Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNDRUMAR
METODIC
DISCIPLINA: ,,ORGANIZAREA CONSTRUCŢIILOR”
TEMA:,,ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC ŞI PLANULUI GENERAL DE CONSTRUCŢII”
SPECIALITATEA: 073220,,CONSTRUCŢII ȘI EXPLOATAREA CLĂDIRILOR ȘI EDIFICIILOR”
CCH-2022
2
NOTĂ INTRODUCTIVĂ.
În îndrumarul de faţă sunt abordate cerinţele faţă de proiectul de curs la tema: „Elaborarea planului calendaristic şi planului general de construcţii”,
precum şi componenţa şi metodele de realizare.
Îndrumarul metodic este destinat elevilor la specialitatea: N2501 „Construcţii civile, industriale şi agricole”.
Scopul elaborării proiectului de curs constă în însuşirea şi elaborarea de către elevi a planului calendaristic şi planului general de construcţii, precum şi
metodologia de întocmire a documentaţiei tehnice de bază ce intră în componenţa PEL.
ELABORAREA PROIECTULUI DE CURS.
Elaborarea proiectului de curs constă în rezolvarea de către elevi a următoarelor sarcini: întocmirea: memoriului explicativ şi elaborarea părţii grafice.
Memoriu explicativ: a proiectului de curs se scrie de mînă, în cerneală sau pix, pe foi standard A4, la broşare trebuie să conţină următoarele puncte:
1.Foaia de titlu.
2.Sarcina proiectului.
3.Caracteristica generală a obiectului de construcţii.
4.Planul calendaristic.
Planul calendaristic (PC) pentru executarea unui obiect intră în coponenţa PEL, elaborînduse în conformitate cu desenele tehnice şi CНиП 3.01.01.85
„Organizaţia stroitelinogo proizvodstva”, determinănd durata de executare a construcţiei şi succesivitatea îndeplinirii LCM. PC elaborat corect serveşte
ca bază pentru dirijarea zilnică şi controlul despre efectuarea lucrărilor, precum şi la planificarea operativă a LCM. În timpul elaborării PC este necesar
de a ţine cont, ca termenul de construcţie a obiectului să nu depăşească termenul normativ de executare. PC indică durata necesară de îndeplinire a
lucrărilor, începînd cu verificarea terenului, pînă la lucrările de amenajare a terenului şi dare în exploatare a construcţiei finisate. La elaborarea PC este
necesar de a planifica executarea LCM cu utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului modern, întroducerii noilor tehnologii, economia maximă a
resurselor materiale şi mecanizarea complexă a proceselor.
În procesul de elaborare a PC trebuie de contribuit la efectuarea calitativă a lucrărilor cu ridicarea productivităţi muncii, totodată este necesar de luat în
vedere ca: unele procese de construcţie să fie suprapuse în timp, în aşa măsură încît o face posibilă tehnologia construcţiior şi cerinţele de securitate a
muncii, deasemenea de ţinut cont: ca în primul rînd să fie îndeplinite lucrările a căror durată de executare este maximală.
Date iniţiale la elaborarea PC a şantierului sunt:
PC centralizat de construcţii.
Normele duratei de lucru a şantierului.
Documentaţia de lucru a şantierului.
Datele cercetărilor inginereşti a terenului.
Necesitatea în maşini, mecanisme şi utilaj.
Date despre aprovizionarea cu resurse tehnico-materiale şi forţe de muncă.
PC a şantierului se analizaeză şi se elaborează în următoarea succesivitate:
Analiza proiectelor tipice, cu scopul determinării metodei raţionale de executare a LCM.
Stabilirea nomenclaturii LCM.
Determinarea metodelor de executare a lucrărilor şi complexele de maşini, mecanisme şi utilaj.
Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.
3
Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor, cu scopul determinării duratei de executare a LCM.
Determinarea duratei de îndeplinire a proceselor şi suprapunerea lor în timp cu altele, în scopul micsorării duratei de executare a constructiei.
În baza PC elaborat corect se oformează următoarele grafice:
Graficul mişcării forţelor de muncă.
Graficul aprovizionării şi consumului de resurse materiale.
Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor.
Elaborarea graficelor se îndeplineşte în conformitate cu normativele în vigoare, respectînd cerinţele de securitate a muncii. Înainte de a începe
elaborarea PC a şantierului de construcţii se analizează documentaţia de proiect, se ia în vedere configuraţia în plan şi dimensiunile clădirii, datele
despre elementele prefabricate şi cerinţele constructive ale clădirii, se devizează clădirea în sectoare sau celule de lucru, se analizează cercetările
geologice şi hidrogeologice a şantierului de construcţii.
La elaborarea PC a şantierului este necesar de stabilit nomenclatura LCM, care cuprinde următoarele etape de executare a lucrărilor: infrastructurii,
suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
Până la elaborarea PC se determină volumele de lucru a LCM, care se calculează în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii şi normativele
în vigoare. Volumele de lucru se determină pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
În procesul de elaborare a PC este necesar de calculat necesitatea în resurse materiale, construcţii şi semifabricate, care se produce în baza datelor din
tabela: „Calculul volumelor de lucru”, în conformitate cu Indicatoarele de Norme de Deviz şi CHuП IV-2-82 ”Rashod materialov”.
În timpul elaborării PC a şantierului este necesar de stabilit metoda de executare a LCM, deci în condiţii moderne de organizare a lucrărilor, cea mai
efectivă metodă se consideră în flux, dînd posibilitatea combinării maxime a lucrărilor, micşorării duratei de executare a lucrărilor, utilizării maşinelor,
mecanismelor şi utilajului modernizat, întroducerii tehnologiilor performante, precum şi automatizarea maximă a proceselor.
5.Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj.
Etapa iniţială de stabilire a nomenclaturii LCM, constă în studierea profundă a părţii arhitecturale şi de costrucţii a proiectului, determinării metodelor
optimale de organizare şi executare a lucrărilor, gradului de detaliere a proceselor, tipurilor de lucrări îndeplinite mecanisat sau manual, stabilirea
succesivităţii lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.
6.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.
Determinarea volumelor de lucru la executarea LCM constituie etapa de bază la elaborarea planului calendaristic, care se produce în conformitate cu
desenele de arhitectură şi construcţii, respectând succesivitatea lucrărilor, conform nomenclaturii şi unitatăţii de măsură a fiecărei operaţii stabilite în
baza ׃Indicatoarelor de Norme de Deviz.
Calculul volumelor de lucru la elaborarea PC se îndeplineşte pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.
Tabela 1:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”.
Unitatea
№ Denumirea lucrărilor Volumul Metode şi formule
de
de lucru de calcul
măsură
1 2 3 4 5
4
1.
Scoaterea stratului fertil cu m³ Stratul fertil cu grosimea de 25÷50cm, se scoate de pe suprafaţa terenului natural nivelat cu
buldozerul. ajutorul buldozerului, depozitându-se în haldă. Solul fertil va fi folosit la lucrările de amenanjare
a terenului. Volumul de lucru se determină prin produsul dintre aria suprafeţei nivelate la
grosimea stratului.
Vs.f.=An.t.•hs.f.(m3), unde:
An.t.–aria suprafeţei nivelate a terenului (m²).
hs.f.–înălţimea stratului fertil (m).
5
2. Excavarea gropii sau tranşeului m³ ‹Groapă sau tranşeu de fundare cu pereţi înclinaţi.
de fundare cu ajutorul •Volumul excavării se compune din volumul gropii de fundare şi volumul întrării în groapă.
excavatorului ciclic cu cupa: Vex.=Vg.f.+Vi.g. (m3).
directă/inversă cu: •Volumul gropii sau tranşeului de fundare.
V =... (m3). Vg.f.=(hex./4)(a+c)(b+d)(m3), unde:
a,b,c,d-respectiv:lăţimea şi lungimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
a=B+bf.+2•(0.2÷0.5)(m), unde:
c= a+2•m•hex. (m), unde:
b= L+bf.+2•(0,2÷0,5) (m), unde:.
d= b+2•m•hex.(m), unde:
6
B;L–-respectiv:lăţimea şi lungimea în axă a clădirii(m).
bf.- poziţionarea fundaţiei respective(m).
m –panta taluzului din CНuП III-8-76.
Sol: argilă nisipoasă h≤1(m) m=0,25; h>1(m) m=0,5.
hex.–adîncimea de excavare (m).
hex.=hfun.–(hc.p.+hs.f.)(m), unde:
hc.p.–cota pereului (m).
hs.f.–grosimea stratului fertil scos(m).
•Intrarea în groapa de fundare.
•Lungimea intrării în groapă depinde de adîncimea excavării.
Li.g.=hex./i (m), unde:
0
i–înclinaţia intrării în groapă 10÷15 , în număr 0.1÷0.15.
•Lăţimea intrării în groapă depinde de tipul mijlocului de transport utilizat, conform CHиП
lăţimea intrării în groapă în partea inferioară este de: Bi.g.inf.=3.5÷5(m)
•Volumul intrării în groapa de fundare.
Vi.g.=(A1+A2)•Li.g./2.(m3), unde:
A1=0,-aria liniei.
A2=(Bi.g.inf.+Bi.g.sup.) •hi.g/.2(m2).
Bi.g.sup.=Bi.g.inf.+2•m•hex.(m).
7
•Groapă sau tranşee de fundare cu pereţi verticali.
Vgr. sau tr.=Lgr.•Bgr.•hex.(m3), unde:
Lgr., Bgr., hex.–respectiv: lungimea, lăţimea şi adîncimea gropii sau tranşeului de fundare(m).
3. Prelucrarea manuală a solului. m³ Prelucrarea manuală a solului constă în executarea unui şanţ sub talpa fundaţiei cu o adâncime de
100÷150 mm, iar dimensiunele în plan a lui sunt mai mari cu 100mm decăt dimensiunile tălpii de
fundare.
Volumul prelucrării manuale se determină după releţiile:
Vp.m.=Vex.mec.•0,03(m³), unde:
Vex.mec.-volumul prelucrării mecanizate a solului(m3), vezi poziţia 2.
4. Executarea stratului suport din: m³ În şanţul săpat manual se distribueşte: nisip, piatră spartă sau pietriş, jucînd rolul de strat suport
nisip, piatră spartă, pietriş, sau sub fundaţii, volumul căruia este egal cu volumul prelucrării manuale.
beton sub fundaţii. Vs.s.f. =Vp.m.(m³).
5. Montarea şi executarea elemen-
telor infrastructurii clădirii׃
•fundaţii monolite:
-cofrarea şi decofrarea m2 Calculul suprafeţei de cofrare, decofrare a fundaţiilor se stabileşte în baza sumei ariilor reale a
tuturor suprafeţelor cofrate.
-armarea kg Determinarea volumului de lucru la armarea fundaţiilor se determină după desenele tehnice, în
funcţie de diametrele armăturilor utilizate sau constuctiv pentru fundaţia:
Continue: la 1m3 de beton se folosesc 66kg.
Izolată ׃la 1m3 de beton se folosesc 58kg pentru Vfun.≤3m3 şi 39kg pentru Vfun.3÷5m3.
-betonarea. m3 Volumul de lucru a executării fundaţiei monolite se determină conform volumului de beton pus în
operă.
Fundaţie continue sau radier general:
Vf.=Lf..•Bf.•hf.(m3), unde:
Lf., Bf., hf. –respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea fundaţiei sau radierului general(m).
8
Fundaţie izolată:
Vf.=Vbaz.+Vpah.-Vgol.=Lb.•Bb.•hb.+Lp.•Bp.•hp.-(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai•.As.)(m3).
Vbaz.,Vpah., Vgol.–respectiv: volumul bazei, paharului şi golului paharului de fundaţie(m³).
hp.-adîncimea golului paharului de fundaţie (m).
hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
Ai.; As.–respectiv: aria golului paharului fundaţiei în partea inferioară şi superioară(m2).
•elemente monolite:stîlpi, grinzi, Calculul suprafeţei totale de cofrare, decofrare a elementelor monolite se stabileşte în baza sumei
pereţi, diafragme, scări, planşee: ariilor reale a tuturor suprafeţelor cofrate.
-cofrarea şi decofrarea m2 Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se determină după desenele
tehnice în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
-armarea kg Mtot.=mm.l.•Larm.(kq), unde:
mm.l.-masa unui metru liniar:Ø6mm-0,222kq; Ø16mm-1,580kq;
Ø8mm- 0,395kq; Ø18mm-2,000kq;
Ø10mm-0,616kq; Ø20mm-2,470kq;
Ø12mm-0,888kq; Ø22mm-2,980kq;
Ø14mm-1,210kq; Ø24mm-3,550kq.
Larm.- lungimea barei drepte(m)
Larm. = Lb.a.+0.41h•n+13Ø-lungimea barei fasonate(m), h;n-înălţimea şi numărul încovoierilor.
Diametrul barelor de armatură a scheletului monolit , conform NCM F.03.02-05,,PCPZ”, la:
Numărul de bare a armăturii longitudinale de clasa AIII a clădirii cu 1-12 nivele; seismicitatea:
Nivelul 6grade 7grade 8grade 9grade
N, N-1 4 Ø12 4 Ø14 4 Ø16 4 Ø18
N-2, N-3 4 Ø14 4 Ø16 4 Ø18 4 Ø20
Stîpi: N-4, N-5 4Ø16 4 Ø18 4 Ø20 4 Ø22
N-6, N-7 4 Ø18 4 Ø20 4 Ø22
N-8, N-9 4 Ø20 4 Ø22
N-10, N-11 4 Ø22
Interaxul armăturii transversale 12d;15d, la carcase Interaxul armăturii transversale 15d; 20d, la carcase
legate, d-diametrul barelor longitudinale. sudate, d-diametrul barelor longitudinale.
Interaxul armăturii transversale 200mm pe sectoare de 60cm în ambele direcţii de la nodurile cadrului
şi 10cm, dacă armătura e protejată de zidărie numai pe o faţă.
Grinzi: 4Ø12mm AIII 4Ø14mm AIII 4Ø16 mm AIII
Ø6mm pasul 200mmAI. Ø6mm pasul 00mmAI. Ø6mm pasul 200mAI
Constructiv la:
Pereţi sau diafragme de rigiditate cu б=150mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 85kg
б=200mm: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 204kg.
Scări sau planşee: la 1m3 de beton se folosesc pînă la 77,6kg.
Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton
pus în operă.
Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:
-betonarea. m3 Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
9
•blocuri talpă de fundare cu Calculul volumelor de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:
V=...(m3). buc. specificarea elementelor din beton armat.
•blocuri perete de fundare cu
V=...(m3). buc.
•sectoare monolite:
-cofrarea şi decofrarea m2
-armarea kg La 1m3 de beton se folosesc 66kg de armătură.
-betonarea. m3 Vb.s.m.=Ls.m.•Bs.m.•бs.m.(m3).
•panouri de soclu cu V=...(m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate. ml. Lr.s.tot.=Lr.s.p.s.•Np.s.(ml).
Lr.s.p.s.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.s.=2,2ml p/u L=6m.
-protecţia anticorozivă a pieselor m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a piesilor sudate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
-monolitizarea rosturilor. m3 Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
•stîlpi cu V=...(m3) la CES buc.
-monolitizarea nodurilor între
stîlp şi fundaţie. m3 Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+√Ai.As.)–Ls.Bs.hî.s.(m3).
•rigle cu V=...(m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate ml Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
-monolitizarea nodurilor. m3 Volumul de beton se determină din considerentele, că la monolitizarea nodurilor unei rigle se
folosesc 0,0943m3
•odihna şi rampa scării cu V=...
buc.
(m3)
-sudarea pieselor înglobate între ml Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); L r.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
odihnă şi rampă scării
-protecţia anticorozivă a pieselor m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza ariei reale a pieselor sudate.
sudate Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
-monolitizarea rosturilor între
m3
odihnă şi rampa scării. Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3), unde׃
Lrost.-lungimea rostului dintre odihna şi rampa scării(m).
Brost.-lăţimea rostului, fiind egală cu înăţimea odihnei scării(m).
бrost.–grosimea rostului fiind egal cu 0,02m.
10
-armarea kg Determinarea volumului de lucru la armarea elementelor monolite se se determină după desenele
tehnice, în funcţie de diametrele armăturilor utilizate.
-betonarea. m3 Volumul de lucru la executarea elementelor monolite se determină conform volumului de beton
pus în operă.
Vbet.=Lel.•Bel.•Hel.(m3), unde:
Lel.,Bel.,Hel.-respectiv: lungimea, lăţimea şi înălţimea elementului(m).
•stîlpi cu V = ...(m3) buc. Calculul volumului de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei:
specificarea elementelor din armat.
-sudarea pieselor între stîlpi CES ml Lr.s.tot. = Lr.s.s.•Ns.(ml); Lr.s.s.=1,5ml.
-monolitizarea nodurilor. m3 Vbet.=Vgol.–Vstîlp.=(hî.s./3)(Ai.+As.+ √Ai.As.)– Ls.Bs.hî.s.(m3).
hî.s.-încastrarea stîlpului în paharul fundaţiei, primit 0,85÷1,05m.
•grinzi de rulare cu V =... (m3) buc.
-sudarea grinzilor de rulare cu
ml Lr.s.tot.=Lr.s.g.r.•Ng.r.(ml); Lr.s.g.r.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.g.r.=2,6m p/u L=12m.
stîlpul
-protecţia anticorozivă m2 Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0.15÷0.2m.
-monolitizarea nodurilor între
grinda de rulare şi stîlp. m3 Volumul de beton se ia din considerentele că la o grindă de rulare se folosesc 0,03m3.
•rigle cu V = ... (m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate între ml Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.(ml); Lr.s.r.=1,2ml.
riglă şi stîlp
-monolitizarea nodurilor. m3 Volumul de beton se determină din considerentele că la o riglă se folosesc 0,0943m3.
•grinzi sau ferme de acoperiş, buc.
ferme pană cu V = ... (m3)
13
-sudarea pieselor înglobate între ml
gr grinzi, ferme şi stîlpi Lr.s.tot.=Lr.s.g. sau f.•Ng.sau f.(ml).
Lr.s.g.12=0,72ml Lr.s.f.18=1,0ml.
Lr.s.g.18=1,02 ml. Lr.s.f.24=1,2ml.
Lr.s.g.p.12=0,8ml L r.s.f.30=1,4ml.
Lr.s.f.p.12=1,0ml.
-protecţia anticorozivă. m2
Aria suprafeţei protejate anticoroziv se determină în baza arei reale a piesilor înglobate.
Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde:
Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2m.
•panouri de planşeu, acoperiş,
buc.
luminator cu V = ...(m3)
-sudarea piesilor înglobate
ml
L r.s.tot.=L r.s.p.p.sau a.•Np.p.sau a.(ml).
Clădiri civile ׃Lr.s.p.p.sau a.=0,6ml.
-protecţia anticorozivă m2 Clădiri industriale ׃Lr.s.p.a.=0,3ml p/u L=6m; Lr.s.p.a=0,45m p/u L=12m.
-monolitizarea rosturilor. m3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
Vbet. =Lrost.•Brost.•бhrost.(m3).
•panouri de pereţi: exteriori, in- buc.
teriori, dispărţitori, luminătoare,
colţ, etc. cu V = ... (m3)
-sudarea pieselor înglobate ml
Lr.s.tot. = Lr.s.p.p.•Np.p.(ml).
Clădiri civile׃Lr.s.p.p.=1,5ml p/u L=3m; Lr.s.p.p.=2,2ml p/u L=6m; Lr.s.p.d=1,2ml.
Clădiri industriale ׃Lr.s.p.p.=0,64ml p/u L=6m; Lr.s.p.p.=1,0ml p/u L=12m; Lr.s.p.c.=0.8ml.
-protecţia anticorozivă m2
-monolitizarea rosturilor. m3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
•cadrul porţii:
buc.
-stîlpi cu V = ... (m3)
buc
-grinda de legătură cu V=... (m3)
-sudarea pieselor înglobate între ml
stîlp şi grindă Lr.s.tot =Lr.s.g.•Ng.(ml).
-monolitizarea nodurilor între m3
Lr.s.g.=0.8ml.
stîlp şi grindă. Volumul de beton la monolitizarea unei grinzi de legătură constituie0,0551 ׃m3
•portă din lemn sau metal. m2
•ferestre metalice m2
Volumul de lucru se determină în baza ariei suprafeţei reale a ferestrelor şi luminătoarelor
•luminătoare metalice m2
metalice, vezi tabela 3.
-sudarea ferestrelor şi
14
luminătoarelor metalice ml.
-protecţia anticorozivă. m2 Lr.s.f.sau l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.fsau l.=3,0ml p/u L=12m.
•construcţii metalice: stîlpi, t Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
ferme, contravîntuiri, etc. Conform masei reale a fiecărei construcţii metalice.
-sudarea construcţiilor metallice. ml. Mtot.=mel.•Nel.(t).
-protecţia anticorozivă. m2 Lr.s.tot.=Lr.s.el.•Nel.(ml); Lr.s.el.=3,2÷3,6ml.
•cadrele metalice a
luminătoarelor t
-sudarea cadrelor metalice a ml Masa unei cadru metalic a luminătorului m≈0,5(t).
luminătoarelor Lr.s.l.=1,8ml p/u L=6m; Lr.s.l.=3,0ml p/u L=12 m.
-protecţia anticorozivă. m2
•odihna şi rampa scării cu Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
V=... (m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate între
odihnă şi rampa scării ml
-protecţia anticorozivă m2 Lr.s.tot.=Lr.s.r.•Nr.+Lr.s.o.•No.(ml); Lr.s.r.=0,5ml; Lr.s.o.=0,4ml.
-monolitizarea rosturilor între m3
odihnă şi rampa scării. Vbet.=Lrost.•xBrost.•бrost.(m3).
•balustrada scării kg
Mb.=Ab.•20(kg), unde:
-sudarea pieselor înglobate ml Ab.=Lb.•Hb.(m2).
-protecţia anticorozive. m2 Lr.s.tot.= Lr.s.b.•Nb.(ml); Lr.s.b.=0,3(ml).
•cabine sanitaro-tehnice cu Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2), unde: Bp.î.-lăţimea piesei înglobate egală cu 0,15÷0,2(m).
V=... (m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate ml
-protecţia anticorozivă a pieselor m2 Lr.s.tot.=Lr.s.c.s.-t.• Nc.s.t.(ml); Lr.s.c.s.-t.=0,8ml.
-monolitizarea rosturilor. m3 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).
•blocuri şi guri de ventilare buc. Vbet.=Lrost.•Brost.•бrost.(m3).
-monolitizarea rosturilor. m3
•cabina ascensorului buc.
-sudarea pieselor înglobate ml
-protecţia anticorozivă m2 Lr.s.c.a.=1,2ml.
-monolitizarea rosturilor. m3
•plăci de lodjii cu V=...(m3) buc.
-sudarea pieselor înglobate ml.
-protecţia anticorozivă m2 Lr.s.p.l.=0,3ml.
-monolitizarea rosturilor.
15
•elemente metalice de îngrădire m3
plăci de ghips-carton б12.5mm. Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a suprafeţelor feţelor pereţilor dispărţitori.
•zidărie din blocuri de calcar m2
»Terasă:
•amorsarea suprafeţei pentru
17
aplicarea stratului de difuzie. m² Aa.a.s=Ap.o.•K(m2) ,unde: Sp.o.-proiecţia orizontală a acoperişului (m²).
•strat de difuzie a vaporilor.
m²
•bariera contra vapori din mastic As.d.v.= Ap.o.•K(m2).
bituminos; ruberoid pe mastic m² Ab.c.v.=Ap.o.•K(m2).
sau linocrom,etc.
•strat termoizolant din materiale
m2
în formă de plăci. As.t.p.= Ap.o.•K(m2).
•strat termoizolant din: zgură
m3
cheramzit, cu б...mm.
•strat de egalizare din mortar de Vs.t.z.sau c.=Ap.o.•б(m3), unde:
ciment, etc., cu б...mm. б-grosimea stratului de zgură sau cheramzit (m).
m²
•strat hidroizolant din ruberoid As.e.m.= Ap.o.•K(m2).
pe mastic sau linocrom, etc.
m2
•racordarea hidroizolaţiei pe As.h.=Ap.o.•K•N(m 2), unde:
straturile de străpungere. N-numărul de rînduri încleiate a stratului hidroizolat (buc).
buc.
Se determină în conformitate cu numărul gurilor de scurgere şi canalelor de ventilare, prin
•strat de protecţie. sumarea lor.
m2
•finisarea cu foi zincate a As.p. = Ap.o.•K(m2).
aticului. ml. Volumul de finisare a aticului cu foi este egal cu lungimea aticului măsurată pe perimetru.
L f.a.=2(La.+Ba.)(ml);
La.; Ba.–respectiv: lungimea, lăţimea aticului (m).
»Şarpantă Volumul de lucru a învelitorilor de tip şarpantă se determină în baza sumei suprafeţelor pantelor,
•executarea şarpantei. adăugînd la lungimea reală a pantei 0.7m.
m²
•executarea asterialei. Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).
m²
•executarea lucarnelor. Aast.=∑Apan.+∑Apan.luc.(m2).
buc.
•strat hidroizolant din tesatură Determinarea numărului de lucarne.
de fibre de sticlă. As.hid.=Aînv.(m2).
m²
•executarea învelitorii din: ţiglă
olane, foi de ardezie, ţiglă Aînv.=∑Apan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).
m2
metalică, tablă plană, etc. ΣApan-suma suprafeţelor pantelor învelitorii(m2).
∑Apan.luc.-suma suprafeţelor pantelor lucarnei(m2).
•asamblarea jgeaburilor ∑Agur.vent.; ∑Acoş. fum-suma suprafeţelor gurilor de ventilare, coş de fum(m2).
ml
•asamblarea burlanelor. Ljg.=Pstr.(ml); Pstr.-perimetrul streşinei(m).
ml
Constă în determinarea sumei înălţimii tuturor burlanelor.
10. Asamblarea confecţiilor de
tîmplărie:
18
•uşi din lemn. m2
Aria suprafeţei de asamblare a confecţiilor din tîmplărie, metal sau profil de aluminiu se
•ferestre din lemn. m2 determină prin produsul dintre înălţime la lăţime, măsurate pe partea exterioară a tocului, la
•uşi din metal. m2 numărul de confecţii de acelaş tip.
•ferestre din metal. m2 Ac.t.=Ht.•Bt.•Nc.(m2).
•uşi din profil de aluminiu m2 Volumul de lucru se determină în tabelă aparte, vezi tabela 3.
•ferestre din profil de aluminiu. m2
•vitrine din profil de oţel sau m2
aluminiu.
•pervaz la uşi din lemn sau
Lper.u.l.=Pu.l.•1,05=(2Hu.+Bu.)•1,05(ml); Lper.u.p.a.=Pu.p.a.(ml).
profil de aluminiu. ml
Lper.u.l.=Su.l.•6,6(ml)
•pervaz la ferestre din lemn sau
Lper.f.l.=Pf.l.•1,05=2(Hf.l.+Bf.l.)•1,05(ml); Lper.f.p.a..=Pf.p.a.=2(Hf.p.a.+Bf.p.a.)(ml).
profil de aluminiu. ml
Lper.f.l.=Sf.l.•5,87(ml).
•glafuri la ferestre din lemn
Lgl.f.l.=Lgl.f.p.a.=Btoc.f.l.sau.p.a.(ml).
sau profil de aluminiu. ml
•finisarea glafurilor la ferestre
cu foi zincate. ml Lf.g.f.z.=Btoc.f.(ml).
Lungimea peretelui
golului
dispărţitori (m²)
Axa peretelui
Aria pereţilor
peretelui (m)
Aria zidăriei
Denumirea
Grosimea
Înălţimea
lucrărilor
Volumul
peretelui
zidăriei
peretelui
(m²)
(m3)
(m)
(m)
Nr.
fereastră
poartă
total
uşa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Tabela 4:,,Calculul volumelor de lucru la: tencuirea, gletuirea, placarea, zugrăvirea, vopsirea, tapetarea,etc. suprafeţelor”.
Denumirea Dimensiunile Perimetrul Înălţimea Aria (m²) Aria (m2)
N Unitatea de
lucrărilor şi încăperii încăperii peretelui golului finisată
r. măsură peretelui tavanului
încăperilor (m) (m) (m) uşă fereastră poartă total cu:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Tabela 8:,,Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM”.
24
Normativ de timp Manopera
Cheltuieli de Componenţa
muncitorilor
Volumul Simbol timp a echipei
Nr. Denumirea lucrărilor U/m muncitori mecanisme (h-om)/
de lucru după IND mecanismelor (om)
(h-om) (h-ut) (zi-
(h-ut)/(zi-ut)
om)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nivelarea terenului
natural cu buldozerul:
DЗ17; D318; D342. 100m² Ts E04 A1 0,125
Buldozerist
1. VI-1
Scoaterea stratului
fertil cu buldozerul. 100m³ TsC18A1 2,1
Umpluturi:
•astuparea gropii sau
tranşeii de fundare cu
buldozerul. TsD02 C1 0,47
•compactarea solului pe Buldozerist
7.
straturi cu: VI-1
100m3
-placa vibratoare de Muncitor
marca: ИЭ4505; 4502 TsD06A1 4,4 4,9 II-1
-compactor remorcat de
marca: DУ39A. TsD09A1 3,25 3.68
Executarea clădirii:
•stîlpi prefabricaţi cu
volumul:
V1≤2m3 CP03A 6,0 1,3
V2>2÷≤6m3 CP03B 9,0 2,3
8. buc
V3>6÷≤10m3 CP03C 14,0 3,5
V4>10÷≤14m3 CP03D 17,5 4,8
V5>14÷≤20m3 CP03E 22,0 6,5
cu macaraua: MKГ25
KБ100.
8.1 •grinzi de rulare cu: buc
V1≤2m3 CP05A 2,2 0,9
V2>2÷≤6m3 CP05B 2,8 1,05
27
V3>6÷≤10m 3
CP05C 3,5 1,2
V4>10÷≤14m3. CP05D 4,2 1,35
Lăcătuş
IV-1
Muncitor
8.4 II-1
•panourilor de pereţi la buc CP08A 3,15 0,6
hale industriale.
Sudor
VI-1
IV-1
8.5 •elemente prefabricate a
clădirilor civile din
panouri mari cu h≤35m.
buc Izolator
CP09B 4,05 1,0
IV-1
II-1
8.8
•construcţiir metalice:
-stîlpi grei CL01B 18,0 1,75
-ferme grele t CL05B 12,0 0,8
-stîlpi şi ferme în
structuri uşoare CL08A 40,0 0,15
-cadru luminătorului CL05A 15,0 1,05
-contravîntuiri CL10D 45,0 9,4
-balustrada kg CL17B 0,2
-ferestre metalice H1.2/1.8 m2 CK08D/F 1.87/1.2 0.02/0.02
-luminătoare metalice. CK10A 2.2 0.02
•sudarea pe contur a
plăcilor din oţel supra-
8.9 puse cu:
-δ 5÷7mm CP18A 1,25
ml
-δ 8÷10mm CP18B 1,5
-δ 11÷15mm. CP18 C 2,6
•protecţia anticorozivă a
8.10 piesilor sudate la
h≤35m. CL41A 1,28
m2
8.11 •monolitizarea:
nodurilor sau rosturilor
la elementele
29
prefabricate la h≤35m,
între:
-stîlp şi pahar CP20A 2,75 0,77
-stîlp cu stîlp
-stîlp şi grinda de rulare CP20B 3,0 0,33
m3
-panouri de pereţi sau
panouri de acoperiş. CP20C 0,45 0,102
•zidăria pereţilor
8.19 dispărţitori din plăci de:
-ipsos cu: б80;100mm 100m2 CD56A 96,83 2,14
•pereţi dubli din panouri
din ghips-carton şi miez m2 CD12A 1,2 0,01
din vată minerală cu
δ10-12,5cm.
8.20 •zidărie din blocuri de
calcar lacustru la pereţi
exteriori după rostuire
cu: m3
-H<4m CD55E 6,62 0,37
-H≥4m. CD55F 6,49 0,29
8.25
•executarea treptelor
exterioare din beton. ml CH02A 5.8
9. Executarea acoperişului:
‹ Terasă:
•amorsarea suprafeţei
pentru aplicarea m2 IzF01D1 0,05 0,0003
stratului de difuzie.
•strat de difuzie a m2 IzF02A 0,02 0,0055
vaporilor.
•bariera cantra vapori: Izolator
-mastic bituminos m2 IzF03D2 0,08 0,007 IV-1
-ruberoid pe mastic sau II-1
33
linocron. m2
IzF03A1 0,08 0,0275
•strat termoizolant din
materiale în formă de:
-plăci de polistiren m2 IzF10B 0,12 0,01
-vată minerală …mm m2 IzF10F 0,09 0,013 Tinichigiu
-cheramzit, zgură. m3 IzF11B 1,61 0,28 V-1
•strat de egalizare din IV-1
mortar. m2 IzF18C 0,35 0,021 III-1
•strat hidroizolant din II-1
ruberoid pe mastic sau
linocrom, ect. m2 IzF04B 0,08 0,0127
•racordarea
hidroizolaţiei pe buc. IzF09B 0,6 0,09
straturile de străpungere.
•strat de protecţie. m2 IzF19C 0,13 0,023
•finisarea aticului cu foi ml IzE05B 1,66
‹ Şarpantă׃
•executarea şarpantei. m2 CE27B 1,8 0,035
•executarea asterialei. m2 CE30A 0,295 0,03 Dulgher
•executarea lucarnelor. buc. CE42A 6,633 0,27 IV-1
•strat hidroizolant din II-1
tesatură de fibre de IzF04M 0,38 0,005
sticlă.
•executarea învelitorii
din: m2
-ţiglă olane CE04A 1,2 0,028 Tinichigiu
-foi de ardezie CE09B 0,6 0,21 IV-1
-tablă plană CE05B 0,8 0,01 II-1
-ţiglă metalică. CE07A 1,15 0,05
•asamblarea jgeaburilor. ml CE19B 0,85 0,01
•asamblarea burlanelor. ml CE21C 1.08 0.012
10. Asamblarea confecţiilor
de tîmplărie:
•uşi din lemn. m2 CK03B 1,65 0,02
•ferestre din lemn. m2 CK01B 1,3 0,02
34
•uşi din metal. m 2
CK12A 4,4 0,02
•uşi din profil de
aluminiu. m2 CK21A 0,95 0,02
•ferestre din profil de Tîmplar
aluminiu. m 2
CK19A 1,1 0,02 IV-I
•pervaz la uşi: II–I
lemn/profil aluminiu. ml CK07B/CK26D 0,08/0,1 0,01/0,01
•prevaz la ferestre:
lemn/profil aluminiu. ml CK07B/CK26D 0,08/0,1 0,01/0,01
•glafuri la ferestre:
lemn/ profil aluminiu. ml CK07A/CK26B 0,32/0,4 0,01/0,01
•vitrine din profil de
oţel/aluminiu. m2 CK11A/CK11B 2,15/0,75 0,005/0.005
•finisarea glafurilor cu
foi. ml IzE05A 1,19
∑Wmunc/Wmec(zi-om, zi-ut)
9.Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate.
Determinarea necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate se execută în baza tabelei 1:,,Calculul volumelor de lucru la
executarea LCM”, ţinînd cont de procesele tehnologice care se îndeplinesc utilizînd resurse materiale necesare conform IND sau
CHuП IV-2-82 ,,Rashod materialov”, prin produsul dintre cantitate, coloana 4 la consumul pentru o unitate, coloana 6, în tabela10.
Tabela 9:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate Forma F29”.
Consumul de materiale(t, m3, m2,
Denumirea resurselor materiale, Unitatea Simbol după
Nr. Cantitatea kg,etc.)
construcţiilor şi semifabricatelor de măsură IND
unitate total
1 2 3 4 5 6 7
Avînd la dispoziţie tabela 9:,,Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate” elaborăm tabela totalizatoare de calcul,
capătată prin însumarea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor de acelaş tip, ţinînd cont de unitatea sa de măsură.
N
II
N max
42
I III
N med
Numărul muncitorilor Nm. Nm. Nm. Nm.
Durata lucrărilor Dl. Dl. Dl. Dl.
În practica de construcţie cea mai raţională metodă de organizare a LCM este: cea din mijloacele de transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd cont
de faptul că cantitatea de depozitare a resurselor materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă răspândire, deacea
este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.
În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM, se cunosc următoarele tipuri de depozite de şantier:
deschise sau închise.
În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele cerinţe:
Determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate.
Stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale.
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier.
Stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor.
Locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.
Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela 11:„Calculul totalizator a consumului de resurse materiale,
construcţii şi semifabricate”, iar metoda de depozitare a resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie depozitate, în
dependenţă de CHиП, vezi tabela13: „Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă.
Tabela 12:„Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă”.
46
Norma de
Nr Denumirea resurselor materiale, construcţiilor Unitatea de depozitare Tipul
. şi semifabricatelor măsură la 1m2, q depozitului
1 2 3 4 5
1 Construcţii prefabricate m3 0,3÷2,5 deschis
2. Cărămidă mii buc. 0,7 deschis
3. Calcar lacustru m3 1÷1,5 deschis
4. Panouri de cofraj m2 40÷50 deschis
5. Panouri din ׃vată minerala, plăci din polistiren expandat, plăci din polistiren extrudat m3 2÷3 Închis
6. Ipsos, amestec uscat, adezivi p/u faianţă sau gresie, ciment t 2÷2,5 închis
7. Plăci din ghips–carton m2/foi 2,0/300 închis
8. Nisip, piatră spartă, pietriş, cheramzit, zgură m3 2÷2,5 deschis
9. Mastic bituminos kg 900 închis
10. Blocuri de uşă sau fereastră m2 44÷45 închis
11. Var stins, vopsele, lacuri, ulei natural, diluant, dizolvant kg 600÷800 închis
12. Linoleum, mochetă, parchet, laminat, faianţă, gresie m2 80÷100 închis
13. Plăci fibrelemnoase m3 0,4 închis
14. Plăci din: beton, materiale naturale, mozaic, etc. m3 1,5 închis
15. Ruberoid, linocrom, carton bitumat m /rul.
2
200÷360/15÷22 închis
16. Construcţii metalice kg 500÷700 închis
17. Foi de azbociment, foi zincate, ţiglă metalică, olane m2 125÷200 închis
18. Sticlă m2 170÷200 închis
19. Lemn rotund, cherestea m3 1,2÷2,0 închis
20. Spirt, motorină, benzină kg 600÷800 închis
Durata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5 zile, închise 10÷15 zile.
Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate, care se calculă conform relaţiei:
Qrez.=(Qtot. T)••n•k(m2, m3, t, etc.), unde :
Qtot.–cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru executarea LCM (m², t, m³, etc.).
T–durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).
-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.
n–durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).
k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.
Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după relaţia:
Au.=Qrez.q(m2), unde:
q–norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13.
Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după relaţia:
Ar.=Au.( m²), unde:
-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit 0,6÷0,7.
47
Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă.
Tabela 13:,,Calculul suprafeţelor depozitelor”.
consumului neritmic de
a suprafeţei depozitului
Norma de depozitare la
materiale construcţiilor
neritmice cu materiale
Coeficient de utilizare
Norma consumului în
Denumirea resurselor
Durata de păstrare la
depozitului. Ar.(m²)
depozitului Au.(m²)
Unitatea de măsură
Rezerva la depozit,
1m² de suprafaţă q
Metoda depozitării
şi semifabricatelor
Durata asamblării.
Necesitatea totală.
Suprafaţa reală a
Suprafaţa utilă a
materiale, k=1,3
Qrez.(m², m³, t)
Qtot.(t, m³,m²)
aprovizionării
Coeficientul
Coeficientul
(m2, m3, t)
depozit.
T (zile)
schimb
=1,1.
Qtot/T
n(zile)
=0.6
№
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 EBA m3
Materiale în vrac m3 0,3÷2,5
2 Cărămidă mii buc 3÷5 0,7 deschis
m3
Calcar lacustru 1÷1,5
3 Mastic bituminos t 0,9
Elemente metalice t 1.1 1.3 0,5÷0,7 0.6
4 Uşi m2
Ferestre. m2 44÷45
5 Materiale:- în rulou m2 10÷15 închis
-în foi. m2 80÷360
6 Materiale:- lichide kg 600÷800
-purverulente. t 2÷2,5
Având calculată tabela 13 determinăm:
Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ m2 şi deschise: DD m2, prin sumarea coloanei 14.
Stabilim: numărul de depozite şi dimensiunile: N... DÎ m..; N DD m., în conformitate cu suprafaţa reală a fiecarui tip de depozit.
18.Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.
În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor provizorii, care se ia în dependenţă de raionul
construcţiei şi durata de executare a LCM.
Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:
Clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.
Clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.
Clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.
Clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.
Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele inginereşti,
suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de „intrare” şi „ieşire”.
În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:
Inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.
48
Neinventare: de o singură folosire.
Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplinesc de către muncitori calificaţi, dirijaţi de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, deservirea
şantierului se înfăptueşte de slujbaşi iar paza bunurilor materiale de către serviciu de pază.
Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a şantierului de construcţii se stabileşte în baza raportului
procentual, în conformitate cu numărul maximal de muncitori, din GMFM, în raport cu tabela15.
Tabela 14:„Raportul procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii”.
În baza PC de executare a clădirii: civile, industriale, agricole sau inginereşti, numărul maximal Nmax de muncitori din GMFM constituie:...de oameni.
În aşa caz, numărul de muncitori N constitue :
N=(Nmax./...%)•100% (om), unde:
Nmax.–numărul maximal de muncitori, om, din GMFM.
... % –procentajul muncitorilor, din tabelă 15.
Atunci rezultă că: 1% din numărul muncitorilor N constituie: 0, ...om, deci:
Ni.t.= ... i.t.• 0,... = ...(om).
Nsl.= ... sl. • 0, ... = ...(om).
Np.= ... p. • 0, ... = ... (om).
În baza calculelor efectuate determinăm numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier, după relaţia:
Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)• k(om).
Cunoscînd numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier, determinăm suprafeţe clădirilor provizorii în tabelă.
Tabela 15:„Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii”.
49
muncitorilor ce
provizorii (m)
se folosesc de
Dimensiunile
muncitorilor
încăpere, %
Denumirea
provizorii
provizorii
clădirilor
clădirilor
clădirilor
Numărul
Numărul
Suprafaţa (m2)
Tipul
Nr.
unitate total
1 2 3 4 5 6 7 8
A. Încăperi de sreviciu:
Încăperea dirigintelui de
1 Ni.t. 100 4,0 Vagon mobil
şantier
2 Încăperea de odihnă Ntot. 100 0,75 Vagon mobil
3 Dispecerat 1 100 7,0 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil
4 Post de trecere 100 6÷9 6÷9 4,0×2,7×2,9 Container
B. Încăperi industriale:
5 Vestiar Ntot. 70 0,7 Vagon mobil
6 Lavuar cu duş Ntot. 50÷80 0,54 Vagon mobil
Încăpere de încălzire şi
7 Ntot. 40 0,2 Vagon mobil
uscare a hainelor
8 Încăpere de primire a hranei Ntot. 80÷100 1,0 Vagon mobil
9 Punct medical 1 100 7,0 4,0×2,7×2,9 Vagon mobil
10 Viceu Ntot. 100 0,1 Container
C.Încăperi industriale:
11 Staţie de tencuit 4,5×2,5
12 Staţie de zugrăvit 8×2,8
Completarea tabelei:
Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o unitate, coloana 5.
Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:
Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3,9m.
Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.
În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:
Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie ≥50m.
Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie≤75m, vicee≤200m.
Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele nepericuloase.
Reprezentarea pe plan conform СHиП.
19.Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă.
În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este necesar
de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:
Consumul de apă pentru deservirea proceselor.
Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.
Consumul de apă pentru alimentarea duşului.
50
Consumul de apă în caz de incendiu.
Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.
Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.
Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.
Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.
Diametrul conductei reţelei temporare.
Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în
conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi
incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:
Qtot. =0,5• (Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s), unde:
Qn.i.;Qc.s.s.;Qn.d.; Qn.a.–respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială, cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).
Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu normele de consum pentru o unitate.
În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un grafic.
Tabela 16:„Graficul consumului de apă pentru necesitatea industrială”
Nr Consumul de apă (l) Anul
. Consumatorii de apă Unitatea Cantitatea
de măsură în schimb unitate total Lunile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Alimentarea şi spălarea buldozerului buc. 1 100÷300
Nr. Consumatorii de apă Unitate Norma de consum Coeficientul neritmicităţii Durata de consum
de măsură „K” (l) consumului de apă (h)
1 2 3 4 5 6
1 Cerinţe social-sanitare 1mun. 10÷15 3 8
2 Cerinţe social-sanitare şi cu canalizare 1mun. 20÷25 2 8
3 Duş 1mun. 30÷40 1 0,75
Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, după relaţia:
Qmax = Ntot.• K(l/sch.), unde :
Ntot.–numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier din tabela 15.
K–norma de consum pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 17.
D=35,69 √(Qtot./V)(mm).
În baza calculului efectuat a diametrului conductei temporare, stabilim diametrul standard de: 6;8;10;15;20;25;32;40;50;70;80;90;100mm
20.Calculul necesităţii şantierului în energie electrică.
Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare a LCM, hotărînd următoarele cerinţe:
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.
Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.
53
Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.
Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime minimă.
Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.
Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.
Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.
Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea transformatorului, după relaţia:
Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.)•K(kw), unde:
Wil.ind.–puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).
Wil.ext.–puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).
Wil.int.–puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).
K–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:
Tabela 18:„Graficul puterii reţelei pentru cerinţele industriale”.
Consumul de energie (kw) Anul
Unitatea de Cantitatea Lunile
Nr. Consumatorii de energie
măsură (buc) unitate total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Agregat de sudat buc 25
2 Perforator buc 0,6
3 Agregat de tencuit buc 5,25
4 Agregat de gletuit buc 1,5
5 Macara cu lbr.=2,2 m buc 3,3
6 Compresor buc 4,0
7 Vibrator de adîncime buc 0,8
8 Riglă vibratoare buc 0,6
9 Agregat de vopsit buc 0,27
10 Agregat de şlifuit parchet buc 2,2
Total: ∑Pil.ind.
(k w).
Completarea graficului:
Coloana 2, se înscriu maşinile şi mecanismele utilizate la executarea LCM, a căror echipament de forţă este electric.
Coloana 4, se stabileşte cantitatea consumatorilor, în bucăţi.
Coloana 5, se înscrie norma de consum, în kw, vezi tabela 19.
Tabela19:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii”.
Puterea
Nr. Denumirea maşinii Marca motorului (kw)
54
1. Macara turn KБ 100 40
2. Ascensor de şantier ТП-5 7,0
3. Troliu de şantier ТЛ-14 3,7
4. Perforator ИЭ-4712 0,6
5. Agregat de topit bitum CO-19/CO-10A 1,5/60,0
6. Macara cu lbr.=2,2 m T-108 3,3
7. Pompă de mortar CO-48Б 2,2
8. Malaxor C-23 1,25
9. Agregat de tencuit CO-57A 5,25
10. Staţie de tencuit. ,,Saliut” 10,0
11. Agregat de vopsit CO-74A 0,27
12. Pulverizator CO-61 0,27
13. Autoîncărcător ЭПK-1000 5,6
14. Agregat de gletuit CO-150 1,5
15. Compresor CO-7A 4,0
16. Staţie de zugrăvit CO-115 40,0
17. Agregat de şlifuit parchet CO-155 2,2
18. Agregat de sudat linoleum ,,Pilad–28” 0,9
19. Agregat de rochetat parchet CO-40 1,5
20. Agregat de şlifuit mozaic CO-17 2,2
21. Vibrator de adîncime И-18 0,8
22. Vibrator de suprafaţă ИB-91 0,6
23. Riglă vibratoare CO-47 0,6
24. Agregat pentru depunerea bitumului CO-122A 4,9
25. Agregat de sudat ADD-350/CTЭ-24 25/54
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.
Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă, conform PC.
Consumul total: ∑Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.
În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este maximală ∑ Pn.ind., servind ca bază la determinarea
consumului de energie pentru cerinţele industriale, după relaţia:
Wil.ind.=(∑Pil.ind.•Kc)/cosφ, unde:
∑Pn.ind.–puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).
Kc–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
Cos φ–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela 20.
Tabela 20:„Valorile coeficienţilor Kc şi cos φ”.
Nr. Caracteristica puterii consumatorilor Kc cos φ
1 2 3 4
1 Excavator cu echipament de forţă electric 0,5 0,6
2 Agregat de preparare a betonului sau 0,5 0,65
55
mortarului
3 Macara cu echipement de forţă electric 0,3 0,5
4 Transportoare 0,6 0,7
5 Transformatoare de sudat 0,35 0,4
6 Pompe, compresoare şi ventilatoare 0,7 0,8
7 Maşini manuale electrice 0,1 0,4
8 Transformator de încălzire a betonului 0,7 0,75
9 Iluminarea exterioară 1,0 1,0
10 Iluminarea interioară 0,8 1,0
11 Iluminarea depozitelor închise 0,35 1,0
12 Instalaţie de încălzire 0,5 0,85
13 Atelier de reparaţie 0,3 0,65
Calculul puterii reţelei temporare la iluminarea exterioară se compune din următoarele necesităţi:
Iluminarea suprafeţelor reale a frontierilor de lucru la executarea LCM.
Determinarea puterii de iluminare pentr-o unitate, din tabela 21.
Tabela 21:„Puterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucru”.
Unitatea Puterea
de măsură pentru
Nr. Denumirea proceselor
unitate (kw)
1 Lucrări de terasamente 1000m² 0,5÷0,8
2 Lucrări de betonare 1000m² 1,0÷1,2
3 Lucrări de zidărie 1000m² 0,6÷0,8
4 Lucrări de montare 1000m² 2,4
5 Depozite deschise 1000m² 0,8 ÷1,2
6 Autodrumuri km 2,0÷2,5
7 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5
8 Iluminătoare buc 0,5
9 Clădiri provizorii 100m² 0,8÷1,2
10 Ateliere de producţie 100m² 1,3÷1,8
Iluminarea suprafeţelor depozitelor deschise, se determină în conformitate cu punctul 17.
56
Iluminarea autodrumurilor, se determină în km, în baza lungimii reale a autodrumului măsurată pe axă, pe PGC.
Iluminarea de pază, se determină în km, în baza lungimii reale a îngrădirii şantierului, măsurată pe PGC.
Calculul numărului de iluminatoare se produce în baza relaţiei:
N=En.•K•A(Ef.•U•Z•)(ilm.), unde :
En.–norma de iluminare la o unitate de suprafaţă, în Lc/m², pentru pază primim 0,5.
A–aria şantierului de construcţii (m²).
K–coeficient de rezervă, primit 1,25÷1,5.
Ef.–fluxul de iluminare a lămpii în Lc, pentru suporturile cu: H=4÷6m Ef =4350Lc; H=8÷15m Ef = 8100Lc.
U–coeficient de utilizare a iluminarelor, primit 0,7÷0,9.
Z–coeficient de iluminare neritmică, primit 0,75.
–randamentul, primit 0,8.
În baza calculului efectuat primim: unu, două, trei, etc, iluminatoare de marca: ПЗ–35; ПЗ-45; ПФС-45-1.
Rezultatele primite le înregistrăm în tabelă.
Tabela 22:„Puterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioară”.
2. Încăperea de odihnă
57
3. Dispecerat
4. Post de trecere
5. Vestiar
6. Lavuar cu duş
7. Încăpere de încălzire şi uscare a hainelor
100m² 0,8÷1,2
8. Încăpere de primire a hranei
9. Punct medical
10. Depozit închis
Total : Pil.int.=... (kw).
Completarea tabelei:
Coloana 2;3 şi 4 se completează în baza tabelei 15 şi ariei suprafeţelor depozitelor închise DÎ.
Coloana 5 se completează în baza normelor.
Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma de iluminare.
Calculăm consumul de energie a reţelei temporare pentru iluminarea interioară, după relaţia:
Wil.int.=Kc•∑Pil.int.(kw), unde:
Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea interioară, primit 0,8.
∑Pi.int.–puterea reţelei pentru iluminarea interioară (kw).
Determinăm consumul total după relaţia:
Wtot.=Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.(kw).
Determinăm puterea transformatorului după relaţia:
Wtrans.=k •Wtot.(kw), unde:
k–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.
În baza calcului efectuat şi tabelei 26, primim: transformatorul de marca: TM ... ; cu puterea: ... kw.
Tabela 24:”Caracteristica transformatoarelor”.
Nr Marca Puterea Masa
. transformatorului transformatorului (kw) transformatorului (kg)
1 TM 20/6 20 385
2 TM 30/6 30 465
3 TM 50/6 50 580
4 TM 100/6 100 830
5 TM 180/6 180 1250
6 TM 320/6 320 1750
21.Indicii tehnico-economici a PGC.
În procesul elaborării PGC este necesar de realizat cîteva variante de proiectare, cu scopul alegerii variantei optimale.
Compararea variantelor de proiectare a PGC se îndeplineşte prin calculul ITE principali:
Suprafaţa şantierului, în m², se calculă prin determinarea ariei suprafeţei reale a PGC.
Suprafaţa construcţiei, în m², din ITE a părţii arhitecturale.
58
Suprafaţa clădirilor provizorii, în m², se calculă din tabela 16.
Suprafaţa depozitelor de şantier, în m², se calculă prin sumarea suprafeţelor depozitelor: deschise DD şi închise DÎ.
Lungimea reţelelor temporare de alimentare cu energie, apă şi canalizare, în m, se determină prin măsurarea releţei pe PGC, ţinînd cont de scara aleasă.
Lungimea autodrumurilor temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii autodrumului pe axă, pe PGC ţinînd cont de scara aleasă.
Lungimea îngrădirii temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii îngrădirii direct pe plan, ţinînd cont de scara aleasă.
Coeficientul compacticităţii PGC, în %, se calculă după relaţia:
K =(Acon. Aşan.)•100 %, unde :
Acon.-aria construcţiei, în m². Aşan.–aria şantierului, în m².
ITE se redau în tabelă.
Tabela 25: „Indicii tehnico-economici a PGC”.
Nr. Denumirea Unitatea Mărimea
indicilor de măsură indicilor
1 2 3 4
1 Suprafaţa şantierului m2
2 Suprafaţa constructivă m2
3 Supafaţa depozitelor m2
4 Suprafaţa clădirilor provizorii m2
5 Lungimea reţelei temporare de׃
-autodrumuri ml
-energie ml
-canalizare ml
-apă ml
-îngrădire ml
6 Coeficientul compacticităţii PGC %
7 70 10 15
22. Tehnologia, organizarea, controlul calităţii şi măsuri de protecţia munci, măsuri antiincediare şi protecţia mediului ambiant la
executarea LCM.
23.Partea grafică a proiectului de curs.
•Oformarea părţii grafice a planului calendaristic.
Partea grafică a PC se oformează pe o coală de hîrtie de formatul A1, desenele se îndeplinesc respectînd standardele, în următoarea compoziţie, vezi:
Anexa 1.
•Oformarea părţii grafice a PGC.
Partea grafică a PGC se oformează pe ocoală de hîrtie de formatul A2, desenele se îndeplinesc respectînd standardele, la scara 1:200÷1:500, în
următoarea compoziţie, vezi: Anexa 2.
59
Anexa 1
PLAN CALENDARISTIC
Partea de calcul
Partea grafică
Nmaximal
Nm Nmediu Nm
Numărul muncitorilor Nm Nm Nm
Durata lucrătorilor Dl Dl Dl
ITE
Vezi tab. 11 (îndrumar)
GRAFICUL APROVIZIONĂRII
Partea de calcul ŞI CONSUMULUI DE
ParteaRESURSE
grafică MATERIALE
Anexa 2
PLAN GENERAL DE CONSTRUCŢII S 1:200÷1:500 DEPOZITAREA PREFABRICATELOR
Vezi tab. 45
24. Bibliografia:
1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaţia stroitelinovo proizvodstva” Moscova 1988.
2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie” Leningrad 1987.
3.I.Barci ,,Stroitelinîe cranî” Kiev 1974.
4.V.Bauman ,,Stroitelinîe maşinî” tom I Moscova 1976.
5.СНиП IV-2-82 ,,Roshod materialov” Moscova 1982.
6.M.Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonîh construcţii promîşlenîh zdanii” Kiev 1975.
7.N.Pruteanu,,Tehnologia efectuării construcţiilor” Chişinău partea II 1997.
8.N.Zaharia ,,Protecţia muncii” Bucureşti 1992.
9.E.Olaru ,,Tehnica securităţii în construcţii” Chişinău 1998.
10.Stanciuc,,Dicţionar de construcţii rus-român” Chişinău 1991.
11.Indicatore de norme de deviz: Ts:Vol.I, II; C: Vol.I, II, III; Iz.