la 13 pans la 19

dela3panala4

de Ia 20 pans la 31

de la 5 pangs la 7

de la 32 pane la 39

de la 8 pAna la 12

de la 40 pans la 49.

de la 13 pans la 19

de la 50 pang la 64

de la 20 pans la 31

de la 65 pang la 79

de la 32 pans la 49

10

de la 80 pana la 94

de la 50 pans la 79

14

de la 95 pans la 100

dela80panala 100

21

Numar de

Pentru un numar de rezuitate de incercan


> 100, numerele de acceptare

corespunzatoare pot fi preluate din tabelul


2A al ISO 2859-1.

8.4

Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsuiui

Masurile urmatoare trebuie luate de producator in caz de neconformitate:


- verificarea rezultatelor incercarilor neconforme i dace acestea sunt valabile, luarea de masuri

eliminarea erorilor;

pentru

- dace neconformitatea este eonfirmata de exemplu prin repetarea incercarilor, intreprinde actiuni de
corectie, precum revizuirea de cgtre conducere a procedurilor de control al productiei;

- sand se confirms neeonformitatea cu specificatia care.nu a fost evideritiatg in momentul livrarii, avertizeaza
elaboratorul SI utilizatorul pentru a evita toate pagubele in consecinta;
- consemneaza actiunile privitoare la punctele precedente.
Dace neconformitatea betonUlui rezuitd dintr-un adaos de aditiv pe arttier (a se vedea 7.5) producatorul nu
este obligat sa is masuri dace lui i s-a cerut acest adaos.
NOTA 1 - Dace producatorul a avertizat o neconformitate a betonului sau data rezultatele incercarilor de conformitate nu
sunt conforme cu cerintele, trebuie efectuate incercari suplimentare conform SR EN 12504-1, pe carote prelevate din
structure sau o combinatie de incercari pe carote i. incercari nedistructive pe structure sau elemente de exemplu
conform SR EN 12504-2 sau SR EN 12504-3. Recomandari pentru evaluarea rezistentai in structure sau elemente
componente ale structurii sunt date in SR EN 13791.
NOTA 2 - Se vor avea in vedere i prevederile reglementarilor romaneti privind incercarile nedistructive
seminedistructive in conformitate cu standardele europene.

44

Controtul productiei

9.1

Generalitati

Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producetorului. Controlul
productiei cuprinde. toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristicilor betonului in conformitate cu
conditiiile specificate. Ele includ:
- selectarea materialefor,
- proiectarea betonului;
- productia betonului;
inspectiile i incercanie;
- utilizarea rezultatelor Incercarilor pe materiale componente, pe betonul proaspat Ii intarit

echipamentelor;

i asupra

- dace este cazul, inspectia echipamentului de transport a betonului p roaspat;


-

controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitolul 8.

Cerintele pentru alte aspecte ale cont rolului productiei cunt date in urmetorul capitol. Aceste cerinte trebuie sa
fie considerate jinand seama, de modul i voluniul productiei, de lucrare, de echipamenteie speciale, de
procedurile qi reguiile in vigoare pe locul de productie i de utilizare a betonului. Cerinte suplimentare pot ss fie
necesare in functie de situatia specials pe locul de productie sau pentru cerintele speciflcate ale

structurilor sau elementelor speciale de structure.

NOTA - Capitolul 9 tine seama de principiile standardului SR EN ISO

9.2

9001.

Sisteme de control al productiei

Responsabilitatea, autoritatea i relatiile intre persoanele insarcinate cu conducerea, executia i verificarea


lucrarilor ce afecteaza calitatea betonului trebuie definite i documentate intr--un sistem de control al
productiei (manual de control al productiei). In particular, aceasta inseamne ca intreg personalul are nevoie de
o anumita libertate de organizare i de anumita putere de decizie pentru reducerea riscului de beton
neconform Si pentru a identifica i consemna toate problemele de calitate.
Sistemul de control al productiei trebuie revizuit cel putin odata la dot ani de catre conducerea producatorului
pentru a se asigura de aptitudinea sa de utilizare i de eficacitatea sa. Dosarele acestor revizuin trebuie
pastrate eel pu in trei ani, daca nu exists obligatli legale care sa impuna o perioads mai lunge.
Sistemul de control al productiei, trebuie sa contins proceduri i instrucl<iuni atent documentate. Aceste
prevederi Si instructiuni trebuie, daca este cazul sa fie stabilite in raport cu prescriptiile de control prevazute in
tabelele 22, 23 ;i 24. Frecventa incercarilor i inspectiilor prevazute de catre producatori trebuie se fie

documentata. Rezultatele incercarilor Oi inspectiilor trebuie sa fie inregistrate.


9.3

Dateie inregistrate i alte documente

Toate datele referitoare la controlul productiei trebuie ss fie inregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele
referitoare la control in productie trebuie conservate timp de minim trei ani, daca nu exists obligatii care sa

impuna o perioads mai lungs.

45

Tabelul 20 - Datele inregistrate ri alto documente data este cazul


Object

Datele inregistrate i alte documente

Cerinte specificate

Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerintelor

Ciment, agregate, aditivi, adaosuri


Incercari asupra apei de amestec (nu se cer pentru
apa potabila)
Incercari asupra materialelor componente

Numele fumizorilor i sursele


Data i locul preievarii
Rezultatul incercarilor
Data i rezultatele incercarilor

Compozitia betonului

Descrierea betonului

Inregistrarea maselor componentilor pentru un


amestec sau pentni o arja (de exemplu dozajul
de ciment)
Raportul apalciment
Continutul de cloruri

Codul de membru al familiei

Tncercari pe betonul proaspat

Data si locul prelevarii probei

Destinatia it lucrare, data este cunoscuta


Consistenta (metoda utilizata i rezultatele)
Densitatea, cand este specificata
Temperatura betonului, cbnd este specificata
Continutul de aer, cand este specificat
Volurnul de beton din amestecul sau din
arja testata
Numarul Si codul epruvetelor pentru incercari
Raportul apa/ciment, cand este specificat

Tncercari pe betonul intarit

Data incercarii
Codul i varsta epruvetelor
Rezultatul incercarilor de densitate gi de rezistenta

Observa li speciale (de exemplu profilul de rupere


neobinuit at epruvetelor)

Evaluarea conformitatii

Conformitate/neconformitate cu specificatiile

Suplimentar pentru betonul gata de utilizare

Numele cumparatorului
Identificarea cantierului, de exemplu locul de

constructie

Numarul i data bonului de livrare, corespunzator


incercarilor
Bonul de livrare

Suplimentar pentru elementele prefabricate

9.4

Date suplimentare sau diferite, pot sa fie cerute de


standardul specific de produs

incercarl

Ineercarile trebuie efectuate conform cu metodele de ineercare date in prezentul cod de practica (metode de
incercare de referinta). Alte metode de incercare pot de asemenea sa fie utilizate in masura in care a putut sa
fie stability o corelatie sau o relatie fiabila intre rezultatele obtinute cu aceste metode de incercari i cele de la
metodele de referinta. Valabilitatea acestei relatii fiabile sau a acestei corelatii trebuie sa fie verificata la intervale
adecvate.
Aceasta verificare trebuie sa fie efectuata pentru fiecare loc de productie in care se Iucreaza in conditii
diferite exceptynd situatille in care corelatia a fost stability prin standarde nationaie sau prin prevederi in

vigoare la locul unde este utilizat betonul.


9.5

Compozitia betonului;i incercyrile iniitiaie

Cand se utiiizeaza o compozitie de beton noua, trebuie efectuate incercari initiale, care sa permits
verificarea conormitMi betonuiui cu proprietatile specificate i a performantei prevazute cu o rnarja de
securitate suficienta (a se vedea anexa A). Dacy se dispune de o experienta indelungata cu un beton sau o
46

familie de betoane similare, nu este necesar sa se efectueze incercari initiale. In cazul unor schimbari
semnificative ale materialefor componente, proiectarea betonului ,si regulile de alcatuire a retetelor trebuie
redefinite. In cazul betonului prescris sau avand compozitia prescrisa printr-un standard, nu este necesar ca
producatorul sa procedeze la incercari initiale.
Compoztjiile not ale betoanelor obtinute prin interpolarea compozitiilor de beton cunoscute sau cand
extrapolarea rezistentei la cornpresiune nu depaseste 5 N/mm2 sunt considerate ca satisfac cerintele pentru
incercarile initiale.
Compozipile de beton trebuie sd fie revizuite periodic, pentru a se asigura ca toate formuiele de beton sunt
conforme cu prescriptiile in vigoare, tinand seama de schimbarile in proprietatile materlalelor componente ,si de
rezultatele incercarilor de conformitate pe compozitiile de beton.
9.6

Personal, echipament i instalatll

9.6.1

Personal

Cunostintele, instruirea si experienta personatului implicat In


la tipul de beton, de exemplu baton de inatta rezistenta, beton usor.

producta si controlul productiei trebuie sa fie adaptat

Inregistrarile corespunzatoare referitoare la instruirea $i la experienta personalului implicat in productie St controlul productiei
trebuie

tnute la zi.

NOTA

I - In unele tan, exists prescriptii speciale referitoare la nivelul de cuno#nte, is instruirea ,si la

fiecare sarcina de efectuat

experien

ta

pentru

NOTA
- Peritru fieca
u
re statie
de calificarea
betoane, producatorul de beton trebuie sa numeasca un responsabil calificat pen tr
controlul productiei. Cerintele
privind
experienta profesionala
a responsabilului pentru controlul productiei sunt
trebuie sa aiba cunotinte suficiente
prezentate in anexa 0. Responsabilul pentru cont rolul producpei
In domeniul betonului gi ai
reglementa
rilor specifice i sa poata proba acest lucru.
Personalul angajat In controlul productiei trebuie sa fie angrenat intrca i, controlului i tncercarii betonului (instruirea trebuie sa se fact c

un program de formare continua In domeniile fabri ri


trei ani sau on de cate on se considers ca este necesar).

9.6.2

Echipament si instalaii

9.6.2.1

Depozitarea materialelor

al mult is

Materialeie componente trebuie sa fie depozitate si manipulate astfel incat caracteristicile for sa nu se
schimbe in mod semnificativ, din motive de ctimat de exemplu, prin amestecul [or, sau prin contaminare,
astfel incat sa fie mentinuta conformitatea acestora cu standardele respective.
Compartimentele de depozitare trebuie sa fie clar identificate, de maniera a evita erorile asupra materialettor

componente de utilizat.

Trebuie luate in consideratie instructiunile speciaie ale fumizonlor de materiale componente.


Trebuie sa existe mijloacele necesare prelevarii de probe reprezentative din depozite, silozuri sau buncare.
9.6.2.2

Echipament de dozare

Performantele echipamentului de dozare trebuie sa fie astfel incat in conditii practice de functionare sa poata fi
mentinute tolerantele indicate in 9.7.
Exactitatea echipamentului de cantarire trebuie sA respecte conditiile de exactitate in vigoare, la locul de
productie al betonului.
9.6.2.3

Malaxoare

Malaxoarele trebuie sa fie capabile sa asigure un amestec omogen al materialelor componente Si o


consistenta uniforms a betonului pentru un timp de amestecare 'Si o capacitate de malaxor data.
Autobetonierele si cuvele agitatoare trebuie sa fie echipate astfel incat sa poata livra betonul perfect
omogen. In plus, autobetonierele trebuie sa fie dotate cu un echipament de masurare si de distributie
corespunzator in cazul In care aditivii trebuie sa fie adaugati, sub responsabilitatea producatorului.
9.6.2.4

Echipament de incercare

Toate facilitatite, echipamentele *i instructiunile necesare unei utilizari corecte trebuie sa fie disponibile tend
se car pentru inspectie si incercari ce trebuie efectuate asupra echipamentuiui, materialelor componente i

betonului.

Echipamentul de incercare trebuie sa fie etalonat corect in momentul masurarii i producatorul trebuie sa
utilizeze un program de etalonare.
47

9.7

Dozarea materialelor componente

La locul de dozare al betonului, trebuie sa fie disponibila o procedure. documentats de dozare, care sa dea
instructiuni detaliate despre tipul i cantitatea materialelor componente.
Tolerantele de dozare ale materialelor componente nu trebuie sa depaseasca limitele date in tabelul 21
pentru toate cantitatile de beton de 1 m3 sau mai mad. CAnd mai multe amestecuri suns reamestecate intr-o

autobetoniera, toierantele din tabelul 21 se aplica la ;;arjs.

Tabelul 21 -Tolerante pentru dozarea materialelor componente


Tolerante

Materiale componente
Ciment

3% din cantitatea ceruta

Adaosuri utilizate in cantitate > 5% din masa cimentului


Aditivi i adaosuri utilizate in cantitate <_ 5% din masa

5% din cantitatea ceruta

Apa
Toate agregatele
cimentului

NOTA - Toleranta este diferenta dintre valoarea specificata Si valoarea rnasurath

Cimentul, agregatele i adaosurile sub forma de pulbere trebuie dozate ca mass; sunt admise alte metode
dace pot fi respectate tolerantele Ia dozare cerute, *i data aceste metode sunt documentate.
Apa de amestec, agregatele u*oare, aditivii $i adaosurile lichide pot fi dozate ca mass sau ca volum.

9.8

Amestecarea betonulul

Amestecarea materialelor components trebuie efectuata in malaxoare conform 9.6.2.3 i continuata pans la
obtinerea unui amestec de beton cu aspect uniform.
Malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea for nominala de amestecare.
in cazul in care se utilizeaza aditivi acetia trebuie adaugati in timpul procesului principal de amestecare
exceptand aditivii mari reducatori de ape sau aditivii reducatori de ape care pot sa fie adaugati, dupe
amestecarea principals. In ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pans la dispersarea complete a
aditivului in amestec 4i pane ce el a actionat complet.
NOTA - Intr-o autobetoniera, durata de reamestecare dupa adaugarea aditivilor trebuie sa se stabileasca to funclie. de
tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie sa he mai mica de 1 min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mica de
5 m3.

Pentru betonul uor preparat cu agregate nesaturate cu spa, perioada intre amestecarea initials qvi sfsr itul
amestecarii finale (de exemplu amestecarea intr-o autobetoniera) trebuie prelungita pans ce absorbtia de..
ape de catre agregat i evacuarea cvasicompleta a aerului indus in agregatele uWare nu mai are nici o

actiune cu impact negativ asupra proprietatilor betonului Intarit.

Compozitia betonuiui proaspat nu trebuie sa fie modificata dupe descsrcarea din malaxor.
9.9

Proceduri de control al productlei

Materialele componente, echipamentele, procedurile de productie a betonuiui trebuie sa fie controlate in ce


priveste conformitatea cu specificaVile i cerintele din prezentul cod de practice. Controlul trebuie sa permits
detectarea schimbsnlor semnificative susceptibile de a influenta caracteristicile betonului, in vederea

intreprinderii unel actiuni corective adecvate.

Tipul ;i frecventa inspectiilor i incercariior asupra materialelor componente suet cele date in tabelul 22.
NOTA - Pentru stabilirea acestui Label s-a presupus, ca producatoni de materiale componente efectueaza un control
cored at producpei adaptat pe locul unde sunt produse gi ca materialele constituente suet livrate cu o declarape sau un
certificat de conformitate cu specifica file corespunzabaare. In caz contrar, trebuie ca producatorul de baton sa verifice
conformitatea materialelor cu standardele corespondents.

Controlul echipamentelor trebuie ss asigure ca cunt intr-o stare ce asigura buna functionare a dispozitivelor de
stocare, a echipamentelor de dozare in mass qi in volume, a aparateior de amestecare i de comanda

48

(permitand de exemplu mssurarea continutului in apa at agregatelor). Ele suet in conditii bune de
functionare 0 de asemenea sunt conforme cu cerintele din prezentul cod de practice. Frecventa inspectiilor i
a Tncercarilor pentru echipamente in perioadele de utilizare este data in tabelul 23.
Statiile, echipamentul ,si mijloacele de transport trebuie sa fie supuse unui sistem de intretfnere planificata i
trebuie sa fie menpnute in conditii de functionare efcienta, astfel incat sa nu afecteze caracteristicile 0
cantitatea de beton.
Caracteristicile betonului proiectat trebuie sa fie verificate in raport cu cerintele specificate in tabelul 24.
Compozitia betonului, precurn i consistenta i temperatura sa data sunt specificate trebuie sa fie controlate in
raport cu cerintele din tabelul 24 (randurile de la 2 la 4, 6, 7 i de la 9 pans la 14).
Controlul trebuie sa include productia, transportul pans la locul de descarcare i Iivrarea.
Pentru anumite betoane, pot fi necesare conditii suplimentare pentru controiul productiei.
Pentru productia de beton de inalta rezistents se cer cuno tinte Si experienta speciale. Acestea nu sunt
definite in acest cod de practice. Anexa H prezinta cateva recomandari. Dace contractul definete cerinte
speciale pentru beton, controlul productiei trebuie sa include actiuni corespunzatoare supiimentare fats de
cele mentionate in tabelele de la 22 pans la 24.
Actiunile prevazute in tabelele de la 22 pans la 24 pot sa fie adaptate la conditifie specifice pe locul de
productie, i sa fie inlocuite prin altele care asigura un nivel echivalent de control al productei.
Tabelul 22 - Controlul materialelor componente
Materialul

component
1

Cimentul8

Agregate

Inspectialfncercarea

Scop

Inspectia bonului

Asigurarea data

de livrared inainte

expeditia este

de descarcare

conforms cu
comanda i sursa
este corecta
Asigurarea dace
expeditia este
conforms cu
comanda i sursa
este corecta

Inspectia bonului
de livrareb'd Inainte
de descarcare

Frecventa minima
La fiecare livrare

La fiecare livrare

Inspectia
granulozitatii
inainte de
descercare

Comparare a gra-La fiecare livrare, cand livrarea este pe


nulometriei, a for-bands transportoare, cu periodicitate in
mei Si impuritatifunctie de conditille locale sau de Iivrare
for cu aspectul
normal

Incercare prin
cemere conform

Evaluate a
conformitatii cu

SR EN 933-1

granuiometria
sunt disponibile.
standardizata sauIn caz de dubiu dupe examenuf vizual
cu alts granuloPeriodic in functie de condi file locale
metrie conventta
sau de livraree

Incercare pentru

Evaluare a

La prima Iivrare provenind dintr-o noua

controiul
impuritatilor

prezentei i a
cantitatii de

sursa, tend infomiatiiie de la fumizor nu


suet disponibile.
In caz de dubiu dupe examenul vizual

impuritati

La prima livrare provenind dintr-o noua


sursa, cand informatiile fumizoniui nu

Cu periodicitate in funcliie de conditlile


locale sau de livraree

ncercare de
absorbtie a apei
EN 1097-6

Evaluate a conti-

La prima Iivrare provenind dintr-o noua


nutului de apa efi-sursa, cand informatiiie de la fumizor nu
cienta din baton asunt disponibile.
se vedea 5.4.2
In caz de dubiu dupe examenul vizual

49

Tabelul 22 (continuare
Materialul
Inspects ncercarea
Scop
component_
Controiul
ncercare conform
Masurare a
suplimentar
SR EN 1097-3
pierderii densitatii
al agregain vrac
telor usoare
sau grele
Aditivic

Inspectia bonului de
livrare i a etichetei
apiicate pe ambalajd
inainte de

descarcare

Asigurare daca

expeditia este

Frecventa minima
La prima livrare provenind dintr-o noua
sursa, c; nd informatiile de la fumizor nu
Bunt disponibile.
in caz de dubiu dupe examenul vizual Cu
periodicitate in functie de conditiiie locale
sau de livraree
La fiecare livrare

conforms cu comanda i mar-

carea este
originals

10

Incercari de identificare conform


SR EN 934-2, de
exemplu densitatea,
infra-rosu, etc.

Pentru
comparatie cu
informatlile
fumizate de

In caz de dubiu

Adaosuri`

Inspectia bonului de

Asigurarea daca

pulverulente

livraredinainte de '

expeditia este

La fiecare livrare

in gramada

descarcare

producator

conforms

cu
comanda i sursa

este corecta
11

Incercare de pierderePentru
la calcinare a cenuiiidentificarea
votante
schimbariior
continutului de

La fiecare livrare pentru betonul cu aer


antrenat, cand aceasta informatie nu este
disponibils de la fumizor

carbune care
poate afecta

proprietaitile

betonului cu aer
antrenat

12

Adaosuri in
suspensie

13
14

Apa

Inspectia bonului de

livrare`r Inainte de
descarcare

Asiggurarea daca
expeditia este
conforms cu
cornanda i sursa
este corecta

La fiecare livrare

ncercare pentru
determinarea

Asigurarea
conformitatii

densitatii
Incercare conform

La fiecare livrare i periodic in timpul


produciei de baton

Asigurare c8 apa

SR EN 1008

nu confine

La prima utilizare a unei ape

nepotabile de la o sursa noua

constituents nociviin caz de dubiu


Pentru efectuarea dePncercari in caz de dubiu, etc. este recomandabil de a preleva o probe pe sapti minapentru,
b fiecare tip de ament, Si a o pastra.
Bonul de livrare sau fia tehnica a produsului trebuie ss contina de asemenee informaatii asupra coninutulus maxim
de doruri Vi este indicate analiza datelor privitor la reacclia alcalii-silice conform dispozi iilor valabile pe locul de
utilizare.
Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare i conservarea acestora.
d Bonul de livrare trebuie si con tra sau sal fie insotit de o declaratie sau de un certificat de conformitate, conform
cerintelor din standardul sau specificatia corespunzitoare.
Aceasta nu este necesara cand controlul productiei de agregate este certificat.

50

Tabelul 23 - Controlul echipamentului

Echiparnent

Inspectie vizuala

Asigurare a
conformitatii cu
cerintele

0 data pe saptamana

Echipamentul
de cantarire

Inspectia bunei
functionari

Asigurarea
functionarii in
conditii de curstenie,si a functionarii corecte a
echipamentului
de cantarire

Zilnic

Inspectia exactitatii
echipamentului de
cantarire

Asigurarea
exactitatii
conform 9.6.2.2

La instalare
Periodic in functie de prevederile
nationale
in caz de dubiu

inspectie vizuala a
functionarii

Asigurarea
functionarii In
conditii de curdtenie i a func-

Pentru fiecare aditiv la primul amestec al


zilei

Dozatoarele
de aditivi (inclusiv cele
montate pe

autobetoniere)
5

tionarii corecte a
dozatorului

Incercarea
exactitatii

Evitarea erorilorLa instalare


de dozare
Periodica dupa instalare
In caz de dubiu

Compararea
cantitatii reale cu
valorile afisate pe
cantor
Compararea

Asigurarea
exactitatil
conform 9.6.2.2

La instalare
Periodica dupa instalare
in caz de dubiu

Asigurarea
exactitatii

La instalare
Periodica dupa instalare
in caz de dubiu

Asigurarea ca
echipamentul

Zilnic

Contorul de
apa

Echipamentul
de mdsurare
cantitatii reale cu
continua a
valorile inregistrate
continutului depe umidometni
apa a nisiului
Sistemul de
Inspectie vizuala
dozare

Frecventa minima

Scop

Depozfte Ia sol,
bunkere, etc.

Inspectia/incercarea

Compararea masei
reale masurata a
cornponentilor

functioneaza

corect
Asigurarea ca
exactitatea
dozarii este

prezenth in amestecconform

cu masa prevazuta,tabeluiui 21 !
iincazde
lnregistrare automate a inregistrarilor
cu valorile
programate prin
rnetode adecvate
conform sistemului

de dozare utilizat

51

La instalare
Periodica dupa instalare
In caz de dubiu

Tabelul 23 continuare

Echipamentlnspeiia/lncercarea
10

Aparatura deEtaionare sau


incercari
calibrare conform

normelor nationals
sau europene

Scop
Verificarea
conformitatii

Frecventa minima
Periodica
Pentru aparatele de incercare a

rezistentei, minim o data pe an

corespunzatoare
11

Malaxoare

(inclusiv

autobetoniere)

Examen vizual

Verificarea
gradului de
uzura al

Periodica

materialului

Frecvenja este in func ie de I;pul echipamentului, de sensibilitatea sa


statiei.

52

In functionare si de conditiile de productie ale

Tabelul 24 - Controlul procedurilor de productie gi al proprietatilor betonului


a

incerc re
I

Proprietatile
betonului cu
proprietati

specificate

InspectialIncercarea

Scop

Incercari initiale (a
Pentru a
se vedea anexa A)demonstra c5
proprietatile

Frecventa minima
Inainte de a utiliza o noua compozitie de
beton

specificate suet

obtinute prin
formula propuse

cu o rnarje
adecvata

Umiditatea
nisipului

Umiditatea
pietOVului

Continutul deVerificarea cantitatiiOblinerea de

Sistem de mesuDeterminarea
rare continue,
masei
incercari de uscareagregatelor *i
sau echivalente
cantitatii de ape
de adau at
Incerceri de uscareDeterminarea
sau echivalente
cantitatli de
agregate Si apei
ce trebuie

Zilnic pentru o verificare discontinue


Frecventa cerute pentru incercare poate sa
fie in functie de conditiiie locale i
atmosferice
In functie de conditille locale i
atmosfenee

adau ate

ape al
betonului

Fiecare amestec

n3as et
a a/ci ment
Continutul deDeterminare initialsAsigurare ca nuLa efectuarea incercerilor initiale
cloruri al
prin calcul
in cazul creg;terii continutului de clorun al
betonului
conti-nutul
materialeior componente
maxim de clorun
Consistenta

de ape de amestecdate pentru


adeugate
raportul

Densitatea
betonului
proaspat

Examen vizual

Comparare cu
un beton cu
aspect normal

ncercari de
consistenta
conform:
SR EN 12350-2
sau

Evaluare a
Cand consistenta este specificata,
obtinerii valorilorconform tabelului 13, pentru rezistenta la
consistentel
compresiune
specificate gi
La incercarile privind continutul de aer
detectarea
In caz de dubiu dupe examenul vizual

SR EN 12350-3
sau

eventualelor
variatii ale conti-

SR EN 12350-4
sau
SR EN 12350-5
Determinarea
densitetii conform

nutului de ape

SR EN 12350-6

Fiecare amestec

Pentru betonul
Zilnic
usor sau greu,
pentru
supervizarea
amestecurilor 91
controlul
densttatii

53

TabsIu124 continuare

Tip de
incercare
9

I n spectia/Incercarea

Continutul deNotarea cantitatii


ciment al
de ciment utilizata
betonului

proaspat
10

Continutul deNotarea cantitatii

adaosuri in

de adaosuri

betonul

adaugatea

proaspat

Scop
Vertficarea continutului de ciment
i obtinerea de
date privind raportul apa/ciment

Verificarea continutului de adao-

Frecventa minima
Fiecare amestec

Fiecare amestec

surf i obtinerea

de date pentru
raportul
apa/ciment
(a se vedea 5.4.2)

11

Continutul deVerificarea masei


Verificarea
aditivi in
sau a voiumului decontinutulul de
betonulul
aditiv adaugata
aditiv

12

Raportul
Prin calcul sau
apa/ciment inprlntr-o metoda de
betonul
incercare
proaspat
(a se vedea 5.4.2.)

Evaluarea obtinerii raportului


apa/ciment

Continutul.cfeIncercare conform

Evaluare a obti-

aer al
betonului

nerii continutului
specifcat de aer

Fiecare amestec

proaspAt

13

14

SR EN 12350-7,
pentru betonul de

proaspat

densitate normala

data este
specificat

Si betonul greu i
ASTM C 173 pentru
betonul uor

TemperaturaMasurarea
betonului
temperaturii

proaspat

specificat

antrenat

16

Densitatea

betonului
intarit upr
sau greu

Evaluarea obinerii temperaturii

minime de 5 C

sau a valorii

ncercari de

rezistenta la
compresiune
pe epruvete
confectionate

ncercare conform

SR EN 12390-7b

Incercare conform

SR EN 12390-7b

Pentru betoanele continand aer'


antrenat: primele amestecuri sau sarje
din fiecare productie ziinica, pans la

stabilizarea valorilor
_

specificate
15

Zilnic data este specificat

J n caz de dubiu:
Cand temperatura este specifcat :

- periodic dupa caz

- fiecare amestec sau arja cand


temperatura este aproape de limits

Pentru evaluareaCand densitatea este specificata, la fel


obtinerii densitatii
de frecvent ca pentru rezistenta la

specificate

compresiune

Pentru evaluareaCand rezistenta la compresiune a

obtinerii rezis-

betonului este specificata, la fel de

tentei specificate

frecvent ca i pentru controlul de


conformitate a se vedea 8.1 i 8.2.1

in ti re

Cand nu este utilizat echipamentul de inregistrare 9i cAnd tolerantele de cantarire pentru amestecuri sau arje sunt

depaite, cantitatile cantante se inregistreaza inregistrul de producie.

b Pot de asemenea sa fie incercate in condi tii desaturare, data este stability o rel a ie sigura cu densitatea dupa
uscare in etuva.

54

10

Evaluare a conformitatii

10.1

Generalitatl

Producatorul este responsabil de evaluarea conformitatii in conditiile specificate ale betonului. Pentru
aceasta producetorul trebuie se efectueze operatiile urmetoare:
a) incerc5d initiate, cand suet cerute (a se vedea 9.5 i anexa A);
b) controlul productiei de producator (a se vedea articolul 9), inclusiv controlul de conformitate (a se vedea
capitolul 8).
Daca se recomanda a se recurge la organisme aprobate de inspectie i de certificare pentru inspectie atunci
controlul productiei i certificarea sa de conformitate depind de nivelul de cerinte de performance, de modul de
productie i de marja de securitate rezultata din compozitie.
In general este recomandata inspectia i certificarea controlului de productie de cetre organisme aprobate
de inspectie 0 de certificare. Aceasta nu este considerate ca necesara pentni betonul avand compozitia
prescrisa intr-un standard cu o foarte mare marja de securitate in compozitie (a se vedea capitolul 5), pentru un
domeniu de utilizare restrans i o dasa de rezistenta redusa (a se vedea 6.4).
Pentru produsele prefabricate din beton, cerintele Si prevederile referitor la evaluarea conformitetii sunt date in
specificatii tehnice adecvate (standarde de produs i agremente tehnice).
inspectia pentni controlul productiei i controlul conformitetii betonului trebuie efectuate de catre organisms de
inspectie Si certificare aprobate sau recunoscute, apte pentru a certifica conformitatea cu prezentul cod de
practice.

10.2

Evaluare, supraveghere 911 certificare a controlului de productie

Daca este cerut fie printr-un contract fie prin prevederi valabile pe locul de utilizare a betonului, ca controlul de
productie al producatorului sa fie evaluat Si supravegheat printr-un organism de inspectie aprobat Si apoi de
certificarea de catre un organism de certificare aprobat, atunci se aplica prevederile pentru evaluare,
supraveghere i certificare prezentate in anexa C.
Regulile indicate in anexa C Prevederi pentru evaluarea, supravegherea qi certificarea controlului productiei din
SR EN 206-1" sunt normative pe teritoriul Romeniei.

11

Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate)

Daca caracteristicile esentiale ale betonului proiectat trebuie fumizate intr-o forma prescurtata, trebuie
utilizate urmatoarele:
- referinte la standardul european SR EN 206-1;
- class de rezistenta la compresiune: dasa de rezistenta aa cum este definite in tabelele 7 Si 8, de exemplu

C25130;

- pentru valorile limits, in functie de clasa de expunere: dasa simbolizate conform tabelului 1, urmata de
prescurtarea RO de la numele tarii 14) care a dat prevederile pentru valorite limits, compozitia betonului Si
caracteristicile sale sau seturi de conditii, de exemplu XD2 (RO) cand se aplics prevederile date de
Romania: Valorile limits ale compozitiei betonului se dau tinand seama de incadrarea intr--un anumit mediu de
expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelelor 1 gi 1a din acest cod de practice.
- continutul maxim de cloruri: clasa definite in tabelul 10, de exemplu Cl 0,20;
- dimensiunea maxima nominale a agregatului; valoarea D,,,ax aa cum este.definita in 4.2.2; de exemplu
D.,, 22;

- densitatea: specificarea dasei simbolizate in tabelul

SR EN 206-1;

9 sau valoarea specificate, de exemplu D 1,8 din

- consistenta: prin Base aka cum este definite in 4.2.1 sau valoarea specificate_
14)

In acord cu codul international recunoscut pentru plecile de inmatriculare ale vehiculelor. Abrevia pa

informatii referitoare la alte prevederi.

55

numelui tariff, alte

Anexa A
(normative)
incercari initiate
A.1

Generalitati,

Aceasta anexa confine detaliile Tncercarilor initiate aka cum sunt indicate in 5.2.1, 5.2.5.1, 6.1 i 9.5.

lncercerile initiale trebuie ss stabileasca ca un beton satisface toate cerintele specificate pentru betonul

proaspst i intent. Dace producatorul sau elaboratorul specificatiei pot demonstra ce o reteta este
corespunzatoare piecand de la datele rezultate pe baza incercarilor precedente sau pe baza unei experience

dobandite pe o durata lunge, aceasta poate constitui o altemative la Tncercarile initiale.

A.2

Partea responsabila de incercariie initiale

incercarile initiale trebuie se fie in responsabilitatea producatorului, pentru betonul cu proprieteti specificate,
responsabiftatea elaboratorului specificatiei, pentru betonul de compozitie prescnsa ,si cea a organismelor de
standardizare pentru betonul cu cornpozipe prescrisa intr-un standard.

A.3

Frecventa incercariilor initiale

lncercarile initiale trebuie efectuate inainte de a utilize un nou beton sau o noua familie de betoane.
incercariie initiale trebuie repetate dace a avut ioc o schimbare semnificativa fie a componentelor betonului
sau a cerintetor specificate, pe care s-au bazat incercenle precedente.

A.4

Conditii de incercare

Ca regula generals, Tncercarile initiale trebuie efectuate pe un beton in stare proaspata a csrui temperature
este cuprinsa intre 15 C ,si 22 C.
NOTA - Dace betonareaReste efectuata pe amplasamentul pnlerului Tntr-o mare varietate de conditii de temperature sau
dace este aplicat un tratament termic, este necesar ca producatorul sa fie informat despre acestea pentru ca el sa poatA
lua in consideraiae efectelesasupra proprietapIor betonului Si neeesarul de incercare suplimentare.

Pentru fiecare incercare initials a unui beton trebuie realizate minim trei amestecuri si din fiecare amestec

trebuie confectionate i supuse la fncerceiri minim trei epruvete. Dace o incercare initiale se efectueaza

pentru o familie de betoane, numarul de betoane de eantionat trebuie se acopere game de compozitii a
familial. In acest caz, numarul de amestecuri pentru o re sets poate sa fie numai unu.
Rezistenta unui amestec.sau a unei :arje este media rezultatelor Tncercarilor. Rezultatul inceresrii initiale pe
beton este rezistenta media a amestecurilor sau arjelor.
intervalul de timp Tntre amestecare qi incercarle de consistents precum i rezultatele Tncercarilor trebuie sa
fie inregistrat.
Pentru a prescrie compozi is unui baton avand compozi is prescrisa, a carui utilizare este prevazuta la
scars nationals printr-un standard astfel Tncat sa se tine searna de toate materialele componente permise,
este necesar un numfir de incercare semnific ativ mai ridicat. Rezultatele incercarilor Male trebuie
documentate de catre organismul de standardizare responsabil.

A.5

Criterii de acceptare a incercarilorinitiale

Pentru evaluarea propriety ilor betoaneior in special oele ale betonului proaspet, diferentele intre tipul de

amestecare 0 condi file de amestecare utilizate pentru incercarile initiale i cola utilizate pentru productia

curenta trebuie luate in consideratie.

56

Rezistenta la compresiune a betonului avand compozitia aleasa pentru cazui real trebuie sa fie superioara
valorilor f,,k din tabelul 7 sau din tabelul 8, cu o anumita marja. Aceasta marja trebuie sa oorespunda
minimului necesar pentru satisfacerea criteriilor de conformitate stipulate in 8.2.1. Trebule ca marja sa fie in jur
de dublul abaterii standard agteptat, sau call putin de la 5 MPa pans la 12 MPa, in functie de instalatiile de
productie, materialele componente Si de informatiile disponibile referitor la variatii.
Criteriul de acceptare a incercarilor initiale ale betonului avand compozitia prescrisa printr-un standard este
urmatorul:

fcm ? fck + 12

Consistenta betonului trebuie sa se situeze in limiteie claselor de consistenta in momentul in care betonul
este susceptibil de a fi pus in opera, sau inainte de livrare in cazul betonului gata de utilizare.
Pentru alte proprietati specificate, betonul trebuie sa satisfaca valorile specificate avand marja
corespunzatoare.

57

Anexa

(normative)

Incercari de identificare pentru rezistenta la compresiune


B.1

Generalitati

Aceasta anexa indica detaliile pentru tncercarile de identificare cum sunt cele indicate in 8.2.1.1.
0 Incercare de identificare arata dace volumul definit de beton in discutie apartine aceleia$i populatii cu cea
verificata care se conformeaza clasei de rezistenta prin care se face evaluarea conformitatii de catre
producator.

B.2

Plan de erantionare 3i de incercari

Cand se procedeaza la incercari de identificare, volumul particular de baton trebuie definit, de exemplu: un singur amestec sau arja in caz de dubiu asupra calitatii Ior,

- betonul furnizat pentru fiecare etaj al unei cladiri sau a unui ansamblu de grinzi/dale sau de stalpi/ pereti ai
unui etaj, a unei cladiri sau parti comparabile ale altor structure;
- betonul livrat pe un Santier in timpul unei saptamani, insa nu mai mutt de 400 m3.
Numarul de probe de prelevat dintr-un volum particular de beton trebuie definit.
Probele trebuie prelevate din diferite amestecuri sau arje conform SR EN 12350-1.
Epruvetele trebuie sa fie realizate i conservate conform SR EN 12390-2. Rezistenta.la compresiune a
epruvetelor trebuie determinate conform cu SR EN 12390-3. Rezultatele incercarilor trebuie sa proving din
media a doua sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceeasi probe pentru a fi incercate la aceeasi
varsta. Cand doua sau mai multe epruvete sunt realizate pomind de la acelai esantion i cand imprastierea
rezultaelor este mai mare 15% din valoarea medie, rezultatele trebuie eliminate exceptand situatiile in care o
ancheta permite determinarea unui motiv care sa justifice eliminarea.unui rezultat individual.

B.3

Criterii de identificare pentru rezistenta la compresiune

B.3.1

Baton supus unui control de certificare a productiei

Identificarea betonului este evaluate pentru fiecare rezultat de rezistenta individual i pentru media de " n "
rezultate discrete care nu se suprapun dupe cum se indica in tabelul B. 1.
Betonul este considerat ca provenit dintr-o populatie conforms, dace cele doua criterii din tabelul 8.1 sunt
satisfacute pentru " n " rezultate derivate din rezultatele rezistentelor probelor prelevate din volumul de beton

definit.

58

Tabelul B.1 - Criterii de Identlficare pentru rezistenta la compresiune


Numarul " n " al rezultatelor de
rezistenta la compresiune pentru
volumul de beton definit

Criteriul 1

Criteriul 2

Media a " n " rezultate

Toate rezultatele individuale ale


incercarilor
fc
N/mm2

fcm

N/mmz
1

Neaplicabil

fck - 4

2-4

?fck + 1

fek -4

5-6

fck +2

fck -4

NOTA - Criteriile de identificare din tabelul B1, dau o probabilitate de 1% de eliminare a unui voium de beton conform.

B.3.2

Beton nesupus unui control de certificare a productiei

Pentru volumul de beton definit, trebuie sa fie prelevate pentru Tncercari minim trei probe.
Betonul este prezumat ca provenind dintr-o populatie conforms daca critenile de conformitate indicate in
8.2.1.3 Vi in tabelul 14 pentru o productie initiaia sunt satisfacute.

59

Anexa
C
(normative)
Dispozitli pentru evaluarea, supravegherea pi certificarea controlulul productiei
C.1

Generalitati

Cand este cerut pentru controlul productiei

(a se vedea capitolul

9), prevederile pentru evaiuarea,

supravegherea 0 certificarea controlului productiei de catre un organism aprobat, sunt date in aceasta

anexa.

C.2

Sarcinile organismului de inspectie

C.2.1

Evaluarea initials a controlului productiei

O inspectie initials a statiei de beton 4i a controlului de productie trebuie efectuata de organismul de


inspectie aprobat. inspectia initials are ca scop sa determine daca conditiile esentiale, in ce priveve

personalul i echipamentele pentru o productie cored Si pentru controlul corespunzator al productiei sunt

asigurate.

Organismul de inspectie trebuie, intre altele, sa examineze i sa verifice_


manualul de control at productiei de la producator Si sa evalueze prevederile pe care aceasta le eontine. In
special el trebuie sa verifice daca aceste prevederi sunt conforme cu cerintele pentru controlul productiei de la
articolul 9 si daca el. tine seama de cerintele acestui cod de practice;
- disponibilitatea la locurile prevazute i la persoanele implicate a documentelor elaborate necesare, pentru
inspectia echipamentelor Si care sunt la dispozitia personalului statiei;
- daca toate mijlocele pi echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspectiilor i Tncercarile
necesare asupra echipamentelor, materialelor componente i betonului;
- cunotintele, pregetirea i experienta personalului de productie i de control a productiei;

- daca o incercare initials a fost bine efectuath conform cu anexa A a acestui cod de practice *i daca ea a fost
raportata de o maniera adecvata.

Dacs se efectueazs incercari indirecte, sau, daca conformitatea pentru rezistenta a fost stability pe baza de
rezultate transpuse din conceptul de familie, producstorul trebuie sa demonstreze organismului de inspectie de o
maniera satisfacatoare, corelarea 'sau relatia fiabila intre inceresrile directe 9i indirecte.

Pentru a da Incredere In rezultatele controlului productiei, organismul de inspectie trebuie se efectueze


Incercari punctuate in paralel cu cele ale producatorului. Astfel de incercari pot ft inlocuite printr-o
supraveghere aprofundata a datelor producatorului i a sistemului de control cand laboratorul de Incerceri at
producatorului este acreditat Si sub supravegherea unui organism de certificare.
Toate aspectele semnificative ale inspectiei initiale, in special in ce privete echipamentul pe locul de
productie, sistemul de control a[ productiei i evaluarea acestui sistem trebuie consemnate Intr-un raport de
evaluare.
Cand unitatea de productie a trecut de inspectia initiale satisfacand organismul de inspectie, aceasta trebuie sa
elibereze un raport de evaluare din care sa rezulte eonforrnitatea controlului productiei la capitolul 9 din
prezentul cod de practice. Acest raport va fi transmis producatorului gi organismului de certificare aprobat.
NOTA - Pe baza acestui raport, organisrnui de certificare aprobat, va decide certifcarea controlului de produc ie (a se
vedea C.3.1).

60

C.2.2

Supravegherea continua a controlulul productiei

C.2.2.1

inspectiile periodice

lnspectiile periodice efectuate de organismul de inspectie au ca obiectiv principal de a venfica daca sunt
mentinute conditiile initiale pentru productie Si controlul productiei agreat. Raportul de evaluare a inspectiei
initiale este utihzat ca o dedaratie pentru controlul-de productie.

Producatorul este responsabil de mentinerea sistemului de control al productiei. Daca au Post aduse
schimbari semnificative la locul de productie, sistemului de control al productiei sau manualului de control al
productiei, producatorul trebuie sa notifice aceste schimbari organismului de control care poate sa ceara
repetarea inspectlei.
In cursul inspectiilor periodice, organismul de inspectie trebuie sa evalueze eel putin: procedurile de productie, de ecantionare i de incercan;
- datele inregistrate ;
- rezultateie obtinute la incercarile de control a productiei in timpul perioadei de inspectie; - ca
incercarile cerute au fost efectuate prin procedurile ci cu frecventa adecvata;
- cai echipamenteie de productie au Post verificate i intretinute conform prevederilor;
- ca aparatura de incercare a fost intretinuta ci etalonata conform programarii;

- actiunile intreprinse in cazul neconformitati:i produselor;


- trebuie de asemenea verificate bonurile de livrare i declarapile de conformitate.
Pentru a da incredere in esantionarea si Yncercarile de control a productiei ale producatorului, organismul de
inspectie trebuie sa preleveze, pe durata inspectiei periodice probe punctuale pentru incercanie din

productia curenta.

Prelevarea pentru acest scop nu trebuie anuntata in avans. Organismul de inspectie trebuie sa stabileasca
frecventa corespunzatoare pentru fiecare unitate de productie, pentru care este indicat sa conduca aceste
incercan tinand seama de conditiile speciale. Astfel de incercan, in conditii adecvate, pot sa fie inlocuite
printr-o supraveghere a datelor producatorului ci a sistemului de control rand laboratorul de incercari al
producatorului este acreditat i sub supravegherea unui organism de certificare.
Betoanele proiectate trebuie fncercate pentru proprietatile specificate, de exemplu: rezistenta, consistenta.
Pentru betoaneie avand compozitia prescrisa, incercarile trebuie sa acopere numai consistenta i
compozitia.

Rezultatele incercarilor curente ale producatorului trebuie sa fie comparate cu cele ale organismului de
inspectie.
Organismul de inspectie trebuie sa examineze periodic relatiile fiabile intre incercariie directe ci indirecte ca qi
reiatiile intre membrii familiilor de beton.
Rezultatele inspectiilor periodice trebuie consemnate intr-un raport care este transmis producatorului
organismului de certificare.

Inspectiile periodice trebuie efectuate eel putin de doua on pe an, exceptand situatiile in care procedurile de
verificare sau regulile de certificare definesc scheme pentru reducerea sau crecterea frecventei acestora.

C.2.2.2

inspectli excepfionaie

O inspectie exeeptionala este necesara:


- daca au fast detectate divergente importante la controlul periodic (reinspectare);

- daca productia a Post intrerupta in timpul unei perioade superioare la 6 luni;


- daca este ceruta de producator, de exemplu datorita schimbani conditlilor de productie;
- daca este ceruta de organismul de certificare *i justificata cu documente.
Continutul, tipul ci perioada inspectiei exceptionale, depind de specificul situatiei.

61

C.3

Sarcinile organismulul de certificare

C.3.1

Certificarea controlului de productie

Organismul de certi icare trebuie sa certlfice controlul productiei pe baza raportului organismului de
inspectie, care a stabilit ca unitatea de productie a trecut de evaluarea initials a controlului de productie dand
satisfactie organismului de inspectie.
Organismul de certificare trebuie sa decida asupra valabilitatii certificatuiui pe baza de rapoarte de

supraveghere continua a controlului productiei.


C.3.2

Masuri in caz de neconformitate

Daca organismul agreat identifica neconormitati ale betonului cu specificatia sau dace au Post decelate
defecte ale procesului de productie sau ale controlului productiei Si producatorul nu a rear ionat corect in
momentul constaterii (a se vedea 8.4), organismul agreat trebuie sa ceara producatorului remedierea .
defectiunilor intr-un timp suficient de scurt. Actiunile producatorului trebuie verificate de organismul de
inspectie. Daca, trebuie procedat la inspectia exceptionala
i la incercan suplimentare in caz de

neconformitate, se au in vedere mai ales:

- rezistenta;
raportul apalciment;
- limitarile de baza impuse compozitiei;

- densitatea in cazul cand este specificata la proiectarea betonuiui upr i greu; compozitia specificata in cazul betoanelor prescrise.
Daca rezultatele inspectiei exceptionale nu sunt satisfacatoare sau daca incerca,rile suplimentare nu au
satisfacut criteriile, organismul de certificare trebuie sa suspende sau sa retraga certificatul de conformitate a
controlului productiei, fare no a scuza.
NOTA - Dupa suspendarea sau retragerea certificatului de conformitate a controlului productiei, producatorul nu trebuie sa
mai face referinta Is certifidatul de conformitate.

In cazul unor erori minore, organismul de certificare poate considera ce nu este cazul de a proceda la o
inspectie exceptlonala i poate accepts dovezi documentare care atesta ca erorile au fost rectificate_ Aceste

dovezi trebuie confirmate in timpul inspectiei periodice urmatoare.

62

Anexa E

(informative)
Indicatii de aplicare a conceptului de performantaechivalenta a proprietatilor
betonului
Aceasta anexe da indicatii detaliate referitor la coriceptul de performanta echivalenta a betonului conform

celor prezentate la 5.2.5 i 5.2.3.

Incercarile trebuie sa arate ca performanta betonului care contine adaosuri este cel putin echivaienta cu cea a
betonului de referinta evaluate ca medie a incercarilor.
Betonul de referinta trebuie:

- sa contina un ciment conform cu SR EN 197-1, ca tip i sa contina constituenti corespunzatori combinatiei


cimentului i adaosuiui;

- sa fie conform cu cerintele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzatoare.


Cand nu exists un ciment corespondent disponibil, este indicat sa se utilizeze un ciment CEM I.

Programul de lncercari trebuie sa cuprinda toate incercarile care permit sa se demonstreze ca betonul
continand adaosuri este echivalent cu betonul de referinta, in ceea ce privegte actiuniie specifiee ale
mediului inconjurator rezultate din claseie specifice de expunere.
Este necesar ca incercarile sa fie efectuate in acefai timp i In acelasi laborator acreditat care poseda
experienta necesara pentru lncercari corespondente. Este necesar ca modul operator pentru efectuarea
incercarilor sa asigure un grad de Incredere corespunzator in performantele betonului conform cu cerintele de
la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzatoare i contin2nd ciment conform SR EN 197-1.
Este necesar ca garna de compozifii pentru care se apiica aceasta metoda, sa fie Iimitata la condiiiile
urmatoare:
- cantitatea totals de adaosuri, indusiv cele deja continute atat ca constituent al cimentului, trebuie sa
respecte valorile limits date in SR EN 197-1, pentru un tip de ciment corespondent autorizat;
- suma cantitatilor de ciment ci adaos trebuie sa fie eel putin egala cu cea corespunzatoare cerintei privind
continutul in ciment, prevazut in 5.3.2, pentru dasa de expunere corespunzatoare;
- raportul apal(cirnent + adaos) trebuie sa fie in Iimitele prescrise in 5.3.2 pentru raportul apd/ciment maxim,
pentru clasa de expunere corespunzatoare.

63

Anexa
F
(normative)
Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului
Aceasta anexa furnizeaza recomandari pentru alegerea valorilor limits ale compozitiei

i proprietatilor

betonului in functie de class de expunere conform 5.3.2.


Tabelele F.1.1 i F.1.2 prezinta valorile fimita ale compozltiei si p roprietatilor betonului in functie de clasa de
expunere bazate pe ipoteza unei durate de viata gi intretinere a structu rii prevazute de 50 ani. Valorile din
tabelele F.1.1 i F.1.2 corespund diferitelor tipuri de cimenturi i agregatelor ale caror dimensiuni maxirne
sunt cuprinse intre 20 si 32 mm.
In tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 i F.2.4 se prezinta domenil !i exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi

fabricate conform SR EN 197-1


expunere.

i standardelor nationals pentru diferite Base (combinatii de clase) de

Tabelele F.3.1 si F.3.2 fumizeaza coniinutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu diferite
dimensiuni ale granulelor agregatelor.
Clasele de rezistenta minime au fost determinate plecand de la relatille existente intre raportul ape/ciment i
clasa de rezistenta a betonului fabricat cu ciment apartinand clasei de rezistenta 32,5,

64

U)

C)

U
0

f) f

co

m sy
m
E

LO

C1.1 CD
XCD

E
N

$as
m

E
r
(A

U )M
O

C)

XOr)
U

c*)

EN
E

_
m

$U

MLO
X

C-i

C)

0
n

E
CD

bL
c

C
m

it)

P9

Its

r7

r)
U

O
M

O
tf')

to

in

XoU

'

2_

LO
co

DC

XC

CJ

ai

m c

C) N

C)
cD
Xd

w
(N

cp

U C oO

12
U

Xo

(D

CD

IO
N

(o

m0 Y
m M
r Z ZSSS .0
mmN

LO
co

O= E
O
U N

m m

yE
a '

co

TO E

OU

0 Vo

sm

'c E
9 map

00
V

Cm

6 0

10
IM
N

Q3 E
E in Q
E

:r

0-

- ,
W

ty
O

M c

D
h

c0
w s b

C@

en

l C)

.W

KU -0

2
x

C7

' 'en

(D

LO
CS

Cl)

X o

cM

c
$
EX

a U

41

M
to

4c 1=1
N

'

CN
M

O.
`u
5
N

C) 9

O o C)

O
p

p
p
p

COD.
`

m Qc
0

oC

Q
X XO

Gm

ms a
C)

c*

cn

-w

@ '0

C)

LO

CD

ca

LL

U-

N
M

nI

its

O"

C
O

lO

C')

C14

Lo

fr3
L)

'

`1 a

c a)

z
C4 LiJ

OL

0-

E
4)

v
M Cc

PM

a)

h-

E E,9
T

0 cm

E Z5

O
@,

a o
@
C
.L

@ p

-5
(D

wE!M

@
-p

E
C m ai

u. m

c U aS

<

m N `

Em
@p

m G

H
$W

-N

U) pp (p 0

r
LL

to

U
a)

vH a

r C cpi

as

a)
a a v a> :
X
m

O
c1
O

LO

a 3m@

cm

L
u7

@ LrT

E 'd

co @
c o

)L
C

V I Lo

@
m

m U
7

C 'G
La

Ai
cc

- @
,d U

LL
x

CD

a)

Nm

a
X O

)0

toa

ro C @

(Q

Cr,

m Lo

c4

BE

1Y)

r
r
G

3 .

GN

tty

CL 2

>U VC @
c
3)

mN

mCo

' 0.0

M N

@ C
0 G

= 1 X
(D 4)

Ca U maL) o

>C `o

w
xxxxxXXxxOxo

UCnxxxxIxxxxOxo

CL
Mm

`''M

aGxXD

o.r

CD'D
4)

xxxxxxxxoxo

C;

E dxxxxxxxX
0X

XO

X oxxxxxxxxoxOImccX

XxxxxXxxXOXoCLrLX

cr)
UxxxXXXxxOx

CD

UXxxxxX XXxxX

CD
co

0
U)

2
Uxxxxxxxxxxx

x
4)

'G [4 U

U H
W E

XXxXxxxxXxX

NO
C3 O

Z v

U)U)

U
AL
H

OiL7

U)

to

UUQ

>JJ

mQM
Q

QmQ]QfQ

LU

xxxxxxxxxoxo

ctl
df

xxxxxxxxxoxo

mr

xxXXxxxxxOx

=p
U

xxxxxxxxxoXo

N
LL

NXXXXXXXXXO X
U
0

(a

S?
a)

Eo
U fU

LL

o
a)
m

c c

cvC% i
LtLL:

m a

CD
-0

ca

.2
CD

0x

-Ow

!p

qJ.
m

QS

xxXXXXXXX

V)

0X0

oxo

0oc

LU

XX

LLxxxxxx

CD
I
O

{1)

9M

LO

p
Q.

x
in

Cl)

'

Co
m

U
M

XXXXXXXOX

00

75

4Y
U)

15 X

m
m

a)

'

dl U

T.l

CIS

lrj

xxxxxxOox

00

to

oc

E VHD

,m -

c m
r

d7 1 K0
m fQ

Al

X
mO

Xxxxxxxxxxo

0o

m
)

UQ

m m y l9

ni
V-:

C/)CO

2 m m OSI
mc

am 0

m
m_ m} a

(D

t3
LL)
aC,)

into
0Q

7 = w O m E

LCT

=QCGQmQ
_

[nQf0

Q
4Vta

mfAbt3

U m

O S 4)

t1 t

O NcN
C

O
N m +7

4 D `, R m

E
75
wz u aECDUN

o: m 'Us m

'-

Cl)

XXXXXXO

C13 r

co

XXXX

C,4

cccn

$dL

xxxxx

rm

x
ctl X

xxxxo

xxxxx

XxXx

CD CL

xXxxO

Ea

sa O

jE

22 CD 04

Oc4 " D0

L)

L U

XxxxX

O
0

c _Em

XxXxxxO

Xxxxxx

xxxx

xxxxO

we

mx

` g ym

U0
U

Xxxxx

QC's
m

LL

x
xxXxxO.
C:xL)

xxxxxx

XOO

NN
TT

Xxx.xxx

NX

mC

xxXXO

x2
CN

`47 u_
x

OxO0

t6

U) w

3UXxxxxxx

22

xXxx

'2
o
xa u

Q.

CLHJ

h
Q{L>a-d JJ
CO F!
JJCb

cti

>L AQQJJJ

-5

JJ

Lr

0QCl)CO

E
u

p>-1

CO d>Ch

d,
l

DO

Im-

[E E O

fn

7m

NOSco

N N r

E
Q

cn E

m U

in 12
[0

w
Q

Cl

a) .0 aj?

u.I

mz

XcT

u) CD

X
V

x IX

t'Z'j !nlnlegel
a!uapanaid no aw}!uuc4uoo ur ezeez!Ii n eg

O 0 0 0

X X x x

O X O X

X
LU
v

CD m
co
a,

C
CD

x x x x x x x x x

co a ,

EE

U
N

x x x x x X x x x

Q
x x x x x x x x x.

U)

X IxlXl X IX

1XI X

CD
I

8
U,

NJ

C.)

n K)

IXIX

X
LL

X x X

LL

LL

cV

LL

OD

4X X g 3 co
x

U p

>< LL

i m

15

C .w

LL

m X mm
V

w 0 Q, m 0.
CD

.-

OQ

I ca

mm

O
d

co

CL

N L

t0

m tov m
Z

(D
(D
ID -C tM

W a)

LLI

m
W of
-

c c m

to

06

1=

O y

U E

UL

o
m

2w2

U X N
W '_

2' V

CL

U z z
N [J v cn

J.JJJ J
J.I-JJJ

Ch oCL >-

ooaoa00

oCt

7H
tn0O_>
XXX

LU

u) u)

0XoX

XXoX

d- cL
x

xXX

t7 J J J IH

'C

xx

> <xxxxXx

W
7

a)
U-

Qom
CL M

m a

x
o

as >CL
mm

LL

U-

M
LL

x
Gl

U VXX
xXUU
X
X

ui

QQ
xx

CL

cv)

LL

wa

)U

(D

2 A
O

m mCD

'CA

Q
01 E

CL
CD

E%

4)

U)

1
E

a)

to
0

C3

N
m
N
W "O

Lu

CD

U)

C13

-Xg 2!
'
C
06
W
E
OD

CD

Lb N

r
CD

xOr n R

Tabelul F.3.1 - Continutul maxim admis de partl fine in betonul preparat cu agregate avand
dimensiunea granulelor cuptinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de class SC50/60 i

LC 550/55
Dozaj ciment (kg/rn3)

Continut maxim in parti fine (kg/m )

<0,125mm

400
Dozaj de ciment + 100

300
300 ... 400

500

400

Tabeiul F.3.2 - Continutul maxim admis do parti fine-in betonul preparat cu agregate avand
dimensiunea granulelor cuprinsa do ]a 16 mm pana la.63 mm pentru betoane de class >C50160 *i

LC>50/55

Dozaj ciment (kglm3)

Continut maxim in parti fine (kg/m )

<0,125mm
500
Doza' de ciment + 100

_ <400

400...450
450 ... 500
21500

550
600

72

Anexa H
(informative)
Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inalta rezistenta
Prezenta anexa formuleaza cateva recomandari aplicabile prevederilor relativ la controlul de conformitate,
de beton de inalta rezistenta.
care se adauga celor date in tabelele 22, 23 Si 24 pentru producci a
NOTA - Numerele atribuite liniilor din tabelele H.1, H.2 qi H3
ele reamplaseaza sau modi fica prescrip file echivalente .

corespund respectiv liniilor din tabelele 22, 23 Si 24 In care

Tabelul H.1 - Controlul materlalslor componente


Materialul
component

Scop

inspectie n/ cercare
Apa de consistenta
normal,! SR EN 196-3
Finete de macinare

Ciment

Respectarea

SR EN 196-6

cerintelor stabilite

Continutul de sulfati
SR. EN 196-2

Agregate

tncercari prin cemere


conform SR EN 933-1 sau
conform informatiilor
fumizorului privind
agregatele

Aditivi

9a
AditiVia
9b

Verificarea
conformttati cu

granulozitatea
convenita

Respectarea
cerin elor
Pastrare pans is
termeneie de

Densitate

Probe martor

Pentru compararea cu
valoarea
dedarata
prin fita tehnica

Determinarea
substantei uscate

Compararea cu
densitatea nominala
Pentru identificarea

Masurarea densithtii

Adaosuri in vrac

La fiecare Iivrare,
dace agregatele nu
fac obiectul unor
tolerante restranse i
nu beneficiaza de o
certificare a
controlului productiei
La fiecare livrare

Incercare

schimbarilor

11

La fiecare livrare

Pastrare pans la
termenele de
incercare

Probe martor

Frecventa minima

Masurarea pierderii la
foc

continutului In carbon

cu efect asupra
propriety iIor

betonului proas att

Prima livrare,
in afara de cazul
cand rezuttatele
Incercarilor sunt date
de cAtre fumizor
in caz de dubiu
La fiecare Iivrare
La fiecare Iivrare, in

afara de cazurile

cand rezuitatele
incercarilor sunt date

de furnizor

Este recomandat de a preleva i de a conserve eantioane de is fiecare lime.

literatura pertinenta, de exemplu: Buletinul de informare CEB 197; beton de inalta rezistentA - Raport asupra stadiului
actual at problematicii: SR 90/1-1990.

plan trebuie sa se stabileasc5 in detaliu toate determinarile necesare asigurarii i controlului calitatii
betonului. Totodata trebuie sa se stabileasca masurile ce se intreprind in cazul sesizarii unor abated de la
valorile prescrise precum qi persoanele responsabile de aducerea la Indeplinire a acestor masuri.
73

Tabelul H.2 - Coritrolul echipamentelor

Echipament

Depozite la sal ,
1
3a

buncare, etc.
Echipament de
cantarire pentru
ciment,

granulometrie
5

Dozatoarele de

aditivi

Cantor de apa

conformitatii cu
cerintele

Verificarea exactitatii deAsigurarea


exactitatii conform
cantarire

9.6.2.2

Verificarea exactitatii

cantitatea reala cu
valorile afipte de
contor

masurare continuaaCompararea
conlinutului de apa
din agregate

Sistemul de dozare

cor>finutului real cu

componentelor din

amestec sau cu valorile


specificate Si in cazui
dozarii automate, de

in fiecare zi inainte
de prepararea

betonului

in fiecare zi inainte

de aditivi

betonului

cantitatilor exacta

de prepararea

Asigurarea

in fiecare zi inainte

9.6.2.2

betonului

exactitatii conform

Verificarea
exactitatii

valoarea afi*ata
Compararea printr-o
metoda adecvata a
conformitatii sistemului
de dozare utilizat cu
valorilor masurate ale

Zilnic

Obtinerea

Echipamentul de
7

Frecventa minima

Asigurarea
Examen vizual

Compararea intre

6a

Scop

inspectie /incercare

de prepararea

in momentul
instalarii
Saptamanal dupe
instalare
In cazde dubiu

in momentul primei
Verificarea
tolerantelor de
dozaj conform
tabelului 21

asemenea cu valorile

instalar
in caz de dubiu la
instalarile

urmatoare

In fiecare lung
dupa instalare

inre istrate
10

11a
11 b

Aparatura de

Incercare de
laborator

Controlul functionani

Ver cares
conforrnitatii

Dispozitivele de
amestecare

Autobetoniere

In fiecare zi inainte
de prepararea
betonului
In fiecare zi inainte
de prepararea

betonului
Verificare vizuala

74

Fars apa de
spalare in interior

inaintea

fiecarei

incarcari

_.

Tabelul H.3 - Controlul procedurilor de preparare beton i al caracteristicilor betonului de inalti


rezistenta
Tip de incercare

Continutul de apa al
nisipului

Inspectialncercarea
Verificarea continua
a umidita ii nisipului

Continutul de apa al
pietrisuiui

incercari de usi:are
sau echivalente

Scop
Stabiiirea masei

agregatelor i a

cantitatii de apa
adau
ate
Pentru determinarea
masei agregatelor i a
cantitatii de apa
adaugate

Frecventa minima
Zilnic inaintea
prepararii
betonului
Zilnic
lncercan mat molt

sau mat putin

frecvente pot fi
cerute in fondle
de conditille locale
i atmosferice

La fiecare
confectionare a
4a

Continutul de apa al
betonului proaspat

Consistenta betonuluiVerlficare conform

proaspat

10

16

SR EN 12350-5

Inregistrarea
cantitatii de cimenta
adaugate

al betonului proaspat

cantitatii de adaosuri
adau ate

Incercarea de
rezister4a la

Caracteristicile de
amestecare In

Respectarea valoriiorcorpuriior de proba


maxime stabilite
pentru verificarea
rezistentei dar eel
mutt de 3on A.
Evaluarea obtinerii
valorilor consistentei
specificate i
La fiecare arja

detectarea

Dozajul de ciment al
betonului proaspat

compresiune
18

Verificarea cantitatii
de apse adauga te

Verificare conform
SR EN 12390-3

eventualelor variatii
ale con inutului a i
Verificarea dozajuiui
de ciment i pentru
obtinerea datelor
necesare calculului
ra ortului a a/c:iment
Verificarea
continutuiui de
adaosuri

malaxor

Feecare amestec

Din diferite

Evaluarea obtinerit
autobetoniere, dar
rezistentei specificate eel putin 3 probe
la 50 m3
Respectarea
parametriior

Verificare vizuaia

Fiecare amestec

Znaintea fiecareii
amestecari

91 Pentru betonul de 7nalta rezistenta este recomandata o tnr istrare automata a cantanrilor.

75

Anexa I
(normative)
Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton
armat fi beton precomprimat supraterane
Mediile agresive atmosferice luate in considerare in prezentul normativ se dasifica in patru clase de
agresivitate asupra elementelor din beton armat i beton precomprimat:

XA 1 b - medii cu agresivitate foarte slabs;


XA 2b - medii cu agresivitate slabs;
XA 3b - medii cu agresivitate medie;
XA 4b - medii cu agresivitate puternica
Class de agresivitate se stabileste in functie de starea fizicA natura factorilor agresivi.

Agentii agresivi pot fi in stare:


gazoasb (gaze agresive de diferite feluri, ceate provenita din condensul vaporilor c e apar in urma
variatiei umiditetii sau datorita caracteristicilor de exploatare a instalatiilor tehnologice);

solids (seruri, cenu.$i, praf, pamant etc.)

Class de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare gazoase se stabiie:pte in functie de

umiditatea relative a aerului, de temperatura mediului ci de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului

1.1.

Tabelut 1.1 - Determinarea clasei de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare
gazoasa functie de umidltatea relative a aerului, de temperature mediului !pi de caracteristica gazeior

agresive

Class de
agresivitate
a mediului
XA 1 b
XA 2b

XA 3b

Umiditatea relative
a aerului, %

Temperatura mediului,
C

61 --- 75
5 60
> 75
61
75
560
> 75
61
75

max-50
max.50
max.50
max.50

s 60
XA 4b

> 75
61
75

max.50

Caracteristica gazelor agresive


(tabelul 1.2)
farce gaze agresive
gaze a resive din grupa A
fare gaze agresive
gaze agresive din grupa A

gaze a resive din grupa B

max.50

gaze agresive din grupa A

max.50
max.50

gaze a resive din ru a B


gaze a resive din grupa C

max.50

aze agresive din ru p a B


gaze a resive din grupa. C

max.50

La stabilirea clasei de agresivitate a mediului in stare gazoasa se vor avea In vedere urmetoarele_
a) Ia temperaturi ale mediului cuprinse intre 50 C si 80 C, class de agresivitate din tabelul 1.1

se marecte

cu o dasa.

b) In cazul in care pe suprafata elementelor de constructii este posibila formarea condensului, agresivitatea se
marecte cu o class, dace mediul tontine gaze agresive.
c) In cazul in care concentratiile de gaze agresive sunt mai marl decat Is gazele din grupa C i umiditatea
relative a aerului este mai mica decat 60%, mediile respective se considers in class XA 4b.

d) In cazul in care gazele agresive sunt din grupa C i urniditatea relative a aerului este mai mare de 75%, in
cazurile in care dupe aplicarea corectiiior precizate Is punctele a), b) i c) rezulte o class de agresivitate mai
mare de XA 4b, precum gi in cazul in care concentratiiie de gaze agresive sunt mai marl decat Is gazele din
grupa C i umiditatea relative a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se considers cazuri

speciale rci se analizeaza fiecare in parte.


e) in cazul prezentei mai multor gaze agresive din grupe diferite, class de agresivitate se stabiie;te pentru
gazul cel mai agresiv.

76

Iricadrarea gazelor agresive Tn grupele A, B ii C specificate in tabelul 1.1 se face conform tabelului 1.2.

Tabelul 1.2 - Incadrarea gazelor agresive


Grupa de
concentratie a

azelor agresive

Grupa A

Grupa B

Formula chimicaConcentratia gazelor agresive,

Denumirea
gazului agresiv

mghn3 aer

Bioxid de suif
Hidrogen sulfurat
Acid fluorhidric
Clor
Acid clorhidric
Oxizi de azot
Amoniac
Bioxid de sulf

SO2
H2S
HF
C12
HCI

NO, NO2
NH3

SO2

Hidrogen sulfurat.
Acid fluorhidric

H2S

HF

0,02 ... 0,5

Acid clorhidric

C12

HCI

0,05 ... 0,5

Oxizi de azot
Amoniac
Bioxid de sulf

NO, NO2
SO2

0,05 ... 1,0


0,1
5,0
5,1
50,0

Acid fluorhidric

Clor

HF

CI2

0,51

Acid clorhidric
Oxizi de azot
Amoniac

HCI
NO, NO2
NH3

1,1
1,1
5,1

Clor

0,05 ... 1,0

NH3

Hidrogen sulfurat
Grupa C

< 0,10
< 0,01
< 0,02
< 0,05
< 0,05
< 0,05
< 0,10
0,1
5,0
0,01
0,5

H2S

0,51 ... 5,0


5,0

0,51

2,0
10,0
10,0
50,0

Observatie : Determinarea concentratiei se face pentru :


bioxid de sul, conform SR ISO 4221;
- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;
acid fluorhidric, conform reglementarilor tehnice specifice;
clor gazos, conform STAS 10946;
acid dorhidric, conform STAS 10943;
oxizi de azot, conform STAS 10329;
amoniac, conform STAS 10812
Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solids se stabile%e in functie de
umiditatea relative a aerului i caracteristica soiidului, conform tabelului 1.3, in interiorul constructiilor i
tabelul 1.4 fn aer Tiber.
Caracteristica solidului se is conform tabelului 1.5.
Tabelul 1.3 - Determinarea clasel de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare
solid" functie de umiditatea relative a aerului I de caracteristica solidului, in interiorul constructiilor
Clasa de agresivitate
a mediului
X A 1b
XA 2b
XA 3b
XA 4b

Umiditatea relative

Caracteristica soiidului (1)

61
75
c 60
> 75
61
75
S 60

slab solubil
u or solubil - putin hi rosco is
slab solubil
u or solubil - putin hi rosco is
u pr solubil - hi rosco is

> 75
61 ... 75
> 75

u or solubil - hi rosco is
u or solubil - hi rosco is

a aerului, %

u *or solubil - utin hi rosco is

Mediile cu solide cu agresivitate ridicate, notate cu asterisc in tabelul 1.5, confere mediului clasa de agresivitate XA 4b,
indiferent de caracteristica soiidului respectiv i de umiditatea relative a aerului.

77

Tabelul 1.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediflor atmosferice cu agents agresivi in stare
solids funcoe de umiditatea relatives a aerulul i de caracteristica soliidului, in aer liber
Clasa de agresivitate
a mediului

XA lb
XA 2b
XA 3b
XA 4b

Umiditatea relatives
a aerului, %
c 60
61
75
5 60
> 75
61
75
60
> 75
61
75

Caracteristica solidului cil


slab solubil

slab solubil
u or solubil - puVn hi rosco is
slab solubil

u r solubil - puOn hi rosco is


u or solubil - hi rosco is

u or solubil - hi rosco is
u r solubil - hi rosco is

Mediile cu solide cu agresivitate ridicata, notate cu asterisc in tabeluE 1.5, corrreres mediului clasa de agresivitate XA 4b,
indiferent de caracteristica solidutui respectiv i de umiditatea relatives a aerului.

Tabelul 1.5 - Caracteristica soilidulul


Denumirea a entului agresiv in stare solides

Caracteristica solidului

Praf de siliciu
Carbonat de calciu
Carbonat de badu
Carbonat de plumb
Oxid de fier
Hidroxid de fier

slab solubil

Oxid de aluminiu
Hidroxid de aluminiu
Clorura de sodlu

Clorura de potaslu
Clorura de amoniu

Suifat de sodiu )

Sulfat de potasiu
Suifat de amoniu
Suifat de calciu )
Azotat de sodiu )

Azotat de potasiu i
Azotat de bariu

u*or solubil - puffin higroscopic

Azotat de plumb
Azotat de magneziu

Cromat/bicromat de sodiu
Cromat/bicromat de potasiu )
Cromat/bicromat de amoniu')

Carbonat de sodiu
Carbonat de potasiu

Hidroxid de calciu
Hidroxid de magneziu
Hidroxid de bariu
Fluorura de calau
Clorura de caiau

Fluorura de magneziu
Fluorura de aluminiu
Fluorures de zinc

Fluorurb de fier

Sulfat de magneziu)

u or solubil - higroscopic

Sulfat de mangan

Suifat de zinc
Sulfat de tier 1
Azotat de amoniu'i

Fosfap pnmad

Fosfat secundar de sodiu


Hidroxid de sodiul
Hidroxid de potasiu
Solide cu agresivitate ridicata fate de beton.
78

Anexa J
(informative)
Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate

J.1

Introducere

Aceasta anexa prezinta pe scurt conceptul Si principiile aplicabile pentru o reteta bazata pe performante cu
privire is durabilitatea la care s-a fscut referinta in 5.3.3.

J.2

Definitii

Aceasta variants considers cantitativ fiecare din mecanismele de deteriorare, durata de viata a elementelor
sau a structurii 0 criteriile care definesc sfaritul acestei durate de viata.
Aceasta metoda poate sa se bazeze pe o experients satisfacytoare (In concordanta) cu practicile locale in
mediile inconjuretoare locale, pe date strense pomind de la o metoda de incercari de perlormanta stability
pentru mecanismul studiat, sau pe utilizarea de modele predictive verificate.

J.3

Aplicatii *i recomandari generale

a) anumite actiuni agresive sunt mai bine tratate printr-o apropiere prescriptive, de exemplu: reactia
alcaliisilice, atacul sulfatilor, sau abraziunea;
b) alte metode se aplica in special rezistentei la coroziune i in anumite cazuri deopptriva rezistenntei la
inghet-dezghet. Aceasta apropiere se poate dovedi corespunzatoare In cazurile in care:
- se care o durate de viata cu mutt peste 50 ani;
- structura este calificata ca "specials " aceasta implice o probabilitate de distrugere mutt redusa; modalitatile de actiune ale mediului inconjurator sunt particular agrestve, sau sunt bine definite; - a
fost prevezute o calitate a executiel de malt nivel;
- introducerea unei strategii de conducere i de mentenanta, cu un eventual calendar de renovare; trebuie sa fie construite grupe semnificative ale structurii sau de elemente similare;
- trebuie sa fie utiiizate materiale not sau diferite;
- a fost utilizata metoda conform 5.3.2 pentru conceptie, dar a fost observat un defect de conformitate;
c) in practice, nivelul de durabilitate obtinut depinde de combinarea conceptiei, a materialelor i a executiei;
d) sensibilitatea conceptului teoretic, a sistemului structural, forma elementelor
arhitecturale sunt atti parametn de calcul semnificativi;
e) compatibilitatea materialelor, metodelor de constructie, calitatea executiei
asigurare a calitatii, sunt parametrii de constructie semnificativi;

i detaliile structurale i

.5i nivelul. de control i de

f) performantele cerute referitor la de durabilitate depind de durata de viata ceruta, de utilizarea posibila in
viltor a structurii, de masurile de protectie specifice, de mentenanta prevazuta in serviciu i de consecintele de
distrugere, in mediul inconjurytor local;
g) pentru toate nivelele de performante cerute, este posibil se rezulte din diferitele combinatii de calcul, de

materiale 9i de executie solutii alternative echivaiente;

h) nivelul de cunoaitere al ambientului microclimatului local este important la determinarea fiabilitatii


metodelor de conceptie legate de performante.

79

J.4

Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate

La aplicarea variantelor enumerate mai sus, este necesar sa se defineasca in prealabil cel putin
urmatoarele:
- tipul i forma structurii;
- conditiile locale de mediu inconjurator;
- nivelul de executie;

- durata de viatA ceruta.


Pentru a aduce metoda aleasa la un nivel pragmatic ;i practic sunt in general necesare cateva ipoteze Si
evaluari.
Metodele care pot fi utilizate sunt urmatoarele:
a) adaptarea metodei conform 5.3.2 bazata pe o experienja practicd pe termen lung Si a materialelor locale 9i
pe o cunoa%ere detailata a mediului inconjurator local;

b) metode bazate pe incercari aprobate *i verificate, care sunt reprezentative pentru conditiile reale i
criteriile de performantd aprobate;
c) metode bazate pe modele analitice etalonate in raport cu rezultatele incercarilor reprezentative ale
conditiilor reale intalnite in practica.
Este indicat ca sa fie foarte exact definite compozioa betonului 0 materialele componente, pentru a permite
mentinerea nivelului de perforrnanta_

80

Anexa K
(informative)
Famlliile de beton
K.1

Generalitati

Prezenta anexa fumizeaza detalii asupra utilizarii farniliilor de beton dupe cum se indica in 8.2.1.1.

K.2

Selectia familiei de beton

In cazul selectiei unel familil pentru controlul productiei ;i al conformitatii, producatorul trebuie sa realizeze
controlul asupra tuturor membrilor familiei. In cazul In care experienta de utilizare a conceptului de familie de
beton este limitat, sunt recomandate urmatoarele pentru o familie:
- ciment de un singur tip, o singura dasa de rezistenta i o singura sursa; agregate similare de o maniera demonstrabila ,i adaosuri de tip I;
- beton cu sau fare aditivi reducatori de apa/plastifianti;
- toata gama claselor de consisten t&
- betoane avand un domeniu limitat al daselor de rezistenta.
Este indicat ca betoanele ce contin adaosuri de tip II, de. exemplu adaosuri puzzolanice sau cu activitate

hidraulica latenta sa fie clasate Tntr-o familie diferita.

Este indicat ca betoanele care con in aditivi ce pot sa aiba un impact asupra rezistentei la compresiune: de
exemplu aditivii malt reductori de ape, superplastifianti, acceleratori, Intarzietori sau antrenori de aer, sa fie
tratate izolat sau in familii separate.
Pentru a demonstra ca agregatele sunt similare, este indicat ca ele sa fie de aceeai origine geologica, de
aceta*i tip, de exemplu: concasate i ca ele au performance similare in beton.
Inainte de a utiliza conceptul de familie sau a extinde familiile date mai sus, este necesar ca relatiiie sa fie
testate pe date din productia anterioara, pentru a proba ca ele dau un control de productie Si de conformitate

adecvat Si eficace.

81

K.3 - Schema pentru evaluarea unui membru i a conformitatii unei familii de beton
La 28 zile, fiecare rezultat individual al
?ncercarilor este egal sau mai mare
(f,k-4) (Tabeluf 14, criteriul 2)

Nu

Pentru fiecare membru al familiei supus la


Tncercari, verificat la fiecare perioada de

Se elimina acest membru din familie i se

evaluare data membru apardne familiei dupa

evalueaza ca un beton individual

criteriul de confirmare (Tabelul 15, criteriul 3)

La fiecare perioada de evaluare, rezistenta


medie a tuturor rezultatelor transpuse este mai
mare sau egala cu rezistenta caracteristica a

Se declara amestecul sau arja ca neconforrna

betonulul de referinta plus 1,48 x abaterea


standard a familiei (Tabelul 14, criteriul 1)
Da

Se declara familia confonna pe intreaga


perioada de evaluare

82

Se declara familia ca neconforma

pe intreaga perioada de evaluare

Anexa
L
(normative)
Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului
Compozitia granufometrica a agregatelor care se utilizeaza la prepararea betoanelor este descrise prin
procentul de volum at agregatului trecut prin sitele cu ochiuri patrate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm,
0,5 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm respectiv 32 mm i 63 mm.
Compozitiile granufometrice aie agregatelor individuale sau compose sunt determinate avand in vedere
SR EN 933-1 pe site conform SR ISO 3310.
Figurile de la L.1 pane la L.5 prezinte zonele de granulozitate functie de dimensiunea maxima a agregatelor.

100
r
r
85

80

74

f i0

57

142

40

22

20

/61
57

{3a}

36

30

f28
2

(17
i

{14f

_5.
0.125

0.25

0.5

Site cu ochiuri patrate (mm)

Legends
m defavorabila
m utilizabile
m favorabi#a
favorabila pentru compozilie granulometrica discontinue m
defavorabila
Figure L.1 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm

83

na
TO

7t

62

7'

56
{g

3
t

18,

0.125

Ir

(34)

20

36

31
f

[2

0.25

as

1s

Site cu ochiuri petrate (mm)

Legends

defavorabila
m utilizabila
favorabili

favorabila pentru compozitie granulometrica discontinue


defavorabile

Figura L2 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor do 16 mm

100

so

76

as
S7

47

4
-

!T

---

rr

20

17

ter.-

0.1Z5

0,25

0.5

16

22,x[ 31-5

Site cu ochiun patrate (mm)


Legends
defavorabila
ublizabila

favorabila
favorabila pentru compozitie granulometrica discontinue
defavorabila
Figura L.3 -Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm

85

i00
B

80

77

aS

60

I
+

3S

47
42
37

20

1s

0.125

. '

{,a

I
I

3
5

0'# Site cu ochiuri patrate (mm)

Legends:

m defavorabila
m utilizabila

m favorabiia
favorabila pentru compozi ie granulometrlca discontinue
defavorabila
Figura LA - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm

86

100
9o

80

Be

64

er

'

2
3

40

36
an

0.925

0.25

0.5

;M

30

Site cu ochiuri patrate (mm)

. ,...

16

31.5

63

Legends
CD defavorabila
utilizabi[a
favorabila
favorabila pentru compozitie granulometrica discontinue Q
defavorabila
Figura L.5 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm

87

Anexa M

(informative)
Recomandari generate pentru alegerea cimentului
Aceasta anexa prezinta recomande ri privind alegerea tipurilor de cimentu ri functie de temperature la
punerea in opera a betonuiui. Alegerea cimenturilor functie de o anumite aplicatie i mediu de expunere se

face avand in vedere recomandarile prezentate in anexa F (normative).

Aceasta anexa completeaza articolul 5.2.2 at acestui normativ in ceea ce prive*te alegerea tipului de ciment
luand in consideratie executia Iucrarii i dimensiunile elementelor.
Cimentul se alege avand in vedere conditiile de executie (lucrari executate in conditii normale, lucrari
executate pe timp friguros, caiduros, tuman in elemente masive).
Tabelul M.1 prezinta anumite caracteristid ale unor cimenturi, in conforrnitate cu SR EN 197-1 i standardele

nationale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare i a unor domenii in care utilizarea este contraindicate.
Tabelul M.1- Caraeteriatici ale unor tipuri de cimenturi din Romania
Tip ciment

Sensibilitatea
la frig

Degajare
de caldura

Utilizare*
Preferentiala

Structun

CEM 152,5R

CEM 142,5 R

Insensibil

Insensibil

Ridicata

Ridicata

monolite si
prefabricate

Betonare pe
tim fri uros

Contraindicatii
Betoane
masive'",

Observatii
particulare

Destinat in
special
structurilor

mortare, $ape

prefabricate;

Structuri
monoiite si
prefabricate
Betonare pe
timp friguros

Betoane
masive'',
mortare, gape

Pe timp
calduros
trebuie luate
masuri
speciaie

Elemente

Betoane

Destinat in
I A 52,5c

Insensibil

Ridicate

SR I

Insensibil

Redusa

rezistente la

Redusa

Betoane de
drumuri

Redusa

,
armat

Media

Baton, beton
armat
Betoane
masive

CD 40

Insensibil

CEM II A-S
32,5 N sau RPutin sensibil
CEM II A-S
42,5 N sau R
H HAS

CEM II B
32,5 N sau R

CEM 11 B
42,5

Putin sensibil
I
Putin sensibil

Redusa

Sensibil

Redusa

Sensibil

Redusa

prefabricate

32,5R

Foarte sensibil

Redusa

special
structuriior
prefabricate

Betoane
sulfati

Necesita o
tratare
prelu ita

,
arrnat

Necesita o
tratare

,
arrnat

N sau R
CEM III A

masive"

Baton, beton
armat

Betonare pe

timp caiduros.

Betonare pe

timp friguros

relun ite
Necesita o
tratare

preiungita

in conforrnitate cu tabelele F.1.1, 1P.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 din anexa F.
La tumarea eiementelor masive (avand grosimea egala sau mai mare cu 80 cm) se recomanda utilizarea
cimenturilor cu dware redusa de caldura.

88

Tabelele M.1.1, M.2.1 Si M.2.2 prezinta in completare recomandari generate privind alegerea tipului de
ciment functie de conditiile climatice la punerea in opera.

M.1

Conditii normale

Cand temperatura la punerea in opera, inainte de deco frare ilsau la punerea in serviciu se incadreaza in
intervalul de la 5 C pans is 25 C, betonul nu este destinat sa fie in contact cu agen ti agresivi (sulfati, saruri de
dezghetare etc.) i elementele din beton au dimensiuni normale, cimentu rite se pot utiliza conform
tabelului M.1.1, in functie de atingerea rezistentei is 28 zile.
Tabelul M.1.1 - Indicarea tipulul do ciment functie de atingerea rezistentei la 28 zile
Clasa de
rezistenta

CEM I

42,5 N sau R

Viteza mare de
atingere a
rezistentei la
28 zile (beton de
class de peste
C25130
Viteza foarte
mare de atingere
a rezistentei la
28 zile

M.2

Conditii specials

M.2.1

Turnare pe timp friguros (c + 5 C)

CEM 11 A

CEM 11 B

CEM III A

Viteza medie deViteza medie deViteza medie de


ati ngere a
atingere a
atingere a
rezistentei is
rezistentei la
rezistentei la
28 ziie (beton de
28 zile (beton de
28 ziie (beton de
class pans la
class pans la
class pans la
C25/30)
C25/30
C25/30)
Viteza mare de
Viteza mare de
ati ngere a
atingere a
rezistentei la
rezistentei la
28 zile (beton de
28 zile (beton de
class de peste
class de peste
C 25130)
C 25/30)

Tabelul M.2.1 - Recomandari do utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros

Clasa de
rezisten a

CEM I

32,5 N sau R

42,5 N sau R
52,5 N sau R

Foarte
recomandabil
Foarte
recomandabil

CEM 11 A

CEM 11 B

CEM III A

Recomandabil

Putin
recomandabil

Putin
recomandabil

Recornandabii

Recomandabil

A se vedea art. 8.5 `Tratare 9i protec><ie" i anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1


Partea I: Generalitati".

M.2.2

Execupa structurilor de beton -

Turnare pe timp calduros (>+ 25 C)

Tabelul M.2.2 - Recomandarl de utillzare a cimenturilor pentru tumarea betonului pe timp calduros
Clasa de
rezistenta

CEM I

32,5 N sau R
42,5 N sau R
,

CEM 11 A
Recomandabil

Putin

recomandabil

Recomandabil

CEM 11 B

CEM III A

recomandabii 'i

recomandabil 1)

Recomandabil

Putin
recomandabil

1) A se vedea art. 8.5 "Tratare gi protec ie" yi anexa E 8.5 a SR ENV 13670-1
Partea 1: Generalitati.

Executia structurilor de beton -

B9

Anexa N

(informative)
Tratarea betonului functie de evolutia rezistentei betonului
Evolutia rezistentei descne raportul Intre vaJoarea rezistenteii medii Ja 2 zile *i respectiv 28 ztle (determinate in
conformitate cu incercarile initiate sau cu betoane de compozitie comparabila).
Aceaste anexa nu se refers la tratamente speciale care se aplica elementeior prefabricate.

Durata tratarii betonulul functie de tipui de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificate in
reglementeri specifice de executie.
Tabeiul N.1- Durata minima de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere
cu exceptia claselor XO gi XC1

Evolutia rezistentei betonului


r=faZ/f
r

3)

Medie

LentA

r?0,50

0,30<_r<0,50

0,155r<0,30

Foarte
Ienta

r<0,15

Durata minima de tratare in zile (2)

t? 25
25>t>15

15>t

10

10

15

10>t
2)

Rapids

10
5

Este permisa interpolarea liniara'a valorilor lui r.


Se va extinde cu o durati echivalenta in cazul in care lucrabilitatea este mentinuta mai mutt de 5 h.

In cazul in care temperatura este sub 5 C tratarea trebuie prelungith cu durata in care temperatura indici

mai pupn de 5C.

90

Anexa 0

(normative)
Cerinte minime privind calificarea iii experienta profesionala a responsabilului
pentru controlul productiei
Responsabilul pentru controlul productiei va avea cuno.5tintele necesare in domeniul producerii betonulul i al
standardelor specifice materialelor componente si betonului pentru a putea asigura controlul productiei in ceea
ce priveste:
a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora;
- receptionarea, depozitarea Si gospodarirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, ape
(cand nu se utilizeaza o sursa de ape potabila), in vederea asigurarii caracteristicilor calitative
impuse;
- aplicarea, dupA caz, a masurilor ce se impun pentru pregatirea agregatelor: sortare, spalare,
incalzirea sau racirea componentilor betonului;

b) proiectarea i producerea betonului;

- respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat.


c) inspectiile, incercarile ,i utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru
betonul proaspat i intarit i pentru echipamente;
d) inspectia echipamentului de transport a betonului proaspat;
- efectuarea, in conditii corespunzatoare, a transportului betonului;
e) procedurile privind evaluarea conformitatii.
Responsabilul pentru controlul productiei trebuie sa trebuie sa lie absolvent de studii superioare in domeniul
constructiilor sau materialelor de constructii. In cazul statiilor de betoane de capacitate sub 35 mclora se
poate accepts i o pregatire profesionala de maistru 1 tehnician constructor. Experienta profesionala in
producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru. maistru / tehnician Si de minimum 2 ani pentru inginer 1
inginer colegiu (subinginer).

91