PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI

CUPRINS
Cuprins.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 2 1. Date initiale.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 4 1.1 Tema proiectului.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..4 1.2 Conditii generale.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..4 2. Analiza proiectului de productie.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 4 2.1 Structura de dezagregare a produsulu.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .4 2.2 Structura de dezagregare a lucrariilor.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .5 2.3 Calculul necesarului brut.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 7 2.4 Calculul necesarului net.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..8 2.5 Elaborarea planului de productie director8 2.6 Determinarea tipului productiei.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .9 2.7 Stabilirea formei de organizare a productiei.. 323i88d .. 323i88d 11 2.8 Aprovizionarea cu semifabricate.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 11 3. VARIANTA I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE.. 323i88d ..19 3.1 Ipoteze de baza.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 19

3.2 Stabilirea resurselor de productie.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 19 3.3 Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic..20 3.3.1 Lotul de fabricatie optim.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..20 3.3.2 Lotul de fabricatie economic.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 23 3.4 Stabilirea lotului de transport optim si a lotului de transport economic.23 3.4.1 Lot de transport.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .23 3.4.2 Lot de transport economic.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..24 3.5 Determinarea duratei ciclului de productie.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 24 3.6 Determinarea perioada de repetare a loturilor.. 323i88d .. 323i88d ..25 3.7 Elaborarea programelor de lucru si a planurilor de sarcina cumulata.26 3.8 Elaborarea tebelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina cumulata29 3.9 Corelarea programelor de lucru cu PPD.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .33 3.10 Calculul costului de productie.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..36 4. VARIANTA II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI DATE IMPUSE.. 323i88d 39 4.1 Ipoteze de baza.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..39 4.2 Stabilirea resurselor de productie si a calendarelor corespondente.. 323i88d 39 4.3 Structura organizatorica a atelierului de productie.. 323i88d .. 323i88d ..41 4.4 Elaborarea retelei logice a proiectului de productie.. 323i88d .. 323i88d 42

4.5 Managementul proiectului in functie de timp.. 323i88d .. 323i88d .43 4.5.1 Calculul datelor CMD.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 43 4.5.2 Calculul datelor CMT.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 43 4.5.3 Calculul marjelor.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .43 4.6 Managementul proiectului in functie de resurse.. 323i88d .. 323i88d 45 4.6.1 Definirea calendarului resurselor implicate in proiect.. 323i88d .. 323i88d 45 4.6.2 Elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor.. 323i88d .. 323i88d 46 4.6.3 Lisajul.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .46 4.7 Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor.. 323i88d .47 4.7.1 Ordonantarea inainte (CMD).. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 48 4.7.1.1 Ordonantarea inainte in functie de marja curenta.. 323i88d .. 323i88d .48 4.7.1.2 Ordonantarea inainte in functie de ordine de declarare a activitatilor49 4.7.2 Ordonantarea inapoi (CMT).. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .50 4.7.2.1 Ordonantarea inapoi in functie de marja curenta.. 323i88d .. 323i88d ..50 4.7.2.2 Ordonantarea inapoi in functie de ordine de declarare a activitatilor..51 4.8 Selectarea scenariului optim.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..52 4.9 Corelarea programelor de lucru cu PPD.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .52 4.10 Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina cumulata..55 4.11 Amplasarea optima a resurselor.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 57

4.11.1 Elaborarea matricei de amplasare.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 57 4.11.2 Realizarea amplasarii teoretice.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .58 4.12 Calculul costului de productie.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d ..60 5. Compararea variantelor.. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d .. 323i88d 64 5.1 In functie de durata ciclului de productie..64 5.2 In functie de numarul de resurse si de gradul de utilizare a acestora64 5.3 In functie de sarcina de productie raportata la unitatea conventionala. 65 5.4 In functie de costul de productie65 6. Concluzii finale66 Bibliografie..67 Anexe68

1. Date initiale
1.1 Tema proiectului Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea unui set de repere din componenta produsului Cap hidraulic pentru prajini 35 si 44 (P). Conform temei de proiectare reperele sunt: P3; P6; P9.

1.2 Conditii generale

Beneficiar: Universitatea Politehnica din Bucuresti Executant: S.C. SANYO S.A Cadru legislative al anului 2006 Conditii si termene de livrare: Produsul se livreaza in patru transe astfel: TRIMESTRUL I: 300 buc TRIMESTRUL II: 450 buc TRIMESTRUL III: 550 buc TRIMESTRUL IV: 740 buc

Regimul de lucru: numarul de zile lucratoare pe saptamana: 5 zile/sapt; numarul de schimburi: 1 sch/zi; numaru de ore de lucru: 8 ore/sch; volum de productie : 2.040 buc/an;

2. Analiza proiectului de productie

2.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP) Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. Prin urmare, se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, denumite subsisteme. In continuare subsistemele pot fi dezagregate in subansambluri, iar acestea din urma in alte subansambluri. Dezagregarea se poate efectua pana la nivelul entitatilor individuale din sistem, numite conventional piese.

Activitatea logica ce are ca obiect dezagregarea unui produs in grupuri structurale inferioare este denumita conventional structura de dezagregare a produsului. Structura de dezagregare a produsului este o reprezentare grafica sub forma arborescenta. Ea poate fi realizata la diferite niveluri, in functie de cerintele concrete ale proiectului. Structura de dezagregare a produsului P este prezentata in figura 2.1.

Fig 2.1. Structura de dezagregare a produsului(SDP) Nota: Numarul trecut intre paranteze reprezinta numarul de repere, respectiv subansamble, ce formeaza un subansamblu/ansamblu. Stocurile aflate in magazie la demararea proiectului sunt prezentate in tabelul 2.1.1. Tabelul 2.1.1.
REPER STOCURI (BUC)

P3
0

P6
30

P9
30

2.2 Structura de dezagregare a lucrariilor (SDL)

Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect si poate fi reprezentata sub forma arborescenta, la fel ca si structura de dezagregare a produsului (SDP). SDL permite structurarea programului de lucru pana la orice nivel de detaliere.

Nu se recomanda o detaliere exagerata datorita complicarii proiectului de programare si conducere. Problema esentiala este de a identifica toate activitatile importante. In caz contrar, activitatile neidentificate nu vor fi planificate, proiectul putand intra in deriva. Aceasta structurare logica poate constitui baza elaborarii planurilor de sarcini si bugete necesare realizarii proiectului. Structura de dezagregare a lucrarilor pentru reperele considerate este prezentata in figura 2.2.

a) Fisele tehnologice ale reperelor sunt prezentate in tabelele de mai jos: P3(FT11)
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 Fisa tehnologica Operatie Resursa Strunjire SN 400 Control Banc control Gaurire G40 Gaurire G40 Spalare Instalatie spalat Control Banc control Conservare-depozitare Banc depozit Tu 12 3 10 6 2 5 4

Tabelul 2.2.1.
Tpi 20 10 15 15 15 10 20

P6(FT3)
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 Fisa tehnologica Operatie Resursa Strunjire FA-300 Gaurire FUS 32 Debavurare Banc lacatuserie Control Banc control Gaurire G40 Spalare Instalatie spalat Control Banc control Conservare-depozitare Banc depozitare Tu 3 12 5 3 9 1 6 4

Tabelul 2.2.2.
Tpi 10 30 5 10 15 15 10 20

P9(FT9)
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Fisa tehnologica Operatie Resursa Strunjire I SN 320 Strunjire II SN 320 Control Banc control Filetare SN 320 Control Banc control Gaurire G16 Control Banc control Spalare Instalatie spalat Control Banc control Conservare-depozitare Banc depozitare

Tabelul 2.2.3.
Tu 6 5 2,5 5 0,5 5 0,5 0,2 5 1,5 Tpi 16 16 12 16 5 13 5 9 12 10

b) Activitati administrative ale proiectului sunt prezentate in tabelul 2.2.4

Tabelul 2.2.4.
Nr. operatie 1 2 Activitate administrativa Denumire operatie Aprobare inceput proiect Aprobare finalizare proiect Durata 0 0

Activitate proiect (SDL) Activitateproiect

ActivitatiP3

ActivitatiP6

ActivitatiP9

Activitati administrativ

Strunjire Control Gaurire Gaurire Spalare

Control Conservaredepozitare

Strunjire Gaurire Debavurare Control Gaurire Spalare Control Conservaredepozitare

Strunjire I Strunjire II Control Filetare Control Gaurire Control Spalare Control Conservaredepozitare

Inceput pr. Sfarsit pr.

Inspectie Filetare Inspectie Gaurire Debavurare Inspectie Conservareambalare

Fig 2.2. Structura de dezagregare a lucrariilor (SDL) 2.3 Calculul necesarului brut (NB) Necesarul brut de componente, determinat in functie de produsul care se livreaza P si de numarul de componente (ansamble, subansamble, piese) utilizate pentru formarea unei bucati de produs poate fi observata in cadrul programului de productie director. Necesarul brut pentru produsul P este urmatorul:

TRIMESTRUL I: 300 buc TRIMESTRUL II: 450 buc TRIMESTRUL III: 550 buc TRIMESTRUL IV: 740 buc

2.4 Calculul necesarului net (NN)

Necesarul net se determina cu ajutorul necesarului brut si al stocurilor. El poate fi calculat cu urmatoarea relatie (PPD) si observat in planul de productie director (PPD) (2.4.1). NN=NB-S unde: NN= necesarul net de componente; NB= necesarul brut de componente; S= nivelul de stocuri. Numarul de repere livrate, se calculeaza cu formula de mai jos (2.4.2): (2.4.1)

[buc]

(2.4.2)

2.5 Elaborarea planului de productie director (PPD) Obiectivul planului de productie director este sa planifice cerinta de materiale si de capacitate. Aceasta este functia vitala deoarece fiecare companie trebuie sa dispuna de resurse umane, de echipamente si de materiale, precum si de capital. Pentru a gasi cea mai eficienta cale de realizare a obiectivelor, adica, minimizarea costurilor de productie, respectarea termenelor de livrare, PPD trebuie sa permita determinarea necesarului de componente, sarcinile ce revin fiecarui post de lucru in vederea realizarii necesarului de componente. Programul de productie director este prezentat in plansa 1-anexe. 2.6 Determinarea tipului productiei

Pentru determinarea tipului de productie la nivel de obiect-operatie se foloseste metoda indicilor de constanta. Aceasta metoda ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor ce se executa la locul de munca.

Fondul nominal de timp (2.6.1):

[ore] unde: z=numarul de zile lucratoare; h=numarul de ore lucratoare pe zi; ks=numarul de schimburi.

(2.6.1)

Ritmul mediu de fabricatie (2.6.1):

Rgi=

[min/buc]

(2.6.2)

unde: Rg= regimul de lucru; Fn= fondul nominal; Ng= numarul de repere livrate.

buc

buc

buc

Gradul de omogenitate si continuitate poate fi cuantificat pentru fiecare

reper si operatie cu ajutorul unui indicator, TPk, unde k reprezinta numarul operatiei respective (tabelul 2.6.1). Relatia de calcul este(2.6.3):

(2.6.3) unde: TPk= gradul de omogenitate; Tuk= timpul util aferent fiecarei operatii. Tabelul 2.6.1.
TPk Nr. operatiei 1 2 3 4 P3 2,40 9,60 2,88 4,80 P6 19,5 4,87 11,7 19,5 P9 4,875 5,85 11,7 5,85

5 6 7 8 9 10

14,41 5,76 7,20

6,5 58,5 9,75 14,62

58,5 5,85 58,5 146,25 5,85 19,5

In functie de intervalul in care se incadreaza TPk putem avea urmatoarele tipuri de productie:

Daca TPk

1 M [masa]; 10 S.M [serie mare];

Daca 1 < TPk

Daca 10 < TPk 20 S.Mj [serie mijlocie];

Daca 20 < TPk S.m [serie mica]. Tabelul 2.6.2.

Tpk

Nr. operatiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

P3 S.M S.M S.M S.M S.Mj S.M S.M

P6 S.Mj S.M S.Mj S.Mj S.M S.m S.M S.Mj

P9 S.M S.M S.Mj S.M S.m S.M S.m S.m S.M S.Mj

Deoarece operatiile reperelor nu se incadreza in totalitate in acelasi tip de productie. In acest caz se impune calcularea ponderii diferitelor tipuri de productie pentru un anumit proces tehnologic si aceasta pondere poate fi raportata la numarul de operatii sub forma unor procente astfel:

(2.6.4)

(2.6.5)

(2.6.6)

(2.6.7)

Ponderea operatiilor corespunzatoare fiecrui tip de productie este prezentata in tabelul 2.6.3. Tabelul 2.6.3.
Repe r Nr. de operatii pentru fiecare tip de productie M P3 P6 P9 0 0 0 SM 6 3 5 SMj 1 4 2 Sm 0 1 3 A 0 0 0 Ponderea operatiei [%] B 85,71 37,5 55,55 C 14,28 50 22,22 D 0 12,5 30

Din tabelul de mai sus, se pot trage urmatoarele concluzii: P3-serie mare; P6-serie mijlocie; P9-serie mare.

2.7 Stabilirea formei de organizare a productiei

Forma de organizare a productiei depinde de tipul productiei si poate fi:

succesiva:- cu ritm liber, pentru productia de serie mica; - cu ritm corelat, pentru productia de serie mijlocie;

mixta, pentru productia de serie mijlocie.

In tabelul 2.7.1 se prezinta forma de organizare a productiei pentru fiecare reper al produsului. Tabelul 2.7.1.
Reper Forma de organizare P3 mixta P6 mixta P9 mixta

2.8 Aprovizionarea cu semifabricate

In practica curenta, raporturile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii sai se bazeaza pe tarifele regresive. Aceasta inseamna ca furnizorii pot acorda reduceri de pret, de la un nivel anumit al cantitatilor comandate. In felul acesta, pretul unitar al produselor devine o variabila ce depinde de marimea comenzii. Tinand cont de acest aspect, in cazul tarifelor regresive trebuie sa se ia in considerare costul total de aprovizionare, avand urmatoarea relatie (2.8.1):

[RON] unde: CTA= costul total de aprovizionare; Dg= necesarul anual; p = pretul; c = costul de lansare; = rata costului de posesie. Se determina cantitatiile economice cu urmatoarea formula (2.8.2):

(2.8.1)

[buc]

(2.8.2)

Tarifele de regresie pot rezulta din doua modalitati de reducere a pretului: reducerea uniforma, in acest caz daca se depaseste un anumit prag S al

cantitatilor comandate, reducrea se aplica la toate produsele cumparate; reducere progresiva, in acest caz reducerea se aplica numai unitatilor comandate peste un anumit prag S.

Reperul P3

p2= p3=

cm=

cm=4,8 RON/buc

p1=4,8 RON/buc, valabil pentru q(0,S1] =4,32 RON/buc, valabil pentru q(S1,S2] =3,84 RON/buc, valabil pentru q>S2 Dg=Ng-StocSF Dg=4.020 buc

c= 250 RON/comd

S1 S2=

S1=1.340 S2=2.680 =0,25

Punctele caracteristice ale curbei CTA=f(q) sunt prezentate in tabelul 2.8.1 Tabelul 2.8.1.
Puncte q CTA A 100 29.40 6 B 1.294,21 20.849,0 5 C 1.340 20.85 0 D 1.340 18.84 0 E 1.364,22 18.839,7 5 F 2.680 19.188, 6 G 2.680 17.098, 2 H 4.020 17.616,4

Reprezentarea grafica CTA=f(q) este redata in fig.2.3.

Fig 2.3 Deoarece in punctul G unde apare costul total de aprovizionare minim, nu este respectata conditia q> S2, se va lua o valuare a lui q astfel incat sa se respecte conditia:

qopt=2.010 buc

Reperul P6

p2= p3=

cm=

cm=4,8 RON/buc

p1=4,8 RON/buc, valabil pentru q(0,S1] =4,32 RON/buc, valabil pentru q(S1,S2] =3,84 RON/buc, valabil pentru q>S2 Dg=Ng-StocSF Dg=1.950 buc

c= 250 RON/comd

S1 S2=

S1=650 S2=1.300 =0,25

Punctele caracteristice ale curbei CTA=f(q) sunt prezentate in tabelul 2.8.2 Tabelul 2.8.2.
Puncte q CTA A 100 14.295 B 650 10.500 C 650 9.525 D 902,77 9.451,49 E 1.300 9.501 F 1.300 8.487 G 1.950 8.674

Reprezentarea grafica CTA=f(q) este redata in fig.2.4.

Fig 2.4 Deoarece in punctul F unde apare costul total de aprovizionare minim, nu este respectata conditia q> S2, se va lua o valuare a lui q astfel incat sa se respecte conditia:

qopt=975 buc

Reperul P9

p2= p3= cm= cm=5,2 RON/buc

p1=5,2 RON/buc, valabil pentru q(0,S1] =4,68 RON/buc, valabil pentru q(S1,S2] =4,16 RON/buc, valabil pentru q>S2 Dg=Ng-StocSF Dg=3.900 buc

c= 250 RON/comd

S1 S2=

S1=1.300 S2=2.600 =0,25

Punctele caracteristice ale curbei CTA=f(q) sunt prezentate in tabelul 2.8.4 Tabelul 2.8.4.
Puncte q A 100 B 1.234,13 C 1.300 D 1.300 E 1.300,8 F 2.600 G 2.600 H 3.900

CTA

30.095

21.872,2 1

21.88 8

19.762, 5

8 19.762,

20.14 8

17.95 1

18.502

Reprezentarea grafica CTA=f(q) este redata in fig.2.5.

Fig. 2.5 Deoarece in punctul G unde apare costul total de aprovizionare minim, nu este respectata conditia q> S2, se va lua o valuare a lui q astfel incat sa se respecte conditia:

qopt=1.950 buc

3. VARIANTA I-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE
3.1 Ipoteze de baza Resursele destinate fabricarii reperelor sunt nelimitate astfel incat fiecare operatie se va realiza cu un numar necesar de masini distincte. Se considera ca lansarea in fabricatie a loturiilor de repere se va realiza la aceleasi date pentru toate reperele. Nu exista date impuse privind realizarea operatiilor de fabricatie. 3.2 Stabilirea resurselor de productie Numarul de masini-unelte pentru fiecare operatie se determina cu relatia (3.2.1):

(3.2.1) unde: mk=numarul de masini-unelte; Rg=ritmul mediu de fabricatie; Tuk= timpul unitar pe operatie; Se vor adopta urmatoarele valori: P3 b=0, mak=a; b>0, mak=a+1. P6

Rg Nr. op 1 2 3 4 5 6 7 28,82 28,82 28,82 28,82 28,82 28,82 28,82

Tuk 12 3 10 6 2 5 4

Nr. op Rg 1 58,50 2 58,50 3 58,50 4 58,50 5 58,50 6 58,50 7 58,50 8 58,50 mk mak 0,416 0,104 0,346 0,208 0,069 0,173 0,138 1 1 1 1 1 1 1

Tuk 3 12 5 3 9 1 6 4

mk 0,051 0,208 0,085 0,051 0,153 0,017 0,102 0,068

mak 1 1 1 1 1 1 1 1

P9
Nr. Op 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Rg 29,25 29,25 29,25 29,25 29,25 29,25 29,25 29,25 29,25 29,25 Tuk 6 5 2,5 5 0,5 5 0,5 0,2 5 1,5 mk 0,205 0,170 0,085 0,17 0,011 0,17 0,011 0,006 0,17 0,051 mak 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

3.3 Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic Lotul de fabricatie economic reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie, simultan sau succesiv, care consuma un singur timp de pregatire-incheiere. 3.3.1 Lotul de fabricatie optim Lotul de fabricatie optim reprezinta cantitatea de piese, lansata in fabricatie, care minimizeaza functia costului de productie CT (N). Se determina cu relatia urmatoare (3.3.1.1):

[buc/lot] unde: Ng= productia anuala, in buc/an; L = costuri fixe, in RON/lot; Cm= costul semifabricatului, in RON/buc ;

(3.3.1.1)

Cm= C1= costuri curente, in RON/buc; Z = coeficient al formei de organizare; E = coeficient ce cuantifica costul (pierderea) suportat de intreprindere la un leu-ciclu imobilizat, se adopta E=0,25. In functie de forma de organizare adoptata (mixta), se introduc valorile corespunzatoare pentru Z, respectiv ( 3.3.1.2):

(3.3.1.2) Pentru , se considera doar diferentele pozitive si de asemenea se adauga ultima operatie fictiva, de durata 0.

Valorile lui Zm pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul (3.3.1.1.). Tabelul 3.3.1.1. Reper Zm P3 0,763 P6 0,393 P9 0,608

C1-costuri curente. Se mai numesc si independente de lotul de fabricatie. Ele se repeta la fabricarea fiecarei piese din lot. Relatia de calcul a acestor costuri este urmatoarea (3.3.1.3):

[RON/buc]

(3.3.1.3)

unde: Cm= costul obiectului muncii pana la intrarea lotului in stadiul de productie analizat; Cm=masa reper x pret pe Kg, valorile corespunzatoare reperelor sunt prezentate in tabelul (3.3.1.2). Tabelul 3.3.1.2. Reper Cm[RON/buc] P3 4,8 P6 6 P9 5,2

Cr-costul implicat de retributia personalului direct productiv, putand fi exprimat cu relatia (3.3.1.4):

[RON/buc] unde: Tuk= timpul unitar pe operatie;

(3.3.1.4)

Sk = retributia orara a personalului direct productiv, ce participa la executarea fiecarei operatii k, se adopta Sk=4 [RON/ora]. Valorile lui Cr sunt prezentate in tabelul (3.3.1.3).

Tabelul 3.3.1.3. Reper Cr[RON/buc] P3 2,8 P6 P9 2,86 2,08

Cif- costurile de intretinere si functionare a capacitatii de productie, pe durata lucrului efectiv, se calculeaza cu relatia (3.3.1.5):

[RON/buc]

(3.3.1.5)

unde: ak= cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatilor de productie, se adopta ak= 3,5 [RON/ora].

Valorile lui Cif sunt prezentate in tabelul (3.3.1.4). Tabelul 3.3.1.4. Reper P3 P6 P9 Cif[RON/buc] 2,45 2,50 1,82 Cind- cosurile indirecte, ale sectiei de productie si se exprima cu relatia (3.3.1.6):

[RON/buc]

(3.3.1.6)

unde: Rf = regia sectiei in care se executa prelucrarea lotului de piese identice, Rf =150 %. Valorile lui Cind sunt prezentate in tabelul (3.3.1.5). Tabelul 3.3.1.5. Reper Cind[RON/buc] P3 3,67 5 P6 3,7 5 P9 2,73

Astfel costurile curente C1 sunt prezentate in tabelul (3.3.1.6).

Tabelul 3.3.1.6. Reper C1[RON/buc] P3 13,72 5 P6 15,1 1 P9 11,83

Costuri fixe. La nivelul lotului de fabricatie, aceasta categorie de costuri cuprinde doua componente A si B. Componenta A reprezinta costurile de pregatire-incheiere a fabricatiei si pentru activitati administrative de lansare a lotului. Componenta B reprezinta costurile de intretinere si functionare a capacitatilor de productie pe durata pregatirii-incheierii fabriactiei. Aceste costuri se calculeaza cu relatiile urmatoare (3.3.1.7) si (3.3.1.8):

[RON/buc]

(3.3.1.7)

[RON/buc]

(3.3.1.8)

unde: p= coeficient care tine seama de cota parte a costurilor implicate in pregatirea administrativa a lotului, p=0,15; Tpik= timpul de pregatire-incheiere pentru fiecare operatie, in min/lot; Srk = retributia medie orara a muncitorilor reglori, Srk=5 [RON/ora]; ak = cota orara a costurilor de intretinere si functionare a capacitatii de productie, ak=3,5 [RON/ora]; mak = numarul de masini folosite la operatia k, mak=1. Valorile acestor costuri sunt prezentate in tabelul (3.3.1.7). Tabelul 3.3.1.7. Reper P3 P6 P9 A 10,06 11,02 10,92 B 6,125 6,70 6,65 L=A+B 16,185 17,72 17,57

Valorile lotului de fabricatie optim sunt prezentate in tabelul (3.3.1.8). Tabelul 3.3.1.8. Reper No[buc] P3 196 P6 192 P9 237

3.3.2 Lotul de fabricatie economic Lotul economic de fabricatie trebuie rotunjit, in plus sau in minus, la o valoare intreaga, apropiata de cea rezultata din calcul, care sa permita lansarea unui numar intreg de loturi in perioada considerata. Aceasta noua valoare, notata cu Ne, reprezinta lotul economic (3.3.2.1):

(3.3.2.1)

= 272 buc

buc

= 134 buc

buc

= 268 buc

buc

3.4 Stabilirea lotului de transport optim si a lotului de transport economic 3.4.1 Lot de transport optim Lotul de transport optim (Nt0) poate varia in limitele 1 Ne. Valoarea optima a lotului de transport se calculeaza cu relatia (3.4.1.1):

(3.4.1.1)

unde: Ct= costul mediu al unui transport pe intreg fluxul tehnologic, Ct=4 RON/lot trans. Valoarea lotului de transport, obtinut cu ajutorul relatiei de mai sus, trebuie corectata astfel incat sa se obtina un submultiplu intreg al lotului economic, Ne.

3.4.2 Lot de transport economic Lotul de transport economic se calculeaza cu relatia (3.4.2.1):

, a.i. 3.5 Determinarea duratei ciclului de productie (nt=4); (nt=2); (nt=4).

(3.4.2.1)

In procesul de productie, obiectele muncii sunt supuse unor transformari succesive in conformitate cu procesul tehnologic adoptat. Aceste transformari se repeta identic pentru fiecare lot, formand un ciclu de productie.

Indicatorul de baza al ciclului de productie este durata sa. Aceasta reprezinta timpul calendaristic masurat de la intrarea obiectelor muncii in primul stadiu de fabricatie pana la obtinerea productiei finite. Durata ciclului de productie este unul dintre parametrii cei mai importanti ai conducerii operative, servind la:

stabilirea corecta a decalajelor dintre diferitele stadii de transformare a obiectelor muncii ce se realizeaza in unitatile productive de baza;

fixarea unor termene reale de livrare a produselor;

stabilirea necesarului de capital circulant angajat in productie si a vitezei de rotatie a acestuia; elaborarea unor grafice calendaristice de programare si conducere a productiei;

aprecierea gradului de organizare a productiei si de utilizare a resurselor

Durata ciclului de productie se poate calcula analitic, pentru fiecare reper in parte, adaugand la componenta tehnologica suma timpilor de pregatire-incheiere si a celor de intreruperi. Relatia de calcul a ciclului de productie este urmatoarea (3.5.1):

[min]

(3.5.1)

unde Tnk, se calculeaza cu relatia (3.5.2)

[min]

(3.5.2)

Durata ciclului de productie, pentru cele trei repere, este prezentata in tabelul (3.5.1): Tabelul 3.5.1. P3 68 272 42,36 P6 67 134 43,82 P9 67 268 31,55

Nt [buc] Ne [buc] Tnk[min] (Tnk-Tnk+1) [min] Tcm[min] Tcm = [ore]

22,06 23,22 17,9 7.380,72 4.491,68 5.711,75 123,01 74,86 95,19

3.6 Perioada de repetare a loturilor Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea a doua loturi succesive, ce contin obiecte ale muncii de acelasi fel. Repetarea, la intervale de timp riguros determinate, a loturilor de fabricatie constituie

conditia de baza a respectarii principiului ritmicitatii in productia de serie. Sub acest aspect, perioada de repetare indica data CMT de lansare a fiecarui lot in fabricatie. Perioada de repetare obtinuta din calcul se corecteaza in functie de conditiile concrete, astfel incat sa rezulte un numar intreg de zile lucratoare. In felul acesta se usureaza activitatea de programare si lansare a productiei. Pentru calculul perioadei de repetare, Tr, se utilizeaza relatia (3.6.1):

[min] (3.6.1) unde:Fn= fondul nominal de timp al perioadei considerate; nL= numarul de loturi ce se lanseaza in fabricatie. Valoarea perioadei de repetare a loturilor se alege astfel incat sa se respecte conditia urmatoare .

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul (3.6.1): Tabelul 3.6.1. P3 1.960 15 130,66 128 P6 1.960 15 130,66 128 P9 1.960 15 130,66 128

Fn[ore] nL [buc] Tr [ore]

3.7 Elaborarea programelor de lucru si a planurilor de sarcina cumulata Ordonantarea are ca obiectiv principal elaborarea unor programe de lucru concrete, pe baza carora se stabileste esalonarea sarcinilor de productie in spatiu si timp. Pentru fiecare reper se vor calcula: timpul normat pe operatie, Tn [min];

durata ciclului de fabricatie, Tcm [min];

decalajele minime in circulatia obiectelor muncii D [min].

Timpul normat pe operatie, Tn ,se calculeaza cu relatia (3.7.1):

[min]

(3.7.1)

Pentru: Tnk<Tnk+1, marimea decalajului intre operatiile k si k+1 , se calculeaza cu relatia (3.7.2): D =Nt (3.7.2)

Cand Tnk>Tnk+1, marimea decalajului intre operatiile k si k+1 , se calculeaza cu relatia (3.7.3): D = (3.7.3)

In cel mai general caz, pentru calculul duratei ciclului de fabricatie, se utilizeaza relatia (3.7.4):

[min] (3.7.4)

cu urmatoarele precizari: la sfarsitul procesului tehnologic se adauga o operatie fictiva (de rang n+1) cu durata nula (Tn,n+1=0); se iau in considerare numai diferentele de timp pozitive.

Rezultatele obtinute pentru cele trei repere sunt prezentate in continuare, sub forma de tabele si sunt reprezentate grafic in plansele 2, 3, 4-anexe. Reperul P3 (tabelul 3.7.1) Tabelul 3.7.1.

D1,2 D2,3 D3,4 D4,5 D5,6 D6,7

min 2.662,88 206,72 1.499,4 1.227,4 139,4 537,88

ore 44,38 3,44 24,99 20,45 2,32 8,96

VERIFICARE: Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

Decalajele Dk,k+1 se introduc in [min]; Tnf este timpul normat al ultimei operati; Tcm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.2. Tcm [min] 7.380,72 7.380,72

[min]

Reperul P6 (tabelul 3.7.3) Tabelul 3.7.3. min 205,69 1.300,47 468,33 205,69 1.146,37 74,37 536 ore 3,42 21,67 7,80 3,42 19,10 1,23 8,93

D1,2 D2,3 D3,4 D4,5 D5,6 D6,7 D7,8

VERIFICARE: Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

Decalajele Dk,k+1 se introduc in [min]; Tnf este timpul normat al ultimei operati; Tcm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.4. Tcm [min] 4.491,68 4.491,68

[min]

Reperul P9 (tabelul 3.7.5) Tabelul 3.7.5. min 606,35 842,86 170,18 1.250,89 34,17 1.248,21 90,45 15,41 1.043,19 ore 10,10 14,04 2,83 20,84 0,56 20,80 1,50 0,25 17,38

D1,2 D2,3 D3,4 D4,5 D5,6 D6,7 D7,8 D8,9 D9,10

VERIFICARE:

Trebuie sa fie indeplinita urmatoarea egalitate:

, in care:

Decalajele Dk,k+1 se introduc in [min]; Tnf este timpul normat al ultimei operati; Tcm se calculeaza cu relatia anterior prezentata.

Tabelul 3.7.6. Tcm [min] 5.711,75 5.711,75

[min]

3.8 Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina cumulata Tabelul de sarcina cumulata evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta cat si sarcina cumulata a fiecarei resurse. Reperul P3 (tabelul 3.8.1) Tabelul 3.8.1. Interval de timp [ore] 0-44,38 44,38-47,82 47,82-54,6 54,6-58 58-72,81 72,81-93,26 93,26-93,4 93,4-95,58 95,58-100,26 100,26-102,57 102,57-104,54 104,54-118,41 Sarcina curenta [ore/masina] 44,38 6,88 20,34 6,8 14,81 40,9 0,42 4,36 14,04 4,62 1,97 27,74 Sarcina cumulata [hp] 44,38 51,26 71,6 78,4 93,21 134,11 134, 35 138,89 152,93 157,55 159,52 187,26

118,41-123,01

4,6

191,86

Graficul de sarcina cumulata este o reprezentare grafica plana care pune in evidenta cumulul de sarcina al unei resurse (P3), acest grafic este prezentat in fig. 3.8.1.1.

Fig 3.8.1.1

Reperul P6 (tabelul 3.8.2) Tabelul 3.8.2. Interval de timp [ore] 0-3,4 3,4-6,86 6,86-25,07 25,07-30,72 30,72-32,87 Sarcina curenta [ore/masina] 3,4 6,92 18,21 11,3 2,15 Sarcina cumulata [hp] 3,4 10,32 28,53 39,83 41,98

32,87-36,32 36,32-36,39 36,39-39,67 39,67-55,49 55,49-56,72 56,72-56,74 56,74-57,97 57,97-65,65 65,65-70,28 70,28-74,86

6,9 0,07 6,56 15,82 2,46 0,06 2,46 7,68 9,26 4,58

48,88 48,95 55,51 71,33 73,79 73,85 76,31 83,99 93,25 97,83

Graficul de sarcina cumulata este o reprezentare grafica plana care pune in evidenta cumulul de sarcina al unei resurse (P6), acest grafic este prezentat in fig. 3.8.2.2.

Fig 3.8.2.2 Reperul P9 (tabelul 3.8.3) Tabelul 3.8.3.

Interval de timp [ore] 0-10,10 10,10-24,14 24,14-26,8 26,8-26,97 26,97-32,6 32,6-35,4 35,4-47,81 47,81-48,37 48,37-49,5 49,5-50,12 50,12-69,17 69,17-70,67 70,67-70,8 70,8-70,92 70,92-71,48 71,48-71,7 71,7-88,3 88,3-93,45 93,45-95,19

Sarcina curenta [ore/masina] 10,10 28,08 7,98 0,34 16,89 5,6 12,41 1,12 3,35 1,24 19,05 3 0,13 0,24 1,68 0,44 16,6 10,3 1,74

Sarcina cumulata [hp] 10,10 38,18 46,16 46,5 63,39 68,99 81,4 82,52 85,87 87,11 106,16 109,16 109,29 109,53 111,21 111,65 128,25 138,55 140,29

Graficul de sarcina cumulata este o reprezentare grafica plana care pune in evidenta cumulul de sarcina al unei resurse (P9), acest grafic este prezentat in fig. 3.8.3.3

Fig 3.8.3.3 3.9 Corelarea programelor de lucru cu PPD Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune determinarea stocurilor asociate fiecarui reper, pentru fiecare trimestru. Stocurile se determina cu urmatoarele relatii (3.9.1) si (3.9.2):

daca (3.9.1)

daca (3.9.2) Pentru fiecare reper se va calcula cu relatia (3.9.3):

[ore] (3.9.3)

Daca

, atunci se va folosi Reperul P3

in calculul stocurilor.

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Reperul P6

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Reperul P9

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

3.10 Calculul costului de productie

Costul de productie pentru fabricarea unui reper se calculeaza cu relatia (3.10.1): [RON/buc] Costurile care intra in componenta costului total sunt urmatoarele: C1- costuri curente ( v. punctul 3.3.1); (3.10.1)

C2- costuri fixe, are urmatoarea relatie (3.10.2):

[RON/buc] unde: L= costuri fixe; Ne= lot de fabricatie economic. Valorile pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul 3.10.1. Tabelul 3.10.1. Reper C2[RON/buc] P3 0,05 9 P6 0,13 2 P9 0,065

(3.10.2)

C3- costuri de imobilizare a capitalului circulant, se calculeaza cu relatia (3.10.3):

[RON/buc] (3.10.3) unde: U= costurile suportate de intreprindere pe durata fabricarii produselor Ng.

La randul lor, costurile U se determina cu relatia (3.10.4): [RON] (3.10.4) unde: = reprezinta volumul de capital circulant necesar prelucrarii unui lot, in RON/lot; V = coeficient care cuantifica variatia costurilor cauzate de productia neterminata, pe durata unui ciclu de productie; E = coeficient ce cuantifica pierderea suportata de intreprindere, la o unitate monetara imobilizata in ciclul productiei pe durata fabricarii volumului de productie Ng, E=0,25; M = coeficient a carui valoare depinde de raportul in care se gasesc durata ciclului de fabricatie si perioada de repetare a loturilor. Coeficientul V se determina cu relatia (3.10.5): (3.10.5) Valorile coeficientului V pentru cele trei repere sunt prezentate in tabelul (3.10.2). Tabelul 3.10.2. Reper V P3 0,67 P6 0,64 P9 0,69

Coeficientul

ia in considerare influenta procesului tehnologic si a formei de organizare.

Valorile acestui coeficient pentru fiecare reper sunt prezentate in tabelul 3.10.3. Tabelul 3.10.3. Reper P3 P6 P9

0,96

0,65

0,74

Pe baza celor determinate mai sus, se calculeaza valoarea lui U pentru fiecare reper in parte, valorile sunt prezentate in tabelul 3.10.4. Tabelul 3.10.4. Reper U[RON] P3 602,90 1 P6 212,41 5 P9 406,949

Se obtin urmatoarele valori pentru costurile de imobilizare a capitalului circulant, acestea sunt prezentate in tabelul (3.10.5). Tabelul 3.10.5. Reper C3[RON/buc] P3 0,14 7 P6 0,10 5 P9 0,101

C4- costuri de amortizare a resurselor de productie, se calculeaza cu relatia (3.10.6):

[RON/buc] unde: n= numarul de operatii pentru fiecare reper;

(3.10.6)

am= valoarea medie a ratei de amortizare anuala a resurselor, am=0,1; kam= coeficientul de transmitere a amortizarii, kam=M; Vm= valoarea medie actuala a resurselor de productie, Vm=53.250 RON. Valorile costurilor de amortizare pentru fkecare reper sunt prezentate in tabelul (3.10.6). Tabelul 3.10.6. Reper P3 C4[RON/buc] 8,77 P6 13,7 P9 9,8

Valorile totale ale costurilor de productie sunt prezentate in tabelul (3.10.7): Tabelul 3.10.7. Reper CT[RON/buc] P3 22,70 1 P6 29,1 1 P9 21,79

Costul mediu de productie se calculeaza cu relatia (3.10.7):

[RON/u.c]

(3.10.7)

[RON/u.c]

4. VARIANTA II-A: PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE LIMITATE SI DATE IMPUSE
4.1 Ipoteze de baza

Managementul operational al productiei celor trei reper se va realiza pentru situatia in care: numarul de masini va fi limitat, fiind egal cu numarul minim necesar pentru realizarea activitatiilor din proiect; unele masini alocate proiectului sunt indisponibile periodic in anumite intervale de timp pe parcursul fiecarui ciclu de productie;

datorita caracterului limitat al resurselor utilizate, duratele operatiilor de

fabricatie se vor majora astfel incat sa includa si timpii de transport ai reperelor intre operatii precum si alti timpi de intrerupere ai operatiilor din diferite motive (pene ale masinilor, rebuturi irecuperabile etc.). 4.2 Stabilirea resurselor de productie si a calendarelor corespondente Inainte de lansarea in fabricatie a pieselor se analizeaza sarcinile de productie si se stabilesc resursele necesare. Pentru fiecare operatie se aloca resursa corespondenta, cu o anumita intensitate, in functie de disponibilitatiile de capacitate din perioada respectiva (tabelul 4.2.1). Tabelul 4.2.1.
Rep er Nr. operat ie Denumi re operatie Cod operat ie Resur sa Cod resu rsa Inte n. Tei [or e] Val.ma j. Tei [ore] 55 14 46 28 10

P3

1 2 3 4 5

Strunjire Control Gaurire Gaurire Spalare

S13 C23 G33 G43 Sp53

SN 320 Banc control G 16 G16 Instalatie spalare Banc control Banc depozit

R1 R2 R3 R3 R4

100% 100%

54,7 13,76 45,5 27,45 9,31

6 7

Control Conservare depozitare Strunjire Gaurire Debavurare

C63 CD73

R2 R5

22,83 18,46

23 19

P6

1 2 3

S16 G26 D36

SN 320 G 16 Banc lacatuseri e Banc control G 16 Instalatie spalare Banc

R1 R3 R6

6,86 27,3 11,25

7 28 12

4 5 6

Control Gaurire Spalare

C46 G56 Sp66

R2 R3 R4

6,86 20,35 2,48

7 21 3

Control

C76

R2

13,56

14

8 P9 P9 1 2 3 4 5 6 7 8

Conservare -depozitare Strunjire I Strunjire II Control Filetare Control Gaurire Control Spalare

CD86 S19 S29 C39 S49 C59 G69 C79 Sp89

control Banc depozit SN 320 SN 320 Banc control SN 320 Banc control G 16 Banc control Instalatie Spalare Banc control Banc depozit

R5 R1 R1 R2 R1 R2 R3 R2 R4

9,26 26,8 22,51 11,25 22,51 2,30 22,51 2,30 1,01

10 27 23 12 23 3 23 3 2

9 10

Control Conservare -depozitare

C99 CD109

R2 R5

22,51 6,86

23 7

Se fac urmatoarele precizari, care vor reprezenta datele impuse ale proiectului: Activitatile realizate pe resursa Banc lacatuserie (R6) pot sa inceapa nu inainte de to+32h pe parcursul fiecarui ciclu de productie; Activitatile realizate pe resursa Banc lacatuserie (R6) nu pot sa inceapa dupa to+80h pe parcursul fiecarui ciclu de productie. Numarul de masini se calculeaza cu relatia (4.3.1):

(4.3.1) unde: Tirm= durata a indisponibilitatii resursei in cadrul fecarui ciclu de productie; Tirm=32h+Tr-80h=32h+128h-80h=80h.

nL = numarul de lansari;

mak=1;

Fn= fondul nominal de timp, Fn= 1.960ore. Valorile lui mu sunt prezentate in tabelul (4.3.1). Tabelul 4.3.1. Resursa Cod R1 S R2 C R3 G R4 Sp R5 CD R6 D mu 1,03 0,75 1,11 0,11 0,27 0,23

Se stabileste mau prin intermediul urmatoarei formule (4.3.2), iar valorile sunt prezentate in tabelul (4.3.2).

mau= max ( max (mak), [mu]*) Tabelul 4.3.2. Resursa Cod R1 S R2 R3 R4 R5 R6 C G Sp CD D mu 1,0 3 0,7 5 1,1 1 0,1 1 0,2 7 0,2 3 mau 2 1 2 1 1 1

(4.3.2)

4.3 Structura organizatorica a atelierului de productie Primul obiectiv al structurii de dezagregare a organizatiei este acela de a

preciza cine face si ce anume face. In cadrul structurii de dezagregare a organizatiei, accentul se pune pe identificarea responsabilitatiilor ce decurg din structura de dezagregare a lucrarilor (fig. 4.3.1).

Comparti-ment control

R1 S13 S16 S19 S29 S49

R6 D36

R3 G33 G43 G26 G56 G69

R5 CD73 CD86 CD109

R4 Sp53 Sp66 Sp89

R2 C23 C63 C46 C76 C39 C59

C79 C99

R11

R12

R31

R32

Fig. 4.3.1 Structura organizatorica a atelierului de productie 4.4 Elaborarea retelei logice a proiectului

Legatura este o relatie intre doua evenimente: inceputul sau sfarsitul predecesorului si inceputul sau sfarsitul succesorului. Semnificatia generala a legaturii este urmatoarea: evenimentul succesor poate avea loc in acelasi timp cu evenimentul predecesor sau mai tarziu. Legatura poate fi caracterizata prin valoarea duratei sale; durata indica timpul minim care separa evenimentul succesiv de evenimentul predecesor. Identificarea duratelor legaturii presupune determinarea timpului dintre inceputul activitatii succesoare si sfarsitul activitatii predecesoare. Legaturile din reteua logica a proiectului sunt de tip sfarsit-inceput, iar valoarea negativa a legaturii semnifica faptul ca activitatea succesoare poate incepe inainte de sfarsitul activitatii predecesoare cu acea valoare. Valorile legaturilor pentru reperele cu organizare mixta se calculeaza cu relatia (4.4.1):

[ore] unde:

(4.4.1)

si sunt prezentate in tabelul (4.4.1).

Tabelul 4.4.1. Nr. ord . 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 Reper Legaturi Durata legaturii [ore] -10 -10 -21 -7 -7 -14 -3 -6 -3 -3 -1 -1 -5 -17 -9 -9 -2 -2 -2 -1

P3

P6

P9

L1,2 L2,3 L3,4 L4,5 L5,6 L6,7 L1,2 L2,3 L3,4 L4,5 L5,6 L6,7 L7,8 L1,2 L2,3 L3,4 L4,5 L5,6 L6,7 L7,8

8 9

L8,9 L9,10

-1 -5

Reprezentarea grafica a retelei logice este realizata in plansa 3 anexe. 4.5 Managementul proiectului in functie de timp 4.5.1 Calculul datelor cel mai devreme (CMD) In calculul datelor CMD timpul se scurge in sens natural. In consecinta, succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea nu este inceputa; inceputul activitatii; activitatea este in curs de desfasurare; sfarsitul activitatii; activitatea este terminata. Pentru efectuarea calculului CMD, activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp care are ca origine momentul t0 si se deruleaza spre viitor. Reprezentarea grafica a CMD cu date impuse este realizata in plansa 4 anexe. 4.5.2 Calculul datelor cel mai tarziu (CMT) In calculul datelor CMT, timpul se scurge in sens invers celui natural. In consecinta succesiunea de stari a fiecarei activitati este urmatoarea: activitatea este terminata; sfarsitul activitatii; activitatea este in curs de desfasurare; activitatea nu este inca inceputa. Activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp cu originea in tf si care se deruleaza spre trecut. Reprezentarea grafica a CMT cu date impuse este realizata in plansa 5 anexe. 4.5.3 Calculul marjelor Durata CMD egala cu durata CMT este o regula generala in afara de cazul cand proiectul contine date impuse. Calculul marjelor se bazeaza pe punerea in corespondenta a scarilor CMD si CMT. In mod obisnuit se considera numai corespondenta intre punctul de plecare al datelor CMT(tf ) si punctul de sosire al datelor CMD (t0+126 ore). Aceasta este numai o conventie, dar foarte mult aplicata in practica. Corespondenta intre puctul de plecare al datelor CMT (tf ) si punctul de sosire al datelor CMD (t0+126 ore) se mai numeste suprapunerea scarilor CMD si CMT. Aceasta suprapunere permite compararea rapida a datelor CMD cu datele CMT, precum si calculul marjelor.

Prin definitie, marja unei activitati este diferenta dintre data sa de la inceputul CMT si data sa de la inceputul CMD. Calculul marjelor, tinand cont de datele impuse, este prezentat in tabelul (4.5.3).

Tabelul 4.5.3. Activitate Date CMD [ore] t0+0 t0+45 t0+49 t0+74 t0+95 t0+98 t0+107 t0+0 t0+4 t0+32 t0+41 t0+45 t0+65 t0+67 t0+76 t0+0 t0+10 t0+24 t0+27 t0+48 t0+49 t0+70 t0+72 t0+73 t0+91 Date CMT [ore] tf-126= t0+0 tf-81= t0+45 tf-77= t0+49 tf-52= t0+74 tf-31= t0+95 tf-28= t0+98 tf-19= t0+107 tf-84= t0+42 tf-80= t0+46 tf-58= t0+68 tf-45= t0+81 tf-41= t0+85 tf-21= t0+105 tf-19= t0+107 tf-10= t0+116 tf-98= t0+28 tf-88= t0+38 tf-74= t0+52 tf-71= t0+55 tf-50= t0+76 tf-49= t0+77 tf-28= t0+98 tf-26= t0+100 tf-25= t0+101 tf-7= t0+119 Marje [ore] 0 0 0 0 0 0 0 42 42 36 40 40 40 40 40 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28

S13 C23 G33 G43 Sp53 C63 CD73 S16 G26 D36 C46 G56 Sp66 C76 CD86 S19 S29 C39 S49 C59 G69 C79 Sp89 C99 CD109

Drumul critic se obtine din scara CMD, retinand numai activitatile cu marja nula.

Drumul critic nu este chiar un drum, in sensul obisnuit al cuvantului, adica o succesiune de activitati inlantuite strict sub forma sfarsit inceput. In mod obisnuit, o activitate critica (care face parte din drumul critic) este interpretata ca avand urmatoarea proprietate: daca ea se prelungeste cu o anumita durata, intregul proiect se va prelungi cu durata respectiva. Drumul critic este prezentat in plansa 5- anexe. 4.6 Managementul proiectului in functie de resurse 4.6.1 Definirea calendarelor resurselor implicate in proiect In cadrul programarii si conducerii proiectelor termenul resursa desemneaza un mijloc necesar derularii si indeplinirii unei activitati.

Orice resursa se prezinta simbolic sub forma unui calendar. Termenul calendar capata aici un sens particular: descrierea esalonata in timp a numarului de unitati de lucru pe care resursa il poate consacra activitatilor din proiect. Partea din calendarul resursei disponibilizata pentru scopul mentionat este denumita conventional sarcina. Sarcinile se masoara in unitati de munca (orepersoana, zilepersoana, saptamani persoana, etc.). Aceeasi resursa poate fi alocata mai multor activitati, ale aceluiasi proiect sau ale unor proiecte diferite. Totodata, mai multe resurse pot fi alocate uneia si aceleiasi activitati. Alocarea unei resurse pentru o anumita activitate capata diferite interpretari, in functie de intensitatea participarii la activitatea respectiva. Termenul intensitate desemneaza procentul din calendarul resursei alocat unei activitati. In modelul de programare si conducere PERTsarcini, activitatile sunt exprimate prin durate si intensitati ale resurselor. Calendarul de lucru este prezentat in fig. 4.6.1.1.

Fig. 4.6.1.1. 4.6.2 Elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor consta in proiectarea duratelor activitatilor pe calendarul resurselor componente tinand cont de intensitatea fiecareia dintre acestea. Rezultatul acestei etape este un ansamblu de planuri de sarcini. Un plan de sarcini este un calendarresursa pe care sunt incarcate activitatile. Planurile de sarcini cumulate sunt reprezentari ale cumulului de sarcini prevazute pentru o resursa incepand cu debutul proiectului. Se poate trage concluzia ca analiza proiectului prin resurse pune in evidenta atat supraincarcarile, cat si subincarcarile resurselor. Aceasta permite efectuarea unor evaluari obiective asupra derularii proiectului. In general, existenta supraincarcarilor creeaza dificultati in realizarea proiectului. Atunci cand potentialul de resurse disponibil este limitat, supraincarcarile trebuie eliminate. In plansele 6 si 7 sunt prezentate programele de ordonantare obtinute prin programarea si conducerea prin resurse CMD si CMT. 4.6.3 Lisajul

Lisajul planurilor de sarcini este acea operatie care are ca scop diminuarea supraincarcarilor resurselor. Atingerea acestui scop se face prin decalarea activitatilor spre viitor. Decalajul trebuie sa fie cat mai mic posibil pentru a nu prelungi prea mult durata de realizare a proiectului. De obicei, la aparitia unei supraincarcari, intr-o anumita perioada de timp, doua sau mai multe activitati se desfasoara in paralel. Problema de baza care se pune este aceea de a decide care dintre aceste activitati trebuie decalata pentru a realiza lisajul. Decalarea unei anumite activitati poate antrena si decalarea succesorilor sai. Astfel este posibil sa apara alte supraincarcari. Faptul ca se rezolva o supraincarcare locala nu constituie o garantie a optimizarii programului si conducerii proiectului. Chiar daca nu exista garantia unei rezolvari optime, regula de baza a lisajului consta in decalarea, cu prioritate, a activitatilor cu marja cea mai mare. In plansele 8 si 9 sunt prezentate lisajele in conditiile CMD si CMT impuse. 4.7 Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor
Ordonantarea este de doua tipuri:

a) ordonantarea inainte (CMD); b) ordonantarea inapoi (CMT). Criteriile in baza carora se determina prioritatea de incarcare a activitatilor si, deci, conform carora se elaboreaza lista sunt ierarhizate astfel: pentru ordonantarea inainte (CMD):

C1: Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu, orice predecesor se plaseaza in lista inaintea succesorilor sai; C2: Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu, au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data nu dupa;

C3: Criteriul marjei curente. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu marja cea mai mica au prioritate in lista de activitati; C4: Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu, prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat inceputul activitatii este mai aproape de debutul proiectului; C5: Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista. pentru ordonantarea inapoi (CMT):

C1: Criteriul legaturii din retea. Potrivit acestui criteriu, orice succesor se plaseaza in lista inaintea predecesorilor sai ; C2: Criteriul datei impuse. Potrivit acestui criteriu, au prioritate la incarcarea pe resurse activitatile care contin incarcarea activitatii la care s-a prevazut data nu inainte; C3: Criteriul marjei curente. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu marja cea mai mica au prioritate in lista de activitati; C4: Criteriul ordinii de declarare a activitatilor. Potrivit acestui criteriu, prioritatea de plasare in lista este cu atat mai mare cu cat sfarsitul activitatii este mai aproape de momentul terminarii proiectului; C5: Criteriul duratei activitatii. Potrivit acestui criteriu, activitatile cu durata mai mica au prioritate de plasare in lista. 4.7.1 Ordonantarea inainte (CMD)

4.7.1.1 Ordonantarea inainte in functie de marja curenta Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul ( 4.7.1.1.1.).
Tabelul 4.7.1.1.1.

Cod activitate SP S13 C23

Criteriul de selectie C1 C3 C3

Durata activitatilor [ore]

Resursa Intensitatea

Sarcina

100% 55 14 R1 R2 55 14

G33 G43 Sp53 C63 CD73 S19 S29 C39 S49 C59 G69 C79 Sp89 C99 CD109 S16 G26 D36 C46 G56 Sp66 C76 CD86 FP

C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1

46 28 10 23 19 27 23 12 23 3 23 3 2 23 7 7 28 12 7 21 3 14 10

R3 R3 R4 R2 R5 R1 R1 R2 R1 R2 R3 R2 R4 R2 R5 R1 R3 R6 R2 R3 R4 R2 R5

46 28 10 23 19 27 23 12 23 3 23 3 2 23 7 7 28 12 7 21 3 14 10

In plansa 10 este prezentata ordonantarea inainte in functie de marja curenta. 4.7.1.2 Ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitaiilor Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul ( 4.7.1.2.1.).
Tabelul 4.7.1.2.1.

Cod activitate SP S16 S19 S13 G26 D36

Criteriul de selectie C1 C4 C4 C3 C3 C2

Durata activitatilor [ore]

Resursa Intensitatea

Sarcina

100% 7 27 55 28 12 R1 R1 R1 R3 R6 7 27 55 28 12

S29 C39 S49 C46 G56 C59 G69 C23 G33 Sp66 C76 CD86 C79 Sp89 C99 G43 CD109 Sp53 C63 CD73 FP

C3 C3 C3 C1 C1 C3 C4 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C1 C1 C1 C1

23 12 23 7 21 3 23 14 46 3 14 10 3 2 23 28 7 10 23 19

R1 R2 R1 R2 R3 R2 R3 R2 R3 R4 R2 R5 R2 R4 R2 R3 R5 R4 R2 R5

23 12 23 7 21 3 23 14 46 3 14 10 3 2 23 28 7 10 23 19

In plansa 11 este prezentata ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitatilor . 4.7.2 Ordonantarea inapoi (CMT)

4.7.2.1 Ordonantarea inapoi in functie de marja curenta Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul ( 4.7.2.1.1.).
Tabelul 4.7.2.1.1.

Cod activitate FP CD73 C63 Sp53 G43 G33

Criteriul de selectie C1 C3 C3 C3 C3 C3

Durata activitatilor [ore]

Resursa Intensitatea

Sarcina

100% 19 23 10 28 46 R5 R2 R4 R3 R3 19 23 10 28 46

C23 S13 CD109 C99 Sp89 C79 G69 C59 S49 C39 S29 S19 CD86 C76 Sp66 G56 C46 D36 G26 S16 SP

C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1 C1

14 55 7 23 2 3 23 3 23 12 23 27 10 14 3 21 7 12 28 7

R2 R1 R5 R2 R4 R2 R3 R2 R1 R2 R1 R1 R5 R2 R4 R3 R2 R6 R3 R1

14 55 7 23 2 3 23 3 23 12 23 27 10 14 3 21 7 12 28 7

In plansa 12 este prezentata ordonantarea inainte in functie de marja curenta. 4.7.2.2 Ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitailor Se prezinta lista de activitati. La alcatuirea acesteia problema fundamentala o constituie stabilirea listei prioritatilor, prezentata in tabelul ( 4.7.2.2.1.).
Tabelul 4.7.1.2.1.

Cod activitate FP CD109 CD86 CD73 C99 C76 C63 Sp66 G56

Criteriul de selectie C1 C4 C4 C3 C3 C4 C3 C3 C3

Durata activitatilor [ore]

Resursa Intensitatea

Sarcina

100% 7 10 19 23 14 23 3 21 R5 R5 R5 R2 R2 R2 R4 R3 7 10 19 23 14 23 3 21

Sp53 G43 Sp89 C79 G69 G33 C46 D36 C59 G26 S49 C39 S29 C23 S13 S19 S16 SP

C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C4 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C1 C1

10 28 2 3 23 46 7 12 3 28 23 12 23 14 55 27 7

R4 R3 R4 R2 R3 R3 R2 R6 R2 R3 R1 R2 R1 R2 R1 R1 R1

10 28 2 3 23 46 7 12 3 28 23 12 23 14 55 27 7

In plansa 13 este prezentata ordonantarea inainte in functie de ordinea de declarare a activitatilor . 4.8 Selectarea scenariului optim Scenariul optim este cel pentru care durata ciclului de productie este minima. Din tabelul (4.8.1) rezulta ca, scenariul cu cea mai mica durata pentru ciclul de productie este lisajul CMD, pentru care Tc=156 [ore]. Tabelul 4.8.1. Scenariul Managementul proiectului in functie de resurse CMD Managementul proiectului in functie de resurse CMT Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de marja curenta CMD Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de ordinea de declarare a activitatilor CMD Managementul proiectului prin Durata 156 169 192 169 171 Respectare a datei impuse Da Nu Nu Nu Nu

ordonantarea resurselor in functie de marja curenta CMT Managementul proiectului prin ordonantarea resurselor in functie de ordinea de declarare a activitatilor CMT

147

Nu

4.9. Corelarea programelor de lucru cu PPD Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune determinarea stocurilor asociate fiecarui reper, pentru fiecare trimestru. Stocurile se determina cu urmatoarele relatii (4.9.1) si (4.9.2):

daca (4.9.1)

daca Pentru fiecare reper se va calcula cu relatia (3.9.3): [ore] (3.9.3)

(4.9.2)

Daca

, atunci se va folosi Reperul P3

in calculul stocurilor.

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Reperul P6

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

Reperul P9

Trimestrul I

Trimestrul II

Trimestrul III

Trimestrul IV

4.10 Elaborarea tabelelor de sarcina cumulata si a graficelor de sarcina Tabelul de sarcina cumulata evidentiaza, pe fiecare interval, atat sarcina curenta cat si sarcina cumulata a fiecarei resurse (tabelul 4.10.1.) Tabelul 4.10.1. Interval de timp [ore] 0-4 4-7 7-27 27-32 32-41 41-44 Sarcina proiectului curenta 8 6 60 15 27 12 cumulata 8 14 74 89 116 128

44-45 45-48 48-50 50-52 52-56 56-62 62-65 65-66 66-68 68-69 69-78 78-81 81-87 87-92 92-95 95-97 97-102 102-105 105-109 109-112 112-114 114-125 125-128 128-130 130-131 131-132 132-133 133-149 149-154 154-156

3 12 6 4 12 24 9 4 6 2 27 9 24 25 12 6 10 9 16 9 4 33 6 4 3 3 2 16 10 2

131 143 147 151 163 187 196 200 206 208 235 244 268 293 305 311 321 330 346 355 359 392 396 402 405 408 410 426 436 438

Graficul de sarcina cumulata este prezentat in fig. 4.10.1.1

4.11 Amplasarea optimala a resurselor Intrucat fluxurile tehnologice ale celor trei repere care se fabrica sunt diferite, amplasarea resurselor utilizate la fabricarea acestora se optimizeaza aplicand metoda verigilor. In vederea amplasarii resurselor pentru scenariul optim se va intocmi un tabel centralizator al gruparii resurselor, astfel ( tabelul 4.11.1.) : Tabelul 4.11.1. Reper P3 Operatii 1 R1 2 R2 3 R3 4 R3 5 R4 6 R2 7 R5 8 9 10 Numarul lotului de transport 68

P6 P9

R1 R1

R3 R1

R6 R2

R2 R1

R3 R2

R4 R3

R2 R2

R5 R4

R2

R5

67 67

4.11.1 Elaborarea matricei de amplasare Matricea de amplasare, completata cu indicii de flux totali si cu numarul corespunzator de verigi fiecarei resurse care se amplaseaza, se prezinta in figura 4.11.1.1.

Fig. 4.11.1.1 De asemeni langa matricea de amplasare s-a evidentiat intre paranteze, in dreptul resurselor care se amplaseaza, densitatea de flux la fiecare dintre acestea. Criteriile in baza carora se determina prioritatea de incarcare, in functie de care se elaboreaza un clasament al acestora, sunt ierarhizate astfel: max (numarul de verigi ce corespunde grupului de resurse care se amplaseaza); max (densitatea de flux).

Pozitia fiecarei resurse care se amplaseaza, in clasamentul obtinut, este specificata langa matricea de amplasare. 4.11.2 Realizarea amplasarii teoretice Dupa realizarea matricei de amplasare se va reprezenta graful amplsarii teoretice tinand cont de legaturile existente si de datele obtinute in matricea de amplasare. Reprezentarea trebiue facuta astfel incat: sa nu existe intersectari intre legaturi; distanta intre resurse sa fie minima;

Plasarea optima a resurselor este prezentata in fig. 4.11.2.1.

Fig. 4.11.2.1 Reperul P3

Reperul P6

Reperul P9

4.12 Calculul costului de productie

In cazul variantei a II-a, costurile de productie se calculeaza dupa cum urmeaza: costurile directe:

Costurile curente se determina dupa cum urmeaza, utilizand relatia (4.12.1) [RON/u.c.] (4.12.1)

unde: Cr = costuri cu retributia personalului direct productive, putand fi exprimate cu relatia (4.12.2) :

[RON/u.c.] (4.12.2 unde: Si = retributia orara a personalului direct productiv, ce participa la executarea fiecarei operatii i, se adopta Si=4 [RON/ora]; hi = numarul orelor de utilizare pentru fiecare resursa i;

Nj = lotul de fabricatie specific fiecarui reper j.

[RON/u.c.]

Cif = costuri necesare intretinerii si functionarii capacitatilor de productie pe durata lucrului efectiv, putand fi exprimate cu relatia (4.12.3) :

[RON/u.c.]

(4.12.3)

unde: ai = reperzinta cota orara de intretinere si functionare a fiecarei resurse de productie i, se adopta ai= 3,5 [RON/ora];

[RON/u.c.]