NOTĂ INTRODUCTIVĂ.

În îndrumarul de faţă sunt abordate cerinţele faţă de proiectul de curs la tema: „Elaborarea planului calendaristic şi planului general de construcţii”,
precum şi componenţa şi metodele de realizare.
Îndrumarul metodic este destinat elevilor la specialitatea: N2501 „Construcţii civile, industriale şi agricole”.
Scopul elaborării proiectului de curs constă în însuşirea şi elaborarea de către elevi a planului calendaristic şi planului general de construcţii, precum şi
metodologia de întocmire a documentaţiei tehnice de bază ce intră în componenţa PEL.
ELABORAREA PROIECTULUI DE CURS.
Elaborarea proiectului de curs constă în rezolvarea de către elevi a următoarelor sarcini: întocmirea: memoriului explicativ şi elaborarea părţii grafice.
Memoriu explicativ: a proiectului de curs se scrie de mînă, în cerneală sau pix, pe foi standard A4, la broşare trebuie să conţină următoarele puncte:
1.Foaia de titlu.
2.Sarcina proiectului.
3.Caracteristica generală a obiectului de construcţii.
4.Planul calendaristic.
Planul calendaristic (PC) pentru executarea unui obiect intră în coponenţa PEL, elaborînduse în conformitate cu desenele tehnice şi CНиП 3.01.01.85
„Organizaţia stroitelinogo proizvodstva”, determinănd durata de executare a construcţiei şi succesivitatea îndeplinirii LCM. PC elaborat corect serveşte
ca bază pentru dirijarea zilnică şi controlul despre efectuarea lucrărilor, precum şi la planificarea operativă a LCM. În timpul elaborării PC este necesar
de a ţine cont, ca termenul de construcţie a obiectului să nu depăşească termenul normativ de executare. PC indică durata necesară de îndeplinire a
lucrărilor, începînd cu verificarea terenului, pînă la lucrările de amenajare a terenului şi dare în exploatare a construcţiei finisate. La elaborarea PC este
necesar de a planifica executarea LCM cu utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului modern, întroducerii noilor tehnologii, economia maximă a
resurselor materiale şi mecanizarea complexă a proceselor.
În procesul de elaborare a PC trebuie de contribuit la efectuarea calitativă a lucrărilor cu ridicarea productivităţi muncii, totodată este necesar de luat în
vedere ca: unele procese de construcţie să fie suprapuse în timp, în aşa măsură încît o face posibilă tehnologia construcţiior şi cerinţele de securitate a
muncii, deasemenea de ţinut cont: ca în primul rînd să fie îndeplinite lucrările a căror durată de executare este maximală.
Date iniţiale la elaborarea PC a şantierului sunt:
PC centralizat de construcţii.
Normele duratei de lucru a şantierului.
Documentaţia de lucru a şantierului.
Datele cercetărilor inginereşti a terenului.
Necesitatea în maşini, mecanisme şi utilaj.
Date despre aprovizionarea cu resurse tehnico-materiale şi forţe de muncă.
PC a şantierului se analizaeză şi se elaborează în următoarea succesivitate:
Analiza proiectelor tipice, cu scopul determinării metodei raţionale de executare a LCM.
Stabilirea nomenclaturii LCM.
Determinarea metodelor de executare a lucrărilor şi complexele de maşini, mecanisme şi utilaj.
Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.

Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor, cu scopul determinării duratei de executare a LCM.
 2
Determinarea duratei de îndeplinire a proceselor şi suprapunerea lor în timp cu altele, în scopul micsorării duratei de executare a constructiei.
În baza PC elaborat corect se oformează următoarele grafice:
Graficul mişcării forţelor de muncă.
Graficul aprovizionării şi consumului de resurse materiale.
Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor.
Elaborarea graficelor se îndeplineşte în conformitate cu normativele în vigoare, respectînd cerinţele de securitate a muncii. Înainte de a începe
elaborarea PC a şantierului de construcţii se analizează documentaţia de proiect, se ia în vedere configuraţia în plan şi dimensiunile clădirii, datele
despre elementele prefabricate şi cerinţele constructive ale clădirii, se devizează clădirea în sectoare sau celule de lucru, se analizează cercetările
geologice şi hidrogeologice a şantierului de construcţii.
La elaborarea PC a şantierului este necesar de stabilit nomenclatura LCM, care cuprinde următoarele etape de executare a lucrărilor: infrastructurii,
suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
Până la elaborarea PC se determină volumele de lucru a LCM, care se calculează în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii şi normativele
în vigoare. Volumele de lucru se determină pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
În procesul de elaborare a PC este necesar de calculat necesitatea în resurse materiale, construcţii şi semifabricate, care se produce în baza datelor din
tabela: „Calculul volumelor de lucru”, în conformitate cu Indicatoarele de Norme de Deviz şi CHuП IV-2-82 ”Rashod materialov”.
În timpul elaborării PC a şantierului este necesar de stabilit metoda de executare a LCM, deci în condiţii moderne de organizare a lucrărilor, cea mai
efectivă metodă se consideră în flux, dînd posibilitatea combinării maxime a lucrărilor, micşorării duratei de executare a lucrărilor, utilizării maşinelor,
mecanismelor şi utilajului modernizat, întroducerii tehnologiilor performante, precum şi automatizarea maximă a proceselor.
5.Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj.
Etapa iniţială de stabilire a nomenclaturii LCM, constă în studierea profundă a părţii arhitecturale şi de costrucţii a proiectului, determinării metodelor
optimale de organizare şi executare a lucrărilor, gradului de detaliere a proceselor, tipurilor de lucrări îndeplinite mecanisat sau manual, stabilirea
succesivităţii lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
6.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.
Determinarea volumelor de lucru la executarea LCM constituie etapa de bază la elaborarea planului calendaristic, care se produce în conformitate cu
desenele de arhitectură şi construcţii, respectând succesivitatea lucrărilor, conform nomenclaturii şi unitatăţii de măsură a fiecărei operaţii stabilite în
baza‫ ׃‬Indicatoarelor de Norme de Deviz.
Calculul volumelor de lucru la elaborarea PC se îndeplineşte pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
Tabela 1:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”.
Unitatea
Volumul Metode şi formule
№ Denumirea lucrărilor de
de lucru de calcul
măsură
1 2 3 4 5

1 2
Defrişarea stratului vegetal cu
buldozerul.
Lucrările infrastructurii clădirii.
3 4 5
m² Defrişarea stratului vegetal cu buldozerul constă în determinarea arii unei suprafeţe,
dimensiunile căreia sunt mai mari decât dimensiunile în axă a construcţiei cu 5÷10m.
An.t.=Lt.•Bt.(m2), unde: Lt. Bt.-respectiv: lungimea sau lăţimea terenului(m).

5 -10
Bt Bcl Cladirea
5 -10 5 -10
proiectata

Lcl

5 -10
1.
Lt

Scoaterea stratului fertil cu
buldozerul.
m³ Stratul fertil cu grosimea de 25÷50cm, se scoate de pe suprafaţa terenului natural nivelat cu
ajutorul buldozerului, depozitându-se în haldă. Solul fertil va fi folosit la lucrările de
amenanjare a terenului. Volumul de lucru se determină prin produsul dintre aria suprafeţei
nivelate la grosimea stratului.
Vs.f.=An.t.•hs.f.(m3), unde:
An.t.–aria suprafeţei nivelate a terenului (m²).
hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).
2. Excavarea gropii sau tranşeului
de fundare cu ajutorul
excavatorului ciclic cu cupa:
directă/inversă cu:
V =... (m3).
m³ ‹Groapă sau tranşeu de fundare cu pereţi înclinaţi.
•Volumul excavării se compune din volumul gropii de fundare şi volumul întrării în groapă.
Vex.=Vg.f.+Vi.g. (m3).
•Volumul gropii sau tranşeului de fundare.
Vg.f.=(hex./4)(a+c)(b+d)(m3), unde:
a,b,c,d-respectiv:lăţimea şi lungimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
Groapa de fundare
c d
m=
0.5
b
Sectiune longitudinala
d
0.5-0.8 bf L bf 0.5-0.8
b
a=B+bf.+2•(0.5÷0.8)(m), unde:
c= a+2•m•hex. (m), unde:
b= L+bf.+2•(0,5÷0,8) (m), unde:.
d= b+2•m•hex.(m), unde:
 Sectiune transversala
c

0.5-0.8 bf B bf 0.5-0.8
a

B;L–-respectiv:lăţimea şi lungimea în axă a clădirii(m).

bf.- poziţionarea fundaţiei respective(m).
m –panta taluzului din CНuП III-8-76.
Sol: argilă nisipoasă h≤1(m) m=0,25; h>1(m) m=0,5.
hex.–adîncimea de excavare (m).
hex.=hfun.–(hc.p.+hs.f.)(m), unde:
hc.p.–cota pereului (m).
hs.f.–grosimea stratului fertil scos(m).
•Intrarea în groapa de fundare.
•Lungimea intrării în groapă depinde de adîncimea excavării.
Li.g.=hex./i (m), unde:
i–înclinaţia intrării în groapă 10÷15%, în număr 0.1÷0.15.
 Groapa de fundare si intrarea in groapa

B i.g.inf.
1^ ^1

^
Sectiune prin intrarea in groapa
1-1 A2 A1

^
°
°-15

Hex
i=10
L i.g.

A2- A2

^
A2 A1
B i.g.sup.

Hex
B i.g.inf.

•Lăţimea intrării în groapă depinde de tipul mijlocului de transport utilizat, conform CHиП
lăţimea intrării în groapă în partea inferioară este de: Bi.g.inf.=3.5÷5(m)
•Volumul intrării în groapa de fundare.
Vi.g.=(A1+A2)•Li.g./2.(m3), unde:
A1=0,-aria liniei.
A2=(Bi.g.inf.+Bi.g.sup.) •hi.g/.2(m2).
Bi.g.sup.=Bi.g.inf.+2•m•hex.(m).
•Groapă sau tranşee de fundare cu pereţi verticali.
Vgr. sau tr.=Lgr.•Bgr.•hex.(m3), unde:
Lgr., Bgr., hex.–respectiv: lungimea, lăţimea şi adîncimea gropii sau tranşeului de fundare(m).

3. Prelucrarea manuală a solului. m³ Prelucrarea manuală a solului constă în executarea unui şanţ sub talpa fundaţiei cu o adâncime
de 100÷150 mm, iar dimensiunele în plan a lui sunt mai mari cu 100mm decăt dimensiunile

4. Executarea stratului suport din:
nisip, piatră spartă, pietriş, sau
beton sub fundaţii.
5. Montarea şi executarea elemen-
telor infrastructurii clădirii‫׃‬
•fundaţii monolite:
-cofrarea şi decofrarea
-armarea
-betonarea.
tălpii de fundare.
Volumul prelucrării manuale se determină după releţiile:
Vp.m.=Vex.mec.•0,03(m³), unde:
Vex.mec.-volumul prelucrării mecanizate a solului(m3), vezi poziţia 2.
m³ În şanţul săpat manual se distribueşte: nisip, piatră spartă sau pietriş, jucînd rolul de strat
suport sub fundaţii, volumul căruia este egal cu volumul prelucrării manuale.
Vs.s.f. =Vp.m.(m³).
Calculul suprafeţei de cofrare, decofrare a fundaţiilor se stabileşte în baza sumei ariilor reale a
m2 tuturor suprafeţelor cofrate.
Determinarea volumului de lucru la armarea fundaţiilor se determină după desenele tehnice, în
kg funcţie de diametrele armăturilor utilizate sau constuctiv pentru fundaţia:
Continue: la 1m3 de beton se folosesc 66,0; 101,0kg.
Izolată‫ ׃‬la 1m3 de beton se folosesc 58kg pentru Vfun.≤3m3 şi 39kg pentru Vfun.3÷5m3.
Volumul de lucru a executării fundaţiei monolite se determină conform volumului de beton
m3 pus în operă.
Fundaţie continue sau radier general:
Vf.=Lf..•Bf.•hf.(m3), unde:
Lf., Bf., hf. –respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea fundaţiei sau radierului general(m).
Fundaţie izolată:
Vf.=Vbaz.+Vpah.-Vgol.=Lb.•Bb.•hb.+Lp.•Bp.•hp.-(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai•.As.)(m3).
Vbaz.,Vpah., Vgol.–respectiv: volumul bazei, paharului şi golului paharului de fundaţie(m³).
hp.-adîncimea golului paharului de fundaţie (m).
hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
Ai.; As.–respectiv: aria golului paharului fundaţiei în partea inferioară şi superioară(m2).
•elemente monolite:stîlpi, grinzi,
pereţi, diafragme, scări, planşee: Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza
-cofrarea şi decofrarea sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se determină după desenele
-armarea m2 tehnice în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
Mtot.=mm.l.•Larm.(kq), unde:
kg mm.l.-masa unui metru liniar:Ø6mm-0,222kq; Ø16mm-1,580kq; Ø3mm-0,057kq;
Ø8mm- 0,395kq; Ø18mm-2,000kq; Ø4mm-0,100kq;
Ø10mm-0,616kq; Ø20mm-2,470kq; Ø5mm-0,154kq.
Ø12mm-0,888kq; Ø22mm-2,980kq;
Ø14mm-1,210kq; Ø24mm-3,550kq;
Larm.- lungimea barei drepte(m)
Larm. = Lb.a.+0.41h•n+13Ø-lungimea barei fasonate(m), h;n-înălţimea şi numărul încovoierilor.
Diametrul barelor de armatură a scheletului monolit , conform NCM F.03.02-05,,PCPZ”, la:
Numărul de bare a armăturii longitudinale de clasa AIII a clădirii cu 1-12 nivele; seismicitatea:
Nivelul 6grade 7grade 8grade 9grade
N, N-1 4 Ø12 4 Ø14 4 Ø16 4 Ø18
N-2, N-3 4 Ø14 4 Ø16 4 Ø18 4 Ø20
Stîpi: N-4, N-5 4Ø16 4 Ø18 4 Ø20 4 Ø22
N-6, N-7 4 Ø18 4 Ø20 4 Ø22
N-8, N-9 4 Ø20 4 Ø22
N-10, N-11 4 Ø22
Interaxul armăturii transversale 12d;15d, la carcase Interaxul armăturii transversale 15d; 20d, la carcase
legate, d-diametrul barelor longitudinale. sudate, d-diametrul barelor longitudinale.
Interaxul armăturii transversale 200mm pe sectoare de 60cm în ambele direcţii de la nodurile cadrului
şi 10cm, dacă armătura e protejată de zidărie numai pe o faţă.
Grinzi: 4Ø12mm AIII 4Ø14mm AIII 4Ø16 mm AIII
Ø6mm pasul 200mmAI. Ø6mm pasu l 00mmAI. Ø6mm pasul 200mAI
Constructiv la:
Pereţi sau diafragme de rigiditate cu б=150mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 85kg
б=200mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 204kg.
3
Scări sau planşee: la 1m de beton se folosesc pînă la 77,6; 82,0kg.

-betonarea. Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de

beton pus în operă.
 m3 Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:
Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
•blocuri talpă de fundare cu Calculul volumelor de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:
V=...(m3). buc. specificarea elementelor din beton armat.
•blocuri perete de fundare cu
V=...(m3). buc.
•sectoare monolite:
-cofrarea şi decofrarea m2
-armarea kg La 1m3 de beton se folosesc 66kg de armătură.
-betonarea. m3 Vb.s.m.=Ls.m.•Bs.m.•бs.m.(m3).
•panouri de soclu cu V=...(m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate. ml. Lr.s.tot.=Lr.s.p.s.•Np.s.(ml).
Lr.s.p.s.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.s.=2,2ml p/u L=6m.

-protecţia anticorozivă a pieselor m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a piesilor sudate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
-monolitizarea rosturilor. m3 Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
•stîlpi cu V=...(m3) la CES buc.
-monolitizarea nodurilor între
stîlp şi fundaţie. m3 Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai.As.)–Ls.Bs.hî.s.(m3).
•rigle cu V=...(m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate ml Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
-monolitizarea nodurilor. m3 Volumul de beton se determină din considerentele, că la monolitizarea nodurilor unei rigle se
folosesc 0,0943m3
•odihna şi rampa scării cu V=...
buc.
(m3)
-sudarea pieselor înglobate între ml Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); L r.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
odihnă şi rampă scării

-protecţia anticorozivă a pieselor m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a pieselor sudate.
sudate Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
 -monolitizarea rosturilor între
odihnă şi rampa scării.
•panouri de planşeu de subsol cu
V =...(m3)
-sudarea pieselor înglobate sau buc.
musteţelor de armătură
ml
-protecţia anticorozivă a pieselor
-monolitizarea rosturilor între
panouri.
3
•grinzi de fundare cu V=...(m )
-sudarea pieselor înglobate
-protecţia anticorozivă a piesilor
sudate.
6. Executarea hidroizolaţiei:
•orizontale cu:
-mortar de ciment.
•verticale cu:
-mastic de bitum
-material în rulou, etc.
m3
Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3), unde‫׃‬
Lrost.-lungimea rostului dintre odihna şi rampa scării(m).
Brost.-lăţimea rostului, fiind egală cu înăţimea odihnei scării(m).
бrost.–grosimea rostului fiind egal cu 0,02m.
Lr.s.tot.=Lr.s.p.•Np.(ml).
Clădiri civile: Lr.s.p.=0,6ml.
m2 Clădiri industriale: Lr.s.p.=0,3ml p/u L=6m. Lr.s.p.=0,45ml p/u L=12 m.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
m3
Vbet.=Lrost.• Brost.•бrost. (m3), unde:
Lrost.;Brost.;бrost.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea rostului(m).
buc
ml
m2 Lr.s.tot.=Lr.s.g.f.•Ng.f.(ml); Lr.s.g.f.=1,0ml.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
Volumul de lucru a hidroizolaţiei orizontale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor
superioare a elementelor: fundaţiilor, grinzelor de fundare, panourilor de soclu, etc.
m² Ah.o.=ΣLs.s.•Bs.s. (m²), unde:
Ls.s., Bs.s.-respectiv: lungimea, lăţimea în partea superioară a fundaţiei, grinzelor de fundare,
panourilor de soclu, etc.(m).
m² Volumul de lucru a hidroizolaţiei verticale constă în determinarea sumei ariilor suprafeţelor

Umplerea tempanelor între
fundații cu buldozerul.
m³
verticale a pereţilor fundaţiei, fundaţiilor sau pereţilor subsolului, panourilor de soclu, etc.
Ah.v.=ΣLs.v.•Hs.v.(m²), unde:
Ls.v., Hs.v.–respectiv: lungimea şi înălţimea suprafeţei verticale a elementelor(m).
Volumul de lucru la astuparea gropii sau tranşeului de fundare se determină:
‹Clădiri civile fără subsol:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vf.p.+Vs.s.p.)/K(m³), unde:
Vex.–volumul exavării mecanizate(m³).
Vp.m.–volumul prelucrării manuale(m³).
Vs.s.f.–volumul stratului suport sub fundaţie(m³).
Vfun.–volumul fundaţiei(m³).
Vf.p.=Nel.•Vel.(m3), unde:
Vel.–volumul unui element (m³).
Nel.–numărul de elemente (buc).
Vs.s.p.–volumul stratului suport sub pardoseli (m³).
Vs.s.p.=Apar.•hs.f.(m3), unde:
Apard.–aria pardoselilor la perter (m³).
hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).
K–coeficient ce ţine cont de afînarea solului, primit 1.05.
‹Clădiri cu subsol:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vsub.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:
Vsub.–volumul subsolului clădirii, determinat după dimensiunele extremităţilor pereţilor
exteriori(m³).
Vsub=Lsub.•Bsub.•(hc.f. – hc.p..)(m3).
‹Clădiri industriale parter sau etajate cu schelet:
Va.g.sau t.= (Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vtot.fun.-Vtot.g.f.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:
Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vfun.-Vtot.g.f.-Vtot.st.+Vs.s.p.)/K (m³), unde:
Vtot. fun.-Vfun. •Nfun.(m3).
Vtot.g.f.=Ng.f.•Vg.f.(m³), unde:
Vtot.st.=Nst.•Vst.i.(m3), unde:
Vg.f.–volumul grinzei de fundare (m³).
Ng.f.; Vg.f.–respectiv: numărul de grinzi şi volumul unei grinzi de fundare (buc, m3).
7.
Compactarea solului pe straturi
cu:
-placa vibratoare
-compactorul remorcat.
8. Montarea şi executarea elemen-
telor suprastructurii clădirii:
•elemente monolite:stîlpi, grinzi,
pereţi, diafragme, scări, planşee:
-cofrarea şi decofrarea
-armarea
-betonarea.
•stîlpi cu V = ...(m3)
-sudarea pieselor între stîlpi
CES
-monolitizarea nodurilor.
•grinzi de rulare cu V =...
Nst.; Vst.-respectiv: numărul de stîlpi şi volumul unui stîlp la nivelul infrastructurii(buc, m3).
Solul se compactează pe straturi cu grosimea de 25÷50cm, volumul de lucru este egal cu
volumul de pămînt turnat în umplutură, deci:
Vast.g.sau t.=Vcomp.(m3).
m3
Lucrările suprastructurii clădirii.
Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza
2
m sumei ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
kg Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se se determină după
desenele tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de
3
m beton pus în operă.
Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:
Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
Calculul volumului de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:
buc. specificarea elementelor din armat.
Lr.s.tot. = Lr.s.s.•Ns.(ml); Lr.s.s.=1,5ml.
ml Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+ √Ai.As.)– Ls.Bs.hî.s.(m3).
hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
m3
 (m3) buc.
-sudarea grinzilor de rulare cu Lr.s.tot.=Lr.s.g.r.•Ng.r.(ml); Lr.s.g.r.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.g.r.=2,6m p/u L=12m.
stîlpul
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.
-protecţia anticorozivă ml
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
m2 Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0.15÷0.2m.
-monolitizarea nodurilor între
Volumul de beton se ia din considerentele că la o grindă de rulare se folosesc 0,03m3.
grinda de rulare şi stîlp. 3
m
Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
ri •rigle cu V = ... (m3)
Volumul de beton se determină din considerentele că la o riglă se folosesc 0,0943m3.
-sudarea pieselor înglobate între
buc.
riglă şi stîlp
ml
-monolitizarea nodurilor.
•grinzi sau ferme de acoperiş, m3
ferme pană cu V = ... (m3)
buc.
-sudarea pieselor înglobate
înt grinzi, ferme şi stîlpi
ml
Lr.s.tot.=Lr.s.g. sau f.•Ng.sau f.(ml).
Lr.s.g.12=0,72ml Lr.s.f.18=1,0ml.
Lr.s.g.18=1,02 ml. Lr.s.f.24=1,2ml.
-protecţia anticorozivă. Lr.s.g.p.12=0,8ml L r.s.f.30=1,4ml.
Lr.s.f.p.12=1,0ml.
m2
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.
•panouri de planşeu, acoperiş,
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
luminator cu M = ...(t)
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
-sudarea piesilor înglobate buc.

ml
-protecţia anticorozivă L r.s.tot.=L r.s.p.p.sau a.•Np.p.sau a.(ml).
-monolitizarea rosturilor. Clădiri civile‫ ׃‬Lr.s.p.p.sau a.=0,6ml.
m2
Clădiri industriale‫ ׃‬Lr.s.p.a.=0,3ml p/u L=6m; Lr.s.p.a=0,45m p/u L=12m.
 •panouri de pereţi: exteriori, m3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
interiori, dispărţitori, Vbet. =Lrost.•Brost.•бhrost.(m3).
luminătoare, colţ, etc. cu
V = ... (m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate

ml
Lr.s.tot. = Lr.s.p.p.•Np.p.(ml).
-protecţia anticorozivă
Clădiri civile‫׃‬Lr.s.p.p.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.p.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.p.d=1,2ml.
-monolitizarea rosturilor.
Clădiri industriale‫ ׃‬Lr.s.p.p.=0,64ml p/u L=6m; Lr.s.p.p.=1,0ml p/u L=12m; Lr.s.p.c.=0.8ml.
m2
•cadrul porţii: m3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
-stîlpi cu V = ... (m3) Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
-grinda de legătură cu
buc.
V=... (m3)
buc
-sudarea pieselor înglobate între
stîlp şi grindă
-monolitizarea nodurilor între ml
stîlp şi grindă. Lr.s.tot =Lr.s.g.•Ng.(ml).
3
•portă din lemn sau metal. m Lr.s.g.=0.8ml.
•ferestre metalice Volumul de beton la monolitizarea unei grinzi de legătură constituie0,0551 ‫׃‬m3
•luminătoare metalice m2
-sudarea ferestrelor şi m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei reale a ferestrelor şi luminătoarelor
luminătoarelor metalice m2
metalice, vezi tabela 3.
-protecţia anticorozivă.
•construcţii metalice: stîlpi, ml.
Lr.s.f.sau l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.fsau l.=3,0ml p/u L=12m.
ferme, contravîntuiri, etc. m2
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
-sudarea construcţiilor metallice. t
Conform masei reale a fiecărei construcţii metalice.
-protecţia anticorozivă.
Mtot.=mel.•Nel.(t).
•cadrele metalice a ml.
Lr.s.tot.=Lr.s.el.•Nel.(ml); Lr.s.el.=3,2÷3,6ml.
luminătoarelor m2
-sudarea cadrelor metalice a
luminătoarelor t
-protecţia anticorozivă. ml
Masa unei cadru metalic a luminătorului m≈0,5(t).
•odihna şi rampa scării cu Lr.s.l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.l.=3,0ml p/u L=12 m.
V=... (m3) m2
-sudarea pieselor înglobate între Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
odihnă şi rampa scării buc.
-protecţia anticorozivă
-monolitizarea rosturilor între ml
odihnă şi rampa scării. m2 Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); Lr.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
•balustrada scării m3

-sudarea pieselor înglobate kg Vbet.=Lrost.•xBrost.•бrost.(m3).

-protecţia anticorozive. Mb.=Ab.•20(kg), unde:
•cabine sanitaro-tehnice cu ml Ab.=Lb.•Hb.(m2).
V=... (m3) m2 Lr.s.tot.= Lr.s.b.•Nb.(ml); Lr.s.b.=0,3(ml).
-sudarea pieselor înglobate Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde: Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2(m).
-protecţia anticorozivă a pieselor buc.
-monolitizarea rosturilor. ml
•blocuri şi guri de ventilare m2 Lr.s.tot.=Lr.s.c.s.-t.• Nc.s.t.(ml); Lr.s.c.s.-t.=0,8ml.
-monolitizarea rosturilor. Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
•cabina ascensorului m3
-sudarea pieselor înglobate buc. Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
-protecţia anticorozivă m3
-monolitizarea rosturilor. buc.
•plăci de lodjii cu V=...(m3) ml
-sudarea pieselor înglobate m2 Lr.s.c.a.=1,2ml.
-protecţia anticorozivă m3
-monolitizarea rosturilor. buc.
•elemente metalice de îngrădire ml.
a balcoanelor m2 Lr.s.p.l.=0,3ml.
-sudarea pieselor înglobate m3
-protecţia anticorozivă
-monolitizarea rosturilor. kg Me.î.b.=Ae.î.b.•20(kg), unde:
•copertina sau cornişa, V=...(m3) ml Ae.î.b.-aria proiecţiei verticale a tuturor elementelor de îngrădire a balcoanelor(m2).
-sudarea pieselor înglobate m2 Lr.s.tot.=Lr.s.e.î.b.•Ne.î.b.(ml); Lr.s.e.î.b.=0,3ml.
-monolitizarea rosturilor.
•etanşarea rosturilor între
panourile de pereţi‫׃‬
-verticale
-orizontale.
•executarea treptelor exterioare
din beton.
•zidăria din cărămidă după
rostuire la pereţi exteriori cu:
-H<4m
-H≥4m.
•zidăria din cărămidă sub
tencuială la pereţi interi cu:
-H<4m
-H≥4m.
•zidăria din cărămidă sub
tencuială la pereţi exteriori,
interiori la umpluturi de carcase
cu: -H<4m
-H≥4m.
•zidăria din cărămidă sub ten-
cuială la pereţi dispărţitori
armaţi cu:
-б 120mm: -H<4m
-H≥4m.
-б 65mm: -H<4m
-H≥4m.
•zidăria pereţilor dispărţitori din
plăci de ipsos cu б80, б100mm.
•zidăria pereţilor dispărţitori din
plăci de ghips-carton б12.5mm.
•zidărie din blocuri de calcar
lacustru la pereţi exteriori după
m3
buc.
ml
m3
Lr.s.c.=0,5ml.
Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
Calculul constă în determinarea lungimii rosturilor verticale şi orinzontale între panourile de
ml pereţi la faţadă.
ml Volumul de lucru la executarea treptelor se calculă la metru liniar de treaptă.
Calculul volumului de zidăriei se determină prin produsul dintre aria peretelui fără goluri,
către grosime, se produce în tabelă aparte, vezi tabela 2.
m3 Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³), unde:
Lp.,Bp., δper.-respectiv: lungimea, lăţimea şi grosimea peretelui (m).
Agol.–aria golului de: fereastră, uşă sau poartă,etc.(m2).
m3
1m3~2.82kg A-I 4mm.
m3
Aria pereţilor dispărţitori se determină prin produsul dintre lungimea peretelui la înălţime, fără
goluri.
Ap.d.=Lp.d.· hp.d.Agol.(m²), unde:
Lp.d., hp.d.–respectiv: lungimea, înălţimea peretelui dispărţitor (m2).
m2
Agol.–aria golului de: fereastră, uşă, etc.(m2). 100m2=90kg A-I.
Calculul volumelor de lucru la executarea zidăriei pereţilor dispărţitori se produce în tabelă
aparte, vezi tabela 2.
100m2=13kg A-I.
 rostuire cu: -H<4m m2
-H≥4m.
•zidărie din blocuri de calcar Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţelor feţelor pereţilor dispărţitori.
lacustru sub tencuială la pereţi m2
exteriori, interiori sub tencuială
cu: -H<4m
-H≥4m.
•bu iandrugi cu V =...(m3). m3
•montarea şi demontarea sche-
lelor pentru executarea:
-zidăriei pereţilor sau finisarea
interioară
-izolarea termică a pereţilor m3
exteriori sau la finisarea faţa-
buc.
delor cu h≤30m.
•prepararea mortarului:
-şantier
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei orizontale ocupată de schelă.
-centralizat.
Asch.=Lsch.• Bsch.(m2 ).
m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei faţadei acoperită de schelă.
Asch.=Lsch.• Hsch.(m2 ).
m2
Volumul de lucru se determină în baza necesităţii de mortar.
m3
9. Executarea acoperişului de tip: Volumul de lucru la executarea acoperişurilor se determină după aria totală a suprafeţei
învelitorii acoperişului.
Aria acoperişului de tip terasă se determină prin produsul dintre proiecţia orizontală a
suprafeţei straturilor acoperişului la coeficientul: ,,K” ce ţine cont de înclinaţie:
1:12 1.01 1:5 1.077
1:10 1.014 1:4 1.118
1:8 1.02 1:3 1,2
1:6 1.0.54 1:2 1.41
 »Terasă:
•amorsarea suprafeţei pentru
aplicarea stratului de difuzie.
•strat de difuzie a vaporilor.
•bariera contra vapori din mastic
bituminos; ruberoid pe mastic
sau linocrom,etc.
•strat termoizolant din materiale
în formă de plăci.
•strat termoizolant din: zgură
cheramzit, cu б...mm.
•strat de egalizare din mortar de
ciment, etc., cu б...mm.
•strat hidroizolant din ruberoid
pe mastic sau linocrom, etc.
•racordarea hidroizolaţiei pe
straturile de străpungere.
•strat de protecţie.
•finisarea cu foi zincate a
aticului.
»Şarpantă
•executarea şarpantei.
•executarea asterialei.
•executarea lucarnelor.
•strat hidroizolant din folie
polimerică.
•executarea învelitorii din: ţiglă
olane, foi de ardezie, ţiglă
m² Aa.a.s=Ap.o.•K(m2) ,unde: Sp.o.-proiecţia orizontală a acoperişului (m²).
m²
As.d.v.= Ap.o.•K(m2).
m² Ab.c.v.=Ap.o.•K(m2).
m2
As.t.p.= Ap.o.•K(m2).
m3
Vs.t.z.sau c.=Ap.o.•б(m3), unde:
б-grosimea stratului de zgură sau cheramzit (m).
m²
As.e.m.= Ap.o.•K(m2).
m2
As.h.=Ap.o.•K•N(m 2), unde:
N-numărul de rînduri încleiate a stratului hidroizolat (buc).
buc.
Se determină în conformitate cu numărul gurilor de scurgere şi canalelor de ventilare, prin
sumarea lor.
m2
As.p. = Ap.o.•K(m2).
ml. Volumul de finisare a aticului cu foi este egal cu lungimea aticului măsurată pe perimetru.
L f.a.=2(La.+Ba.)(ml);
La.; Ba.–respectiv: lungimea, lăţimea aticului (m).
Volumul de lucru a învelitorilor de tip şarpantă se determină în baza sumei suprafeţelor
m²
pantelor, adăugînd la lungimea reală a pantei 0.7m.
m²
Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).
buc.
Aast.=∑Apan.+∑Apan.luc.(m2).
Determinarea numărului de lucarne.
m²
 metalică, tablă plană, etc.
•asamblarea jgheaburilor
•asamblarea burlanelor.
10. Asamblarea confecţiilor de
tîmplărie:
•uşi din lemn.
•ferestre din lemn.
•uşi din metal.
•ferestre din metal.
•uşi din profil de PVC.
•brooască aplicată sistem Yale.
•ferestre din profil de PVC.
•vitrine din profil de oţel sau
PVC.
•platbandă la uşi din lemn sau
profil de PVC.
•pervaz la ferestre din lemn sau
profil de PVC.
•glafuri la ferestre din lemn
sau profil de PVC.
•finisarea glafurilor la ferestre
cu foi zincate.
As.hid.=Aînv.(m2).
Aînv.=∑Apan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).
m2 ΣApan-suma suprafeţelor pantelor învelitorii(m2).
∑Apan.luc.-suma suprafeţelor pantelor lucarnei(m2).
ml ∑Agur.vent.; ∑Acoş. fum-suma suprafeţelor gurilor de ventilare, coş de fum(m2).
ml Ljg.=Pstr.(ml); Pstr.-perimetrul streşinei(m).
Constă în determinarea sumei înălţimii tuturor burlanelor.
Aria suprafeţei de asamblare a confecţiilor din tîmplărie, metal sau profil de aluminiu se
m2
determină prin produsul dintre înălţime la lăţime, măsurate pe partea exterioară a tocului, la
m2
numărul de confecţii de acelaş tip.
m2
Ac.t.=Ht.•Bt.•Nc.(m2).
m2
Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
m2
buc
m2
m2
ml
Lplat.u.l.=Pu.l.•1,05=(2Hu.+Bu.)•1,05(ml); Lper.u.p.a.=Pu.p.a.(ml).
Lplat.u.l.=Su.l.•6,6(ml)
ml
Lplat.f.l.=Pf.l.•1,05=2(Hf.l.+Bf.l.)•1,05(ml); Lper.f.p.a..=Pf.p.a.=2(Hf.p.a.+Bf.p.a.)(ml).
Lper.f.l.=Sf.l.•5,87(ml).
ml
Lgl.f.l.=Lgl.f.p.a.=Btoc.f.l.sau.p.a.(ml).
ml
Lf.g.f.z.=Btoc.f.(ml).
Lucrările de finisare a clădirii.
11. Gemuirea blocurilor de:
•uşă
•fereastră
•vitrină
•luminător.
12. Finisarea suprafeţelor exterioare
şi interioare a construcţiei:
•prepararea mortarului.
•amorsarea pereților fațadei.
•amorsarea pereților fațadei cu
grund de cuarț ,,Gleta,,.
•izolarea termică a pereţilor
exteriori cu plăci din polistiren
expandat.
•tencuială interioară executată
manual cu:
-б 2cm
-б 2,5cm.
•tencuială exterioară executată
manual cu:
-б 2,5cm
-б 3,0cm.
•tencuială exterioară cu
,,TINC” de 2-3mm, manuală.
•tencuială exterioară decorativă
la faţade executate manual.
•tencuiala glafurilor
•gletuirea interioară cu
б5mm, executată manual la
Volumul de lucru la gemuirea blocurilor de fereastră se determină după aria suprafeţei reale a
tocului iar vitrinele, luminătoarele, uşile,etc. gemuite conform ariei suprafeţei reale a sticlei,
luînd în vedere în cîte rinduri este fiecare confecţie gemuită, precum şi numărul confecţiilor
m2
gemuite de acelaş tip.
Ag.=At.sau s.•Nr.•Nc.(m2)
At.saus.-aria tocului sau sticlei confecţiei gemuite(m2).
Nr.-numărul rîndurilor de sticlă a confecţiei(buc.).
Nc.-numărul de confecţii gemuite de acelaş tip(buc.).
Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
m3
m² Volumul de lucru la amorsarea pereților fațadei cu amorsă Supraton Extra se realizează în
trei aplicații.
m² Volumul de lucru la amorsarea pereților fațadei cu grund de cuarț ,,Gleta,, se realizează într-o
aplicație.
Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei izolate.
m2
Volumul de lucru la tencuirea sau gletuirea suprafeţelor se determină pe‫ ׃‬faţade, încăperi,
apartamente sau etaje aparte: prin produsul dintre lungime la înălţime; perimetrul încăperii la
înălţime, eliminînd aria suprafeţei golurilor de: uşă, fereastră, poartă, vitrină,etc. adăugînd aria
m2
glafurilor.
m2
Aten.=Pînc.•Hînc.–Agol.+Aglaf. (m2).
Aglaf.=Pgol.f.• (бper.–бtoc.)•Nf./2+Pgol.u.•(бper.-бtoc.)•Nu./2=2(Hf.+Bf)•(бper.-бtoc.)×
×Nf./2 +(2Hu.+ Bu.)•(бper.-бtoc.)•Nu./2 (m2).
m2
Pînc.-perimetrul încăperii(m).
Hînc.–înălţimea încăperii(m).
Agol.–aria golului(m²).
m2
A.glaf.–aria glafului(m2).
δper., δtoc.–respectiv: grosimea peretelui şi tocului(m).
m2
Pgol.f; Pgol.u.-respectiv: perimetrul golului de fereastră sau uşă(m).
ml
Hf.;Hu.;Bf.;Bu.-respectiv: înălţimea şi lăţimea golului de fereastră sau uşă(m).
tavane cu amestec uscat. Nu.sau f.-numărul de confecţii de tîmplărie de acelaş tip: uşi sau ferestre(buc.).
•gletuirea interioară cu Determinarea ariei tencuelei rampei şi odihnei scării se determină după proiecţia orizontală la
б5mm, executată manual la m2 fiecare etaj.
pereţi cu amestec uscat. Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 4.
•amorsă la pereții interiori şi la m2
tavan. Volumul de lucru la amorsarea pereților interiori se realizează în trei aplicații, la tavan în două
•gletuirea interioară la tavan şi aplicații.
pereţi cu б1,0mm ,,Eurofin,, m2
executată manual.
•gletuirea interioară la tavan şi m2
pereţi cu б 0,5mm ,,Meşterul Volumul de lucru la placarea suprafeţelor se determină după aria real placată, în tabelă
Manole,, executată manual. aparte,vezi tabela 4.
•placarea pereţilor cu plăci m2
ghips-carton cu б12,5mm.
•tavane suspendate din
ghips-carton cu б 9,5mm sau m2
,,Armstrong”.
•placaje din faianţă smălţuită la m2
pereţi.
•placaje la pereţii exteriori a m2
faţadelor sau soclului cu plăci
din materiale naturale.
•placaje din plăci de gresie m2
glazurate aplicate în: -interior
-exterior.
•placaje cu diferite m2
materiale: plăci din lemn,
lambriu, etc. m2
•zugrăveli simple cu lapte de
var.
Volumul de lucru la zugrăvirea sau vopsirea suprafeţelor se determină după aria reală a
•vopsitorii la interior şi exterior m2
suprafeţei pereţilor fără goluri; la elementele prefabricate în baza ariei suprafeţelor, la panouri
cu vopsea decorativă
de acoperiş cu nervuri aria se înmulţeşte la K=1,6; la ferme sau grinzi de acoperiş se
structurată ,,Flexodecor,, m2

•vopsitorii obişnuite interioare
sau exterioare la pereţi sau tavan
cu vopsea în soluţie apoasă
executate:
-manual pe: glet; tencuială.
-mecanizat pe: glet; tencuială.
•vopsitorii cu vopsele de email
la confecţii de tîmplărie‫ ׃‬-lemn
-metal.
•vopsitorii la balustrade.
•vopsitorii la construcţii
metalice ale halelor industriale.
•vopsitorii cu vopsele sau lacuri
la pardoseli din lemn.
•tapetarea suprafeţelor.
13. Executarea stratului suport din‫׃‬
•piatră spartă б...mm.
•mortar de ciment cu б...mm.
•plăci fibrolemnoase lipite pe
bitum sau aşezate pe nisip.
•vată minerală cu б...mm.
•dale prefabricate din fibrobeton.
determină după aria proiecţiei verticale a unei părţi fără a scoate golurile; în tabelă aparte, vezi
tabela 4.
m2
m2 Volumul de lucru la vopsirea tîmplăriei, se determină prin produsul ariei suprafeţei confecţiei
la coeficientul de trecere ,,K”.
Clădiri civile: Ferestre sau Vitrine K=2,8; Uşi K=2,7.
Clădiri industriale: Ferestre sau Luminătoare K=2,1; Uşi sau Porţi K=2,4.
Volumul de lucru se redă în tabelă aparte, vezi tabela 5.
m2
m2 Se determină prin suma arilor proiecţiilor verticale a suprafeţelor balustradelor.
Ap.v.b.=Lb.•Bb.•Nb.(m2).
m2 În baza masei proprii.
Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.
Avop.pard.=Av.pard.+Av.plin.(m2), unde:
Av.par.–aria vopsită a pardoselei(m²).
t
Av.plin.–aria vopsită a plintei(m²).
Av.plin. constituie 10% din aria pardoselei.
m2 Av.plin.=Sv.pard.•0,1(m2).
m2 Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţei tapetate, vezi tabela 4.
Volumul de lucru la executarea stratului suport sub pardoseli se determină în baza ariei reale
m² a suprafeţei: căpătată prin diferenţa dinrte aria încăperii şi suprafaţa dezlocuită de construcţii,
m² iar la stratul suport din beton, după volum: căpătat prin produsul dintre aria stratului suport
către grosime, în tabelă aparte, vezi tabela 6.
m2 As.s.p.=As.r.p.=As.î.-As.d.(m2).
m2
 •beton monolit cu б...mm. m2 Vs.s.bet.=As.s.p.•бs.b.(m3).
•polisterolbetont cu б...mm. m3
m3
•şapă autonivelantă din ipsos
б30mm.
•polistiren extrudat. m2
m2
•hidroizolant întru-n strat din
ruberoid sau linocrom. m2
•dale prefabricate din
fibrobeton.
•cheramzit, etc. m2
sub pardoseli. m3
14. Executarea pardoselelor: Volumul de lucru la executarea pardoselei se determină după aria suprafeţei reale: din aria
•laminat m² suprafeţei încăperii se înlătură aria suprafeţei dezlocuite de construcţii: stîlpi, pereţi, cămine,
-fixarea plintei din lemn ml. etc. în tabelă aparte, vezi tabela 6.
-lăcuirea plintei din lemn. m2 As.p.=As.î.-As.d.(m2).
•parchet de stejar m2 Lungimea reală de asamblare a plintei se determină:
-fixarea plintei din lemn ml Lpl.=Sîn.•K (ml), unde:
-ceruirea parchetului m2 Aîn.-aria încăperii(ml).
-ceruirea plintei din lemn ml K=1,07.
-lăcuirea parchetului şi plintei. m2
Alăc.p.=Alăc.p.+Alăc.pl.=(Lî.•Bî.)+0,1Alăc.p.=(Lî.•Bî.)+0,1(Lî.•Bî.)(m2).
•linoleum sau mochetă
-fixarea plintei din lemn m2
-lăcuirea plintei din lemn. ml.
•plăci de gresie m2
-plintă din gresie. m2
•mozaic monolit ml.
-plintă din mozaic m2
-lustruirea mozaicului ml.
-lustruirea plintei. m2
•duşumele geluite ml
-fixarea plintei din lemn m2
 -vopsirea duşumelelor şi plintei. ml. Volumul de lucru se determină prin însumarea ariei reale a pardoselei şi plintei vopsite.
•mortar de ciment
-plintă din mortar. m2
•beton monolit în subsol m2
-plintă din mortar. ml
•beton monolit în hale cu б...mm m2
-impregnarea pardoselei. ml.
•asfalt în hale cu б...mm.
•pavaj din plăci de beton m2
•plăci naturale. etc. m2
m2
m2
m2
15. Executarea pereului: Volumul de lucru a stratului suport sub pereu sau pereului propriu zis se determină în baza
•strat suport din: ariei reale a suprafeţei pereului.
-pietriş As.s.p.=As.per.=2a(Lcl.+Bcl.+2a)(m2), unde:
-piatră spartă m² a-lăţimea pereului(m).
sub pereu. Lcl.,Bcl.-respectiv: lungimea şi lăţimea clădirii(m).
•pereul propriu zis din:
-asfalt cu: б... mm m²
-mortar de ciment cu: б...mm.
Lucrările speciale a clădirii.
16. Utilaj tehnologic industrial. % 10÷20
17. Reţeaua sanitaro-tehnică. % 5÷20
18. Reţeaua electrică. % 5÷15
19. Reţeaua de gazificare. % 1÷10
20. Reţeaua de telefonizare. % 1÷4 Valoarea procentului se stabileşte în dependenţă de tipul construcţiei.
21. Amenajarea terenului. % 5÷10

22. Lucrări auxiliare. % 5÷25