Sunteți pe pagina 1din 30

MANAGEMENTUL TIMPULUI

Rezumat

Autorii si-au propus sa prezinte procesele care compun managementul timpului si


gama de metode si tehnici utilizate pentru programarea executiei activitatilor
proiectului, monitorizarea si actualizarea acesteia. Sunt prezentate metode clasice -
graficul calendaristic - si metode moderne de programare - tehnicile CPM, PERT,
GERT. În final sunt prezentate succint câteva produse software pentru managementul
proiectelor mai cunoscute si utilizate pe plan international.

Cuprins
10.1. Importanta si componentele managementului timpului
10.2. Realizarea programului de executie a proiectului
10.2.1. Obiective si restrictii
10.2.2. Programarea prin metode clasice
10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea
10.3. Îmbunatatirea programului de executie a proiectului
10.4. Monitorizarea si actualizarea programului
10.5. Utilizarea calculatorului în managementul timpului
10.1. Importanta si componentele managementului timpului

Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi desfasurate în


vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de executie prevazute prin
contract.

Importanta realizarii obiectivului managementului timpului este data de efectul


direct pe care esecurile în acest domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii
contractantului. De regula, depasirile termenului de executie, imputabile constructorului,
sunt amendate prin penalizari reprezentând un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea
lucrarii) sau o suma fixa pentru fiecare zi de întârziere. Pentru beneficiar (investitor)
întârzierile înseamna amânari ale punerii în functiune a proiectului, cresterea riscurilor de
piata asociate proiectului, întârzieri în recuperarea investitiei, reducerea profitului
asteptat, deci pierderi financiare extrem de importante. În concluzie, depasirea termenului
de executie poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme într-unul
neprofitabil.

Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:


• Descompunerea proiectului în activitati componente simple si stabilirea succesiunii
lor. Definirea activitatilor necesare pentru realizarea proiectului presupune identificarea
activitatilor specifice care vizeaza realizarea elementelor identificate în cadrul
descompunerii orientate pe scop a proiectului (organigrama sarcinilor). Definirea
activitatilor si stabilirea succesiunii lor este realizata de catre ingineri, proiectanti si
membrii echipei de proiect, stabilindu-se atât conditionarile între activitati care tin de
natura lucrarii executate (tehnologice), cât si cele care tin de organizare sau factori
externi (de exemplu, furnizori sau laboratoare de expertiza tehnica si testari);
• Realizarea programului de executie a proiectului, prin apelarea, în functie de
complexitatea proiectului, la metode clasice sau moderne de programare;
• Monitorizarea si actualizarea programului pe masura executarii lui, care include
masurarea si raportarea progresului în executarea programului si utilizarea resurselor,
adoptarea de actiuni de corectie, actualizarea si ajustarea programului.
10.2. Realizarea programului de executie a proiectului

10.2.1. Obiective si restrictii

Prin programarea activitatilor componente ale proiectului de constructii se


urmareste sa se realizeze o esalonare cât mai economica a executarii acestora. Aceasta se
concretizeaza într-un program (calendaristic si/sau retea) inclus în proiectul de organizare
de santier. În functie de complexitatea lucrarilor programate, se pot folosi metode clasice
sau moderne.

Programarea executiei proiectului include reprezentarea grafica a programului, calculul


termenelor de începere si terminare ale fazelor si activitatilor, precum si al rezervelor de
timp, stabilirea duratei totale de executie si determinarea activitatilor critice, alocarea
resurselor, nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de executie, realizarea de
grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate (lucrare, stadiu fizic) în functie de
nivelul ierarhic sau de executie care urmeaza sa utilizeze programul.

Dupa determinarea duratei de executie prin analiza drumului critic se compara aceasta cu
durata de realizare impusa prin contract. Daca lungimea drumului critic este mai mare
decât durata de executie stabilita prin contract, se reia algoritmul de programare
pornindu-se de la reanalizarea activitatilor situate pe drumul critic. Operatiunea se repeta
pâna când durata programata devine mai mica sau egala cu durata contractata.

Programarea executiei lucrarilor trebuie sa ia în considerare resursele disponibile


pe parcursul realizarii proiectului, programul de lucru (daca se lucreaza 5 sau 6 zile pe
saptamâna, 8, 10 sau 12 ore pe zi), constrângerile legate de intervalele de aprovizionare
cu anumite materiale si echipamente, de termenele de executie a unor parti din proiect
sau de finalizare a acestuia.

10.2.2. Programarea prin metode clasice

Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes în cazul proiectelor de


complexitate redusa, care sunt formate dintr-un numar mic de procese 626j92g simple de
lucru (aproximativ 30 - 40 ) si folosesc resurse putine.

Succesul unei astfel de programari este conditionat, în mod hotarâtor, de


pregatirea celor ce elaboreaza si urmaresc îndeplinirea programului.

Principala metoda clasica de programare se bazeaza pe reprezentarea proceselor


simple de lucru, la scara timpului, în cadrul graficului calendaristic (Gantt) într-un
sistem de axe, în care pe abscisa se înscrie timpul, iar pe ordonata procesele simple de
lucru. Fiecare proces simplu va fi reprezentat printr-o paralela la abscisa. Lungimea
segmentului care reprezinta procesul simplu de lucru va fi data de durata programata
pentru executarea acestuia, iar începerea procesului simplu de lucru va fi stabilita în
functie de succesiunea tehnologica proiectata, de restrictiile de durata si de nivelul
resurselor disponibile. Elaborarea graficului calendaristic se face tinând seama de
precizarile din fisele tehnologice, în urmatoarele etape:

- împartirea proceselor complexe de lucru în procese simple si determinarea


volumelor de lucrari ale acestora;

- stabilirea celei mai bune succesiuni tehnologice, pentru a elimina


nesincronizarile si a asigura executarea în paralel a unor lucrari;

- coordonarea termenelor de realizare ale fiecarui proces de lucru, pentru


încadrarea în durata de executie propusa.

Uneori, în graficele calendaristice pot fi înscrise date referitoare la resursele


necesare executarii proceselor simple de lucru programate (forta de munca, materiale,
utilaje si mijloace de transport, prefabricate etc.). Graficul se prezinta astfel:
Nr. Denum Unit Canti Prod Nr. Nr. Dur Utilaj Esalonare
irea atea tate uctia nec mun ata e calendaristic
Crt. lucrarii de în esa citor lucr neces a
mas mc\o r i în arii are
ura m-zi de form
om atie

zile
1 2 3 4 5 6 7 8 9 I II II I V
I V
Sapaturi de m3 960 4 240 20 12
pamânt

1
2 Fundatii de m3 960 3 120 12 10 betoniera
beton 250 t
simplu
3 Beton m3 960 0.5 720 48 15 betoniera
armat 850 Vi,
monolit brat
troliu
4 Beton m3 680 1.5 450 12 38 macara
armat turn
prefabricat. BKSM
5 Zidarie m3 1060 1.5 700 20 35 malaxor
caramida mortar
6 Izolare m2 6600 69 968 32 30
termica si
învelitori
Figura 51. Programarea pe baza graficului Gantt

Acest grafic calendaristic poate fi îmbunatatit prin evidentierea rezervelor libere


sau totale de timp ale activitatilor necritice (aceste concepte vor fi prezentate ulterior).

Folosirea graficului Gantt asigura urmatoarele avantaje: este simplu si se


elaboreaza usor; poate fi interpretat si de catre personalul fara pregatire speciala; asigura
cunoasterea termenelor minime de începere si de terminare a lucrarilor etc. Poate fi
utilizat cu succes si pentru realizarea graficelor de esalonare a investitiilor - activitatile
fiind exprimate în termeni financiari, sau pentru o programare la nivel de macroactivitati
cum este programarea executiei unor obiecte în cadrul obiectivului de investitii.
Eveniment 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 13 1 1 16 1 1 1 20
1 2 4 5 7 8 9

Terminare ∇
sapaturi în
spatii largi
Lansare ∇
comanda
prefabricate
Lansare ∇
comanda
confectii
metalice
Terminare ∇
sapaturi în
spatii
înguste
Finalizare ∇
transport
Receptie ∇
prefabricate
Receptie ∇
confectii
metalice
Finalizare ∇
turnare
beton
Finalizare ∇
uscare
beton
Terminare ∇
montaj

Figura 52. Graficul calendaristic al reperelor importante în executarea proiectului

Principalele dezavantaje ale programarii lucrarilor cu ajutorul graficului Gantt


sunt: se aplica greu la lucrarile complexe, deoarece nu reda legaturile tehnologice si
organizatorice dintre procesele simple de lucru; este rigid si nu poate fi reactualizat (în
cazul nerespectarii duratei unei activitati, necesitând refacerea sa completa); nu
evidentiaza toate posibilitatile de suprapunere în timp a unor procese simple de lucru; nu
permite cunoasterea posibilitatilor de decalare a începerii unor procese de lucru ce nu
influenteaza durata totala de executie etc.

Se poate utiliza si graficul calendaristic al reperelor importante în executarea


proiectului. Acest grafic evidentiaza termenele maxime de aparitie a evenimentelor-reper
din cadrul proiectului (Figura 52).

10.2.3. Programarea cu ajutorul graficelor retea

Dezavantajele metodelor clasice de programare a lucrarilor, corelate cu sporirea


permanenta a complexitatii proceselor de lucru din constructii-montaj, au stimulat
dezvoltarea rapida a modelelor de cercetare operationala. Acestea asigura o programare
elastica, dinamica si permit refacerea usoara a programului.

Între aceste modele s-a înscris, din 1957, metoda drumului critic (C.P.M.- Critical
Path Method) elaborata si folosita în S.U.A. pentru îmbunatatirea planurilor
calendaristice la lucrarile de constructii-montaj din industria chimica. Metoda drumului
critic calculeaza câte o singura data de începere si terminare, minima (cel mai devreme)
si maxima (cel mai târziu), pentru fiecare activitate pe baza unei logici secventiale a
activitatilor în cadrul retelei, carora li se ataseaza durate stabilite în mod determinist.
Accentul în cadrul acestei metode se pune pe determinarea rezervelor de timp, pentru a
determina care sunt activitatile cu cea mai redusa flexibilitate din punctul de vedere al
programarii.

În 1958 s-a elaborat tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului (P.E.R.T -


Program Evalution and Review Technique). Aceasta utilizeaza o logica secventiala a
activitatilor în cadrul retelei, carora li se atribuie durate stabilite în mod probabilistic.
PERT a fost initial creat pentru a corespunde necesitatilor “epocii tehnologiei vaste”, în
care tehnicile elaborate de Taylor si Gantt erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale
al Marinei americane, preocupat de directiile de executare a unor mari programe de
dezvoltare militara, a introdus PERT în sistemul sau de mijloace de lupta “Steaua
polara”, dupa ce tehnica fusese perfectionata cu ajutorul firmei de consulting managerial
“Booz, Allen & Hamilton”. Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat în figura 53.

Din aceste doua metode principale bazate pe teoria graficelor retea, au derivat si altele în
care, din 1961, se urmaresc - în afara termenului - nivelul resurselor si costul total.
M
ai recent s-a dezvoltat metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT
(Graphical Evaluation and Review Technique) – care permite tratarea probabilistica atât a
logicii retelei, cât si a duratelor activitatilor (unele activitati s-ar putea sa nu se realizeze
deloc, altele se vor realiza doar partial, iar altele vor fi efectuate în mod repetitiv). Se pot
reprezenta activitati nonsecventiale (cicluri), cum ar fi un test care trebuie efectuat de mai
multe ori, si ramuri de activitati conditionale, cum ar fi realizarea unei actualizari a
proiectului numai în cazul în care în urma unei inspectii au fost detectate erori. Primele
doua metode prezentate nu permit reprezentarea ciclurilor sau a ramurilor conditionale.
De asemenea, utilizarea graficelor standardizate poate accelera pregatirea graficelor
proiectului. Ele pot include proiecte întregi sau doar portiuni dintr-un proiect (numite
subgrafuri). Subgrafurile sunt utile în cazul în care un proiect cuprinde elemente identice
sau aproape identice, cum ar fi etajele unei cladiri de birouri, de exemplu.

Graful este o aplicatie multivoca a elementelor unei multimi în ea însasi,


reprezentat ca o retea plana, în care elementele multimii sunt legate între ele prin arce
orientate. Programarea unui proces complex de constructii-montaj prin intermediul
graficului retea presupune, în prima etapa, divizarea acestuia în procese de lucru simple,
denumite activitati, si prezentarea lor sub forma de grafic retea în functie de
conditionarile tehnologice si organizatorice stabilite.

Aceasta etapa, denumita etapa calitativa, trebuie sa fie rezolvata de o echipa de


specialisti care sa aiba o bogata experienta în organizarea executiei lucrarilor si care
proiecteaza topologia graficului retea.

A doua etapa, denumita etapa cantitativa, cuprinde determinarea duratelor


activitatilor, a termenelor minime si maxime de începere si terminare a acestora, a
rezervelor de timp, totale si libere, si a drumului critic. Pentru a putea realiza etapa a
doua, este obligatoriu ca graficul retea proiectat în prima etapa sa nu contina circuite sau
bucle, iar fiecare activitate sa înceapa numai dupa ce s-a încheiat activitatea (sau
activitatile) ce o conditioneaza si sa aiba o singura faza de plecare si o singura faza de
sosire.

Elementele graficului retea

Principalele elemente ale unui grafic retea sunt: activitatea, faza si drumul

Activitatea poate fi reprezentata pe sageti sau în nodurile retelei (în functie de


cele doua modalitati de reprezentare a unui grafic retea). Pot fi considerate activitate: un
proces simplu de lucru (sapatura, turnari betoane, zidarie, etc.) care consuma timp si
resurse pentru realizarea sa; un proces natural (uscarea zugravelii, întarirea betoanelor
etc.); o asteptare, care consuma timp, dar nu consuma resurse; o conditionare tehnologica
sau una organizatorica (activitate fictiva), care nu consuma nici timp si nici resurse, dar
conditioneaza începerea activitatilor urmatoare de terminarea activitatilor anterioare
acesteia.

Faza sau evenimentul reprezinta un anumit stadiu de realizare a lucrarilor si


delimiteaza începutul si sfârsitul uneia sau mai multor activitati, fara a consuma timp si
resurse. Într-un grafic retea exista câte o singura faza initiala si finala si una sau mai
multe faze intermediare. Numerotarea fazelor se face în ordine strict crescatoare de la
stânga la dreapta, astfel încât nici o activitate sa nu plece de la o faza cu numar mai mare
decât cel al fazei în care ajunge. Fazele se reprezinta prin cercuri.

Drumul, într-un grafic retea, este o succesiune de activitati si faze între faza
initiala si faza finala a retelei. Lungimea drumului se refera, de fapt, la durata acestuia si
se calculeaza prin însumarea duratelor activitatilor ce formeaza drumul respectiv.
Drumul critic, într-un grafic retea, este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta
ca suma a duratelor activitatilor cuprinse între faza initiala si faza finala.

Durata critica reprezinta durata minima în care se poate executa întregul proces
complex, fiindca ea cuprinde însiruirea activitatilor cu duratele cele mai mari (activitatile
critice). Deoarece depasirea duratei unei singure activitati critice duce la marirea duratei
de executie a întregii lucrari, personalul de conducere a productiei trebuie sa acorde o
atentie deosebita acestor activitati.

La înscrierea activitatilor si fazelor în graficul retea, trebuie sa se respecte


urmatoarele reguli:

- sa se traseze o singura activitate între doua faze;

- în situatia în care între doua faze se desfasoara mai multe activitati, se introduc
în grafic faze noi si activitati fictive;

Figura 54.
Reprezentarea activitatilor într-un grafic retea.

- la activitatea care reprezinta un proces de lucru sau un proces natural se noteaza,


deasupra, denumirea sau simbolul activitatii si, dedesubt, durata;

- activitatile sa nu se întoarca, direct sau prin intermediul altor activitati, în faza


din care acestea au plecat (sa nu existe bucle sau circuite), deoarece ar rezulta drumuri de
durata infinita;

Figura 55. Reprezentarea buclei si a


circuitului

- reducerea duratei totale a doua activitati succesive, fara modificarea nivelului


resurselor, sa se faca fie prin adâncirea divizarii proceselor de lucru, fie prin conditionari
organizatorice, pentru a putea suprapune în timp o parte a celor doua activitati;

- în afara fazelor initiala si finala, în toate celelalte faze trebuie sa intre si sa iasa
cel putin câte o activitate.

Suprapunerea în timp a unor activitati se poate realiza:


a) situatie initiala

b) suprapunerea
unor lucrari prin adâncirea divizarii proceselor de lucru

c) conditionari organizatorice - asteptari

Figura 56. Posibilitati de suprapunere în timp a doua activitati succesive

Calculul elementelor graficului retea

Calculul duratei activitatii se realizeaza determinist (în cazul metodei C.P.M. )


sau probabilistic (în cazul metodei P.E.R.T.). Deci, metoda C.P.M. poate fi folosita mai
eficient la lucrari executate pe baza de proiect-tip, pentru care s-au calculat norme de
munca exacte, iar metoda P.E.R.T. la lucrari unicat, unde factorii perturbatori ce
actioneaza în constructii-montaj nu permit determinarea exacta a duratei activitatii.

Calculul determinist se face cu ajutorul formulei:

daij = reprezinta durata activitatii "i-j";

Calculul probabilistic se face cu ajutorul formulei:

în care:

aij reprezinta durata optimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

bij = durata pesimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

mij = durata probabila, apreciata de personal cu experienta în executie.


Termenul minim al fazei "i" (tim) este termenul cel mai apropiat (de faza "0") în
care se încheie toate activitatile ce ajung în faza "i", sau din care încep activitatile ce
pleaca din faza "i".

Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai departat (de faza "0") în
care se încheie toate activitatile ce ajung în faza "i", sau din care încep activitatile ce
pleaca din faza "i".

Termenul minim de începere a activitatii "ij" (tijmî) este termenul cel mai
devreme la care poate începe activitatea si corespunde cu termenul minim al fazei "i" (din
care porneste activitatea).

Termenul maxim de începere a activitatii "ij" (tijMî) este termenul cel mai
târziu la care poate începe activitatea si corespunde cu termenul maxim al fazei "i" (din
care porneste activitatea).

Termenul minim de terminare a activitatii "ij" (tijmt) este termenul cel mai
devreme la care se poate termina activitatea si corespunde cu termenul minim al fazei "j"
(în care se încheie activitatea).

Termenul maxim de terminare a activitatii "ij" (tijMt) este termenul cel mai
târziu la care se poate termina activitatea si corespunde cu termenul maxim al fazei "j" (în
care se termina activitatea).

Sintetizând, avem:

tijmî = tim = drumul maxim de la faza "0" la faza "i";

tijmt = tijmî + daij;

tijMî = tijMt - daij = tjM - daij

tijMt = tjM = valoarea minima de la momentul final la momentul "j", calculata prin scaderea
din durata critica a duratelor activitatilor.

Când sunt respectate toate termenele minime, programul se numeste minorant, iar
când se lucreaza cu termenele maxime, programul se numeste majorant. Prima
posibilitate este greu de realizat, fie datorita unor factori perturbatori, fie datorita unor
vârfuri neeconomice în folosirea resurselor.

A doua posibilitate se realizeaza usor, însa face ca programarea sa devina rigida,


deoarece majoritatea activitatilor devin critice.

Pentru asigurarea unei eficiente economice sporite, este recomandabil sa se aleaga


o solutie intermediara, care sa permita o buna folosire a resurselor, concomitent cu o
durata de executie acceptabila.
Diferenta dintre termenul maxim si cel minim al fazei reprezinta rezerva de timp a
fazei (Ri). Când diferenta dintre termenele minime si maxime ale unei faze este "0",
atunci faza este critica:

Ri = tiM - tim

Activitatile pot avea, în functie de termenele minime si maxime ale fazelor ce le


delimiteaza si în functie de durata lor, urmatoarele rezerve: totala, libera, independenta,
intermediara si interferenta.

Rezerva totala de timp (Rtij) este timpul maxim cu care se poate întârzia o
activitate fara a depasi drumul critic.

Consumarea acestei rezerve duce la pierderea rezervelor de timp ale activitatilor


necritice urmatoare (pâna la nivelul rezervei consumate).

Rtij = tjM - (tim + daij) = tijMt - tijmt

Rezerva libera de timp (Rlij) este timpul cu care se poate întârzia (prin marire
sau decalare) o activitate, astfel încât sa nu conduca la depasirea timpului minim al fazei
urmatoare (si, deci, sa nu întârzie timpul minim de începere a activitatilor urmatoare).

Rlij = tjm - (tim + daij) = tij+1mî - tijmt

Rezerva independenta de timp (Riij) se calculeaza atunci când activitatile sunt


programate sa înceapa la termene minime, astfel:

Riij = tjm - (tiM + daij) = tjm - tijMt = tij+1mî - tijMt


Figura 57. Reprezentarea grafica a rezervelor de timp1[1]

Rezerva intermediara de timp (Rintij) se calculeaza când activitatea începe la


termene maxime, astfel:

Rintij = tjM - (tiM + daij) = tjM - tijMt

Rezerva interferenta de timp (Rinterfij) se obtine ca diferenta între rezerva totala


si rezerva libera sau între rezerva intermediara si rezerva independenta, reprezentând, de
fapt, diferenta între timpul maxim si timpul minim al fazei "j".

Rinterfij = tjM - tjm

Activitatile care au rezerva totala de timp egala cu zero sunt activitati critice si
înlantuirea lor de la faza initiala la faza finala formeaza unul sau mai multe drumuri
critice.

1
Determinarea drumului critic se face dupa aceleasi reguli si pentru graficele retea
cu activitatile reprezentate pe sageti, si pentru cele cu activitatile reprezentate în noduri,
iar rezultatele sunt identice pentru aceeasi lucrare.

Graficele utilizate pentru programarea activitatilor proiectului pot îmbraca diferite


forme:

1. Grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti

Daca se proiecteaza graficul retea pentru programarea si urmarirea executiei


lucrarilor necesare realizarii unui combinat siderurgic, acesta se va prezenta ca în figura
58

Figura
58 Grafic coordonator pentru programarea lucrarilor de constructii-montaj la un combinat
siderurgic
Denumirile activitatilor sunt notate pe grafic. Pentru determinarea drumului critic,
se ataseaza fiecarei faze un dreptunghi format din doua casute în care se trec, în stânga,
termenul minim si, în dreapta, termenul maxim al fazei, calculele facându-se direct pe
grafic. Drumul critic va uni activitatile ce încep si se încheie în faze al caror termen
minim este egal cu termenul maxim. Se înscrie, mai întâi, termenul minim care este "0"
pentru faza initiala, iar pentru celelalte faze este timpul celui mai lung drum de la faza
initiala pâna la faza considerata. Daca într-o faza sosesc mai multe activitati, se alege
activitatea de pe drumul cel mai lung. Asa cum se prezinta în fig. 41, se observa ca în
faza 8 sosesc patru activitati: (4-8) - care are termen minim de începere 4, plus durata 4,
egal - termen minim de terminare 8 luni (duratele sunt exprimate în luni), (5-8) - care are
termen minim de începere 7, plus durata 8, egal - termen minim de terminare 15 luni, (6-
8) - care are termen minim de începere 6, plus durata 3, egal - termen minim de terminare
9 luni si (7-8) - care are termen minim de începere 7, plus durata 2, egal- termen minim
de terminare 9 luni. Conform regulii enuntate mai sus termenul minim al fazei 8 va fi 15
luni.

La fel se procedeaza pentru toate fazele si se obtin 18 luni în faza finala 10.
Termenul maxim se stabileste în sens invers, de la faza finala la faza initiala. În faza
finala, termenul minim este egal cu termenul maxim, deoarece atât faza initiala, cât si
faza finala fac parte, obligatoriu, din drumul critic. Pentru celelalte activitati, termenul
maxim al fazei "i" se stabileste scazând din termenul maxim al fazei "j" durata activitatii
"ij". Când din faza "i" pornesc mai multe activitati, termenul maxim de începere a
activitatii "ij" se stabileste ca fiind cea mai mica diferenta între termenul maxim al fazei
urmatoare si durata.

Termenele minime si maxime de începere si de terminare ale activitatilor,


rezervele totale si libere de timp, precum si drumul sau drumurile critice se pot calcula si
dupa un model ca acela prezentat în tabelul 17 în care calculele se desfasoara ca la
metoda de calcul direct pe grafic.

Astfel, pentru faza nr. 6, timpul maxim va fi 8 luni (calculat pe activitatea 6-9 ca
diferenta între timpul maxim al fazei 9, care este de 16 luni, si durata activitatii, care este
de 8 luni, si nu 12 luni, calculat ca diferenta între 15 luni, timpul maxim al fazei nr. 8, si 3
luni, durata de executie a activitatii).
Tabel pentru calculul drumului critic si al rezervelor de timp

Tabelul 17
Nr Simbolul Durata Termene minime Termene maxime Termen Rezerva de timp
Crt activitatii activitatii de de de de minim de libera Totala
începere terminare începere începere a
activitatii
a(ij) d(ij) terminare Rlij Rtij
urmatoare

1 0-1 1 0 1 1 2 1 0 1
2 0-2 3 0 3 0 3 3 0 0
3 0-3 2 0 2 2 4 4 2 2
4 1-3 2 1 3 2 4 4 1 1
5 1-4 3 1 4 7 10 4 0 6
6 2-3 1 3 4 3 4 4 0 0
7 2-6 3 3 6 5 8 6 0 2
8 3-5 3 4 7 4 7 7 0 0
9 4-7 3 4 7 10 13 7 0 6
1 4-8 4 4 8 11 15 15 7 7
0
1 5-8 8 7 15 7 15 15 0 0
1
1 6-8 3 6 9 12 15 15 6 6
2
1 6-9 8 6 14 8 16 14 0 2
3
1 7-8 2 7 9 13 15 15 6 6
4
1 7-10 1 7 8 17 18 18 10 10
5
1 8-10 3 15 18 15 18 18 0 0
6
17 9-10 2 14 16 16 18 18 2 2

2. Grafice retea cu activitatile reprezentate în nodurile retelei

Aceasta metoda se întâlneste în


literatura de specialitate sub denumirea
de "Metoda potentialelor Metra" (M.P.M.
- Metra Potential Method). Activitatile
sunt plasate în nodurile retelei, iar
sagetile dintre noduri reprezinta
succesiunile si conditionarile tehnologice
sau organizatorice ale activitatilor.
La calculul drumului critic direct pe graficul reprezentat prin nodurile retelei, daca
activitatile nu se suprapun în timp, (figura 60), un nod poate fi organizat ca în figura 59.

Prin aceasta metoda se pot programa si însiruiri de activitati la care pasul


lantului2[2] este mai mare sau mai mic decât durata activitatii. În acest fel, în graficul
retea pot fi reprezentate si însiruiri de activitati care se suprapun partial în timp sau
activitati separate printr-un interval de timp.

Dupa cum se stie, pasul lantului poate fi mai mic, egal sau mai mare ca durata
activitatii. Determinarea termenelor minime si maxime de începere si de terminare
presupune folosirea algoritmilor prezentati la graficele retea cu activitatile pe sageti, cu
deosebirea ca, pe lânga durata activitatii, se foloseste pasul lantului. Când pasul lantului
este egal cu durata activitatii, programarea nu contine conditionari temporale, iar sagetile
reprezinta numai succesiuni fara consum de timp.

Legenda:

1 = Simbolulactivitatii;

2 = Durataactivitatii;

3 = Termenul minimde începere;

4 = Termenul minimde terminare;

5 = Termenul maximde începere;

6 = Termenul maximde terminare

7 = Rezervatotala de timp

3 2 4

2
1
5 6
7

Figura 59. Organizarea unui nod al retelei

Reteaua cu activitatile reprezentate în nodurile retelei este mai simpla, deoarece


elimina activitatile fictive si fazele introduse pentru amplasarea acestor activitati, calculul
este mai usor, se pot modifica conditionarile tehnologice si organizatorice fara a reface
reteaua si, în plus, toate datele activitatii sunt redate compact si, deci, usor de interpretat
(figura 60). Termenele minime de începere se calculeaza însumând la termenul minim de
începere a activitatii anterioare pasul lantului. Daca sunt mai multe activitati anterioare se
alege suma cu valoarea cea mai mare drept termen minim de începere pentru activitatea
considerata. Termenul maxim de începere se calculeaza scazând pasul lantului din
termenul maxim de încere al activitatii urmatoare. Daca sunt mai multe activitati
anterioare se alege ca termen maxim de începere cea mai mica diferenta

si în acest caz, elementele graficului retea pot fi calculate într-un tabel


(asemanator cu cel din tabelul 17), cu deosebirea ca acesta va cuprinde, în plus, trei
coloane cu activitatile anterioare, activitatile urmatoare activitatii ce se calculeaza si pasul
lantului.

3. Graficul retea cu activitati comasate

Graficele retea cu activitati detaliate sunt utile personalului ce conduce executia


lucrarilor la nivelul brigazilor.

Coordonarea activitatilor pentru un numar mare de obiecte dispersate pe multe


santiere face greoaie utilizarea graficelor retea detaliate.
Tabel de calcul al drumului critic si al rezervelor de timp totale si libere prin
metoda M.P.M. Tabel 17`

Activitatea Durata Activ. Activ. Pasul Tm TM R


i t i t Tmi i+1 T L
preced. urmat. lantului
A 1 - E,D 0 0 1 1 2 1,1 1 0
B 3 - F,G 0 0 3 0 3 3,2 0 0
C 2 - H 0 0 2 3 5 4 2 2
D 2 A H 1 1 3 2 4 4 1 1
E 3 A I,J 1 1 4 4 7 5,3 3 0
F 1 B H 3 3 4 3 4 4 0 0
G 3 B L,M 2 2 5 3 6 4,5 1 0
H 3 C,D,F K 1,2,1 4 7 4 7 6 0 0
I 3 E N,O 4 5 8 8 11 8,9 3 0
J 4 E P 2 3 7 9 13 13 6 6
K 8 H P 2 6 14 6 14 13 0 0
L 3 G P 2 4 7 10 13 13 6 6
M 8 G R 3 5 13 6 14 13 1 0
N 2 I P 3 8 10 11 13 13 3 3
O 1 I - 4 9 10 15 16 16 6 6
P 3 J,K,L,N - 4,7,3,2 13 16 13 16 16 0 0
R 2 M - 8 13 15 14 16 16 1 1

În vederea eliminarii acestei deficiente, s-a trecut la comasarea activitatilor, astfel


încât un grup de activitati ce pleaca dintr-o faza "i" si se încheie într-o faza urmatoare "l"
sa fie reprezentat printr-o singura activitate, simbolizata diferit de activitatile graficului
initial si având durata egala cu drumul maxim dintre fazele "i' si "l" (figura 61).
Daca din faza "i" pornesc activitati ce nu ajung - direct sau indirect - la faza "l"
sau în faza "l" ajung activitati ce nu au pornit - direct sau indirect - din faza "i", atunci nu
se poate realiza comasarea.

Figura 61.
Comasarea activitatilor într-un grafic retea

În graficul din figura nr. 58 se poate face o singura comasare, înlocuind integral
activitatile graficului cu o singura activitate, 0-10, care sa aiba durata egala cu durata
critica, si anume, 18 zile. Nici o alta comasare nu este posibila deoarece oricare ar fi
fazele "i" si "l", în si din fazele cuprinse între acestea, intra si ies activitati ce fie ca nu
pornesc din "i", fie ca nu ajung (direct sau indirect) în "l" nerespectând astfel una dintre
principalele restrictii de comasare a activitatilor.

4. Graficul retea calendaristic

Acest grafic este o proiectie a graficului retea la scara timpului si cuprinde, în


afara duratei activitatilor, rezervele libere de timp ale acestora.

În graficul retea calendaristic (figura 62) drumul critic (calculat cu ajutorul


tabelului 17) se reprezinta pe o paralela la abscisa, iar lungimea sagetilor, ce reprezinta
activitatile critice, este egala cu durata activitatilor.

Celelalte activitati se plaseaza în partea superioara a drumului critic, prin linii


înclinate sau orizontale, astfel încât proiectia acestora pe abscisa sa dea durata activitatii.
În continuarea activitatilor necritice se trec, cu linii punctate, rezervele libere a caror
proiectie pe abscisa este egala, de asemenea, cu durata rezervei.

Graficul retea calendaristic prezinta urmatoarele avantaje fata de graficul Gantt:


scoate în evidenta activitatile critice, ceea ce permite luarea tuturor masurilor pentru
respectarea duratei lor; prezinta succesiunea tehnologica a activitatilor; cuprinde
rezervele libere de timp, ceea ce permite cunoasterea termenului maxim de terminare a
executiei unui proces simplu, fara a perturba timpul minim de începere a activitatilor
urmatoare si, deci, durata critica; permite stabilirea mai exacta a responsabilitatilor etc.
5. Graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp

Întrucât programarea lucrarilor cu ajutorul graficului retea prezinta dificultati de


citire, s-a trecut la transcrierea graficului retea în grafic Gantt îmbunatatit, prin atasarea
rezervelor libere sau totale de timp la activitatile necritice.

Pentru exemplificare, sa consideram activitatile necesare pentru executarea


lucrarilor aferente instalarii unei baraci din elemente prefabricate, necesara pe un santier:

Activitati necesare pentru lucrarile de instalare a unei baraci

Tabelul 18
Cod Denumirea activitatii Durata (zile)
activitate
0-1 Sapaturi în spatii largi 4
0-2 Comanda prefabricate beton 1
0-3 Comanda confectii metalice 1
1-2 Sapaturi în spatii înguste 3
1-4 Transport rutier al pamântului la 5 km 4
2-6 Aprovizionare prefabricate beton 3
3-6 Aprovizionare confectii metalice 3
4-5 Turnare beton 2
5-6 Proces natural de uscare a betonului 6
6-7 Montare prefabricate beton si confectii 4
metalice
Determinarea drumului critic si a rezervelor de timp cu ajutorul tabelului

Tabelul 19
Nr Si Du Termene Termene Ter Rezerve
mb rat minime maxime men timp
ol a mini
crt
m de
înce
pere
a
activ
itatii
urma
toare
înce term înce term lib tot
pere inare pere inare er ala
a
1 0-1 4 0 4 0 4 4 0 0
2 0-2 1 0 1 12 13 7 6 12
3 0-3 1 0 1 12 13 1 0 12
4 1-2 3 4 7 10 13 7 0 6
5 1-4 4 4 8 4 8 8 0 0
6 2-6 3 7 10 13 16 16 6 6
7 3-6 3 1 4 13 16 16 12 12
8 4-5 2 8 10 8 10 10 0 0
9 5-6 6 10 16 10 16 16 0 0
6-7 4 16 20 16 20 20 0 0

10

Figura 62. Grafic retea calendaristic


10.3. Îmbunatatirea programului de executie a proiectului

Dupa realizarea programului poate fi necesara comprimarea duratei de executie a


proiectului în vederea încadrarii în termenul de executie prevazut. În acest scop se pot
folosi tehnici cum sunt:
• Analizarea posibilitatilor de reducere cu costuri minime a duratelor activitatilor. De
regula orice reducere a duratei unei activitati antreneaza cresteri de costuri si trebuie luate
decizii prin compararea pierderilor care s-ar înregistra ca urmare a depasirii duratei de
executie cu depasirile de costuri generate de încercarile de reducere a duratei activitatilor
(de exemplu: lucrul în mai multe schimburi, achizitionarea unor tehnologii mai
productive, suplimentarea formatiilor de lucru sau a numarului componentilor unei
formatii de lucru etc.);
• Accelerarea executarii lucrarilor prin desfasurarea în paralel a unor activitati care în
mod normal se realizeaza succesiv (de exemplu, demararea executarii constructiei în
paralel cu procesul de proiectare a acesteia). Aceasta metoda prezinta riscuri mari si
determina adesea refacerea unor lucrari.

Programul rezultat necesita, în multe cazuri, mai multe resurse, în anumite


perioade, numite "vârfuri în consum", decât sunt disponibile pentru realizarea sa. În astfel
de situatii se procedeaza la alocarea resurselor si la nivelarea resurselor. În urma
nivelarii resurselor se înregistreaza adesea depasiri ale duratei totale de executie
programate initial. Exista însa si posibilitatea realizarii unei nivelari a resurselor în
conditiile unor constrângeri legate de durata de executie, caz în care activitatile sunt
reprogramate doar în limitele rezervelor libere de timp de care dispun.

10.4. Monitorizarea si actualizarea programului

Monitorizarea progresului înregistrat se face prin compararea realizarilor efective


(în termeni temporali) cu cele programate. Este util sa se stabileasca înca de la demararea
proiectului procedurile de modificare a programului, incluzând documentele justificative
si aprobarile formale necesare.

Putine proiecte se deruleaza cu exactitate conform planului. Schimbarile care apar


pot determina reevaluarea duratelor anumitor activitati, modificari în succesiunea
activitatilor sau analizarea unor programe alternative. Actualizarea programului se face în
cazul în care este necesara realizarea de modificari ale proiectului solicitate de client sau
au avut loc întârzieri. Nu toate întârzierile conduc la decizia adoptarii unor actiuni
corective. De exemplu, o întârziere importanta la o activitate necritica poate avea un
impact minor asupra duratei totale de executie a proiectului, în timp ce o întârziere mult
mai mica la o activitate critica sau subcritica poate necesita actiuni imediate pentru
readucerea procesului în parametrii programati.

10.5. Utilizarea calculatorului în managementul timpului


Un management al proiectelor eficient solicita ca informatiile relevante sa fie
obtinute, analizate si reanalizate într-o maniera rapida si oportuna. Astazi, specialistii în
managementul proiectelor si echipele de proiect dispun de o gama larga de produse
software pentru urmarirea si controlul proiectelor.

Produsele software de management al proiectelor contin, în afara de programarea


duratelor si termenelor de realizare a activitatilor cu ajutorul graficelor retea, si
posibilitatea programarii costurilor si resurselor (forta de munca, utilaje, materiale).
Suplimentar, în afara programarii activitatilor, se poate realiza si un proiect de control al
acestora, prin care se pot compara programarile initiale cu cele actualizate si se pot
elabora rapoarte de stare comparative între situatia reala existenta si cea corespunzatoare
planificarii initiale.

Un avantaj evident al introducerii programelor automate de planificare a


activitatilor consta si în faptul ca, datorita vitezei mari de calcul, se pot introduce mai
multe variante de simulare a desfasurarii acestora, în vederea alegerii variantei optime, cu
efectele economice cele mai favorabile. Astfel pot fi variate situatiile privind
disponibilitatile, costurile si programarea termenelor de realizare a activitatilor si se poate
stabili desfasurarea optima a activitatilor.

Printre programele mai cunoscute si utilizate pe plan international amintim:

1. Microsoft PROJECT. Acesta permite modelarea interactiva si, plecând de la diverse


reprezentari (Gantt, PERT, calendar etc.), administrarea evolutiei proiectelor. Activitatile
sunt clasificate în activitati principale si activitati subordonate. Aceasta clasificare poate
fi modificata imediat, la orice nivel de organizare; cu ajutorul mouse–ului este posibil de
intervenit grafic asupra diagramei alese pentru înscrierea sau stergerea unei activitati si
observarea incidentelor temporale si financiare ale unei asemenea decizii, în aceeasi
masura în care numarul filtrelor ne permite evidentierea numai a informatiilor pertinente
dupa o apreciere rapida, asupra simularii în curs, în functie de criteriile de eficienta
maxima prestabilite de utilizator. Se pot genera rapoarte standardizate si adaptate,
inclusiv alocari si nivelari ale folosirii resurselor, rapoarte financiare si privind resursele.

2. TIME LINE permite planificarea si urmarirea proiectelor, calcularea duratei de


executie a unui proiect si a consumului de resurse necesare. TIME LINE genereaza
totodata si rapoarte de costuri plecând de la datele de început si de sfârsit ale proiectului.
Vizualizarea resurselor sub forma de histograme conduce la posibilitatea anularii
conflictelor de resurse prin decalarea activitatilor în timp. O functie de simulare permite
testarea mai multor scenarii si modificarea acestora. Cu ajutorul programului TIME LINE
se poate realiza gestiunea simultana a mai multor proiecte si combinatia elementelor
acestora, permitând gestiunea de asamblare în functie de eventualele prioritati.
Utilizatorul poate compara planul initial cu avansarea reala a activitatilor si poate exporta
fisierele în LOTUS, dBASE, MULTIPLAN sau altele.
3. HARVARD TOTAL PROJECT
MANAGER permite realizarea si
urmarirea proiectelor în ceea ce
priveste: timpul, planul si bugetul.
Acest program de calcul furnizeaza
planul de lucru, permite afectarea
resurselor si determinarea costurilor. El
furnizeaza graficele PERT si Gantt
precum si costurile, afisând automat
nivelul resurselor, încarcarea resurselor
si graficele de repartizare a acestora,
oferind reprezentarea simultana a
functiilor pe ecran datorita utilizarii
ferestrelor multiple, lucrului în
structura împartita. Permite patru
tipuri de conditionare a activitatilor,
lucrul cu subproiecte legate, afisarea
rezultatelor financiare si programarea
fortei de munca. Utilizatorii pot exporta
fisiere direct în LOTUS, dBASE III sau
crea fisiere ASCII.
4. SUPER PROJECT EXPERT este un program de constructie si ordonare a proiectelor
destinat microordinatoarelor. Ofera patru moduri de lucru: diagrame PERT pentru
vizualizarea dependentelor dintre activitati, tabloul recapitulativ al activitatilor, diagrame
Gantt si diagrame descriptive ale structurii proiectului. SUPER PROJECT pune în
evidenta drumurile critice ale diagramelor si permite modificari ale proiectului care se
repercuteaza asupra altor scheme si tabele care sunt toate legate. SUPER PROJECT poate
genera pâna la 9 niveluri de activitati si poate pastra gestiunea datelor, ca termene “cel
mai devreme” si “cel mai târziu”. Calendarul detaliat al proiectului poate fi de asemenea
vizualizat.

5. PROJECT SCHEDULAR 5 este un program de gestiune a proiectelor având la baza


metoda CPM. Permite stabilirea calendarului, evaluarea costurilor si a resurselor
disponibile. O interfata grafica ajuta la punerea în functiune a urmatoarelor facilitati:
diagrame de retele în reprezentarile grafice corespunzatoare; o reprezentare a proiectului
sub diferite forme (grafice, diagrame, liste de activitati cu toti parametrii); posibilitatea
încadrarii într-un calendar prestabilit; alegerea unitatilor de timp (de la minut la luna);
rezumat sub forma de tabel al diverselor activitati componente si al conditionarilor lor.

Termeni cheie
- programarea lucrarilor

- grafic calendaristic (Gantt)

- grafic calendaristic cu evidentierea reperelor importante în executarea proiectului

- grafic retea

- metoda drumului critic

- rezerva de timp

- activitati comasate

- C.P.M.

- P. E. R.T.

- graf

- etapa cantitativa

- etapa calitativa

- faza (eveniment)

- drum

- drum critic

- durata activitatii

- termen minim

- termen maxim

- program minorant

- program majorant

- rezerva de timp

- activitati comasate

- grafic retea calendaristic


- monitorizarea programului

- actualizarea programului

- produse software de management al proiectului