Instituția Publică Centrul de Excelență în

Construcții Catedra: Construcții Civile și Industriale

Specialitatea: 73230 Construcţia şi Exploatarea Drumurilor

Indicație metodică
pentru elaborarea Proiectului de curs la modulul

TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE A

DRUMURILOR

Chișinău 2023

Aprobat:

1/39
 la ședința Consiliului metodico-științific
Proces verbal nr din ” 20

Examinat:
la ședința catedrei
Proces verbal din ”__________”20
Șef catedră:/____________________/

Autor:
Bilețchi Violeta, GD-II, I. P. Centrul de Excelență în Construcții

Recenzent:

I. Introducere................................................................................................4

2/39
 II. Scopul proiectului de curs. .......................................................................6
III. Tematica proiectului de curs.....................................................................6
IV. Structura și volumul proiectului de curs................................................... 7
V. Instrucțiuni privind realizarea proiectului de curs componente................8
VI. Exemplu de calcul pentru realizarea Fișei tehnologice la lucrări de
terasamente a rambleului..................................................................................17

VII. Determinarea duratei de execuție a lucrărilor......................................23

VIII. Tehnologia liniară de mișcare a terasamentelor……………..….………24

IX. Determinarea volumului de pământ la executarea rambleului.................28

X. Calculul cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea lucrărilor...30

XI. Controlul calității la executarea lucrărilor de terasamente.......................31
XII. Securitatea tehnică și protecția mediului..................................................31

XIII. Bibliografie...............................................................................................32
XIV. Anexe PC.............................................................................................33-38

I. Introducere

Proiectul de curs este destinat elevilor din anul patru de studiu, specialitatea
Construcţia şi Exploatarea Drumurilor, care studiază cursul de Tehnologia lucrărilor de
terasamente a drumurilor.

3/39
 Lucrările de terasamente a drumurilor reprezintă lucrări de importanță majoră la
realizarea drumurilor și au ca bază studierea disciplinilor din domeniul matematicii
geometriei, lucrărilor geodezice. Este un produs obligatoriu și indispensabil în traseul de
formare profesională a elevului, care contribuie nemijlocit la dezvoltarea competențelor
profesionale. De regulă, Proiectele de curs sunt planificate la discipline de specialitate cu un
impact major asupra dezvoltarii competențelor profesionale și stipulate în planul de formare
profesională (plan de învățământ).
Indicația Metodică prezintă toate etapele semnificative care intervin la realizarea unui
rambleu.
În cadrul indicației se demonstrează cum se calculează operaţiile volumelor de lucru
pentru realizarea rambleului, determinarea mașinilor pentru realizarea lucrărilor, determinarea
duratei de lucru, schemele tehnologice pentru realizarea lucrărilor.
Elaborarea indicației prevede necesitatea de a impune utilizarea unor regulamente
specifice, din domeniu. Dintre aceste regulamente fac parte Normativele în
construcții ,,Proiectarea drumurilor publice, Ghid privind construcția fundațiilor și
îmbrăcăminților din beton de ciment vibrocilindrat, Consolidarea acostamentelor drumurilor,
Recomandări tehnice privind structurile și tehnologiile de construcție ale drumurilor,
trotuarelor, platformelor pe teritoriile cu destinație socio-culturală.
Prenzetarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoțită de numeroase
explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare.
Sperăm că indicația metodică se va dovedi utilă elevilor la elaborarea proiectelor de curs
şi poate fi util şi inginerilor proiectanţi începători cu mai puţină experienţă.
Proiectul de curs reprezintă o lucrare elaborată de către elev și un instrument prin care
acesta sistematizează și consolidează cunoștințele și abilitățile formate în cadrul unei discipline
de profil. Pe de altă parte, proiectul de curs este utilizat drept un instrument de evaluare a
gradului de însușire a materialului studiat de către elev în cadrul disciplinei.
Indicația metodică este destinată elevilor de la specialitatea Nr. 73230 Construcţia şi
Exploatarea Drumurilor, reprezintă un suport metodic pentru elaborarea proiectului de curs la
disciplina Tehnologia lucrărilor de terasamente a drumurilor, elevii studiază tehnologii de
realizare a rambleului și astfel dezvoltă următoarele abilități profesionale:
- studierea literaturii de specialitate;
- analiza condițiilor naturale, climaterice și tehnico-materiale pentru construcția unui
rambleu;
- calculul volumelor de lucru pentru construcția terasamentelor;
- determinarea mașinilor pentru realizarea lucrărilor;
- determinarea duratei de execuție a lucrărilor;
- controlul calității pentru realizarea lucrărilor de terasamente, identificarea protecției
naturii, și securității sănătății în muncă.
Elaborarea proiectului începe după parcurgerea cursului de prelegeri și presupune următoarele
etape de bază:
Tabelul 1.1. Etapele de bază în elaborarea proiectului de curs
Nr. Denumirea activităţilor Comentarii
1. Selectarea temei proiectului de curs și Sarcina cu datele inițiale este oferită elevului
recepția sarcinii cu date inițiale de către profesor

4/39
 2. Elaborarea propriu-zisă a proiectului Elevul lucrează asupra PC de sine stătător,
de curs fiind ghidat de către profesor respectând
instrucțiunile din indicația dată
3. Susţinerea proiectului de curs

II. Scopul proiectului de curs

Scopul proiectului de curs constă în :
 sistematizarea și consolidarea cunoștințelor teoretice și deprinderi practice a elevilor
obținute în cadrul disciplinei Tehnologia lucrărilor de terasamente a drumurilor,
 însușirea metodelor și principiilor de realizare a rambleului,
 studierea aprofundată a literaturii de specialitate și actelor normative în cadrul
domeniului de construcţii.
 formarea și dezvoltarea competențelor profesionale și anume:
- implementarea tehnologiilor performante în construcţia şi modernizarea
reţelelor de drumuri;
- monitorizarea tehnologiei şi calităţii proceselor de execuţie a drumului;
- utilizarea limbajului tehnic în comunicarea profesională specifică domeniului
construcţiilor.
 utilizarea mijloacelor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru colectarea,
păstrarea, prelucrarea şi diseminarea informaţiilor text, numerice, grafice, audio şi
video.

În proiect se pune accent asupra modernizării producerii în scopul creşterii

productivităţii muncii, productivităţii de producere, sporirea calităţii şi micşorarea sinecostului
produsului finit, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Elaborarea proiectului de curs
pune următoarele sarcini:
 Însuşirea principilor de proiectare a elementului constructiv;
 Dezvoltarea capaciţăţii de creare privind elaborarea soluţiilor de sistematizare
constructive;
 Dezvoltarea deprinderilor de reprezentare grafică a materialului de proiect;
 Determinarea volumelor pentru lucrările de bază, alcătuirea memoriului explicativ; 
Studierea literaturii de specialitate, proiectelor tip, normelor de proiectare în construcţii.

III. Tematica ”Proiectului de curs”

Tema proiectului de curs se repartizează de către profesor sau se stabilește de comun
acord cu elevul. Tematica proiectelor trebuie să acopere aria curriculară la disciplina la care se
realizează. Tematica proiectelor de curs cuprinde:
 Fișa tehnologică la executarea lucrărilor de terasamente a rambleului

Proiectul va fi realizat în baza datelor inițiale prezentate în Tabelul 9.1, și va pune accent
pe următoarele puncte:

5/39
I. Studierea temei de proiect şi completarea sarcinii individuale, elaborarea schemelor de
calcul necesare pentru proiectare conform normelor de standard, literatura recomandată
de profesor;
II. Calculul elementului constructiv şi întocmirea memoriului explicativ conform cerinţelor
de respectare a paşilor din ghidul de performanţă; III. Reprezentarea grafică a lucrărilor
de terasamente.

IV. Structura și volumul proiectului

Proiectul de curs este alcătuit din două părți componente:

Partea grafică constructivă

Memoriul Explicativ F A1: 1coală
F A4: 12-15 pag.

Memoriul Explicativ şi Partea grafică trebuie să respecte următoarea structură

(a se vedea Tabelul 3.1):

Tabelul 3.1. Conținutul și volumul Proiectului de curs

Memoriul explicativ Partea grafică
Nr.de
Denumirea compartimentului Conținutul
pagini
1. Descrierea locului de construcție, 1. Reprezentarea
criterii de clasificare, normativile schemelor de organizare a
1
tehnice conditilor climaterice conditii lucrărilor de terasamente a
geotehnice si hidrologice. unui proces tehnologic.
2. Obiectivele calculului. Realizarea (sc.1:100)
5
calculului. 2. Reprezentă, mașinile
3. Tehnologia liniară de mișcare a tehnologice, scheme de
2
terasamentelor. realizare a lucrărilor de
4. Calculul cheltuielilor de timp a terasamente. (sc.1:50)
2
mecanismelor.
5. Controlul calitatii lucrarilor. 1
6. Protectia muncii si ocrotirea naturii. 1
7. Concluzie 0,5
8. Bibliografie 0,5

Anexe:
Foia de titlu (Anexa 1) 2
Sarcina individuală (Anexa 2) 1
Conținutul proiectului de curs (Anexa 3) 1
Mașini de construcție folosite la lucrări de
terasamente (Anexa 4)

6/39
 Criterii de referință pentru roprietățile
fizice și mecanice ale solurilor (Anexa 5)
Total FA4 12-17 1-coală FA1

V. Instrucțiuni privind elaborarea proiectului de curs

 Elaborarea memoriului explicativ

Memoriul explicativ reprezintă partea constructivă de calcul a unui rambleu, în care se

conține calculul volumelor, durata lucrărilor, determinarea mașinilor, controlul calității, în
corespundere cu tema proiectului și în conformitate cu structura prezentată mai sus. La
elaborarea memoriului explicativ elevul se documentează din diverse surse cum ar fi: literatura
de specialitate, note curs, pagini web specializate, documente normative specifice domeniului:
inclusiv utilizarea îndrumarului cu toate sarcinile de calcul la realizarea proiectului de curs etc.
Conținutul memoriului explicativ constă:
Introducere – descrierea locului de construcție, criterii de clasificare, normativile
tehnice conditilor climaterice conditii geotehnice si hidrologice.
Date inițiale - reprezintă elementul calculat cu indicarea dimensiunilor conform sarcinii
de lucru, numarul benzilor de circulatie, lațimea benzilor de circulatie, latimea partii carosabile,
latimea acostementului,lățimea benzii de încadrare, latimea platformei drumului,declivitatea
benzii de circulație, declivitatea acostamentului.
Instrucțiuni privind realizareacalcului fiecărei părți componente - calculează
dimensiunea rezervelor și determină intervalul de mișcare a solului, înălțimea medie și lățimea
rambleului, calculează vololumele de lucru, determină durata de execuție a lucrărilor numărul
necesar de mașini, calculul productivității mașinilor, determină volumul de pământ la
executarea rambleului, determină cantitatea de apă folosită la compactarea pămîntului.
Controlul calitatii lucrarilor - la toate etapele de executare a lucrarilor de terasamente
prevede masurari asupra controlului calitaţii.
Protectia muncii si ocrotirea naturii - reprezintă o detaliere a cerințelor generale a
tehnicii de securitate.

*Atenție! La elaborarea Memoriului explicativ, ține-ți cont de cerințele de redactare, expuse în

Capitolul V.

 Elaborarea părții grafice a proiectului

Partea grafică a proiectului de curs presupune o coală format A1 ( 594 x 841 mm), pe
care este reprezentată schema lucrărilor de terasamente la realizarea rambleului în
corespundere cu tema proiectului. Partea grafică se realizează asistat la calculator, utilizând
programul AutoCad (sau alte programe specifice domeniului).
Conținutul părții grafice:
Fișa tehnologică - reprezintă organizarea lucrărilor de construcție a unui proces
tehnologic.

7/39
 Schema de organizare a locului de muncă și de executare a procesului de construcție -
reprezintă schema de organizare a lucrărilor de construcție.
Detalieri – reprezentă, mașinile tehnologice, scheme de realizare a lucrărilor de
terasamente.
Cerințele de realizare a Părții Grafice sunt redate mai jos:

 Reprezentarea generală:
la elaborarea materialului grafic se ţine cont de prescripţiile standardelor de specialitate. Se
respectă completarea indicatorului din imagine.

- aspectul Părţii Grafice nu trebuie să genereze impresia încadrării cu orice preţ în

volumul recomandat;
- formatul desenului de reprezentare se alege astfel încât suprafaţa planşei să fie folosită
cât mai util, fără spaţii goale mari şi fără măriri nejustificate;
- Partea Grafică se execută pe coli format A1, în formă electronică (utilizând programa
de proiectare AutoCAD sau alte programe specifice domeniului).

 Redactarea textului:
- se utilizează unul dintre fonturile – ISOCPEUR, Times New Roman, Arial;
- mărimea textului pentru:
⮚ titluri – 7 mm;
⮚ denumirea tabelelor – 5 mm; ⮚
conţinutul tabelelor – 2,5 mm.

 Condiții de redactare recomandate pentru Îndrumarul metodic

Marginile paginii: stânga – 3 cm; dreapta – 1,5 cm; sus – 2 cm; jos – 2 cm.
Textul se redactează utilizând fontul „Times New Roman”, cu dimensiunea de 12 puncte,
utilizând în mod obligatoriu diacriticele specifice limbii române (ă, ş, ţ, î, â).

8/39
 Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 sau 1,15 linii. În
corpul textelor nu trebuie să abunde sublinierea, boldarea.
Alinierea textului - textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din
stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea un alineat de 1,5 cm.
Între alineatele textului se acceptă un spațiu de 6 puncte.
Titlurile capitolelor se scriu pe pagină nouă, cu majuscule -14 puncte, cu caractere aldine
(bold) și centrate pe pagină. Titlurile subcapitolelor se scriu cu litere de 12 puncte, bold, aliniat la
stanga. Se lasă câte un spațiu liber de 12 puncte între titlul capitolelor, subcapitolelor și corpul
textului ce îl precede și un spațiu de 6 puncte între titlul capitolelor, subcapitolelor și corpul textului
ce îl succede.
Numerotarea paginilor - numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat sau
aliniat pe dreapta, începând cu numărul 2 pe prima pagină a cuprinsului.
Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar
cea de-a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv. Titlul se menţionează
deasupra tabelului, aliniat pe dreapta și se poate redacta cu caractere italic (cursiv). Textul
din tabele se redactează cu litere de 11 puncte și distanța între rânduri 1. De exemplu:

Tabelul 1.2. Autogredere și buldozere

Modelul Lungimea Înălțimea Viteza de lucru km/h costul de d
lamei, m lamei, m pentru tăiere pentru exploatare
îndreptare profilare u.m./h
1 2 3 4 5 6

Relaţiile (formulele) se scriu separat de text, iar semnificaţia fiecărui element se indică
întrun rând separat, în ordinea în care acesta apare în relaţia respectivă. Cifrele care indică
numărul relaţiei se includ între paranteze rotunde şi se aliniază la marginea din dreapta
paginii. De exemplu:
hmed= hr+ (m)
(3.1)
în care: hr – înălțimea rambleului (conform datelor sarcinei din variantă)

(conform datelor sarcinei din variantă)

Figurile – figurile se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar
cea de-a doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv. Sub figură se menționează
numărul şi titlul acesteia, centrat. Numărul și denumirea figurelor se redactează cu caractere
cu mărimea de 9 puncte. În text va fi inclusă cel puţin o trimitere la figura respectivă (a se
vedea figura 1.1).

9/39
 Fig. 1.1 Schema de realizare a rambleului

Bibliografia se întocmeşte la finalul lucrării, în care se indică sursele bibliografice cu care

a lucrat elevul la elaborarea Proiectului de curs. În primul rând se indică documentele
normative (standarde, regulamente tehnologice etc.), ulterior literatura de specialitate (cărți
și reviste de specialitate, note de curs, indicații metodice) și paginile web. Mai jos sunt
redate exemple de notare a surselor bibliografice.
Algoritmul de notare a literaturii de specialitate:
Numele şi prenumele autorului/autorilor. Titlul. Editura, locul de apariţiei, anul apariţiei.
Exemplu:
Scripnic A. Construcții din beton armat. UTM, Chișinău, 2003.
Algoritmul de notare a surselor web: se copiază link-ul paginii utilizate.
Exemplu:
https://classroom.google.com/u/0/w/MTUyMzI1NzczMTIw/t/all

 Modul de prezentare a proiectului

Memoriul Proiectului de curs se coase în mapă vezi ( fig. 1, a). Partea grafică a
formatului A1 nu se împăturește până proiectul nu este susținut vezi ( fig. 1, b).

1,a) 1,b)
Fig. 5.1 Modul de prezentare a proiectului

 Monitorizarea procesului de elaborare a Proiectului de curs

Timpul alocat pentru realizarea proiectului de curs constituie 30 ore în sala de clasă plus
lucrul individual al elevului în afara orelor de clasă. Pentru organizarea eficientă a timpului de
lucru al elevului, la fiecare a zecea oră se realizează evaluarea formativă în cadrul căreia
profesorul apreciază cu notă progresul elevului în raport cu sarcinile care i-au fost înaintate la
acea etapă. În consecință elevul acumulează trei note, din care se calculează media evaluărilor
formative.
 Evaluarea Proiectului de curs
Conform Regulamentului de evaluare a rezultatelor învățării, nota finală la proiectul de
curs se calculează după cum urmează:
Tabelul 5.1 Nota finală la proiectul de curs
Componente Pondere Nota Puncte Nota finală
1 2 3 4 5
Media evaluărilor formative 30 % 8 2,4
Realizarea proiectul propriu-zis 50 % 9 4,5 8,70
Susţinerea proiectului 20 % 9 1,8

10/39
Notă:
- În coloanele 3, 4 și 5 este prezentat un exemplu de calcul al notei finale la Proiect de
curs.
- la fiecare etapă de evaluare elevului i se acordă un feedback constructiv.

 Evaluarea proiectului propriu-zis

La evaluarea proiectului se va ține cont de următoarele aspecte:

Tabelul 5.2. Criteriu de evaluare a proiectului

Nr. Criteriu de evaluare a Proiectului
1 Conținutul corespunde sarcinii proiectului
2 Corectitudinea efectuării calculelor
3 Respectarea condițiilor de redactare a memoriului
4 Partea grafică corespunde cu descrierea din memoriu
5 Respectarea cerințelor de elaborare a părții grafice

 Susținerea Proiectului de curs

Susținerea proiectului de curs se realizează în fața comisie de evaluare, alcătuite din
minim trei profesori, unul dintre care este conducătorul proiectelor. Comisia se constituie de
către șeful catedrei de profil. Susținerea proiectelor de curs se realizează în conformitate cu
graficul prestabilit, elaborat de către profesor, iar elevii se informează din timp.
Pentru prezentarea proiectului de curs elevului i se acordă 7-10 minute. Prezentarea
trebuie sa fie concisă, abordând esența proiectului, cât și detaliile semnificative. La finele
prezentării comisia îi acordă elevului întrebări referitoare la cele expuse (minim trei întrebări).
Discursul elevului trebuie să includă aspectele indicate în tabelul de mai jos, în baza
cărora se evaluează prestația.
Tabelul 5.3. Criteriu de evaluare la susținerii proiectului
Nr. Criteriu de evaluare la susținerii proiectului
1 Discursul este concis și laconic abordând aspectele esențiale:
- date inițiale a structurii de rezistență
- caracteristica de calcul a elementului constructiv
- Descrierea modului de organizare a calculului
- Descrierea modului de alegere a mașinelor de terasamente
- Prezentarea fișelor de lucru
2 Răspunsul la întrebări

11/39
 Anexa 1.
Foaie de titlu pentru Proiectul de curs

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Catedra <Denumirea catedrei>

Specialitatea <Denumirea specialității>

PROIECT DE CURS
la disciplina
<Denumirea disciplinei>

cu tema:
<Tema>

Elaborat: elevul gr. __________________

12/39
 CHIȘINĂU 20__

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Catedra <Denumirea catedrei>

Specialitatea <Denumirea specialității>

MEMORIU EXPLICATIV la disciplina

<Denumirea disciplinei>

cu tema:
<Tema>

Elaborat: elevul gr. ___________

____________________________

Verificat: profesor de specialitate

____________________________

Nota:_______________________

13/39
 CHIȘINĂU 20__

Anexa 2.
Exemplu de SARCINĂ pentru Proiectul de curs

INSTITUŢIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN CONSTRUCŢII

Catedra Construcţii Civile şi Industriale
Disciplina Tehnologia lucrărilor de terasamente a drumurilor

APROB:
Şef catedră __________/________
“_____”______________ 20_____

SARCINA
pentru Proiect de curs la disciplina
____________________________________________________________________________

al elevului(ei) gr. _________________ ___________________________

(numele, prenumele elevului)

1. Tema proiectului de curs:

____________________________________________________________________
2. Date iniţiale:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

3. Conţinutul Proiectului de curs va corespunde Anexei la sarcină.

Data înmânării sarcinii: _______________

Termenul de prezentare a PC: ________________

14/39
Profesor: ________________/____________
Nume, prenume (semnătura)

Elevul: ________________/____________
Nume, prenume (semnătura)

Anexa 3.
Conținutul Proiectului de curs

CONŢINUTUL PROIECTULUI

1. Memoriu explicativ ................. pag.

2. Partea grafică ..........................coli

Media(3note curente) -30% ——————————————

Proiectarea grafică FA1 şi ME-50%——————————
Susținerea -20%——————————————

Nota medie—————————————————

Data susținerii ——————————————

15/39
 PC-10-73XXX-2023
Elaborat Etapa Coala Coli
Verificat E
MEMORIU EXPLICATIV
I.P CEC gr.
CECE

VI. Exemplu de calcul pentru realizarea Fișei tehnologice la

executarea lucrărilor de terasamente a rambleului
Variante de proiect
Tabelul 5.1. Variantele de lucru pentru realizarea proiectului
N Cat Tipul Grosi Înălți Nu Lăți mea Lăți Lăți Lăț Lăți Declivi Decliv Încli
r. ego solului mea mea mă benzi i mea mea ime mea tatea itatea nația
ria strat medi rul părții acost a platf benzii acosta taluz
dru ului e de de circul caros amen ben orme de mentu ului
mul rutie ben ație abile tului zii i circula lui (m)
ui r, a ramb zi (m) (m) (m) de drum ție (0/00)
(m) leului (bu înc ului (0/00)
(m) c) adr B (m)
are
(m)
1 III Argilă 0.92 1,8 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:3
grasă
2 IV Argila 0.82 1.6 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 2:3
3 III argilă 0.84 1.7 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:4
nisipoasă
4 IV Nisip 0.80 1.4 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 1:3
argilos
5 III Argilă 0.85 1.5 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 2:3
prăfoasă
6 IV Argilă 0.86 1.3 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 1:4
grasă
7 III Argila 0.87 1.8 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:3
8 IV argilă 0.98 1.4 2 3 6 3.0 0.75 12 20 40 2:3
nisipoasă
9 III Nisip 0.60 1.6 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:4
argilos
10 IV Argilă 0.70 1.5 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 1:3
prăfoasă
11 III Argilă 0.95 1.4 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 2:3
grasă
12 IV Argila 0.90 1.7 2 3 6 3.0 0.75 12 20 40 1:4
13 III Argilă 0.95 1.8 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:3
nisipoasă
14 IV Nisip 0.65 1.6 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 2:3
argilos
15 III Argilă 0.68 1.3 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:4
prăfoasă

16/39
16 IV Argilă 0.93 1.7 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 1:3
grasă
17 III Argila 0.58 1.5 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 2:3
18 IV Argilă 0.68 1.8 2 3 6 3.0 0.75 12 20 40 1:4
nisipoasă
19 III Nisip 0.66 1.4 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:3
argilos
20 IV Argilă 0.95 1.7 2 3 6 3.5 0.75 13 20 40 2:3
prăfoasă
21 III Argilă 0.54 1.3 2 3,75 7.5 3.75 0.75 15 20 40 1:4
grasă
22 IV Argila 0.70 1.6 2 3 6 3.0 0.75 12 20 40 1:3

 Instrucțiuni privind realizarea fiecărei părți componente

 Introducere
Introducerea indică scopul lucrărilor de terasament construite în terasamente și
săpături. Sunt dați principalii factori care influențează stabilitatea suprafeței solului.
 Caracteristicile zonei de construcție
În baza literaturii de specialitate, de referință și normative este prezentată o
descriere geografică a zonei de construcție a drumurilor, a climei, a condițiilor de sol și
hidrologice, a topografiei, a vegetației, a disponibilității materialelor locale de construcție a
drumurilor. Evaluarea economică, administrativă a zonei și alte informații legate de
construcția drumului, care pot influența decizia cu privire la o anumită problemă a lucrării.
În baza datelor de la prezentul alineat, se efectuează un program rutier-climatic al zonei de
construcție. Pentru implementarea acestei secțiuni se recomandă, de asemenea, utilizarea
materialelor din proiectul cursului, de la disciplina: ,,Bazele proiectării drumurilor, căilor
ferate și PAC. ”
 Caracteristicile drumului în construcție

În funcție de categoria de drum specificată, suprafața de construcție, caracteristicile

solului, literatura de referință și normativă se atribuie secțiunii transversale a suprafeței
pământului. Secțiunea transversală a suprafeței pământului este descrisă pe scurt și sunt
prezentate standardele tehnice ale drumului în construcție.
 Alegerea principalelor decizii de construcție a patului de pământ
În baza analizei marcajelor de înălțime ale suprafeței solului din zona de
construcție, se ia o decizie cu privire la posibilitatea utilizării solurilor locale pentru
construcția suprafeței pământului și a metodei de lucru. Pot exista următoarele metode de
organizare a construcției: Metoda fluxului de ridicare a terasamentelor din rezervele
laterale (cu o singură și cu două fețe (rezerve) și metoda lucrărilor concentrate.
În cazul construcției plăcilor de pământ din rezervele laterale, este necesar să se
calculeze: Lățimea și înălțimea medie a terasamentului, dimensiunea rezervelor, luând în
considerare coeficientul acceptat de compactare relativă și aspectul solului.

17/39
 Analiza condițiilor climaterice și a solului, precum și relieful terenului, arată că este
posibilă realizarea construcției prin metoda fluxului din rezervele laterale.
Pentru a efectua lucrarea, este necesar să se calculeze dimensiunea rezervelor și să se
determine intervalul de mișcare a solului, să se calculeze înălțimea medie și lățimea
rambleului.
Exemplu de
calcul: Se dă :
hr=1,3m,
hsr=0.68m,
B=20m,
m= 1:3

Pentru a calcula înălțimea și lățimea medie a rambleului, calculele vor fi realizate în

baza schemei prezentate în figura 6.1.

Fig. 6.1 Schema de calcul pentru determinarea mediei a rambleului

1. Înălțimea medie a rambleului se va calcula după formula:

hmed= hr+∆Z-hsr, (m)

(6.1)
în care: hr – înălțimea rambleului (conform datelor sarcinei din variantă)
∆Z – înălțimea stratului fertil (0.20m) h sr - grosimea
stratului rutier (conform datelor sarcinei din variantă)
2. Lățimea medie a rambleului în partea superioară se va calcula după formula:

Bmed=B+2*( hsr*m), (m)

(6.2)
în care: B – lățimea platformei drumului (conform datelor din proiect)
m – înclinația taluzului (conform datelor din proiect)

hmed= hr+∆Z-hsr = 1.3+0.2-0.68=0.82(m)

Bmed= 20+2*(0.68*3)=24.08 (m)
hmed=hr+▲z-hsr
1.3+0.2-0.68=0.82 (m)

3. Dimensiunea rezervelor laterale se va calcula utilizând schema de calcul

prezentată în figura 6.2.
18/39
 Fig. 6.2. Schema de calcul pentru determinarea dimensiunelor laterale a rezervelor

4. Dimensiunea rezervelor laterale se calcula după formulele:

 
b1  W  (m n) h0 (m)
2h0 2

 
b2  W  (m n) h0 (m)
2h0 2
(6.3)

în care: b1- lățimea rezervei din partea superioară a rezervei;

b2 - lățimea rezervei în partea inferioară; h0 -
înălțimea medie a rezervorului (0,5m);
m, n - înclinația taluzului și a rezervorului (conform datelor din proiect)
W - aria secțiunii transversale a rezervorului.

Aria secțiunii transversale se va calcula după formula:

med med med , (m2)
(6.4)
în care: k- coeficientul de compactare a pământului.

*Atenție! În ceea ce privește pământul din terenul de fundație pe care se execută

rambleul, normele din țara noastră prevăd că pe o adănicme de 0,30m să se realizeze
următoarele grade de compactare:
-pentru ramblee cu înălțimea până la 2.00m, k=97....100%;
-pentru ramblee cu înălțimea peste 2.00m, k=92....95%
Distanța medie de deplasare a solului de la rezervele laterale este determinată de
formula:

Distanța medie de transportare a pământului din rezervele laterale se va calcula după

formula:

19/39
 (6.5)

2
W=(24.08+3*0.82)*0.82*0.97=21.10 m)
(m)
W=(24.08+3*0.82)*0.82*0.97=21.1
21,10 (3 * 1,3) *0,5
b = + = 6 ,35
1 2 *0,5 2 m
21,10 (3 * 1,3) *0,5
b = - = 4 ,2
2 2 *0,5 2
L=(2*6.35+24.08)/4+0.82*3=21.18 (m)

În baza rezultatelor calculelor obținute și a standardelor tehnice, se construiește

profilul transversal al lucrărilor liniare (Figura 6.3).

Fig. 6.3. Secțiune transversală a structurii drumului

5. Organizarea lucrărilor de terasamente la realizarea rambleului
Pentru a organiza lucrările de terasamente la realizarea rambleului se vor calcula
volumele de lucru pentru următoarele lucrări:

- Decaparea stratului vegetal cu buldozerul;

- Încărcarea și transportarea pământului cu buldozerul;
- Nivilarea straturilor de pământ;
- Compactarea stratificată a pământului cu compactorul;
- Profilarea platformei drumului și a rezervorului;
- Profilarea taluzurilor cu autogreiderul;
- Așternerea pământului vegetal pe taluzuri.

1. Volumul pământului vegetal este determinat în baza dimensiunilor rezervelor

laterale și a bazei rambleului după următoarele formule:
, (m2)
(6.6)
3
, (m )
(6.7)
în care: L- lungimea secțiunii de drum =100m

hsv- grosimea stratului vegetal (acceptat 20 cm)

20/39
 Ssv=[ 24.08+2∗(3∗0.82+6.35) ]∗100=4170 (m2)
Vsv=[ 24.08+2∗(3∗0.82+6.35)¿¿ 100 ] ∗0.2=834 (m 3)

6. Volumul de pămînt care va fi transportat la realizarea rambleului se va

calcula după următoarele formule:

(6.8)
Вr = Вmed + 2 · (m · hmed), (m) (6.9)
în care: -lățimea inferioară a rambleului
24.08+29
V= ∗0.82∗0.97∗100=2110,99(m)
2
Br=24.08+2*(3*0.82)=29 (m)

7. Suprafața părții superioare a rambleului și partea inferioară a rezervorului

se va calcula după următoarea formulă
, (m3) (6.10)
3
Sr=[24.08+2*4.2 ] *100= 3248 (m )

8. Volumul de lucru la realizarea profilării taluzurilor se va calcula prin

determinarea laturei (ipotenuzei) și aflarea suprafețelor lor Fig. 6.4

Fig. 6.4 Realizarea profilării taluzurilor

9. Pentru determinarea manoperei de lucru la construcția viaductului se va

calcula lungimea conductei conform formulei:
(m)
(6.11)
Lț=20+2*3*1,3=27.8 (m)
Pentru determinarea volumelor de lucru a lungimei drumului se vor calcula
volumele de lucru conform tabelei 2.
Tabelul 5.2. Calculul volumelor de lucru
Nr. Denumirea lucrărilor U/m Cantitatea pentru

21/39
 100m 1km Lungimea
drumului
(2km)

1 Decaparea stratului vegetal cu m2 6672 66720 133440

buldozerul

2 Încărcarea și transportarea m3 1964,25 19642,5 39285

pământului cu buldozerul

3 Nivilarea straturilor de pământ m3 1964,25 19642,5 39285

4 Compactarea stratificată a m3 1964,25 19642,5 39285

pământului cu compactorul

5 Profilarea platformei drumului m2 5682 56820 113640

și a rezervorului

6 Profilarea taluzurilor cu m2 350,79 3507,9 7015,8

autogreiderul

7 Așternerea pământului vegetal m3 1334,4 13344 26688

pe taluzuri

VII. Determinarea duratei de execuție a lucrărilor

Lucrările de terasamente se îndeplinesc în perioada când temperatură aerului
depășește cel puțin +5o C. Cea mai favorabilă perioadă de realizare a lucrărilor este
perioada caldă a anului, când umeditatea naturală a pământului e aproape de cea
optimală și pământurile au o coeziune mai bună.

Durata de execuție a lucrărilor vor fi preconizate pe o perioadă de 2 luni

1. Numărul de schimburi în această perioadă se va determina după formulele:

sc (sch)

(z)
= (z)
(7.1)

în care: – durata de execuție, (zile)

– numărul de zilele calendaristice;

- numărul de zilele de odihnă;

- numărul de zilele ploioase;
- zile de repartizare a tehnicei și lucrări pregătitoare;
Ksc- coeficientul de schimburi adoptat 1

22/39
 Te=[60-(16+8+4) ]*1=32(sch)
Zp=
2. Ritmul zilnic minim al fluxului tehnologic se va calcula după următoarea
formulă:

(m/sch)
(7.2)

3. Volumul minim de lucru se va calcula după formula:

2000
Rzil= =62.5 (m/sch)
32
❑ =¿
32 (7.3)

VIII. Tehnologia liniară de mișcare a terasamentelor

Lucrările liniare se caracterizează prin volumuri de lucru, care sunt răspândite pe
întreaga lungime a drumului și se repetă la fiecare km, cu mici devieri de la valorile
medii.

Pentru executarea lucrărilor de terasamente se folosesc utilaje și mecanisme, care

vor asigura îndeplinirea volumelor de lucru cu un cost redus.
Pentru transportarea pământului în rambleu, se va calcula numărul necesar de
mașini în schimb pentru realizarea lucrărilor. (Mașini folosite la executarea
lucrărilor de terasamente, vezi Anexa 4)

, (buc)
bul

(8.1)

1. Productivitatea buldozerului S1500 LS la lucrări de scarificarea terenului se

va calcula după următoarea formulă:

, ( m2/h)
cic

(2.2)
în care: L – lungimea frontului de lucru, (L=100m);
l – lățimea echipamentului (l=2,19m); n – numărul de
treceri (n=2);
Tcic – timpul ciclului (Tcic=2,96min);
d – distanța dintre două fășii adiacente (d=0,55m)
Lungimea frontului de lucru a buldozerului se va calcula după următoarea
formulă:

23/39
 (8.3)
(m2/h)
=1 (bul)

fr. m

Conform calculelor primite se va accepta1 buldozer.

2. Productivitatea buldozerului S1500 LS la lucrări de săpare și împrăștiere a

pământului se va calcula după următoarea formulă:

, ( m3/h)
cic

(8.4)
în care: Vp – volumul prismei de pământ din fața lamei (Vp=3,06m3);
Tcic – timpul ciclului (Tcic=1,5min);

( m3/h)
3. Productivitatea buldozerului S-1500LS la lucrări de nivilare se va calcula
după următoarea formulă:

, ( m2/h)
cic

(8.5)
în care: Tcic – timpul ciclului (Tcic=6,84min);
n – numărul de treceri (n=2); S–
suprapunerea fășiilor (S=0,2m)

( m2/h)

4. Productivitatea autogrederului AG180C la lucrări de nivilare a terenului se va

calcula după următoarea formulă:

, ( m2/h)
cic

(8.6)
în care: Tcic – timpul ciclului (Tcic=5min);
n – numărul de treceri (n=4);
S – suprapunerea fășiilor (S=0,2m);
l – lățimea lamei (l=3665mm)
24/39
 ( m2/h)

5. Productivitatea autogrederului AG180C la lucrări de săpare și împrăștiere a

pământului se va calcula după următoarea formulă:

, ( m3/h)
(8.7)
în care: Vp – volumul prismei de pământ din fața lamei (V p=1,67m3);
Tcic – timpul ciclului (Tcic=1,5min);

( m3/h)

6. Productivitatea autogrederului AG-180C la lucrări de taluzare se va calcula

după următoarea formulă:

, ( m3/h)
cic

(8.8)
în care: Vp – volumul prismei de pământ din fața lamei, (Vp=1,67m3);
Tcic – timpul ciclului, (Tcic=1,5min);
lt – lățimea taluzului, (lt=3,13m); hg
– grosimea stratului, (hg=0,35m); n
– numărul de treceri, (n=4);
Tcic – timpul ciclului, (Tcic=25,9minute).

3
, ( m /h)

7. Productivitatea de lucru a screperului (MOAZ-6014) la executarea lucrărilor

se va calcula după formula:

(8.9)

în care: T- durata unui schimb de lucru 8h;

q- volumul cupei (10m3); kt- coeficient de utilizare
a timpului (0,8); kp-coeficient privind clasa pământului, (1,2);
ku- coeficient de umplere a cupei, (0,9); l- distanța de transportare,
25/39
(2km); v- viteza medie de deplasare a screiperului, (15km/h);
t-timpul de încărcare, descărcare și întoarcere pentru un ciclu, (0,04h).
8. Numărul necesar de screpere în schimb pentru realizarea lucrărilor se va
calcula după formula:

, (buc)
(8.10)
9. Determinarea volumului de lucru executat într-un schimb se va calcula după
formula:

(m3/sch)
(8.11)

10. Determinarea lungimei frontului de lucru a screperului se va calcula după

următoarea formulă:

(8.12)

(m3/h)

u
(m3/sch)

fr m

Productivitatea de muncă a compactorului (AY-39) la compactarea pământului se

va calcula după formula:

(8.13)
2
A=Tsch Ksch (m )
În care: A-suprafața pământului compactat;
Tsch- durata schimbului 8h;
Ksch- coeficientul schimbului 0,8
Ho- grosimea stratului compactat 30cm;
b- latimea ruloului compactorului ; bo-
latimea fisei de accoperire a unei treceri ;
tcot- timpul necesar pentru intoarcere, sec;
n- numarul de treceri pe aceiasi urma (8); Ls-
lungimea frontului de lucru ;
V- viteza de lucru a compactorului km/h

26/39
 11. Calculul productivității autospecialei ( HELLER 5500) la lucrări de stropire a
pământului se va determina după următoarea formulă:

(8.14)
În care: T - durata unui schimb h (8);
q- volumul cisternei;
kt – coeficient de utilizare a timpului (0,85);
l- distanța de transportare km (2); V-
viteza medie de deplasare km/h (20); t1- timpul
de umplere a cisternei cu apă h (0,12); t2-
timpul de golire a cisternei, h (0,2)

IX. Determinarea volumului de pământ la executarea rambleului

Construcția rambleului se va face pe straturi, a căror grosime este atribuită în funcție de
capacitatea de compactare a compactoarelor. Calculele se vor realiza pentru lungimea frontului
de lucru de 56m și volumul de lucru determinat V=1095m3.
Calculul lățimei rambleului pentru executarea straturilor este reprezentat în Fig. 9.1.

Fig. 9.1. Scema reprezentării straturilor la executarea rambleului

Conform datelor inițiale țnclinația taluzului este de 1:3
m=1:3=0,3
BIst=hmed:m =0,9:0,3=3 (m)
L=19,8+(3+3)=25,8 (m) BIIst=hmed:m
=0,6:0,3=2 (m)
L=19,8+(2+2)=23,8 (m) BIIIst=hmed:m
=0,3:0,3=1 (m)
L=19,8+(1+1)=21,8 (m)

27/39
 Calculul volumului de pământ pentru fiecare strat este reprezentat în Fig. 9.2.

Fig. 9.2 Scema reprezentării voluelor de lucru la executarea rambleului

Calculul suprafeței stratului inferior conform Fig 9.2:
L=25,8-23,8=2:2=1 (m)
Str=1/2ah= 1/2 1 0,3=0,15 =0,3 (m2)
S=0,3+(23,8 0.3)=7,4 (m2)
Calculul volumului stratului inferior:
VIstr=S Lfr comp=7,4 m2=401 (m3)
Calculul suprafeței stratului de mijloc:
L=23,8-21,8=2 (m)
Str=1/2ah= 0,5 1 0,3=0,15 =0,3 (m2)
S=0,3+(21,8 0.3)=6,84 (m2)
Calculul volumului stratului de mijloc:
VIIstr=S Lfr comp=6,80 m2=369 (m3)
Calculul suprafeței stratului superior: L=21,8-19,8=2 (m)
Str=1/2ah= 0,5 1 0,3=0,15 =0,3 (m2)
S=0,3+(19,8 0.3)=6,0 (m2)
Calculul volumului stratului superior:
VIIIstr=S Lfr comp=6,0 m2=325 (m3)
Vtot=401+369+325=1095 (m ) 3

Cantitatea de apă folosită la compactarea straturilor de pământ se va calculată după

formula:

(9.1)
În care: V - volumul de pământ pentru stratul I;
– umeditatea optimă normală a solului (argilă- prăfoasă vezi anexa;
- umeditatea optimă a solului modificată (vezi anexa);

Deterrminarea cantității de apă folosită la udarea I strat:

Deterrminarea cantității de apă folosită la udarea II strat:

Deterrminarea cantității de apă folosită la udarea III strat:

28/39
X. Calculul cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea lucrărilor
Tabelul 10.1. Calculul cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea lucrărilor
pentru o lungime de 56m
Nr. IND Denumirea Unitat Volumul Producti Cantitatea mașinilor
lucrărilor ea de de lucru vitatea în schimb
măs. mașinei calculate adoptate
1 Scoaterea stratului fertil m2 3736,32 11108 0,33
1
cu buldozerul
Transportarea
2 pământului cu m3 401 979,2 0,40
buldozerul 1
pentru realizarea
I strat
Nivilarea pământului cu
3 buldozerul m3 401 979,2 0,40 1
Stropirea pământului
4 pentru lucrări de t
compactare cu 88,9 78,5 1,13
autospeciala 1

5 Compactarea stratificată
a pământului cu m3 401 1593 0,25
compactorul 1

6 Transportarea
pământului cu m3 369 979,2 0,37
buldozerul pentru 1
realizarea stratului II
7 Nivilarea pământului cu
buldozerul m3 369 979,2 0,37 1
8 Stropirea pământului
pentru lucrări de t
compactare cu 81,82 78,5 1,04
autospeciala 1

9 Compactarea stratificată
a pământului cu m3 369 1593 0,23
compactorul 1

10 Transportarea
pământului cu m3 325 979,2 0,33
buldozerulpentru 1
realizarea stratului III
11 Nivilarea pământului cu
buldozerul m3 325 979,2 0,33 1
12 Stropirea pământului
pentru lucrări de
compactare cu t 72,06 78,5 0,91
autospeciala 1

13 Compactarea stratificată
a pământului cu m3 325 1593 0,20
compactorul 1

14 Profilarea platformei m2
drumului cu 3181,92 6672 0,47
1
autogreiderul

29/39
 15 Profilarea taluzurilor cu
autogreiderul m2 196,44 6672 0,02 1
16 Asternerea pămîntului
vegetal pe taluzuri cu m3 1334,4 1560,56 0,85
buldozerul 1

XI. Controlul calității la executarea lucrărilor de terasamente

Proiectul trebuie să reflecte principalele metode de control operațional pentru cei mai
importanți indicatori, gradul de compactare, parametrii geometrici etc. Aceasta ar trebui să
includă indicatori și metodologii de monitorizare (indicând abaterile permise de la valorile
proiectului). În studierea acestei secțiuni, se recomandă utilizarea pe scară largă a documentației
tehnice și de reglementare existente.

XII. Securitatea tehnică și protecția mediului

Complexul de măsuri pentru protecţia muncii şi ocrotirea naturii trebuie să fie

legat de condiţiile date de lucru, care să includă utilajele şi materialele de construcţie utilizate
în proiect, să reflecte caracteristicile tehnologice de execuţie a lucrărilor, adoptate. Aici se
mai includ măsurile pentru păstrarea şi reutilizarea pămîntului vegetal, recultivarea
teritoriului ocupat de cariere, şantier, plantarea spaţiilor verzi, evacuarea apelor stătătoare. Cu
mai multe detalii în ajutor poate veni conducătorul de proiect.

Fișa de evaluare a proiectului de curs

Nr Criteriu de evaluare Descriptori de evaluare Punctaj Punctaj
maxim acordat
Proiectul de curs
1 Prezentarea proiectului La termen( ultima pereche) 5
Cu întîrziere de 2 zile 4
calendaristice
Cu întîrziere de 5 zile 2
calendaristice
Înainte de examen 1
2 Corespunderea conținutului Descrierea locului de construcție, 5
proiectului cu sarcina criterii de clasificare, normativile
tehnice conditilor climaterice
conditii geotehnice si hidrologice.
Obiectivele calculului. Realizarea 5
calculului.
Tehnologia liniară de mișcare a 5
terasamentelor. Calculul
productivității mașinilor.
Calculul cheltuielilor de timp a 5
mecanismelor.

30/39
 Controlul calitatii lucrarilor. 2

Protectia muncii si ocrotirea 3

3 Respectarea cerințelor de
elaborare a părții grafice
TOTAL puncte
naturii.
Partea grafică corespunde cu 5
descrierea din memoriu
Desenul este lizibil cu indicarea 5
Fișei tehnologice de organizare a
lucrărilor, schema de organizare a
locului de muncă și executare a
proceselor, detalieri.
Poziționarea potrivită pe coală, 3
cca 80 %
Chenarul și indicatorul corespund 2
modelului
50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0 2 3 5 6 10 11 16 17 24 25 31 32 39 40 44 45 47 48 50

Susținerea proiectului de curs

4 Abordarea temeinică a temei Discursul este concis și laconic 3

proiectului abordând aspectele esențiale:
Date inițiale a structurii de 2
rezistență.
Caracteristica de calcul a 3
elementului constructiv.
4 Corectitudinea soluționării Descrierea modului de organizare 3
constructive a calculului.

31/39
 XIII. Bibliografie

Nr. Denumirea resursei

1. NCM D.02.01:2015 /SNiP 2.05.02-85 „Proiectarea drumurilor publice”.

2. Ст оитель тво автомобильных до ог. Ч.1и 2 /Под ед. В.К. Нек а ова, 2-е изд.
М. Т ан по т, 1980.
3. Tehnologia lucrărilor de construcţie a drumurilor (Lucrări de terasamente) Autor:
conf.univ dr. Anatolie Cadocinicov, 2018
4. Matasaru T. Construcția drumului. Partea I. București, 1979
5. Lucaci Gh., Costescu I., Bele F. Construcţia drumurilor. Bucureşti: Ed. Tehnică,
2000. - 502 p.
6. Методиче кие указания к выполнению ку ового п оекта по ди цилине
«Tехнология и о ганизация т оитель тва автомобильных до ог», Рецензент д

32/39
 . техн. наук, п офе о В.В. Си отюк Ом к,2008.
7. (https://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Productivitatea
mașinilorDE-C188.php
8. Indicație metodică pentru elaborarea proiectului de curs ,,Construcția îmbrăcămintei
rutiere”, UTM
9. SNiP 3.01.01-85 "Organizarea procesului de construcție".

Anexa 4
Mașini de construcție folosite la lucrări de terasamente

Tabelul 1. Buldozere
Modelul Lungime Înălţimea Viteza de lucru, Costul de
a lamei b, lamei h, km/h exploatar
m m Vz Vn Vm.î. e u.m./h
TD 15E 1,00 0,8 3,2 10,5 12,5 1,9
TK-25.05 1,4 0,72 3,5 10,0 15,1 2,5
D 5C 1,93 1,43 3,1 10,0 11,9 3,1
ДЗ-42B 2,52 0,8 2,5 5,0 8,0 3,2
T-4AП2 2,84 1,05 3,0 6,0 7,5 5,5
ДЗ-171.4 3,2 1,3 2,8 5,8 7,6 6,4
ДЗ-186 2,52 1,52 3,0 6,0 7,5 6,6
33/39
 Б10.02EP 3,4 1,3 3,4 6,2 8,4 6,8
T-50.01 3,94 1,4 3,5 12,0 14,2 7,2
ДЭT-350 4,2 1,8 4,7 9,5 13,2 7,7
Б1P2
D355A-3 4,31 1,54 5,8 12,5 15,0 7,6
(KOMATS
U)
D4C XL 4,99 1,17 5,1 11,0 11,9 8,0
D9R 4,65 1,93 4,1 11,8 14,7 8,1
ДЗ141YX 4,8 2,0 4,0 8,0 11,5 8,3
Л
D10R 5,26 2,12 5,2 12,5 15,6 8,5
D11R 6,35 2,37 4,8 11,6 14,1 9,1

Tabelul 2. Autogredere Tabelul 2.1 Utilaj

Viteza de lucru Costul
Înălţimea lamei h, m

VP, km/h exploata

m
Lungimea lamei b,

u.m./h
profilare
pentru
pentru tăiere
îndreptare

Modelul

ДЗ-201 2,5 0,5 4,8 10,0 4,1

ГС-10.01 2,73 0,47 5,0 12,0 5,2
ДЗ-80 3,04 0,5 4,8 10,0 5,3
GD530A-2
3,66 0,61 5,5 12,0 6,1
(KOMATSU)
ДЗ-180A 3,74 0,62 5,0 12,0 7,7
A 120.1 3,75 0,65 5,8 12,5 7,9
ДЗ-98 4,12 0,71 5,0 12,0 8,7
ДЗ-98B 4,27 0,74 5,1 12,0 8,8
GD825A
4,88 0,85 5,3 12,0 9,3
(KOMATSU)
adiţional pentru autogredere
Modelul Lamă de buldozer Lăţimea
lungimea b, înălţimea h, scarificatorului, m
m m
ДЗ-98 3,22 0,99 1,9
ДЗ-120.1 3,04 0,8 -
ДЗ-180A 2,47 0,84 1,3
ДЗ-201 2,0 0,5 -
ГС-10.01 2,44 0,62 -

Tabelul 3. Încărcătoare frontale

Modelul Capacitatea de Costul de
34/39
 încărcare q, T exploatare,
u.m./oră
ПУM-500 0,5 4,6
ДЗ-133 0,75 5,0
(buldozer –
încărcător)
ПMTC-1200 1,2 5,7
AMKOДOP-322 2,2 6,1
TO-18Д 2,7 6,8
TO-25-1 (ПK-3) 3,0 7,0
TO-18Б 3,3 7,2
TO-28 4,0 7,6
MITSUBER ZL60H 6,0 9,7
TO-40 7,2 11,8
TO-27-2A 8,0 12,9

Tabelul 4. Maşini de stropire

Model Volumul Lăţimea, m Viteza Costul de
(baza) cisternei, de lucru exploatare
m3 Vp, km/h u.m./h
ПM-130Б 6,0 stropirea 20 11,3
(ЗИЛ) 15...18
spălarea 8,0
KO-002 6,5 stropirea 20 11,7
(ЗИЛ) 14...20
spălarea 8,5
KO-802 11,0 stropirea 15 25 17,2
(КамАЗ) spălarea 5,0
Haller 5500 5,5 stropirea 20 15 8,7
spălarea 5,0
Haller 9000 9,0 stropirea 20 10 9,2
spălarea 6,0

Tabelul 5. Compactoare pentru cilindrarea materialelor de construcţie

din partea superioară a terasamentului
Modelul Tipul maşinii Masa, T Lăţimea Costul de
fîşiei de exploata
compacta re,
re b, m u.m./h
1 2 3 4 5
ДY-72 două valţuri 3,8...5,5 1,08 2,6
vibratoare
ДY-73 două valţuri 6,0 1,4 3,3
vibratoare

35/39
 ДY-74 un valţ vibrator 9,5 1,7 5,4
ДY-63 două valţuri 10,5 1,7 5,8
vibratoare
BA-9002 două valţuri 11,0 1,69 5,9
vibratoare
ДY-65 pneuri (4+4) 12,0 1,7 5,9
ДY-85 un valţ vibrator 13,0 2,0 6,5
ДY-84 vibrator combinat 15...16 2,0 8,3
ДY-49A trei valţuri statice 11...18 1,29 3,1
BOMAG BW două valţuri 7,0; 7,5 1,5 4,4
144 AD-2 vibratoare
BOMAG BW pneuri (4+4) 8,0 1,98 6,0
16R
BOMAG BW combinat 9,2 1,68 5,7
164 AC-2
BOMAG BW două valţuri 11,3 1,5 3,8
184 AD-2 vibratoare
HAMM HD combinat 8,2; 9,3 1,68 5,8
110K
HAMM pneuri (4+4) 8,8 1,74 5,6
GRW 10
HAMM pneuri (4+4) 11,5 1,74 6,0
GRW 15

Tabelul 6. Caracteristicile tehnologice ale compactoarelor (tabelul 5)

Viteza în timpul Adîncimea de compactare (în
compactării Vp, km/h corpul compactat), m
materiale de
materiale de
construcţie a
pămînturi

pămînturi construcţie a
Modelul
SR
SR

netrata

emulsie

emulsie
necoezi
coezive

tratat
te cu
ve

e cu

1 2 3 4 5 6 7
ДY-72 - pînă la 5,5 - - 0,20 0,15
ДY-73 - pînă la 8,0 - - 0,25 0,20
ДY-74 - pînă la 7,0 - - 0,25 0,20
pînă la 11,0
ДY-63 - - - 0,20 0,15
pînă la
BA-9002 - - - 0,20 0,15
11,0
ДY-65 4,0 8,0 0,25 0,30 0,25 0,15

ДY-85 3,5 6,5 0,20 0,30 0,25 -

ДY-84 3,5 6,5 0,25 0,30 0,25 0,15

ДY-49A - 3,5 - - 0,18 0,15

36/39
 BW 144 - - -
AD-2 pînă la 0,25 0,16
(BOMAG) 11,0
BOMAG pînă la pînă la
0,15 0,20 0,20 0,15
BW 16R 8,0 12,0
BOMAG 0,15
BW 164 pînă la pînă la 0,15 0,20 0,25
AC-2 8,0 12,0
BOMAG - - -
BW 184 pînă la 11 0,20 0,15
AD-2
HD 110K pînă la pînă la
0,25 0,30 0,25 0,15
(HAMM) 10,0 14,6
GRW 10 pînă la
pînă la 20 0,20 0,25 0,20 0,15
(HAMM) 14,0
GRW 15 pînă la
pînă la 20 0,25 0,30 0,25 0,15
(HAMM) 14,0

Anexa 5

Tabelul 1. Criterii de referință pentru roprietățile fizice și mecanice ale solurilor

Denumirea pământului Indicile de plasticitate a Densitatea maximă a Umeditatea optimă
pământului (Wp) pământului (γ, g/cm3) (Wo, %)
Argilă nisipoasă 1-7 2,0 12
Argilă prăfoasă 1-7 1,7 15
Argilă ușoară 7-12 1,8 17
Argilă prăfoasă 7-12 1,6 19
nisipoasă
Argilă grasă 12-17 1,6 20
Nisip 0 2,1 7
Nisip mășcat 0 2,0 8
Nisip mărunt 0 1,9 10
Nisip prăfos 0 1,9 11

37/39
 Fișa tehnologică la organizarea lucrărilor de terasamente Schema
tehnologică de efectuare a lucrărilor de aliniamente în rambleu

Mașini și mecanisme Prezentarea grafică a mașinilor la executarea lucrărilor

Componența echipei
37/37