MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUŢIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN CONSTRUCŢII

CATEDRA:,,Construcții Civile şi Industriale”

ÎNDRUMAR
METODIC
DISCIPLINA:,,TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN CONSTRUCŢII”
TEMA:,,ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC ŞI PLANULUI GENERAL DE CONSTRUCŢII”
SPECIALITATEA:2501,,CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE”

AUTOR PROFESOR DE COLEGIU

INGINER-CONSTRUCTOR V.GROSU

CHIŞINĂU 2019
 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUŢIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN CONSTRUCŢII
CATEDRA:,,Civile şi Industriale”

APROBAT:
IP CEC
DIRECTOR DE STUDII
L. Turcan
,,------„-------------------------2018

ÎNDRUMAR METODIC
DISCIPLINA: ,,TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN CONSTRUCŢII”
TEMA:,, ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC ŞI PLANULUI GENERAL DE CONSTRUCŢII”
SPECIALITATEA:2501,,CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE”

AUTOR PROFESOR DE COLEGIU

INGINER-CONSTRUCTOR V.GROSU

EXAMINAT LA ŞEDINŢA CATEDREI

PROCES VERBAL Nr. ___ din ____________
ŞEF CATEDRĂ V.GROSU
 3

CHIŞINĂU 2018

NOTĂ INTRODUCTIVĂ.
În îndrumarul de faţă sunt abordate cerinţele faţă de proiectul de curs la tema: „Elaborarea planului calendaristic şi planului general de construcţii”,
precum şi componenţa şi metodele de realizare.
Îndrumarul metodic este destinat elevilor la specialitatea: N2501 „Construcţii civile, industriale şi agricole”.
Scopul elaborării proiectului de curs constă în însuşirea şi elaborarea de către elevi a planului calendaristic şi planului general de construcţii, precum şi
metodologia de întocmire a documentaţiei tehnice de bază ce intră în componenţa PEL.
ELABORAREA PROIECTULUI DE CURS.
Elaborarea proiectului de curs constă în rezolvarea de către elevi a următoarelor sarcini: întocmirea: memoriului explicativ şi elaborarea părţii grafice.
Memoriu explicativ: a proiectului de curs se scrie de mînă, în cerneală sau pix, pe foi standard A4, la broşare trebuie să conţină următoarele puncte:
1.Foaia de titlu.
2.Sarcina proiectului.
3.Caracteristica generală a obiectului de construcţii.
4.Planul calendaristic.
Planul calendaristic (PC) pentru executarea unui obiect intră în coponenţa PEL, elaborînduse în conformitate cu desenele tehnice şi CНиП 3.01.01.85
„Organizaţia stroitelinogo proizvodstva”, determinănd durata de executare a construcţiei şi succesivitatea îndeplinirii LCM. PC elaborat corect serveşte
ca bază pentru dirijarea zilnică şi controlul despre efectuarea lucrărilor, precum şi la planificarea operativă a LCM. În timpul elaborării PC este necesar
de a ţine cont, ca termenul de construcţie a obiectului să nu depăşească termenul normativ de executare. PC indică durata necesară de îndeplinire a
lucrărilor, începînd cu verificarea terenului, pînă la lucrările de amenajare a terenului şi dare în exploatare a construcţiei finisate. La elaborarea PC este
necesar de a planifica executarea LCM cu utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului modern, întroducerii noilor tehnologii, economia maximă a
resurselor materiale şi mecanizarea complexă a proceselor.
În procesul de elaborare a PC trebuie de contribuit la efectuarea calitativă a lucrărilor cu ridicarea productivităţi muncii, totodată este necesar de luat în
vedere ca: unele procese de construcţie să fie suprapuse în timp, în aşa măsură încît o face posibilă tehnologia construcţiior şi cerinţele de securitate a
muncii, deasemenea de ţinut cont: ca în primul rînd să fie îndeplinite lucrările a căror durată de executare este maximală.
Date iniţiale la elaborarea PC a şantierului sunt:
PC centralizat de construcţii.
Normele duratei de lucru a şantierului.
Documentaţia de lucru a şantierului.
Datele cercetărilor inginereşti a terenului.
Necesitatea în maşini, mecanisme şi utilaj.
Date despre aprovizionarea cu resurse tehnico-materiale şi forţe de muncă.
PC a şantierului se analizaeză şi se elaborează în următoarea succesivitate:
 4
Analiza proiectelor tipice, cu scopul determinării metodei raţionale de executare a LCM.
Stabilirea nomenclaturii LCM.
Determinarea metodelor de executare a lucrărilor şi complexele de maşini, mecanisme şi utilaj.
Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.

Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor, cu scopul determinării duratei de executare a LCM.
Determinarea duratei de îndeplinire a proceselor şi suprapunerea lor în timp cu altele, în scopul micsorării duratei de executare a constructiei.
În baza PC elaborat corect se oformează următoarele grafice:
Graficul mişcării forţelor de muncă.
Graficul aprovizionării şi consumului de resurse materiale.
Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor.
Elaborarea graficelor se îndeplineşte în conformitate cu normativele în vigoare, respectînd cerinţele de securitate a muncii. Înainte de a începe
elaborarea PC a şantierului de construcţii se analizează documentaţia de proiect, se ia în vedere configuraţia în plan şi dimensiunile clădirii, datele
despre elementele prefabricate şi cerinţele constructive ale clădirii, se devizează clădirea în sectoare sau celule de lucru, se analizează cercetările
geologice şi hidrogeologice a şantierului de construcţii.
La elaborarea PC a şantierului este necesar de stabilit nomenclatura LCM, care cuprinde următoarele etape de executare a lucrărilor: infrastructurii,
suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
Până la elaborarea PC se determină volumele de lucru a LCM, care se calculează în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii şi normativele
în vigoare. Volumele de lucru se determină pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
În procesul de elaborare a PC este necesar de calculat necesitatea în resurse materiale, construcţii şi semifabricate, care se produce în baza datelor din
tabela: „Calculul volumelor de lucru”, în conformitate cu Indicatoarele de Norme de Deviz şi CHuП IV-2-82 ”Rashod materialov”.
În timpul elaborării PC a şantierului este necesar de stabilit metoda de executare a LCM, deci în condiţii moderne de organizare a lucrărilor, cea mai
efectivă metodă se consideră în flux, dînd posibilitatea combinării maxime a lucrărilor, micşorării duratei de executare a lucrărilor, utilizării maşinelor,
mecanismelor şi utilajului modernizat, întroducerii tehnologiilor performante, precum şi automatizarea maximă a proceselor.
5.Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj.
Etapa iniţială de stabilire a nomenclaturii LCM, constă în studierea profundă a părţii arhitecturale şi de costrucţii a proiectului, determinării metodelor
optimale de organizare şi executare a lucrărilor, gradului de detaliere a proceselor, tipurilor de lucrări îndeplinite mecanisat sau manual, stabilirea
succesivităţii lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
6.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.
Determinarea volumelor de lucru la executarea LCM constituie etapa de bază la elaborarea planului calendaristic, care se produce în conformitate cu
desenele de arhitectură şi construcţii, respectând succesivitatea lucrărilor, conform nomenclaturii şi unitatăţii de măsură a fiecărei operaţii stabilite în
baza‫ ׃‬Indicatoarelor de Norme de Deviz.
Calculul volumelor de lucru la elaborarea PC se îndeplineşte pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
Tabela 1:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”.
Unitatea
№ Denumirea lucrărilor Volumul Metode şi formule
de
de lucru de calcul
măsură

1 2
1 2
Defrișarea stratului vegetal cu
buldozerul.
1.
Scoaterea stratului fertil cu
buldozerul.
5
3 4 5
Lucrările infrastructurii clădirii.
3 4 5
m² Defrișarea stratului vegetal cu buldozerul constă în determinarea arii unei suprafeţe, dimensiunile
căreia sunt mai mari decât dimensiunile în axă a construcţiei cu 5÷10m.
An.t.=Lt.•Bt.(m2), unde: Lt. Bt.-respectiv: lungimea sau lăţimea terenului(m).
m³ Stratul fertil cu grosimea de 25÷50cm, se scoate de pe suprafaţa terenului natural nivelat cu
ajutorul buldozerului, depozitându-se în haldă. Solul fertil va fi folosit la lucrările de amenanjare
a terenului. Volumul de lucru se determină prin produsul dintre aria suprafeţei nivelate la
grosimea stratului.
Vs.f.=An.t.•hs.f.(m3), unde:
An.t.–aria suprafeţei nivelate a terenului (m²).

2. Excavarea gropii sau
tranşeului de fundare cu
ajutorul excavatorului ciclic
cu cupa: directă/inversă cu:
V =... (m3).
6
hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).
m³ ‹Groapă sau tranşeu de fundare cu pereţi înclinaţi.
•Volumul excavării se compune din volumul gropii de fundare şi volumul întrării în groapă.
Vex.=Vg.f.+Vi.g. (m3).
•Volumul gropii sau tranşeului de fundare.
Vg.f.=(hex./4)(a+c)(b+d)(m3), unde:
a,b,c,d-respectiv:lăţimea şi lungimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
a=B+bf.+2•(0.5÷0.8)(m), unde:
c= a+2•m•hex. (m), unde:
b= L+bf.+2•(0,5÷0,8) (m), unde:.
d= b+2•m•hex.(m), unde:
 7

B;L–-respectiv:lăţimea şi lungimea în axă a clădirii(m).

bf.- poziţionarea fundaţiei respective(m).
m –panta taluzului din CНuП III-8-76.
Sol: argilă nisipoasă h≤1(m) m=0,25; h>1(m) m=0,5.
hex.–adîncimea de excavare (m).
hex.=hfun.–(hc.p.+hs.f.)(m), unde:
hc.p.–cota pereului (m).
hs.f.–grosimea stratului fertil scos(m).
•Intrarea în groapa de fundare.
•Lungimea intrării în groapă depinde de adîncimea excavării.
Li.g.=hex./i (m), unde:
i–înclinaţia intrării în groapă 10÷15%, în număr 0.1÷0.15.

•Lăţimea intrării în groapă depinde de tipul mijlocului de transport utilizat, conform CHиП
lăţimea intrării în groapă în partea inferioară este de: Bi.g.inf.=3.5÷5(m)
•Volumul intrării în groapa de fundare.
Vi.g.=(A1+A2)•Li.g./2.(m3), unde:
A1=0,-aria liniei.
A2=(Bi.g.inf.+Bi.g.sup.) •hi.g/.2(m2).
Bi.g.sup.=Bi.g.inf.+2•m•hex.(m).
•Groapă sau tranşee de fundare cu pereţi verticali.

3. Prelucrarea manuală a solului.
4. Executarea stratului suport
din: nisip, piatră spartă,
pietriş, sau beton sub fundaţii.
5. Montarea şi executarea
elemen-telor infrastructurii
clădirii‫׃‬
•fundaţii monolite:
-cofrarea şi decofrarea
-armarea
-betonarea.
8
Vgr. sau tr.=Lgr.•Bgr.•hex.(m3), unde:
Lgr., Bgr., hex.–respectiv: lungimea, lăţimea şi adîncimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
m³ Prelucrarea manuală a solului constă în executarea unui şanţ sub talpa fundaţiei cu o adâncime de
100÷150 mm, iar dimensiunele în plan a lui sunt mai mari cu 100mm decăt dimensiunile tălpii
de fundare.
Volumul prelucrării manuale se determină după releţiile:
Vp.m.=Vex.mec.•0,03(m³), unde:
Vex.mec.-volumul prelucrării mecanizate a solului(m3), vezi poziţia 2.
m³ În şanţul săpat manual se distribueşte: nisip, piatră spartă sau pietriş, jucînd rolul de strat suport
sub fundaţii, volumul căruia este egal cu volumul prelucrării manuale.
Vs.s.f. =Vp.m.(m³).
Calculul suprafeţei de cofrare, decofrare a fundaţiilor se stabileşte în baza sumei ariilor reale a
m2 tuturor suprafeţelor cofrate.
kg Determinarea volumului de lucru la armarea fundaţiilor se determină după desenele tehnice, în
funcţie de diametrele armăturilor utilizate sau constuctiv pentru fundaţia:
Continue: la 1m3 de beton se folosesc 66,0; 101,0kg.
Izolată‫ ׃‬la 1m3 de beton se folosesc 58kg pentru Vfun.≤3m3 şi 39kg pentru Vfun.3÷5m3.
m3 Volumul de lucru a executării fundaţiei monolite se determină conform volumului de beton pus
în operă.
Fundaţie continue sau radier general:
Vf.=Lf..•Bf.•hf.(m3), unde:
Lf., Bf., hf. –respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea fundaţiei sau radierului general(m).
Fundaţie izolată:
Vf.=Vbaz.+Vpah.-Vgol.=Lb.•Bb.•hb.+Lp.•Bp.•hp.-(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai•.As.)(m3).
Vbaz.,Vpah., Vgol.–respectiv: volumul bazei, paharului şi golului paharului de fundaţie(m³).
hp.-adîncimea golului paharului de fundaţie (m).
hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
Ai.; As.–respectiv: aria golului paharului fundaţiei în partea inferioară şi superioară(m2).
 9

•elemente monolite:stîlpi, Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei
grinzi, pereţi, diafragme, scări, m2 ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
planşee: Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se determină după desenele
-cofrarea şi decofrarea kg tehnice în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
Mtot.=mm.l.•Larm.(kq), unde:
-armarea mm.l.-masa unui metru liniar:Ø6mm-0,222kq; Ø16mm-1,580kq; Ø3mm-0,057kq;
Ø8mm- 0,395kq; Ø18mm-2,000kq; Ø4mm-0,100kq;
Ø10mm-0,616kq; Ø20mm-2,470kq; Ø5mm-0,154kq.
Ø12mm-0,888kq; Ø22mm-2,980kq;
Ø14mm-1,210kq; Ø24mm-3,550kq;
Larm.- lungimea barei drepte(m)
Larm. = Lb.a.+0.41h•n+13Ø-lungimea barei fasonate(m), h;n-înălţimea şi numărul încovoierilor.
Diametrul barelor de armatură a scheletului monolit , conform NCM F.03.02-05,,PCPZ”, la:
Numărul de bare a armăturii longitudinale de clasa AIII a clădirii cu 1-12 nivele; seismicitatea:
Nivelul 6grade 7grade 8grade 9grade
N, N-1 4 Ø12 4 Ø14 4 Ø16 4 Ø18
N-2, N-3 4 Ø14 4 Ø16 4 Ø18 4 Ø20
Stîpi: N-4, N-5 4Ø16 4 Ø18 4 Ø20 4 Ø22
N-6, N-7 4 Ø18 4 Ø20 4 Ø22
N-8, N-9 4 Ø20 4 Ø22
N-10, N-11 4 Ø22
Interaxul armăturii transversale 12d;15d, la carcase Interaxul armăturii transversale 15d; 20d, la carcase
legate, d-diametrul barelor longitudinale. sudate, d-diametrul barelor longitudinale.
Interaxul armăturii transversale 200mm pe sectoare de 60cm în ambele direcţii de la nodurile cadrului
şi 10cm, dacă armătura e protejată de zidărie numai pe o faţă.
Grinzi: 4Ø12mm AIII 4Ø14mm AIII 4Ø16 mm AIII
Ø6mm pasul 200mmAI. Ø6mm pasu l 00mmAI. Ø6mm pasul 200mAI
Constructiv la:
Pereţi sau diafragme de rigiditate cu б=150mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 85kg
б=200mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 204kg.
Scări sau planşee: la 1m de beton se folosesc pînă la 77,6; 82,0kg.
3

m3 Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton

pus în operă.
-betonarea. Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:
Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).

•blocuri talpă de fundare cu
V=...(m3).
•blocuri perete de fundare cu
V=...(m3).
•sectoare monolite:
-cofrarea şi decofrarea
-armarea
-betonarea.
•panouri de soclu cu V=...(m3)
-sudarea pieselor înglobate.
-protecţia anticorozivă a
pieselor
-monolitizarea rosturilor.
•stîlpi cu V=...(m3) la CES
-monolitizarea nodurilor între m3
stîlp şi fundaţie. buc.
•rigle cu V=...(m )3
ml
-sudarea pieselor înglobate
m3
-monolitizarea nodurilor.
•odihna şi rampa scării cu
V=...(m3)
-sudarea pieselor înglobate
între odihnă şi rampă scării
-protecţia anticorozivă a
pieselor sudate
-monolitizarea rosturilor între
odihnă şi rampa scării.
•panouri de planşeu de subsol
10
Calculul volumelor de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:
buc. specificarea elementelor din beton armat.
buc.
m2
kg La 1m3 de beton se folosesc 66kg de armătură.
m3 Vb.s.m.=Ls.m.•Bs.m.•бs.m.(m3).
buc.
ml. Lr.s.tot.=Lr.s.p.s.•Np.s.(ml).
Lr.s.p.s.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.s.=2,2ml p/u L=6m.
m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a piesilor sudate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
m3 Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
buc.
Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai.As.)–Ls.Bs.hî.s.(m3).
Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
Volumul de beton se determină din considerentele, că la monolitizarea nodurilor unei rigle se
folosesc 0,0943m3
buc.
ml Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); L r.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a pieselor sudate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
m3
Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3), unde‫׃‬
Lrost.-lungimea rostului dintre odihna şi rampa scării(m).
Brost.-lăţimea rostului, fiind egală cu înăţimea odihnei scării(m).
бrost.–grosimea rostului fiind egal cu 0,02m.
 11
cu V =...(m )
3
buc.
-sudarea pieselor înglobate
ml
sau musteţelor de armătură
Lr.s.tot.=Lr.s.p.•Np.(ml).
Clădiri civile: Lr.s.p.=0,6ml.
-protecţia anticorozivă a m2 Clădiri industriale: Lr.s.p.=0,3ml p/u L=6m. Lr.s.p.=0,45ml p/u L=12 m.
pieselor Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
-monolitizarea rosturilor între m3
panouri. Vbet.=Lrost.• Brost.•бrost. (m3), unde:
buc Lrost.;Brost.;бrost.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea rostului(m).
•grinzi de fundare cu V=... ml
(m3)
-sudarea pieselor înglobate m2
-protecţia anticorozivă a Lr.s.tot.=Lr.s.g.f.•Ng.f.(ml); Lr.s.g.f.=1,0ml.
piesilor sudate. Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.

6. Executarea hidroizolaţiei: Volumul de lucru a hidroizolaţiei orizontale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor
•orizontale cu: superioare a elementelor: fundaţiilor, grinzelor de fundare, panourilor de soclu, etc.
-mortar de ciment. m² Ah.o.=ΣLs.s.•Bs.s. (m²), unde:
Ls.s., Bs.s.-respectiv: lungimea, lăţimea în partea superioară a fundaţiei, grinzelor de fundare,
panourilor de soclu, etc.(m).
•verticale cu:
-mastic de bitum
m² Volumul de lucru a hidroizolaţiei verticale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor
-material în rulou,
verticale a pereţilor fundaţiei, fundaţiilor sau pereţilor subsolului, panourilor de soclu, etc.
etc.
Ah.v.=ΣLs.v.•Hs.v.(m²), unde:
Ls.v., Hs.v.–respectiv: lungimea şi înălţimea suprafeţei verticale a elementelor(m).

Umplerea tempanelor între
fundații cu buldozerul.
m³
Volumul de lucru la astuparea gropii sau tranşeului de fundare se determină:
‹Clădiri civile fără subsol:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vf.p.+Vs.s.p.)/K(m³), unde:
Vex.–volumul exavării mecanizate(m³).
Vp.m.–volumul prelucrării manuale(m³).

7. Compactarea solului pe
straturi cu:
-placa vibratoare
-compactorul remorcat.
8. Montarea şi executarea
elemen-telor suprastructurii
clădirii:
•elemente monolite:stîlpi,
12
Vs.s.f.–volumul stratului suport sub fundaţie(m³).
Vfun.–volumul fundaţiei(m³).
Vf.p.=Nel.•Vel.(m3), unde:
Vel.–volumul unui element (m³).
Nel.–numărul de elemente (buc).
Vs.s.p.–volumul stratului suport sub pardoseli (m³).
Vs.s.p.=Apar.•hs.f.(m3), unde:
Apard.–aria pardoselilor la perter (m³).
hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).
K–coeficient ce ţine cont de afînarea solului, primit 1.05.
‹Clădiri cu subsol:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vsub.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:
Vsub.–volumul subsolului clădirii, determinat după dimensiunele extremităţilor pereţilor
exteriori(m³).
Vsub=Lsub.•Bsub.•(hc.f. – hc.p..)(m3).
‹Clădiri industriale parter sau etajate cu schelet:
Va.g.sau t.= (Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vtot.fun.-Vtot.g.f.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vfun.-Vtot.g.f.-Vtot.st.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:
Vtot. fun.-Vfun. •Nfun.(m3).
Vtot.g.f.=Ng.f.•Vg.f.(m³), unde:
Vtot.st.=Nst.•Vst.i.(m3), unde:
Vg.f.–volumul grinzei de fundare (m³).
Ng.f.; Vg.f.–respectiv: numărul de grinzi şi volumul unei grinzi de fundare (buc, m3).
Nst.; Vst.-respectiv: numărul de stîlpi şi volumul unui stîlp la nivelul infrastructurii(buc, m3).
Solul se compactează pe straturi cu grosimea de 25÷50cm, volumul de lucru este egal cu
volumul de pămînt turnat în umplutură, deci:
Vast.g.sau t.=Vcomp.(m3).
m3
Lucrările suprastructurii clădirii.

grinzi, pereţi, diafragme, scări,
planşee:
-cofrarea şi decofrarea
-armarea
-betonarea.
•stîlpi cu V = ...(m3)
-sudarea pieselor între stîlpi
CES
-monolitizarea nodurilor.
•grinzi de rulare cu V =...
(m3)
-sudarea grinzilor de rulare cu
stîlpul
-protecţia anticorozivă
-monolitizarea nodurilor între
grinda de rulare şi stîlp.
ri •rigle cu V = ... (m3)
-sudarea pieselor înglobate
între riglă şi stîlp
-monolitizarea nodurilor.
13
Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei
m2 ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
kg Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se se determină după desenele
tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton
m 3
pus în operă.
Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:
Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
Calculul volumului de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:
buc. specificarea elementelor din armat.
Lr.s.tot. = Lr.s.s.•Ns.(ml); Lr.s.s.=1,5ml.
ml Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+ √Ai.As.)– Ls.Bs.hî.s.(m3).
hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
m3
buc. Lr.s.tot.=Lr.s.g.r.•Ng.r.(ml); Lr.s.g.r.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.g.r.=2,6m p/u L=12m.
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
ml
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0.15÷0.2m.
m2
Volumul de beton se ia din considerentele că la o grindă de rulare se folosesc 0,03m3.
m3 Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
Volumul de beton se determină din considerentele că la o riglă se folosesc 0,0943m3.
buc.
ml
m3
 14
•grinzi sau ferme de acoperiş, buc.
ferme pană cu V = ... (m3)
-sudarea pieselor înglobate ml
înt grinzi, ferme şi stîlpi Lr.s.tot.=Lr.s.g. sau f.•Ng.sau f.(ml).
Lr.s.g.12=0,72ml Lr.s.f.18=1,0ml.
Lr.s.g.18=1,02 ml. Lr.s.f.24=1,2ml.
Lr.s.g.p.12=0,8ml L r.s.f.30=1,4ml.
Lr.s.f.p.12=1,0ml.
-protecţia anticorozivă. m2
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
•panouri de planşeu, acoperiş,
buc.
luminator cu M = ...(t)
-sudarea piesilor înglobate
ml
L r.s.tot.=L r.s.p.p.sau a.•Np.p.sau a.(ml).
Clădiri civile‫ ׃‬Lr.s.p.p.sau a.=0,6ml.
-protecţia anticorozivă m2 Clădiri industriale‫ ׃‬Lr.s.p.a.=0,3ml p/u L=6m; Lr.s.p.a=0,45m p/u L=12m.
-monolitizarea rosturilor. m3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
Vbet. =Lrost.•Brost.•бhrost.(m3).
•panouri de pereţi: exteriori,
interiori, dispărţitori, buc.
luminătoare, colţ, etc. cu
V = ... (m3) ml
-sudarea pieselor înglobate
Lr.s.tot. = Lr.s.p.p.•Np.p.(ml).
Clădiri civile‫׃‬Lr.s.p.p.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.p.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.p.d=1,2ml.
m2
Clădiri industriale‫ ׃‬Lr.s.p.p.=0,64ml p/u L=6m; Lr.s.p.p.=1,0ml p/u L=12m; Lr.s.p.c.=0.8ml.
-protecţia anticorozivă m3
-monolitizarea rosturilor. Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
buc.
•cadrul porţii:
buc
-stîlpi cu V = ... (m3)
-grinda de legătură cu
V=... (m3) ml
-sudarea pieselor înglobate
între stîlp şi grindă m3 Lr.s.tot =Lr.s.g.•Ng.(ml).
-monolitizarea nodurilor între Lr.s.g.=0.8ml.
stîlp şi grindă. m2 Volumul de beton la monolitizarea unei grinzi de legătură constituie0,0551 ‫׃‬m3
 15
•portă din lemn sau metal. m 2

•ferestre metalice m2 Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei reale a ferestrelor şi luminătoarelor
•luminătoare metalice metalice, vezi tabela 3.
-sudarea ferestrelor şi ml.
luminătoarelor metalice m2 Lr.s.f.sau l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.fsau l.=3,0ml p/u L=12m.
-protecţia anticorozivă. t Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
•construcţii metalice: stîlpi, Conform masei reale a fiecărei construcţii metalice.
ferme, contravîntuiri, etc. ml. Mtot.=mel.•Nel.(t).
-sudarea construcţiilor m2 Lr.s.tot.=Lr.s.el.•Nel.(ml); Lr.s.el.=3,2÷3,6ml.
metallice.
-protecţia anticorozivă. t
•cadrele metalice a ml
luminătoarelor Masa unei cadru metalic a luminătorului m≈0,5(t).
-sudarea cadrelor metalice a m 2
Lr.s.l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.l.=3,0ml p/u L=12 m.
luminătoarelor
-protecţia anticorozivă. buc. Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
•odihna şi rampa scării cu
V=... (m3) ml
-sudarea pieselor înglobate m2
între odihnă şi rampa scării m3 Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); Lr.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
-protecţia anticorozivă
-monolitizarea rosturilor între kg
odihnă şi rampa scării. Vbet.=Lrost.•xBrost.•бrost.(m3).
•balustrada scării ml Mb.=Ab.•20(kg), unde:
m2 Ab.=Lb.•Hb.(m2).
-sudarea pieselor înglobate Lr.s.tot.= Lr.s.b.•Nb.(ml); Lr.s.b.=0,3(ml).
-protecţia anticorozive. buc. Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde: Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2(m).
•cabine sanitaro-tehnice cu ml
V=... (m3) m2
-sudarea pieselor înglobate Lr.s.tot.=Lr.s.c.s.-t.• Nc.s.t.(ml); Lr.s.c.s.-t.=0,8ml.
-protecţia anticorozivă a m 3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
pieselor buc.
-monolitizarea rosturilor. m3 Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
•blocuri şi guri de ventilare buc.
-monolitizarea rosturilor. ml
•cabina ascensorului m2
-sudarea pieselor înglobate m3
 16
-protecţia anticorozivă buc. Lr.s.c.a.=1,2ml.
-monolitizarea rosturilor. ml.
•plăci de lodjii cu V=...(m3) m2
-sudarea pieselor înglobate m3
-protecţia anticorozivă Lr.s.p.l.=0,3ml.
kg
-monolitizarea rosturilor.
•elemente metalice de ml
Me.î.b.=Ae.î.b.•20(kg), unde:
îngrădire a balcoanelor m2
Ae.î.b.-aria proiecţiei verticale a tuturor elementelor de îngrădire a balcoanelor(m2).
-sudarea pieselor înglobate m3
Lr.s.tot.=Lr.s.e.î.b.•Ne.î.b.(ml); Lr.s.e.î.b.=0,3ml.
-protecţia anticorozivă buc.
-monolitizarea rosturilor.
•copertina sau cornişa, V=... ml
(m3) m3
-sudarea pieselor înglobate
-monolitizarea rosturilor. Lr.s.c.=0,5ml.
•etanşarea rosturilor între Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
panourile de pereţi‫׃‬ ml
Calculul constă în determinarea lungimii rosturilor verticale şi orinzontale între panourile de
-verticale
pereţi la faţadă.
-orizontale. ml
•executarea treptelor
Volumul de lucru la executarea treptelor se calculă la metru liniar de treaptă.
exterioare din beton.
•zidăria din cărămidă după
Calculul volumului de zidăriei se determină prin produsul dintre aria peretelui fără goluri, către
rostuire la pereţi exteriori cu: m3
grosime, se produce în tabelă aparte, vezi tabela 2.
-H<4m
Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³), unde:
-H≥4m.
Lp.,Bp., δper.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea peretelui (m).
•zidăria din cărămidă sub
Agol.–aria golului de: fereastră, uşă sau poartă,etc.(m2).
tencuială la pereţi interi cu: m3
-H<4m
-H≥4m.
•zidăria din cărămidă sub
tencuială la pereţi exteriori,
interiori la umpluturi de m3
carcase cu: -H<4m 1m3~2.82kg A-I 4mm.
-H≥4m.
•zidăria din cărămidă sub ten-
Aria pereţilor dispărţitori se determină prin produsul dintre lungimea peretelui la înălţime, fără
cuială la pereţi dispărţitori
goluri.
 17
armaţi cu: m 2
Ap.d.=Lp.d.· hp.d.Agol.(m²), unde:
-б 120mm: -H<4m Lp.d., hp.d.–respectiv: lungimea, înălţimea peretelui dispărţitor (m2).
-H≥4m. Agol.–aria golului de: fereastră, uşă, etc.(m2). 100m2=90kg A-I.
-б 65mm: -H<4m Calculul volumelor de lucru la executarea zidăriei pereţilor dispărţitori se produce în tabelă
-H≥4m. m2 aparte, vezi tabela 2.
•zidăria pereţilor dispărţitori 100m2=13kg A-I.
din plăci de ipsos cu б80,
б100mm. m2
•zidăria pereţilor dispărţitori Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţelor feţelor pereţilor dispărţitori.
din plăci de ghips-carton
б12.5mm.
•zidărie din blocuri de calcar m3
lacustru la pereţi exteriori
după rostuire cu: -H<4m
-H≥4m.
•zidărie din blocuri de calcar
lacustru sub tencuială la pereţi m3
exteriori, interiori sub
buc.
tencuială cu: -H<4m
-H≥4m.
•bu iandrugi cu V =...(m3).
•montarea şi demontarea sche-
lelor pentru executarea: m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei orizontale ocupată de schelă.
-zidăriei pereţilor sau finisarea
Asch.=Lsch.• Bsch.(m2 ).
interioară m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei faţadei acoperită de schelă.
-izolarea termică a pereţilor
Asch.=Lsch.• Hsch.(m2 ).
exteriori sau la finisarea faţa-
delor cu h≤30m. m3
Volumul de lucru se determină în baza necesităţii de mortar.
•prepararea mortarului:
-şantier
-centralizat.
9. Executarea acoperişului de Volumul de lucru la executarea acoperişurilor se determină după aria totală a suprafeţei
învelitorii acoperişului.
tip:
Aria acoperişului de tip terasă se determină prin produsul dintre proiecţia orizontală a suprafeţei
straturilor acoperişului la coeficientul: ,,K” ce ţine cont de înclinaţie:
1:12 1.01 1:5 1.077
1:10 1.014 1:4 1.118
 18
1:8 1.02 1:3 1,2
1:6 1.0.54 1:2 1.41

»Terasă:
•amorsarea suprafeţei pentru
aplicarea stratului de difuzie.
•strat de difuzie a vaporilor.
•bariera contra vapori din
mastic bituminos; ruberoid pe
mastic sau linocrom,etc.
•strat termoizolant din
materiale în formă de plăci.
•strat termoizolant din: zgură
cheramzit, cu б...mm.
•strat de egalizare din mortar
de ciment, etc., cu б...mm.
•strat hidroizolant din
ruberoid pe mastic sau
linocrom, etc.
•racordarea hidroizolaţiei pe
straturile de străpungere.
•strat de protecţie.
•finisarea cu foi zincate a
aticului.
m² Aa.a.s=Ap.o.•K(m2) ,unde: Sp.o.-proiecţia orizontală a acoperişului (m²).
m²
As.d.v.= Ap.o.•K(m2).
m² Ab.c.v.=Ap.o.•K(m2).
m2
As.t.p.= Ap.o.•K(m2).
m3
Vs.t.z.sau c.=Ap.o.•б(m3), unde:
б-grosimea stratului de zgură sau cheramzit (m).
m²
As.e.m.= Ap.o.•K(m2).
m2
As.h.=Ap.o.•K•N(m 2), unde:
N-numărul de rînduri încleiate a stratului hidroizolat (buc).
buc.
Se determină în conformitate cu numărul gurilor de scurgere şi canalelor de ventilare, prin
sumarea lor.
m2
As.p. = Ap.o.•K(m2).
ml. Volumul de finisare a aticului cu foi este egal cu lungimea aticului măsurată pe perimetru.
L f.a.=2(La.+Ba.)(ml);
La.; Ba.–respectiv: lungimea, lăţimea aticului (m).

»Şarpantă
•executarea şarpantei.
•executarea asterialei.
•executarea lucarnelor.
•strat hidroizolant din folie
polimerică.
Volumul de lucru a învelitorilor de tip şarpantă se determină în baza sumei suprafeţelor pantelor,
m²
adăugînd la lungimea reală a pantei 0.7m.
m²
Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).
buc.
Aast.=∑Apan.+∑Apan.luc.(m2).
Determinarea numărului de lucarne.
m²

•executarea învelitorii din:
ţiglă olane, foi de ardezie,
ţiglă metalică, tablă plană, etc.
•asamblarea jgheaburilor
•asamblarea burlanelor.
10. Asamblarea confecţiilor de
tîmplărie:
•uşi din lemn.
•ferestre din lemn.
•uşi din metal.
•ferestre din metal.
•uşi din profil de PVC.
•brooască aplicată sistem
Yale.
•ferestre din profil de PVC.
•vitrine din profil de oţel sau
PVC.
•platbandă la uşi din lemn sau
profil de PVC.
•pervaz la ferestre din lemn
sau profil de PVC.
•glafuri la ferestre din lemn
sau profil de PVC.
•finisarea glafurilor la ferestre
cu foi zincate.
11. Gemuirea blocurilor de:
•uşă
•fereastră
19
As.hid.=Aînv.(m ).
2
Aînv.=∑Apan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).
m2 ΣApan-suma suprafeţelor pantelor învelitorii(m2).
∑Apan.luc.-suma suprafeţelor pantelor lucarnei(m2).
ml ∑Agur.vent.; ∑Acoş. fum-suma suprafeţelor gurilor de ventilare, coş de fum(m2).
ml Ljg.=Pstr.(ml); Pstr.-perimetrul streşinei(m).
Constă în determinarea sumei înălţimii tuturor burlanelor.
Aria suprafeţei de asamblare a confecţiilor din tîmplărie, metal sau profil de aluminiu se
m2
determină prin produsul dintre înălţime la lăţime, măsurate pe partea exterioară a tocului, la
m2
numărul de confecţii de acelaş tip.
m2
Ac.t.=Ht.•Bt.•Nc.(m2).
m2
Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
m2
buc
m2
m2
ml
Lplat.u.l.=Pu.l.•1,05=(2Hu.+Bu.)•1,05(ml); Lper.u.p.a.=Pu.p.a.(ml).
ml
Lplat.u.l.=Su.l.•6,6(ml)
Lplat.f.l.=Pf.l.•1,05=2(Hf.l.+Bf.l.)•1,05(ml); Lper.f.p.a..=Pf.p.a.=2(Hf.p.a.+Bf.p.a.)(ml).
ml
Lper.f.l.=Sf.l.•5,87(ml).
Lgl.f.l.=Lgl.f.p.a.=Btoc.f.l.sau.p.a.(ml).
ml
Lf.g.f.z.=Btoc.f.(ml).
Lucrările de finisare a clădirii.
Volumul de lucru la gemuirea blocurilor de fereastră se determină după aria suprafeţei reale a
tocului iar vitrinele, luminătoarele, uşile,etc. gemuite conform ariei suprafeţei reale a sticlei,
luînd în vedere în cîte rinduri este fiecare confecţie gemuită, precum şi numărul confecţiilor

•vitrină
•luminător.
12. Finisarea suprafeţelor
exterioare şi interioare a
construcţiei:
•prepararea mortarului.
•amorsarea pereților fațadei.
•amorsarea pereților fațadei
cu grund de cuarț ,,Gleta,,.
•izolarea termică a pereţilor
exteriori cu plăci din
polistiren expandat.
•tencuială interioară executată
manual cu:
-б 2cm
-б 2,5cm.
•tencuială exterioară
executată manual cu:
-б 2,5cm
-б 3,0cm.
•tencuială exterioară cu
,,TINC” de 2-3mm, manuală.
•tencuială exterioară
decorativă la faţade executate
manual.
•tencuiala glafurilor
•gletuirea interioară cu
б5mm, executată manual la
tavane cu amestec uscat.
•gletuirea interioară cu
б5mm, executată manual la
pereţi cu amestec uscat.
•amorsă la pereții interiori și
20
m 2
gemuite de acelaş tip.
Ag.=At.sau s.•Nr.•Nc.(m2)
At.saus.-aria tocului sau sticlei confecţiei gemuite(m2).
Nr.-numărul rîndurilor de sticlă a confecţiei(buc.).
Nc.-numărul de confecţii gemuite de acelaş tip(buc.).
Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
m3
m² Volumul de lucru la amorsarea pereților fațadei cu amorsă Supraton Extra se realizează în trei
aplicații.
m² Volumul de lucru la amorsarea pereților fațadei cu grund de cuarț ,,Gleta,, se realizează într-o
aplicație.
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei izolate.
m2
Volumul de lucru la tencuirea sau gletuirea suprafeţelor se determină pe‫ ׃‬faţade, încăperi,
apartamente sau etaje aparte: prin produsul dintre lungime la înălţime; perimetrul încăperii la
înălţime, eliminînd aria suprafeţei golurilor de: uşă, fereastră, poartă, vitrină,etc. adăugînd aria
m2
glafurilor.
m2
Aten.=Pînc.•Hînc.–Agol.+Aglaf. (m2).
Aglaf.=Pgol.f.• (бper.–бtoc.)•Nf./2+Pgol.u.•(бper.-бtoc.)•Nu./2=2(Hf.+Bf)•(бper.-бtoc.)× ×Nf./2
+(2Hu.+ Bu.)•(бper.-бtoc.)•Nu./2 (m2).
m2
Pînc.-perimetrul încăperii(m).
Hînc.–înălţimea încăperii(m).
Agol.–aria golului(m²).
m2
A.glaf.–aria glafului(m2).
δper., δtoc.–respectiv: grosimea peretelui şi tocului(m).
m2
Pgol.f; Pgol.u.-respectiv: perimetrul golului de fereastră sau uşă(m).
ml
Hf.;Hu.;Bf.;Bu.-respectiv: înălţimea şi lăţimea golului de fereastră sau uşă(m).
Nu.sau f.-numărul de confecţii de tîmplărie de acelaş tip: uşi sau ferestre(buc.).
Determinarea ariei tencuelei rampei şi odihnei scării se determină după proiecţia orizontală la
m2
fiecare etaj.
Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 4.
m2
Volumul de lucru la amorsarea pereților interiori se realizează în trei aplicații, la tavan în două
 21
la tavan. m 2
aplicații.
•gletuirea interioară la tavan și
pereţi cu б1,0mm ,,Eurofin,, m2
executată manual.
•gletuirea interioară la tavan și m2 Volumul de lucru la placarea suprafeţelor se determină după aria real placată, în tabelă
pereţi cu б 0,5mm ,,Meșterul aparte,vezi tabela 4.
Manole,, executată manual. m2
•placarea pereţilor cu plăci
ghips-carton cu б12,5mm. m2
•tavane suspendate din
ghips-carton cu б 9,5mm m2
sau ,,Armstrong”.
•placaje din faianţă smălţuită
la pereţi. m2
•placaje la pereţii exteriori a
faţadelor sau soclului cu plăci
din materiale naturale.
m2
•placaje din plăci de gresie
glazurate aplicate în: -interior
m2
-exterior.
•placaje cu diferite
materiale: plăci din lemn, m2
lambriu, etc.
•zugrăveli simple cu lapte de m2
Volumul de lucru la zugrăvirea sau vopsirea suprafeţelor se determină după aria reală a
var.
suprafeţei pereţilor fără goluri; la elementele prefabricate în baza ariei suprafeţelor, la panouri de
•vopsitorii la interior și
acoperiş cu nervuri aria se înmulţeşte la K=1,6; la ferme sau grinzi de acoperiş se determină
exterior cu vopsea decorativă m2
după aria proiecţiei verticale a unei părţi fără a scoate golurile; în tabelă aparte, vezi tabela 4.
structurată ,,Flexodecor,,

•vopsitorii obişnuite interioare

sau exterioare la pereţi sau
tavan cu vopsea în soluţie
apoasă executate:
-manual pe: glet; tencuială. m2
-mecanizat pe: glet; tencuială.
Volumul de lucru la vopsirea tîmplăriei, se determină prin produsul ariei suprafeţei confecţiei la
coeficientul de trecere ,,K”.

•vopsitorii cu vopsele de
email la confecţii de tîmplărie‫׃‬
-lemn
-metal.
•vopsitorii la balustrade.
•vopsitorii la construcţii
metalice ale halelor
industriale.
•vopsitorii cu vopsele sau
lacuri la pardoseli din lemn.
•tapetarea suprafeţelor.
13. Executarea stratului suport din‫׃‬
•piatră spartă б...mm.
•mortar de ciment cu б...mm.
•plăci fibrolemnoase lipite pe
bitum sau aşezate pe nisip.
•vată minerală cu б...mm.
•dale prefabricate din
fibrobeton.
•beton monolit cu б...mm.
•polisterolbetont cu б...mm.
•şapă autonivelantă din ipsos
б30mm.
•polistiren extrudat.
•hidroizolant întru-n strat din
ruberoid sau linocrom.
•dale prefabricate din
fibrobeton.
•cheramzit, etc.
sub pardoseli.
22
Clădiri civile: Ferestre sau Vitrine K=2,8; Uşi K=2,7.
Clădiri industriale: Ferestre sau Luminătoare K=2,1; Uşi sau Porţi K=2,4.
m2 Volumul de lucru se redă în tabelă aparte, vezi tabela 5.
m2
Se determină prin suma arilor proiecţiilor verticale a suprafeţelor balustradelor.
Ap.v.b.=Lb.•Bb.•Nb.(m2).
m2
În baza masei proprii.
Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.
t Avop.pard.=Av.pard.+Av.plin.(m2), unde:
Av.par.–aria vopsită a pardoselei(m²).
m2 Av.plin.–aria vopsită a plintei(m²).
m2 Av.plin. constituie 10% din aria pardoselei.
Av.plin.=Sv.pard.•0,1(m2).
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei tapetate, vezi tabela 4.
Volumul de lucru la executarea stratului suport sub pardoseli se determină în baza ariei reale a
m² suprafeţei: căpătată prin diferenţa dinrte aria încăperii şi suprafaţa dezlocuită de construcţii, iar
m² la stratul suport din beton, după volum: căpătat prin produsul dintre aria stratului suport către
grosime, în tabelă aparte, vezi tabela 6.
m2 As.s.p.=As.r.p.=As.î.-As.d.(m2).
m2
m2
m3 Vs.s.bet.=As.s.p.•бs.b.(m3).
m3
m2
m2
m2
m2
m3
 23
14. Executarea pardoselelor: Volumul de lucru la executarea pardoselei se determină după aria suprafeţei reale: din aria
•laminat m² suprafeţei încăperii se înlătură aria suprafeţei dezlocuite de construcţii: stîlpi, pereţi, cămine,
-fixarea plintei din lemn ml. etc. în tabelă aparte, vezi tabela 6.
-lăcuirea plintei din lemn. m2 As.p.=As.î.-As.d.(m2).
•parchet de stejar m2 Lungimea reală de asamblare a plintei se determină:
-fixarea plintei din lemn ml Lpl.=Sîn.•K (ml), unde:
-ceruirea parchetului m2 Aîn.-aria încăperii(ml).
-ceruirea plintei din lemn ml K=1,07.
-lăcuirea parchetului şi plintei. m2
Alăc.p.=Alăc.p.+Alăc.pl.=(Lî.•Bî.)+0,1Alăc.p.=(Lî.•Bî.)+0,1(Lî.•Bî.)(m2).
•linoleum sau mochetă
-fixarea plintei din lemn m2
-lăcuirea plintei din lemn. ml.
•plăci de gresie m2
-plintă din gresie. m2
•mozaic monolit ml.
-plintă din mozaic m2
-lustruirea mozaicului ml.
-lustruirea plintei. m2
•duşumele geluite ml
-fixarea plintei din lemn m2
-vopsirea duşumelelor şi ml.
Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.
plintei.
•mortar de ciment m2
-plintă din mortar. m2
•beton monolit în subsol ml
-plintă din mortar. m2
•beton monolit în hale cu ml.
б...mm
-impregnarea pardoselei. m2
•asfalt în hale cu б...mm. m2
•pavaj din plăci de beton m2
•plăci naturale. etc. m2
m2
15. Executarea pereului: Volumul de lucru a stratului suport sub pereu sau pereului propriu zis se determină în baza ariei
•strat suport din: reale a suprafeţei pereului.
-pietriş As.s.p.=As.per.=2a(Lcl.+Bcl.+2a)(m2), unde:
-piatră spartă a-lăţimea pereului(m).
 24
sub pereu. m² Lcl.,Bcl.-respectiv: lungimea şi lăţimea clădirii(m).
•pereul propriu zis din:
-asfalt cu: б... mm
-mortar de ciment cu: б...mm. m²
Lucrările speciale a clădirii.
16. Utilaj tehnologic industrial. % 10÷20
17. Reţeaua sanitaro-tehnică. % 5÷20
18. Reţeaua electrică. % 5÷15
19. Reţeaua de gazificare. % 1÷10 Valoarea procentului se stabileşte în dependenţă de tipul construcţiei.
20. Reţeaua de telefonizare. % 1÷4
21. Amenajarea terenului. % 5÷10

22. Lucrări auxiliare. % 5÷25

Tabela 2:„Calculul volumelor de lucru la executarea zidăriei”.

Aria(m²)
Lungimea peretelui

golului

dispărţitori (m²)
Axa peretelui

Aria pereţilor
peretelui (m)

Aria zidăriei
Denumirea

Grosimea
Înălţimea
lucrărilor

Volumul
peretelui

zidăriei
peretelui

(m²)

(m3)
(m)

(m)
Nr.

fereastră

poartă

total
1 2 3 4 5 6 uşa
7 8 9 10 11 12 13 14

Tabela 3:,,Calculul volumelor de lucru la asamblarea tîmplăriei”.

Denumirea lucrărilor şi Unitatea Volumul de Cantitatea Dimensiunile (m) Aria (m²)
Nr.
cofecţiilor de măsură lucru (buc) uşii ferestrei uşii ferestrei
1 2 3 4 5 6 7 8 9
 25

Tabela 4:,,Calculul volumelor de lucru la: tencuirea, gletuirea, placarea, zugrăvirea, vopsirea, tapetarea,etc. suprafeţelor”.
Denumirea Dimensiunile Perimetrul Înălţimea Aria (m²) Aria (m2)
N Unitatea de
lucrărilor şi încăperii încăperii peretelui golului finisată
r. măsură peretelui tavanului
încăperilor (m) (m) (m) uşă fereastră poartă total cu:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Tabela 5:,,Calculul volumelor de lucru la vopsirea: uşilor, ferestrelor, vitrinelor şi porţilor”.

Denumirea Unitatea Dimensiunile Aria (m²) Aria vopsită (m²)
Cantitatea Coeficientul
Nr. lucrărilor şi de confecţiilor
(buc) uşii ferestrei porţii de trecere uşilor ferestrelor porţilor
confecţiilor măsură (m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Tabela 6:,,Calculul volumelor de lucru la executarea pardoselelor”.

Denumirea Dimensiunile Aria (m²)
Unitatea de Denumirea
Nr. lucrărilor şi încăperii
măsură pardoselei încăperii dezlocuită pardoselei
încăperilor (m)
1 2 3 4 5 6 7 8

7.Metodele de executare a LCM.

În procesul elaborării planului calendaristic este necesar de stabilit metodele de executare a LCM, tipurile de maşini şi mecanisme moderne, precum şi
norma complet necesară.
 26
În scopul ridicării productivităţii muncii se recomandă: automatizarea maximă a proceselor cu utilizarea maşinelor, mecanismelor şi utilajelor
moderne, forţelor de muncă calificate, introducerii resurselor materiale şi tehnologiilor performante.Toate acestea vor fi luate în vedre de către elevi la
determinarea consumului de manopereă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor.

Tabela 7:,,Metodele de executare a LCM”.

Tipul şi marca maşinii, mecanismului sau
Nr. Denumirea lucrărilor Metodele de executare
normei complect
1 2 3 4

8.Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor.

Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor W(h-om) şi cheltuielilor de timp a mecanismelor W(h-ut) la executarea LCM se produce cu
scopul elaborării planului calendaristic, în baza tabelei 1:„Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”, în conformitate cu IND în vigoare, ţinînd
cont de unitatea de măsură a fiecărui tip de proces.
Manopera: Wmun.=Vl. • Nt.(h-om).
Cheltuieli de timp a mecanismelor: Wmec.=Vl.•Nt.(h-ut), unde:
Vl-volumul de lucru (m³,m²,t,etc).
Nt.-normativ de timp din IND(h-om, h-ut).
Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM. se redă în formă de tabelă.

Tabela 8:,,Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM”.
Nr. Denumirea lucrărilor U/m Volumul Simbol Normativ de timp Manopera Cheltuieli de Componenţa
de lucru după IND muncitori mecanisme muncitorilor timp a echipei
 27

(h-om) (h-ut)
(h-om)/ mecanismelor (om)
(zi- (h-ut)/(zi-ut)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Lucrări pregătitoare % 5 Muncitori
Defrișarea stratului 100m² Ts E04 A1 0,125
vegetal cu buldozerul:
DЗ17; D318; D342.
Buldozerist
100m³ TsC18A1 2,1
2. VI-1
Scoaterea stratului
fertil cu buldozerul.

Exavarea gropii sau

tranşeului de fundare cu TsC02C1 4,11
excavatorul ciclic cu:
-cupă dreaptă sau
inversă tip ЭO-2621А,
ЭO-3322А
3. Exavatorist
Vc=0,21-0,39m3 , pe 100m³
VI-1
pneuri; TsC03 E1 1,95
-cupă dreaptă sau
inversă tip ЭО-3111В,
Э-652Б Vc=0,4-0,7m3,
-pe șenile.

4. Prelucrarea manuală a m³ Ts A02 B1 1,19 Muncitor

solului. II-1
Executarea stratului
suport din:
-nisip m³
TsC54 A 0,9 0,63 Betonist
5. -piatră spartă
Ts C54 B 0,99 0,63 III-1
-pietriş
TsC54 C 0,99 0,63 II-1
-beton
CA02C 4,5 0,65
sub fundaţii.
Executarea elementelor
monolite a clădirii:
 28
•piloți monoliți Ø ≤ 0,6m CQ23A 11,43 4,14
•fundaţii; radier general: m3
-cofrarea şi decofrarea m2 CB 03A 1,05
-armarea kg CC 01F/D 0,053/0,059
-betonarea: m3 CA03L 0,75 0,22
f.con.,rad./f.iz.
•stîlpi: m2
-cofrarea şi decofrarea kg CB03F 1,25 0,02
-armarea m3 CC02L 0,07 0,001
-betonarea. CA04K 1,0 0,30
•grinzi sau centuri: m2
-cofrarea şi decofrarea kg CB03E 1,0 0,02 Macaragiu
-armarea m3 CC02L 0,07 0,001 VI-1
-betonarea. CA04K 1,0 0,30 Dulgher
•pereţi sau diafragme: m2 IV-1
-cofrarea şi decofrarea kg CB03D 0,95 0,02 II-1
-armarea m3 CC02J 0,062 0,001 Fierar
-betonarea. CA03L 0,75 0,22 IV-1
•planşee sau scări: m2 II-1
-cofrarea şi decofrarea kg CB03E 1,0 0,02 Betonist
-armarea m3 CC02F 0,024 IV-1
-betonarea. CA04K 1,0 0,30 II-1
•fundaţii: beton
ciclopean m2
-cofrarea şi decofrarea kg CB03A 1,05 0,022
-armarea m3 CC01E 0,067 0,001
-betonarea CA09A1 3,70 0,400
•bloc de fundare: buc
-bloc talpă de fundare buc CP51C 1,29 0,295
-bloc perete de fundare CP50C 0,853 0,279
Montarea grinzelor de Macaragiu
fundare cu: VI-1
V1≤2m3 CP05A 2,2 0,9 Montator
6.
V2>2÷≤6m3 CP05B 2,8 1,05 IV-1
buc
V3>6÷≤10m3 CP05C 3,5 1,2 III-2
V4>10÷≤14m3. CP05D 4,2 1,35 II-1
7. Executarea
 29
hidroizolaţiei:
•orizontale cu: Izolator
-mortar de ciment IzF50A 0,38 0,004 IV-1
•verticale cu: m2 II-1
-mastic de bitum IzF04F 0,06 0,013
-material în rulou. IzF04C 0,10 0,013

Umpluturi:
•umplerea tempanelor
între fundații cu
buldozerul. TsD02 C1 0,47
•compactarea solului pe Buldozerist
8. straturi cu: VI-1
-placa vibratoare de 100m3 Muncitor
marca: ИЭ4505; 4502 TsD06A1 4,4 4,9 II-1
-compactor cilindru
autopropulsant 10-12t TsD07E1 4,97 4,626
-maiul mecanic de 150-
200 kg. TsD05B 8,82 9,43
Executarea clădirii:
•stîlpi prefabricaţi cu
volumul:
V1≤2m3 CP03A 6,0 1,3
V2>2÷≤6m3 CP03B 9,0 2,3
9. buc
V3>6÷≤10m3 CP03C 14,0 3,5
V4>10÷≤14m3 CP03D 17,5 4,8
V5>14÷≤20m3 CP03E 22,0 6,5
cu macaraua: MKГ25
KБ100.
9.1 •grinzi de rulare cu: buc
V1≤2m3 CP05A 2,2 0,9
V2>2÷≤6m3 CP05B 2,8 1,05
V3>6÷≤10m3 CP05C 3,5 1,2
V4>10÷≤14m3. CP05D 4,2 1,35
 30

•grinzi sau ferme de

acoperiş, ferme pană, L≤12/>12m
9.2 cu:
V1≤2m3 buc CP06A 10,0/ 12,0 2,5/3,0
V2>2÷≤ 6m3 CP06B 13,0/ 15,6 3,2/ 3,85 Macaragiu
V3>6÷≤14m3. CP06C 16,0/ 19,2 4,0/ 4,8 VI-1
•chesoane, planşee cu Montator
L=6m, plăci de cornişă VI-1 V-1
9.3 şi a ementele scării la buc CP54D/E 2,02/2,819 0,169/0,208 IV-2 III-1
clădiri industriale. II-1

Lăcătuş
•panourilor de pereţi la IV-1
9.4 buc Muncitor
hale industriale. CP08A 3,15 0,6
II-1

•elemente prefabricate a Sudor

9.5 clădirilor civile din buc VI-1
panouri mari cu h≤35m. CP09B 4,05 1,0 IV-1

9.6 •elemente prefabricate a

clădirii civile cu Izolator
structură din beton IV-1
armat monolit, mixtă II-1
sau zidărie cu
h≤35m, dacă:
V≤0,2m3 buc CP10A 0,95 0,165
V>0,2m3. CP10B 2,45 0,59
9.7 •guri de ventilare din
beton armat. buc CP14A 1,5 0,05

•podeste şi rampe buc CP55E 2,362 0,531

•planșee prefabricate buc CP53A/B 2,062/2,604 0,178/0,225
 31
9.8
•construcţiir metalice:
-stîlpi grei CL01B 18,0 1,75
-ferme grele t CL05B 12,0 0,8
-stîlpi şi ferme în
structuri uşoare CL08A 40,0 0,15
-cadru luminătorului CL05A 15,0 1,05
-contravîntuiri CL10D 45,0 9,4
-balustrada kg CL17B 0,2
-ferestre metalice H1.2/1.8 m2 CK08D/F 1.87/1.2 0.02/0.02
-luminătoare metalice. CK10A 2.2 0.02
•sudarea pe contur a
plăcilor din oţel supra-
9.9 puse cu:
-δ 5÷7mm CP18A 1,25
ml
-δ 8÷10mm CP18B 1,5
-δ 11÷15mm. CP18 C 2,6

•protecţia anticorozivă a
9.10 piesilor sudate la
m2
h≤35m. CL41A 1,28

9.11 •monolitizarea:
nodurilor sau rosturilor
la elementele
prefabricate la h≤35m,
între:
-stîlp şi pahar m3 CP20A 2,75 0,77
-stîlp cu stîlp
-stîlp şi grinda de rulare CP20B 3,0 0,33
-panouri de pereţi sau
panouri de acoperiş. CP21C 0,40 0,0086
 32
-stîlpii porţii buc CP03A 6,0 1,3
-grindă de legătură buc CP05A 2,2 0,9
9.12
-poartă din lemn m2 CK13B 3,4 0,05
-poartă din metal. m2 CK14A 1,52 0,02
•etaşarea rosturilor între
panourile de pereţi la
faţadele clădirilor:
•civile cu h≤35m:
-rosturi verticale CP30A 1,55 0,053
-rosturi orizontale ml CP30B 1,6 0,053
•industriale cu h≤35m:
9.13
-rosturi verticale CP31A 1,6 0,053
-rosturi orizontale. CP31B 0,7 0, 053

•stîlpi: Macaragiu
-cofrarea şi decofrarea m 2
CB03F 1,25 0,02 VI-1
-armarea kg CC02L 0,07 0,001 Dulgher
-betonarea. m3 CA04K 1,0 0,30 IV-1
•grinzi sau centuri: II-1
-cofrarea şi decofrarea m2 CB03E 1,0 0,02 Fierar
-armarea kg CC02L 0,07 0,001 IV-1
-betonarea. m3 CA04K 1,0 0,30 II-1
•pereţi sau diafragme:
9.14 -cofrarea şi decofrarea m2 CB03D 0,95 0,02
-armarea kg CC02J 0,062 0,001
-betonarea. m3 CA05J 0,95 0,30
•planşee sau scări:
-cofrarea şi decofrarea m2 CB03E 1,0 0,02 Betonist
-armarea kg CC02F 0,024 IV-1
-betonarea. m3 CA04K 1,0 0,30 II-1
 33
•zidărie din cărămidă
după rostuire la pereţi
9.15 exteriori cu:
-H<4m CD58C 5,90 0,48
m3
-H≥4m. CD58D 5,76 0,43
cu prepararea mortarului
M-50 in condiții de
santier
•zidărie din cărămidă
sub tencuială la pereţi
9.16 interiori cu:
-H<4m m3 CD58G 5,44 0,48
-H≥4m. CD58H 5,28 0,43
cu prepararea mortarului Zidar
M-50 in condiții de IV-1
santier II-1
9.17 •zidărie din cărămidă
sub tencuială la pereţi
exteriori sau interiori la
umpluturi de carcase cu:
-H<4m m3 CD58J 6,15 0,44
-H≥4m. CD58K 6,29 0,44
cu prepararea mortarului
M-25 in conditii de
santier
9.18 •zidărie din cărămidă
sub tencuială la pereţi
dispărţitori armaţi cu:
-δ 120mm: -H<4m CD60C 172,47 5,03
100m2
-H≥4m CD60D 137,96 5,03
-δ 65 mm: -H<4m CD60A 147.15 2,55
-H≥4m. CD60B 113.28 2,55
cu prepararea
mortarului M-50 in
conditii de santier
 34
•zidăria pereţilor
9.19 dispărţitori din plăci de:
-ipsos cu: б80;100mm 100m2 CD56A 96,83 2,14
•pereţi dubli din panouri
din ghips-carton şi miez m2 CD12A 1,2 0,01
din vată minerală cu
δ10-12,5cm.
9.20 •zidărie din blocuri de
calcar lacustru la pereţi
exteriori după rostuire
cu:
m3
-H<4m CD64E 6,73 0,41
-H≥4m. CD64F 6,60 0,33
cu prepararea mortarului
M-50 in condiții de
santier
9.21 •zidărie din blocuri de
calcar lacustru sub
tencuială la pereţi
exteriori/ interiori cu:
-H<4m m3 CD64A 3,89 0,43
-H≥4m. CD64B 3,78 0,36
cu prepararea mortarului
M-50 in conditii de
santier
9.22 • zidărie din BCA pe
mortar de ciment-var M
25-Z preparat cu
malaxorul pe santier, la
construcţii cu:
H ≤35 m m3 CD05D1 4,00 0,20
H ≥35 m CD05D2 4,65 0,22
 35
9.23
•Inchideri și Lacatus CM
compartimentari din IV-1
m2 Muncitor
panouri usoare din tablă CD73A 1,37 0,10
profilata cu termoizolare deservire
de tip “Săndwich” II-1

9.24 •montarea şi demontarea

şchelelor pentru :
•zidaria peretilor sau
finisarea interioară CB16A 0,85
•izolarea termica sau m 2

finisarea fatadei cu CB14A 0,75 0.0945

h≤30m.

9.25
•executarea treptelor
exterioare din beton. ml CH02A 5.8

10. Executarea acoperişului:

‹ Terasă:
•amorsarea suprafeţei
pentru aplicarea m2 IzF01D1 0,05 0,0003
stratului de difuzie. m2
•strat de difuzie a IzF02A 0,02 0,0055
vaporilor. m2
•bariera cantra vapori: m2 Izolator
-mastic bituminos IzF33A 0,33 0,264 IV-1
-ruberoid pe mastic sau m2 II-1
linocron. m2 IzF03A1 0,08 0,0275
•strat termoizolant din m3
materiale în formă de:
-plăci de polistiren m2 IzF10B 0,12 0,01
-vată minerală …mm IzF10F 0,09 0,013 Tinichigiu
-cheramzit, zgură. m2 IzF11B 1,61 0,28 V-1
 36
•strat de egalizare din IV-1
mortar de ciment IzF18C 0,35 0,021 III-1
б30mm. II-1
•strat hidroizolant din buc.
ruberoid pe mastic sau IzF04B 0,08 0,0127
linocrom, ect. m2
•racordarea ml
hidroizolaţiei pe IzF09B 0,6 0,09
straturile de străpungere.
•strat de protecţie. IzF19C 0,13 0,023
•finisarea aticului cu foi IzE05B 1,66
‹ Şarpantă‫׃‬
•executarea şarpantei. CE27C 2,2 0,060
m2
•executarea asterialei. CE30A 0,295 0,03 Dulgher
m2
•executarea lucarnelor. CE42A 6,633 0,27 IV-1
buc.
•strat hidroizolant din II-1
folie polimerică. CE17A 0,25 0,01
•executarea învelitorii Tinichigiu
din: IV-1
-ţiglă olane CE04A 1,2 0,028 II-1
-foi de ardezie CE09B 0,6 0,21
m2
-tablă plană CE05B 0,8 0,01
-ţiglă metalică CE07A 1,15 0,05
-șendrilă bitumată. CE03B 0,85 0,05 Montator
-panouri Săndwich CE44A 1,50 0,05 IV-1,II-1
ml
•asamblarea jgheaburilor. CE19B 0,85 0,01
ml
•asamblarea burlanelor. CE21C 1.08 0.012
11. Asamblarea confecţiilor
de tîmplărie:
•uşi din lemn. m2 CK03B 1,65 0,02
•ferestre din lemn. m2 CK01B 1,3 0,02
•uşi din metal. m2 CK12A 4,4 0,02
•uşi din profil de m2 CK21A 0,95 0,02
aluminiu. m2
•uşi din profil de PVC. buc CK58A 1,6029 0,27210 Tîmplar
•broasă aplicată sistem IV-I
Yale. m2 CK33C II–I
 37
•ferestre din profil de 2,50
aluminiu. CK19A
m2 0,02
•ferestre din profil de CK57D 1,1
0,2927
PVC. 1,109
ml
•platbandă la uşi: CK07B/CK26C
0,01/0,01
lemn/profil PVC. 0,08/0,09
ml
•prevaz la ferestre: CK07B/CK26C
0,01/0,01
lemn/profil PVC. 0,08/0,09
ml
•glafuri la ferestre: CK07A/CK26A
0,01/0,01
lemn/ profil PVC. 0,32/0,36
m2 2,15/0,75
•vitrine din profil de CK11A/CK11B
0,005/0.005
oţel/aluminiu.
m 2
0,70
•vitrine din profil de CK11C
0,005
PVC.
ml 0,10
•finisarea glafurilor cu CK26D 0,01
foi din aluminiu.

12. Gemuirea blocurilor de:

•uşă CM01C 0,95 0,015
•fereastră CM01D 0,75 0,015 Geamgiu
•vitrină m2 CM03E 1,2 IV-1
•luminător. CM03D 1,1 0,02 II-1

13. Finisarea construcţiei:

‹Tencuieli:
•preparaera mortarului:
-centralizat CF01C/D 1,0/1,0 0,35/0,035
-pe şantier: M25/M50. m3 2,8/2,8 0,7/0,385
•amorsarea pereților m2
fațadei cu grund. CN53A 0,03
•amorsarea pereților m 2

fațadei cu grund de m2 CN54B 0,12

cuarț ,,Gleta,,. Tencuitor
•izolarea termică a IV-1
 38
pereţilor și glаfurilor cu IzF54B 1,4980 0,00468 II-1
-polistiren expandat IzF54
-vată minerală. m2 C 2,090 0,00468
•montarea sistemului
fatadă ventilată cu: m2 Montator
-placaj din panouri- CL53D 2,218 0,6102 IV-1
casete metalice ml
-placaj din sidinguri cu CL54D 2,502 0,4381
panou termoizolant m2
•tencuiala glafurilor. CF05B 1,10 0,0021
•tencuială exterioară cu m²
25mm, manuală. CF10A 1,6 0,0085 Finisor
•tencuială exterioară cu IV-1
,,TINC” de 2-3mm, CF30A 1,22 II-1
manuală. m²
•tencuiala exterioară
decorativa la faţade,
executată manual. CF11A 1,8 0,012
•tencuiala interioară m²
executată manual cu:
- 2cm CF02A 1,2 0,007
- 2,5cm. CF02A 1,56 0,012
•tencuială interioară de m²
1cm, executată manual
cu amestic uscat de
ipsos beton la pereţi şi m2 CF61A 0,991 0,0324
tavan. m²
•tencuială decorativă
interioară ,,Veneţiană” m2 CF62A/B 3,305/4,402 0,0285/,0033
•amorsă la pereți m² CN53A 0,03
interiori și tavan.
•strat de impislitură din CF17C 0,2
fibră de sticlă
•gletuirea interioară la m²
tavan și pereţi cu CF57A 0,550 0,001
б1,0 mm ,,Eurofin,,
Zugrav
 39
executată manual. IV-1
•gletuirea interioară la CF56A 0,30 0,001 II-1
tavan și pereţi cu m²
б0,5mm ,,Meșterul
Manole,, executată
manual.
‹Placaje:
•placarea pereţilor cu m² CF59B 1,835 0,0521
plăci gips-carton de m²
12,5mm.
•tavane suspendate din
gips-carton: -б9,5mm. m² CF59D 2,2019 0,0539
-Armstrong. CK29F 2,2 0,015

•placaje din faianţă

smălţuită la pereţi. m² CI07A 4,8 0,055
•placaje la pereţi
exteriori a faţadelor
ventilate sau soclului
din plăci de granit CL55F/E 7,307/7,189 1,2578/1,1478
naturale, ceramic.
•placaje din plăci de m²
gresie aplicate pe pereţi m²
la clădiri unicale în:
-interior m²
-exterior. CI09A 5,5 1,14
•placaje din plăci m² CI09B 6,5 1,395
fibrolemnoase.
•placaje la pereţi cu CI17B 2,5 0,01
lambriu.
‹Zugrăveli: CK17F 2,07 0,01
•zugrăveli simple cu m²
lapte de var în:
-exterior/interior alb
-interior color CN35A 0,06
-exterior color. CN35B 0,014
‹Vopsitorii: m² CN35C 0,120
 40
•vopsitorii decorative la
interior și exterior cu
vopsea hidroizolantă
structurată,,FleksoDecor”, CN55A 0,68
•vopsitorii obişnuite
interioare sau
exterioare la pereţi şi
tavan cu vopsea în m²
soluţie apoasă m²
executată: manual pe:
-glet
-tencuială m² CN05B 0,31
m² CN05A 0,33
mecanizat pe:
-glet m²
-tencuială. m² CN05B 0,46 0,06
•vopsitorii cu vopsele m² CN05A 0,5 0,06
de email a confecţiilor
de tîmplarie: -lemn t CN19C 1,45
-metal. CN20B 1,1
•vopsitorii la balustrade. CN21B 1,0
•vopsitorii la costrucţii m²
metalice ale halelor CN29C 5,8
industriale. m²
•vopsitorii cu vopsele
sau lacuri la pardoseli CN16D 0,55
din lemn.
•tapetarea suprafeţelor. CN34A 0,6
14. Executarea stratului
suport din:
•pietriş/piatră spartă. 100m² TsC53A/B 6,81 2,14
•mortar de ciment
 20mm m² CG01AI 0,46 0,141
 30mm m² CG01A 0,7 0,15
 40mm. m² CG01AII 0,94 0,159
•plăci fibrolemnoase: CG01C
-lipite pe bitum m2 CG01D 0,55 0,038
 41
-aşezate pe nisip. m 2
0,45 0,01 Izolator
•şapă autonivelantă din CG01E IV-1
ipsos cu 30mm. m2 0,4 0,02 II-1
•beton monolit preparat: CA02A
-centralizat. m3 CA02A 4,6 0,725
-şantier cu bitoniera. m3 CA02A 5,8 0,575
•polesterolbeton m3 4,60 0,707
•polisteren extrudat. IzF10B
m²
•rulou din ruberoid, 0,12 0,011
linocrom etc., executate m² IzF04B
intr-un strat. 0,08 0,0127
m2
•mastic bituminos. IzF33A
•dale prefabricare din 0,33 0,264
m2
fibrobeton, etc. CG01B
•vată minerală …mm m2 0,8 0,028
IzF10F
•cheramzit …mm m3
IzF11B 0,09 0,013
•sistem electric m2
CG46A 1,61 0,28
de ,,pardosea caldă” 0,680 0,7614
sub pardoseli.
15. Executarea pardoselei:
•laminat m2 CG36A/B 1,3/1,55 0,03/0,03 Parchetar
-fixarea plintei din lemn ml CG06A 0,7 IV-1
-lăcuirea plintei. m² CG07C 1,25 II-1
•parchet de stejar m² CG05B 1,8 0,03
-fixarea plentei din lemn ml CG06A 0,7
-ceruirea parchetului m² CG07A 0,1
-ceruirea plintei ml CG07B 0,03
-lacuirea parchetului şi Finisor
plintei. m² CG07C 1,25 IV-1
•linoleum/ mochetă m² CG33A 0,85 0,02 II-1
-fixarea plintei din ml CG06A 0,7
lemn
-lacuirea plintei. m2 CG07C 1,25
•plăci de gresie m² CG17D1 2,9 0,057 Mozaicar
-plintă din plăci. ml CG18A 0,85 0,01 IV-1
•mozaic monolit m² CG11C 3,4 0,057 II-1
 42
-plintă de mozaic ml CG13A 1,3
-lustruirea mozaicului m² CG16A 1,25
-lustruirea plintei. ml CG16B 0,5
•duşumele geluite m² CG42A 0,9 0,03
-fixarea plintei din lemn ml CG06A 0,7
-vopsirea duşumelilor şi
plintei. m² CN16D 0,55
•mortar de ciment m² CG22E 0,85 0,044
-plintă din mortar. ml CG24A 0,75 0,01 Betonist
•beton monolit in subsol m² CG22A 0,9 0,106 IV-1
-plintă de mortar. ml CG24A 0,75 0,01 II-1
•beton monolit rezistent
la uzură, in hale cu:
50mm m2 CG30B 2,7 0,73
-impregmarea
pardoselei din beton
rezistent la uzură. m² CG31A 0,8 0,15 Asfaltator
•asfalt beton cu: IV-1
-25mm m² CG40A 0,2624 0,0137 II-1
-30mm. m² CG40A1 0,2922 0,01514
•pavaj din placi de beton m² DE17A/B 0,596/1,044
•plăci naturale. m² CG19B 2,80 0,057
16. Executarea pereului:
•strat suport din pietriş 100 TsC53A/B 6,81 2,14
piatră spartă sub pereu m² Asfaltator
•pereulu propriu zis din: IV-1
-asfalt 25mm m² CG40A 0,2624 0,0137 II-1
-mortar de ciment
30 mm. m² CG01А 0,70 0,12

17. Utilaj tehnologic % 10÷20 Montator

industrial. VI-1
V-1 IV-2
III-2
18. Reţeaua sanitaro- % 5÷20 Lăcătuş VI-
tehnică. 1
 43
V-1 IV-2
III-2
19. Reţeaua electrică. % 5÷15 Electric VI-1
V-1 IV-2
III-2
20. Reţeaua de gazificare. % 1÷10 Lăcătuş V-1
IV-1 III-1
II-1
21. Reţeaua de telefonizare. % 1÷4 Telefonist V-
1 IV-1
III-1 II-1
22. Amenajarea terenului. % 5÷10 Muncitor
III-1 II-1
23. Lucrări auxiliare. % 5÷25 Muncitor

∑Wmunc/Wmec(zi-om, zi-ut)

9.Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate.

Determinarea necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate se execută în baza tabelei 1:,,Calculul volumelor de lucru la
executarea LCM”, ţinînd cont de procesele tehnologice care se îndeplinesc utilizînd resurse materiale necesare conform IND sau
CHuП IV-2-82 ,,Rashod materialov”, prin produsul dintre cantitate, coloana 4 la consumul pentru o unitate, coloana 6, în tabela10.
Tabela 9:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate Forma F29”.
Denumirea resurselor materiale, Unitatea Simbol după Consumul de materiale(t, m3, m2, kg,etc.)
Nr. Cantitatea
construcţiilor şi semifabricatelor de măsură IND unitate total
1 2 3 4 5 6 7
Avînd la dispoziţie tabela 9:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate” elaborăm tabela totalizatoare de calcul,
capătată prin însumarea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor de acelaş tip, ţinînd cont de unitatea sa de măsură.

Tabela 10:,,Calculul totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricate”.

Denumirea resurselor matriale, construcţiilor şi Unitatea
Nr. Cantitatea Marca.
semifabricatelor de măsură
1 2 3 4 5
 44
10.Elaborarea planului calendaristic.
Avînd la dispoziţie toate datele iniţiale la elaborarea planului calendaristic a şantierului îndeplinim completarea tabelei şi trasarea graficului.
P.C. este compus din partea stîngă şi partea dreaptă.

Partea stîngă: a graficului indică nomenclatura lucrărilor în succesivitatea lor tehnologică, unitatea de măsură şi volumul de lucru, manopera şi
cheltuielile de timp a mecanismelor, denumirea mecanismelor,componenţa echipei, numărul de muncitori în echipă, numărul de schimburi şi durata
lucrărilor.
Partea dreaptă: a graficului indică anul, lunile şi zilele de executare a lucrărilor, se trasează vectori indicînd îndeplinirea fiecărui proces şi durata lui,
numarul de muncitori ocupaţi la acest proces şi numarul de schimburi.
Durata fiecărui proces care se îndeplineşte într-un schimb, se trasează pe grafic cu o linie continue, în drept cu el conform termenului de îndeplinire,
dar dacă procesul se îndeplineşte în două schimburi, atunci se trasează a doua linie paralel cu precedenta, însă întreruptă. Deasupra liniei trasate se scrie
o cifră, indicînd numărul de muncitori ocupaţi la îndeplinirea procesului dat. În timpul trasării vectorilor este necesar de aplicat una din metodele:
consecutivă, paralelă sau flux.
Lucrările speciale se organizeză respectînd raportul:70 % din durata totală se execută pînă la lucrările de finisare, restul 30 % după terminarea lor.

Plan calendaristic
Numărul de Anul
№ Denumirea Unitatea Volumul Mano- Cheltuieli Componenţa Numărul de Durata
Denumirea muncitori în Lunile
lucrărilor de de pera de timp echipei schimburi lucrărilor
mecaniselor echipă
măsură lucru (zi-om) (zi-ut) (om) (schimburi) (zile) Zilele
(om)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4
5 70 10 15 15 15 20 25 10 10 10 1÷10
11.Elaborarea graficului mişcării forţelor de muncă.
Graficul mişcării forţelor de muncă se elaborează în baza planului calendaristic elaborat corect. Pe grafic se indică cifre deasupra fiecărui proces,
determinînd numărul de muncitori ocupaţi la executarea lucrătorilor în fiecare zi.
În timpul proiectării şi elaborării graficului pot apărea pe el salturi sau coborîri, ele apar în cazul organizării incorecte a lucrărilor în planul
calendaristic.
Organizarea lucrărilor de construcţii în PC, se recomandă de produs în aşa mod, încît pe graficul forţelor de muncă să nu apară salturi sau coborîri,
respectînd condiţia: ca numărul muncitorilor pe toată durata de lucru să fie mediu, cu acest scop este necesar de produs unele modificări în PC,
schimbînd organizarea proceselor şi iarăşi de corectat graficul.
Cu folosirea forţelor de muncă egale pe toată perioada de îndeplinire a LCM, graficul mişcării forţelor de muncă se caracterezează cu coeficientul
neritmicităţii forţelor de muncă, care se determină după relaţia:

Kn.f.m.=(Nmax./Nmed.) ≤ 2,5, unde :

Nmax.-numărul maximal de muncitori din GMFM (om).
 45
Nmed.-numărul mediu de muncitori din GMFM (om).
Nmed.=W/T(om), unde:
W-consumul de manoperă a muncitorilor, în zi-om, se capată prin însumarea coloanei 5 din planul calendaristic .
T-durata lucrărilor în zile, din planul calendaristic.
În procesul de elaborare a GMFM se capătă trei perioade de executare a LCM:
I–perioada de desfăşurare a fluxului.
II–perioada stabilă a fluxului.
III–perioada de restrîngere a fluxului.

Graficul mişcării forţelor de muncă

N
II
N max
I III

Numărul muncitorilor Nm. Nm. Nm. Nm.

Durata lucrărilor Dl. Dl. Dl. Dl.

12.Elaborarea graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale.

Graficul de aprovizionare şi consum de resurse materiale se elaborează în baza planului calendaristic, cu scopul determinării timpului de aprovizionare
şi consum a resurselor materiale, construcţii şi semifabricate.
Graficul se compune din două părţi: stîngă şi dreaptă.
Partea stîngă: indică numărul de rînd, nomenclatura resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.
Partea dreaptă: reprezintă vectori orizontali cu linii continui sau întrerupte. Liniile continui pe grafic determină vectorul ce corespunde procesul
tehnologic de pe PC, indicînd consumul de resurse materiale, iar cu linii întrerupte mai jos se trasează vectorul ce indică numărul de zile de păstrare la
depozit a resurselor materiale.

Graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale

Marca Anul
№ Denumirea resurselor materiale, Unitatea Cantitatea Lunile
construcţiilor şi semifabricatelor de Zilele
măsură
 46
1 2 3 4
1 2 3 4 5
5 70 10 15 20
13.Elaborarea graficului mişcării maşinelor şi mecanismelor.
Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor se elaborează cu scopul determinării timpului şi duratei de funcţionare a maşinelor şi mecanismelor pe
şantier la executarea proceselor îndeplinite mecanizat.
Graficul este compus din două părţi: stîngă şi dreaptă.
Partea stîngă: indică numărul de rînd, denumirea maşinei sau mecanismului, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.
Partea dreaptă: reprezintă vectori cu linii continue, ce corespund procesului tehnologic de pe PC, indicînd timpul şi durata de funcţionare a maşinei
sau mecanismului pe şantier.

Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor

Anul
Lunile
Denumirea maşinii Unitatea de Marca
№ Cantitatea Zilele
sau mecanismului măsură
1 2 3 4
1 2 3 4 5
5 70 10 15 20
14.Calculul indicilor tehnico-economici a PC .
În procesul de elaborare a PC a şantierului, este necesar de realizat cîteva variante de executare a LCM şi de ales varianta optimală, care permite
execuatrea construcţiei în termeni normativi, cu o economie maximă de resurse materiale şi un consum minim de manoperă şi cheltuieli de timp a
mecanismelor. Cu scopul comparării variantelor realizate se calculă următorii ITE a PC:
Durata lucrărilor după CHuП 1.04.03-85, în luni.
Durata lucrărilor după PC, în luni.
Volumul constructiv a construcţiei, din ITE a parţii arhitecturale, în m³.
Manopera muncitorilor, în zi-om, se capătă prin însumarea coloanei 5 din PC.
Cheltuieli de timp a mecanismelor, în zi-ut, se capătă prin însumarea coloanei 6 din PC.
Cheltuieli de manoperă la un m³ de construcţie, se capătă prin raportul manoperei muncitorilor W zi-om la volumul construcţiei m³, în zi-om /m³.
Numărul maximal de muncitori, în om, din GMFM.
Numărul mediu de muncitori, în om, din GMFM.
Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă.
Mărimea ITE se redau în tabela de pe coală.

Tabela 11:„Indicii tehnico-economici”.

Denumirea Unitatea Mărimea
Nr.
indicilor de măsură indicilor
1 2 3 4
1. Durata lucrărilor după CHиП luni
 47
2. Durata lucrărilor după PC luni
3. Volumul constructiv a construcţiei m3
4. Cheltuieli de manopera a muncitorilor zi-om
5. Cheltuieli de timp a mecanismelor zi-ut
6. Cheltuieli de manopera la 1m3 de construcţie zi–om/m3
7. Numărul maximal de muncitori om
8. Numărul mediu de muncitori om
9. Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă
5 70 15 20

15.Planul general de construcţii.

PGC este planul şantierului de construcţii pe care se indică: distribuirea clădirii sau clădirilor ce se construiesc, clădirile existente, maşinele şi
mecanismele de construcţii, obiectele gospodăreşti: instalaţiile tehnologice, depozitele de şantier, clădirile provizorii, autodrumurile, reţelele
inginereşti, zonele periculoase, etc.
PGC a şantierului se elaborează de către organizaţiile de construcţii, în componenţa PEL.
Principiile de bază la protectarea PGC sunt.
Proiectarea în confirmitate cu CHиП.
PGC trebuie să prevadă organizarea raţională a fluxurilor.
Amplasarea clădirilor provizorii şi instalaţiilor temporare: de distribuit pe suprafaţa şantierului nedestinată construcţiei, respectând cerinţele de
securitate a muncii şi antiincendiare.
Durata executării construcţiilor temporare să fie minimă.
Clădirile provizorii să fie de tip: montabile-demontabile sau mobile.
Depozitele de materiale, de amplasat în zona: maximă de consum, zona macaralelor şi autodrumurilor.
Amplasarea mecanismelor pe teritoriul şantierului, trebue să satisfacă cerinţele tehnologice de executare a LCM.
Lungimea reţelelor temporare inginereşti să fie minimă.
Date iniţiale la proiectarea PGC a şantierului servesc:
Planul general a clădirii.
PC şi FT a şantierului.
Calculul necesităţii în resurse materiale, maşini, mecanisme şi forţe de muncă.
Necesitatea în schiţe a proceselor de lucru.
Normativele de proiectare, etc.
PGC se elaborează pentru fiecare perioadă a: lucrărilor infrastructurii, suprastructurii şi de finisare a clădirii.
În proiectul de curs, PGC este elaborat la etapa lucrărilor de:...(terasamente, montare, finisare, etc.).
16.Elaborarea PGC.
 48
În procesul de elaborare a PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
La trasarea autodrumurilor temporare se recomandă de respectat distanţa între: autodrumuri şi suprafaţa depozitelor, care trebuie să fie de 0,5-1m;
autodrum şi calea de rulare a MAB 6,5÷12,5m; autodrum şi axa căii de rulare a macaralei turn 3,75m; autodrum şi îngrădire ≥1,5m, lăţimea
autodrumurilor într-un sens 3,5÷5,5m, în două sensuri 5,5÷8m; raza curburii autodrumului R=12÷30m. În cazul proiectării autodrumului într-un sens
este necesar de amplasat fîşii cu lăţimea de 3m, pentru trecerea autocamionului la descărcare; de organizat autodrumurile în formă de inel, în cazul
liniei moarte, se recomandă de prevăzut o suprafaţă de manevrare cu dimensiunile mai mari de 12×12m.
La proiectarea maşinelor şi mecanismelor se recomandă de respectat ca: locul de amplasare sau calea de rulare a MAB trebuie să satisfacă fişele
tehnologice elaborate; la amplasarea căii de rulare a macaralei turn este necesar de indicat suporturile de sprigin a căii de rulare; conectarea macaralei
la reţeaua temporară de alimentare cu energie; cuplarea cu pămîntul şi îngrădirea zonei periculoase; lungimea căii de rulare a macaralei turn trebuie să
fie mai mică decăt lungimea construcţiei cu valoarea deschiderii braţului; lăţimea căii de rulare a MAB se determină în baza gabaritelor şi razei de
rotire a platformei rolative; pe axa căii de rulare a MAB se indică cu o săgeată direcţa de mişcare; în cazul MAB este necesar de prevăzut suprafeţe de
rezervă pentru fiecare permutare a macaralei pe tot perimetrul clădirii; dimensiunile acestor suprafeţe trebuie să satisfacă gabaritele utilajului de
primire a amestecurilor de mortare sau betoane; deasemenea prevăzute treceri a autobasculantelor spre suprafeţele de primire a acestor amestecuri,
precum şi suprafeţe de manevrare.
La amplasarea depozitelor de şantier se respectă următoarele cerinţe ca: parcurgerea resurselor materiale a căii minime de rulare pe şantier;
amplasarea depozitelor deschise de produs pe toată lungimea frontul de lucru paralel cu axa de deplasare a macaralei; între depozite de amplasat
treceri; dimensiunile depozitelor să satisfacă amplasarea prefabricatelor pe ele; hotarele depozitelor deschise trebuie să treacă de la marginea drumului
la o distanţă≥0,5m; primirea amestecurilor de mortar sau beton trebuie prevăzut pe una sau două suprafeţe speciale, amplasate în zona de lucru a
macaralei.
La distribuirea clădirilor provizorii se respectă următoarele cerinţe ca: distanţa de la frontul de lucru pînă la clădirile provizorii să fie≤500m, pînă la
vicee≤100m, amplasarea lor în zona periculoasă a macaralei este interzisă; amplasarea de produs prin respectarea cerinţelor de securitate a muncii şi
măsurile antiincendiare.
La trasarea reţelelor inginereşti se recomandă de respectat ca: amplasarea reţelelor temporare de apă, canalizare şi energie de produs pe suprafeţele
libere a şantierului; de indicat locurile de racordare a conductelor, lungimea reţelelor trebuie să fie minimă; racordarea reţelei temporare de alimentare
cu energie la cea permanentă de produs prin transformator; reţeua temporară de alimentare cu energie de trasat pe stîlpi din lemn distribuiţi la distanţa
de 20÷40m unul de la altul amplasaţi pe tot perimetrul şantierului, locurile de muncă de iluminat utilizînd turnuri mobile de iluminare; amplasarea
iluminatoarelor de produs la colţurile şantierului în scopul formării vizibilităţii maxime; hidranţii antiincendiari de amplasat peste 300 de metri unul de

la altul, racordîndu-se la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, distanţa hidranţilor de la autodrum să fie 2m; amplasarea havuzurilor în apropierea
zonei fronturilor de lucru, racordarea lor de produs la reţeua temporară de apă; îngrădirea şantierului de produs pe tot perimetrul la o distanţă 2m de la
marginea: autodrumurilor, clădirilor provizorii sau depozitelor de şantier; îngrădirea să fie dotată cu poartă cu inscripţia: „Intrare” sau „Ieşire”;
îngrădirea zonelor periculoase de pe teritoriul şantierului; hotarele zonelor periculoase depind de înălţimea la care se execută lucrările, la macarale
orientativ se primeşte cu 5m mai mare decît deschiderea braţului; se indică trotuarele de circulaţe a muncitorilor; reţeua de energie se trasează de
culoare roşie, apa cu albastru, iar canalizarea de culoare neagră.

17.Calculul suprafeţei depozitelor de şantier.

 49
În procesul de elaborare a PGC, este necesar de proiectat depozitele de şantier.

În practica de construcţie cea mai raţională metodă de organizare a LCM este: cea din mijloacele de transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd cont
de faptul că cantitatea de depozitare a resurselor materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă răspândire, deacea
este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.
În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM, se cunosc următoarele tipuri de depozite de şantier:
deschise sau închise.
În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele cerinţe:
Determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate.
Stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier.
Stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor.
Locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.
Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela 11:„Calculul totalizator a consumului de resurse materiale,
construcţii şi semifabricate”, iar metoda de depozitare a resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie depozitate, în
dependenţă de CHиП, vezi tabela13: „Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă.
Tabela 12:„Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă”.
Norma de
Nr Denumirea resurselor materiale, construcţiilor Unitatea de depozitare Tipul
. şi semifabricatelor măsură la 1m2, q depozitului
1 2 3 4 5
1 Construcţii prefabricate m3 0,3÷2,5 deschis
2. Cărămidă mii buc. 0,7 deschis
3. Calcar lacustru m3 1÷1,5 deschis
4. Panouri de cofraj m2 40÷50 deschis
5. Panouri din‫ ׃‬vată minerala, plăci din polistiren expandat, plăci din polistiren extrudat m3 2÷3 Închis
6. Ipsos, amestec uscat, adezivi p/u faianţă sau gresie, ciment t 2÷2,5 închis
7. Plăci din ghips–carton m2/foi 2,0/300 închis
8. Nisip, piatră spartă, pietriş, cheramzit, zgură m3 2÷2,5 deschis
9. Mastic bituminos kg 900 închis
10. Blocuri de uşă sau fereastră m2 44÷45 închis
11. Var stins, vopsele, lacuri, ulei natural, diluant, dizolvant kg 600÷800 închis
12. Linoleum, mochetă, parchet, laminat, faianţă, gresie m2 80÷100 închis
13. Plăci fibrelemnoase m3 0,4 închis
14. Plăci din: beton, materiale naturale, mozaic, etc. m3 1,5 închis
15. Ruberoid, linocrom, carton bitumat m /rul.
2
200÷360/15÷22 închis
16. Construcţii metalice kg 500÷700 închis
17. Foi de azbociment, foi zincate, ţiglă metalică, olane m2 125÷200 închis
 50
18. Sticlă m2 170÷200 închis
19. Lemn rotund, cherestea m3 1,2÷2,0 închis
20. Spirt, motorină, benzină kg 600÷800 închis

Durata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5 zile, închise 10÷15 zile.
Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate, care se calculă conform relaţiei:
Qrez.=(Qtot.  T)••n•k(m2, m3, t, etc.), unde :
Qtot.–cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru executarea LCM (m², t, m³, etc.).
T–durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).
-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.
n–durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).
k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.
Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după relaţia:
Au.=Qrez.q(m2), unde:
q–norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13.
Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după relaţia:
Ar.=Au.( m²), unde:
-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit 0,6÷0,7.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă.
Tabela 13:,,Calculul suprafeţelor depozitelor”.

consumului neritmic de

a suprafeţei depozitului
Norma de depozitare la
materiale construcţiilor

neritmice cu materiale

Coeficient de utilizare
Norma consumului în
Denumirea resurselor

Durata de păstrare la

depozitului. Ar.(m²)
depozitului Au.(m²)
Unitatea de măsură

Rezerva la depozit,

1m² de suprafaţă q

Metoda depozitării
şi semifabricatelor

Durata asamblării.
Necesitatea totală.

Suprafaţa reală a
Suprafaţa utilă a
materiale, k=1,3

Qrez.(m², m³, t)
Qtot.(t, m³,m²)

aprovizionării
Coeficientul

Coeficientul

(m2, m3, t)
depozit.
T (zile)

schimb

=1,1.
Qtot/T

n(zile)

=0.6
№

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 EBA m3
Materiale în vrac m3 0,3÷2,5
2 Cărămidă mii buc 3÷5 0,7 deschis
m3
Calcar lacustru 1÷1,5
3 Mastic bituminos t 0,9
Elemente metalice t 1.1 1.3 0,5÷0,7 0.6
4 Uşi m2
Ferestre. m2 44÷45
 51
5 Materiale:- în rulou m2 10÷15 închis
-în foi. m2 80÷360
6 Materiale:- lichide kg 600÷800
-purverulente. t 2÷2,5
Având calculată tabela 13 determinăm:
Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ m2 şi deschise: DD m2, prin sumarea coloanei 14.
Stabilim: numărul de depozite şi dimensiunile: N... DÎ m..; N DD m., în conformitate cu suprafaţa reală a fiecarui tip de depozit.

18.Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.

În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor provizorii, care se ia în dependenţă de raionul
construcţiei şi durata de executare a LCM.
Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:
Clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.
Clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.
Clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.
Clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.
Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele inginereşti,
suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de „intrare” şi „ieşire”.
În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:
Inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.
Neinventare: de o singură folosire.
Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplinesc de către muncitori calificaţi, dirijaţi de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, deservirea
şantierului se înfăptueşte de slujbaşi iar paza bunurilor materiale de către serviciu de pază.
Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a şantierului de construcţii se stabileşte în baza raportului
procentual, în conformitate cu numărul maximal de muncitori, din GMFM, în raport cu tabela15.

Tabela 14:„Raportul procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii”.

Tipul construcţiei Muncitori Maiştri, ingineri Slujbaşi Paznici

№
tehnici, diriginţi
de şantier
 52
1. Industrială 83,9 11,0 3,6 1,5
2. Civilă 85,0 8,0 5,0 2,0
3. Agricolă 83,0 13,0 3,0 1,0
4. Inginerească 83,3 9,1 6,2 1,4
După stabilirea nomenclaturii clădirilor provizorii, raportului procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii, aflăm suprafeţele
clădirilor provizorii, conform numărului maximal de muncitori care lucrează pe şantier luat din GMFM şi suprafeţele normative pentru un om, după
relaţia: Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)•k(om), unde:
Ntot.–numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier (om).
Ni.t.–numărul maiştrilor, inginerilor tehnici, diriginţi de şantier (om).
Nsl.–numărul slujbaşilor (om).
Np.–numărul paznicilor (om).
K–coeficientul ce ţine de concedii sau îmbolnăviri, primit 1,05÷1,06.

În baza PC de executare a clădirii: civile, industriale, agricole sau inginereşti, numărul maximal Nmax de muncitori din GMFM constituie:...de oameni.
În aşa caz, numărul de muncitori N constitue :
N=(Nmax./...%)•100% (om), unde:
Nmax.–numărul maximal de muncitori, om, din GMFM.
... % –procentajul muncitorilor, din tabelă 15.
Atunci rezultă că: 1% din numărul muncitorilor N constituie: 0, ...om, deci:
Ni.t.= ... i.t.• 0,... = ...(om).
Nsl.= ... sl. • 0, ... = ...(om).
Np.= ... p. • 0, ... = ... (om).

În baza calculelor efectuate determinăm numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier, după relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)• k(om).
Cunoscînd numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier, determinăm suprafeţe clădirilor provizorii în tabelă.

Tabela 15:„Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii”.

Dimensi
provizor

încăpere

provizor

provizor
clădirilo

clădirilo

clădirilo
folosesc
Număru

muncito

Număru

muncito
Denumi

rilor ce

ii (m)

Tipul
unile
rilor

,%
rea

Nr.
de
se
ii

ii
r

r
l

Suprafaţa (m2)
 53

unitate total
1 2 3 4 5 6 7 8
A. Încăperi de sreviciu:
Încăperea dirigintelui de
1 Ni.t. 100 4,0 Vagon mobil
şantier
2 Încăperea de odihnă Ntot. 100 0,75 Vagon mobil
3 Dispecerat 1 100 7,0 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil
4 Post de trecere 100 6÷9 6÷9 4,0×2,7×2,9 Container
B. Încăperi industriale:
5 Vestiar Ntot. 70 0,7 Vagon mobil
6 Lavuar cu duş Ntot. 50÷80 0,54 Vagon mobil
Încăpere de încălzire şi
7 Ntot. 40 0,2 Vagon mobil
uscare a hainelor
8 Încăpere de primire a hranei Ntot. 80÷100 1,0 Vagon mobil
9 Punct medical 1 100 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil
10 Viceu Ntot. 100 0,1 Container
C.Încăperi industriale:
11 Staţie de tencuit 4,5×2,5
12 Staţie de zugrăvit 8×2,8
Completarea tabelei:
Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o unitate, coloana 5.
Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:
Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3,9m.
Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.
În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie ≥50m.
Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie≤75m, vicee≤200m.
Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele nepericuloase.
Reprezentarea pe plan conform СHиП.

19.Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă.

În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este necesar
de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:
Consumul de apă pentru deservirea proceselor.
Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.
Consumul de apă pentru alimentarea duşului.
Consumul de apă în caz de incendiu.
 54
Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.
Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.
Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.
Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.
Diametrul conductei reţelei temporare.
Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în
conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi
incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:
Qtot. =0,5• (Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s), unde:
Qn.i.;Qc.s.s.;Qn.d.; Qn.a.–respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială, cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).
Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu normele de consum pentru o unitate.
În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un grafic.
Tabela 16:„Graficul consumului de apă pentru necesitatea industrială”
Nr. Consumul de apă (l) Anul
Consumatorii de apă Unitatea Cantitatea
de măsură în schimb unitate total Lunile

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Alimentarea şi spălarea buldozerului buc. 1 100÷300
2 Alimentarea şi spălarea excavatorului buc. 1 80÷120
3 Întreţinerea betonului m3 65÷135
4 Stropirea cărămizilor şi prepararea mortarului mii buc. 65÷135
5 Tencuirea şi gletuirea suprafeţelor m2 7÷8
6 Zugrăvirea suprafeţelor m2 0,5÷1
7 Compactarea solului m3 150
8 Compactarea pietrişului m3 4÷10
9 Alimentarea compresorului m3 4÷10
Total: Qmax
...(l/sch).

Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu din PC: procesele şi mecanismele care necesită apă în timpul lucrului.
Coloana 4, se înscriu din PC cantitatea în schimb, în: m2 ,m3, buc., etc.: căpătată prin raportul dintre volumul de lucru a procesului la durată; numărul
mecanismelor(buc.).
 55
Coloana 5, se înscrie norma de consum pentru o unitate.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.
Coloanele 7;8, etc, consumul de apă, coloana 6 se repartizează în luna, în care se realizează procesul, conform planului calendaristic.
Consumul de apă total: Qmax, în l/sch., se capătă prin însumarea consumului în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna, în care consuml de apă la executarea proceselor este maximal Qmax, servind ca bază la detreminarea
consumului de apă, pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Qn.i.=Qmax•K1 (t1•3600)(l/s), unde:
∑Qmax–consumul maximal de apă la executarea proceselor de construcţii (l/sch).
K1–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, primit 1,5.
t1–durata de consum a apei, 8 ore.
Consumul de apă pentru cerinţele social–sanitare se determină în baza PGC proiectat, numărului maximal de muncitori ce se folosesc de serviciile
comunale şi norma de consum, tabela 18.
Tabela 17:„Norma de consum pentru cerinţele social-sanitare”.

Nr. Consumatorii de apă Unitate Norma de consum Coeficientul neritmicităţii Durata de consum
de măsură „K” (l) consumului de apă (h)
1 2 3 4 5 6
1 Cerinţe social-sanitare 1mun. 10÷15 3 8
2 Cerinţe social-sanitare şi cu canalizare 1mun. 20÷25 2 8
3 Duş 1mun. 30÷40 1 0,75
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, după relaţia:
Qmax = Ntot.• K(l/sch.), unde :
Ntot.–numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier din tabela 15.
K–norma de consum pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 17.

Determinăm consumul de apă în secundă, pentru cerinţele social–sanitare, după relaţia:

Qc.s.s.=Qmax•K2 (t2•3600)(l/s), unde:
K2–coeficientul neritmicităţii consumului de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 19.
t2–durata schimbului, primit 8 h.
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru alimentarea duşului, după relaţia :
Qmax=(70÷80 %)Ntot.•K(l/sch.), unde:
K–norma de consum pentru necesitatea în duş, din tabela 19.
Determinăm consumul de apă în secundă, pentru alimentarea duşului, după relaţia:

Qn.d.=Qmax•K3 (t3•3600)(l/s), unde:

K3–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, din tabela 18.
t3–durata funcţionării duşului, primit 45min=0,75 ore.
 56
Cu scopul combaterii incendiilor care pot apărea pe teritoriul şantierului, se recomandă de amplasat: la o distanţă de 2m de la autodrumuri doi hidranţi
antiincediari cu diametrul 100mm, care se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, cu debitul unui hidrant de 5 l/s, ceea ce rezultă ca
necesitatea totală în apă pentru stingerea incendiului este de 10 l/s.
Determinăm consumul total de apă, după relaţia:
Qtot.=0,5(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s),
Calculăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă, după relaţia:
 57
D=35,69 √(Qtot./V)(mm), unde:
V–viteza apei în conducte, primită 0,7÷1,5 m/s.
Luînd în consideraţie că industria metalurgică produce hidranţi antiincendiari cu diametrul 100mm, rezultă că şi diametrul conductei temporare de apă
va fi egală cu 100mm, ceea ce nu-i econom, deaceea hidranţii antiincediari se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă potabilă, iar
diametrul conductei temporare se calculă, după relaţia:
Btot.=Qn.i.+Qcs.s.+Qn.d.(l/s).
Cunoscînd consumul total de apă, determinăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă potabilă.
D=35,69 √(Qtot./V)(mm).
În baza calculului efectuat a diametrului conductei temporare, stabilim diametrul standard de: 6;8;10;15;20;25;32;40;50;70;80;90;100mm

20.Calculul necesităţii şantierului în energie electrică.

Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare a LCM, hotărînd următoarele cerinţe:
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.
Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.
Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime minimă.
Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.
Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.
Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.

Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea transformatorului, după relaţia:
Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.)•K(kw), unde:
Wil.ind.–puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).
Wil.ext.–puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).
Wil.int.–puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).
K–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.

În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:

Tabela 18:„Graficul puterii reţelei pentru cerinţele industriale”.
Consumul de energie (kw) Anul
Unitatea de Cantitatea Lunile
Nr. Consumatorii de energie
măsură (buc) unitate total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Agregat de sudat buc 25
 58
2 Perforator buc 0,6
3 Agregat de tencuit buc 5,25
4 Agregat de gletuit buc 1,5
5 Macara cu lbr.=2,2 m buc 3,3
6 Compresor buc 4,0
7 Vibrator de adîncime buc 0,8
8 Riglă vibratoare buc 0,6
9 Agregat de vopsit buc 0,27
10 Agregat de şlifuit parchet buc 2,2
Total: ∑Pil.ind.
(k w).

Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu maşinile şi mecanismele utilizate la executarea LCM, a căror echipament de forţă este electric.
Coloana 4, se stabileşte cantitatea consumatorilor, în bucăţi.
Coloana 5, se înscrie norma de consum, în kw, vezi tabela 19.
Tabela19:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii”.
Puterea
Nr. Denumirea maşinii Marca motorului (kw)
1. Macara turn KБ 100 40
2. Ascensor de şantier ТП-5 7,0
3. Troliu de şantier ТЛ-14 3,7
4. Perforator ИЭ-4712 0,6
5. Agregat de topit bitum CO-19/CO-10A 1,5/60,0
6. Macara cu lbr.=2,2 m T-108 3,3
7. Pompă de mortar CO-48Б 2,2
8. Malaxor C-23 1,25
9. Agregat de tencuit CO-57A 5,25
10. Staţie de tencuit. ,,Saliut” 10,0
11. Agregat de vopsit CO-74A 0,27
12. Pulverizator CO-61 0,27
13. Autoîncărcător ЭПK-1000 5,6
14. Agregat de gletuit CO-150 1,5
15. Compresor CO-7A 4,0
16. Staţie de zugrăvit CO-115 40,0
17. Agregat de şlifuit parchet CO-155 2,2
18. Agregat de sudat linoleum ,,Pilad–28” 0,9
19. Agregat de rochetat parchet CO-40 1,5
20. Agregat de şlifuit mozaic CO-17 2,2
21. Vibrator de adîncime И-18 0,8
22. Vibrator de suprafaţă ИB-91 0,6
 59
23. Riglă vibratoare CO-47 0,6
24. Agregat pentru depunerea bitumului CO-122A 4,9
25. Agregat de sudat ADD-350/CTЭ-24 25/54

Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.

Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă, conform PC.
Consumul total: ∑Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este maximală ∑ Pn.ind., servind ca bază la determinarea
consumului de energie pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Wil.ind.=(∑Pil.ind.•Kc)/cosφ, unde:
∑Pn.ind.–puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).
Kc–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
Cos φ–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
Tabela 20:„Valorile coeficienţilor Kc şi cos φ”.
Nr. Caracteristica puterii consumatorilor Kc cos φ
1 2 3 4
1 Excavator cu echipament de forţă electric 0,5 0,6
2 Agregat de preparare a betonului sau 0,5 0,65
mortarului
3 Macara cu echipement de forţă electric 0,3 0,5
4 Transportoare 0,6 0,7
5 Transformatoare de sudat 0,35 0,4
6 Pompe, compresoare şi ventilatoare 0,7 0,8
7 Maşini manuale electrice 0,1 0,4
8 Transformator de încălzire a betonului 0,7 0,75
9 Iluminarea exterioară 1,0 1,0
10 Iluminarea interioară 0,8 1,0
11 Iluminarea depozitelor închise 0,35 1,0
12 Instalaţie de încălzire 0,5 0,85
13 Atelier de reparaţie 0,3 0,65

Calculul puterii reţelei temporare la iluminarea exterioară se compune din următoarele necesităţi:
Iluminarea suprafeţelor reale a frontierilor de lucru la executarea LCM.
 60
Determinarea puterii de iluminare pentr-o unitate, din tabela 21.
Tabela 21:„Puterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucru”.
Unitatea Puterea
de măsură pentru
Nr. Denumirea proceselor
unitate (kw)
1 Lucrări de terasamente 1000m² 0,5÷0,8
2 Lucrări de betonare 1000m² 1,0÷1,2
3 Lucrări de zidărie 1000m² 0,6÷0,8
4 Lucrări de montare 1000m² 2,4
5 Depozite deschise 1000m² 0,8 ÷1,2
6 Autodrumuri km 2,0÷2,5
7 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5
8 Iluminătoare buc 0,5
9 Clădiri provizorii 100m² 0,8÷1,2
10 Ateliere de producţie 100m² 1,3÷1,8

Iluminarea suprafeţelor depozitelor deschise, se determină în conformitate cu punctul 17.

Iluminarea autodrumurilor, se determină în km, în baza lungimii reale a autodrumului măsurată pe axă, pe PGC.
Iluminarea de pază, se determină în km, în baza lungimii reale a îngrădirii şantierului, măsurată pe PGC.
Calculul numărului de iluminatoare se produce în baza relaţiei:
N=En.•K•A(Ef.•U•Z•)(ilm.), unde :
En.–norma de iluminare la o unitate de suprafaţă, în Lc/m², pentru pază primim 0,5.
A–aria şantierului de construcţii (m²).
K–coeficient de rezervă, primit 1,25÷1,5.
Ef.–fluxul de iluminare a lămpii în Lc, pentru suporturile cu: H=4÷6m Ef =4350Lc; H=8÷15m Ef = 8100Lc.
U–coeficient de utilizare a iluminarelor, primit 0,7÷0,9.
Z–coeficient de iluminare neritmică, primit 0,75.
–randamentul, primit 0,8.
În baza calculului efectuat primim: unu, două, trei, etc, iluminatoare de marca: ПЗ–35; ПЗ-45; ПФС-45-1.
Rezultatele primite le înregistrăm în tabelă.
Tabela 22:„Puterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioară”.

Nr. Consumatorii de energie Unitatea de Cantitatea Norma de iluminare Puterea

măsură (kw) (kw)
1 2 3 4 5 6
 61
1 Executarea proceselor de 1000m² 2,4
construcţii:...
2 Depozite deschise 1000m² 0,8÷1,2
3 Autodrumuri temporare km 2,0÷2,5
4 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5
5 Iluminatoare buc 0,5
Total: ∑Pil.ex.=... (kw).
Determinăm puterea reţelei pentru iluminarea exterioară, după relaţia:
Wi.ext.= Kc•∑Pil.ext.(kw), unde :
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea exterioară, primit 1,0.
În scopul determinării puterii reţelei la iluminarea spaţiului interior se elaborează tabela 23.

Tabela 23:„Puterea reţelei la iluminarea spaţiului interior”.

Nr. Consumatorii de energie Unitatea Cantitatea Norma Puterea
de măsură de iluminare (kw) (kw)
1 2 3 4 5 6
1. Încăperea dirigintelui de şantier

2. Încăperea de odihnă
3. Dispecerat
4. Post de trecere
5. Vestiar
6. Lavuar cu duş 100m² 0,8÷1,2
7. Încăpere de încălzire şi uscare a hainelor
8. Încăpere de primire a hranei
9. Punct medical
10. Depozit închis
Total : Pil.int.=... (kw).
Completarea tabelei:
Coloana 2;3 şi 4 se completează în baza tabelei 15 şi ariei suprafeţelor depozitelor închise DÎ.
Coloana 5 se completează în baza normelor.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma de iluminare.
Calculăm consumul de energie a reţelei temporare pentru iluminarea interioară, după relaţia:
Wil.int.=Kc•∑Pil.int.(kw), unde:
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea interioară, primit 0,8.
∑Pi.int.–puterea reţelei pentru iluminarea interioară (kw).
Determinăm consumul total după relaţia:
 62
Wtot.=Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.(kw).
Determinăm puterea transformatorului după relaţia:

Wtrans.=k •Wtot.(kw), unde:

k–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În baza calcului efectuat şi tabelei 26, primim: transformatorul de marca: TM ... ; cu puterea: ... kw.
Tabela 24:”Caracteristica transformatoarelor”.
Nr. Marca Puterea Masa
transformatorului transformatorului (kw) transformatorului (kg)
1 TM 20/6 20 385
2 TM 30/6 30 465
3 TM 50/6 50 580
4 TM 100/6 100 830
5 TM 180/6 180 1250
6 TM 320/6 320 1750

21.Indicii tehnico-economici a PGC.

În procesul elaborării PGC este necesar de realizat cîteva variante de proiectare, cu scopul alegerii variantei optimale.
Compararea variantelor de proiectare a PGC se îndeplineşte prin calculul ITE principali:
Suprafaţa şantierului, în m², se calculă prin determinarea ariei suprafeţei reale a PGC.
Suprafaţa construcţiei, în m², din ITE a părţii arhitecturale.
Suprafaţa clădirilor provizorii, în m², se calculă din tabela 16.
Suprafaţa depozitelor de şantier, în m², se calculă prin sumarea suprafeţelor depozitelor: deschise DD şi închise DÎ.
Lungimea reţelelor temporare de alimentare cu energie, apă şi canalizare, în m, se determină prin măsurarea releţei pe PGC, ţinînd cont de scara aleasă.

Lungimea autodrumurilor temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii autodrumului pe axă, pe PGC ţinînd cont de scara aleasă.

Lungimea îngrădirii temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii îngrădirii direct pe plan, ţinînd cont de scara aleasă.
Coeficientul compacticităţii PGC, în %, se calculă după relaţia:
K =(Acon. Aşan.)•100 %, unde :
Acon.-aria construcţiei, în m². Aşan.–aria şantierului, în m².
ITE se redau în tabelă.

Tabela 25: „Indicii tehnico-economici a PGC”.

Nr. Denumirea Unitatea Mărimea

indicilor de măsură indicilor
 63
1 2 3 4
1 Suprafaţa şantierului m2
2 Suprafaţa constructivă m2
3 Supafaţa depozitelor m2
4 Suprafaţa clădirilor provizorii m2
5 Lungimea reţelei temporare de‫׃‬
-autodrumuri ml
-energie ml
-canalizare ml
-apă ml
-îngrădire ml
6 Coeficientul compacticităţii PGC %
7 70 10 15

22. Tehnologia, organizarea, controlul calităţii şi măsuri de protecţia munci, măsuri antiincediare şi protecţia mediului ambiant la
executarea LCM.
23.Partea grafică a proiectului de curs.
•Oformarea părţii grafice a planului calendaristic.
Partea grafică a PC se oformează pe o coală de hîrtie de formatul A1, desenele se îndeplinesc respectînd standardele, în următoarea compoziţie, vezi:
Anexa 1.
•Oformarea părţii grafice a PGC.
Partea grafică a PGC se oformează pe ocoală de hîrtie de formatul A2, desenele se îndeplinesc respectînd standardele, la scara 1:200÷1:500, în
următoarea compoziţie, vezi: Anexa 2.
 64

Anexa 1
PLAN CALENDARISTIC

Partea de calcul Partea grafică

GRAFICUL MIŞCĂRILOR FORŢELOR DE MUNCĂ

Nmaximal
Nm Nmediu Nm

Numărul muncitorilor Nm Nm Nm
Durata lucrătorilor Dl Dl Dl

ITE GRAFICUL APROVIZIONĂRII ŞI CONSUMULUI DE RESURSE MATERIALE

Partea de calcul Partea grafică
Vezi tab. 11 (îndrumar)

GRAFICUL MIŞCĂRII MAŞINELOR ŞI MECANISMELOR

Partea de calcul Partea grafică

Indicatorul
 65

Anexa 2
PLAN GENERAL DE CONSTRUCŢII S 1:200÷1:500 DEPOZITAREA PREFABRICATELOR

Vezi tab. 45

Pag. 213 (A.Gaevoi )

SEMNE CONVENŢIONALE LEGENDA ITE

Vezi tab. 44
Pag. 207 (A. Gaevoi) Vezi tab.15 (îndrumar) Vezi tab.25 (îndrumar)

Indicatorul
 66

24. Bibliografia:

1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaţia stroitelinovo proizvodstva” Moscova 1988.

2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie” Leningrad 1987.
3.I.Barci ,,Stroitelinîe cranî” Kiev 1974.
4.V.Bauman ,,Stroitelinîe maşinî” tom I Moscova 1976.
5.СНиП IV-2-82 ,,Roshod materialov” Moscova 1982.
6.M.Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonîh construcţii promîşlenîh zdanii” Kiev 1975.
7.N.Pruteanu,,Tehnologia efectuării construcţiilor” Chişinău partea II 1997.
8.N.Zaharia ,,Protecţia muncii” Bucureşti 1992.
9.E.Olaru ,,Tehnica securităţii în construcţii” Chişinău 1998.
10.Stanciuc,,Dicţionar de construcţii rus-român” Chişinău 1991.
11.Indicatore de norme de deviz: Ts:Vol.I, II; C: Vol.I, II, III; Iz.
67