Managementul Productiei

Tema de casa

Student: Pavel Alexandru

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica -2011-

Continutul temei Sa se organizeze procesul de productie al reperului carcasa din ansamblul pompa cu pistonase radiale in conditiile realizarii unui volum de productie de Ng=2300 buc/an Datele rezultate din procesul tehnologic de realizare a piesei sunt prezentate in tabelul 1. TABELUL 1 Denumirea operatiei Frezare Strunjire Gaurire Lamare Filetare Honuire Rodare Control Timpul operativ top, min/buc 5+i/3+k 10+i/2+k 2+i/5+k 2+i/6+k 7+i/3+k 8+i/4+k 10+i/3 4+i/5 Timp de tregatire incheiere tpii, min/lot 50 38 14 14 18 30 35 10 Salariul muncitorului lei/ora 4,31 3,10 3,85 3,62 3,93 4,87 5,02 5,14

Observatii: i=reprezinta numarul de ordine al studentului la catalog k=reprezinta numarul de ordine al operatiei in cadrul planului de operatii propus Datele de lucru necesare pentru organizarea procesului de productie sunt: Fondul nominal de timp este Fn=1 an, saptamana de lucru are 5 zile lucratoare, cu un schimb pe zi ,8 ore pe schimb Masa piesei este:m=50 Kg Materialul piesei este: oel Costul materialului este: - pentru otel c1=4,21 lei/kg -pentru fonta c1=2,18 lei/kg -pentru aluminiu c1-8,16 lei/kg Coeficientul de pregatire administrative a lotului este p=25%; Regia de fabricatie este: Rf=(89+i)%, Rf=120%; Coeficientul de pierderi cauzate de imobilizarea mijloacelor circulante: 0,1)=+i/100)u.m/an, 0,41=um/an.

Planul de operatii aferent procesului de productie analizat este prezentat in tabelul 2. Rubricile goale din table se vor complete cu datele rezultate din tabelul 1. Tabelul 2. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Denumirea operatiei Frezare I Frezare II Gaurire I Strunjire I Strunjire II Gaurire II Strunjire III Strunjire IV Gaurire III Gaurire IV Gaurire V LamareI LamareII Filetare I Filetare II Honuire I Honuire II Rodaj I Rodaj II Control 16.33 17.33 9.20 26.50 27.50 10.20 28.50 29.50 11.20 12.20 13.20 8.17 9.17 18.33 19.33 16.75 17.75 20.33 20.33 10.20 Timpul operativ top,min/buc 50 50 14 38 38 14 38 38 14 14 14 14 14 18 18 30 30 35 35 10 Timpul de pregatire incheiere tpii,min/lot 4.31 4.31 3.85 3.10 3.10 3.85 3.10 3.10 3.85 3.85 3.85 3.62 3.62 3.93 3.93 4.87 4.87 5.02 5.02 5.14 Salariul muncitorului lei/ora

Datele de calcul pentru programarea procesului tehnologic de realizare a ansamblului pompa cu pistonase radiale sunt :

Metoda de programare utilizata este programarea cu ajutorul graficelor retea (metoda drumului critic )combinata cu alocarea si nivelarea resurselor. Graful retea afferent metodei de programare propuse este prezentat in figura 1. Durata celor 20 de activitati din graful retea este ega cu timpul operativ top (rotunjit si exprimat in ore) calculate pentru fiecare operatie corespunzatoare (tabelul 2) Cantitatea de resursa necesara pentru fiecare activitate este egala in valoare cu salariul orar corespunzator fiecarei operatii in parte de inmultit cu 1000. Cantitatea de resursa disponibila este de 9000 lei/ora.

Cuprins
1. Introducere 2. Determinarea sistemului de productie 3. Determinarea numarului necesar de masini de productie 4. Amplasarea masinilor unelte in spatiul de productie 5. Calculul lotului optim de productie 6. Determinarea perioadei de repetare a lotului 7. Calculul duratei ciclului de productie 8. Determinarea normei tehnice de timp pentru fiecare operatie 9. Calculul pretului de productie al reperului 10. Programarea procesului tehnologic de realizare a ansamblului analizat prin metoda drumului critic 11. Optimizarea ciclogramei de fabricatie a produsului prin metoda alocarii si nivelarii resurselor 12. Calculul de eficienta ecomomica a procesului tehnologic analizat 13. Concluzii

Cap.1

Introducere in Managementul Productiei

Elementele de baza cu care se ocupa managementul productiei este procesul de productie. Acesta poate fi definit ca totalitatea transformarile suferite de un semifabricat pentru a devein piesa finite cu ajutorul mijloacelor de munca si al proceselor natural.

1.1.

Sistemul managementului operaional al produciei

O direcie important de perfecionare a managementului actual este intensificarea componentei operaionale a muncii de previziune, organizare, coordonare, antrenare i control n cadrul unitilor economice. In oricare unitate industriala managementul operational se poate impartii in urmatoarele categorii de activitati: cercetare-dezvoltare, productie, activitate comerciala, activitate financiar-contabila, personal. Fundamentarea managementului operaional se realizeaz prin managementul tactic i cel strategic, care asigur ndeplinirea obiectivelor unitii n condiii de eficien economic. Managementul operaional al produciei, ca o component a managementului ntreprinderilor, reprezint un proces de stabilire contient i de atingere a obiectivelor derivate cu ajutorul a cinci funcii manageriale utiliznd n mod eficient resursele informaionale, umane, materiale i financiare. n sistemul activitilor de producie un loc central l ocup fabricaia (execuia) produselor. Arborele motor al fabricaiei care asigur i managementul operaional al principalelor activiti productive de baz, este programarea, pregtirea i urmrirea produciei.
Ca domeniu distinct al unitilor n special industriale, managementul operaional al produciei se poate analiza prin: Componentele sistemului impartit in trei subsisteme( elaborarea programelor de producie, lansarea n fabricaie i controlul ndeplinirii programelor de producie) ; Variabilele sistemului o variabile de intrare (majoritatea activitilor desfurate n ntreprinderea industrial dar n primul rnd din desfacere, pregtire tehnic i materialorganizatoric, aprovizionare, ersonal, control tehnic de calitate )

variabile de iesire (informaii cu privire la cantitile de produs executate pe intervale reduse de timp i subuniti structurale de fabricaie, cantitii de materii prime necesare ndeplinirii programelor de producie, abateri de la tehnologia stabilit, opririle utilajelor pe cauze etc) variabile perturbatoare (modificarea sau decalarea termenelor de livrare, cereri suplimentare de produse lansate n fabricaie, renunarea la unele produse, cderi ale utilajelor, absena personalului i altele ) variabile de comanda (complexul de decizii operative, fundamentate de managementul operaional al compartimentului de producie, care au ca scop meninerea funcionalitii sistemului, n condiii de eficien economic )

Obiectivele sistemului o o o obiectivul fundamental (ndeplinirea programelor produciei fizice din punct de vedere al termenelor de livrare, cantitilor i structurilor sortimentale contractate) obiectivul principal (asigurarea ritmicitii fabricaiei) obiectivele derivate (se pot concretiza n degrevarea managementului operaional al unitii de munca de rutin la nivel de articol i stabilirea previzional a cauzelor care pot conduce la nerealizarea programelor de producie) obiectivul corolar (reducerea cheltuielilor de producie i asigurarea alitii produselor, prin folosirea normativelor n toate fazele procesului de management i alegerea variantei de program cea mai eficient).

Practica economic arat c ndeplinirea obiectivelor prezentate, presupune folosirea raional a resurselor de producie i anume: folosirea eficient a capacitilor de producie; utilizarea maxim a bazei de materii prime; folosirea superioar a forei de munc.

1.2.

Subsistemele managementului operaional al produciei

Subsistemul de fabricatie constituie locul de desfasurare al unui process partial al productiei de bunuri prin care se realizeaza configuratia si proprietatile finale ale produsului.
Elaborarea programelor de producie , constituie primul subsistem al managementului operaional care cuprinde ansamblul de activiti desfurate n scopul derivrii obiectivelor sttabilite de ctre managementul tactic n domeniul funciunii de producie, pe intervale de timp reduse i subuniti structurale de fabricaie.

n finalul derivrii acestor obiective se obin programe de producie, care constituie un instrument fundamental al managementului operaional al produciei. Succesiunea elaborrii programelor este unic i presupune trei etape: elaborarea programului calendaristic, elaborarea programelor de producie la nivelul seciilor de fabricaie, elaborarea programelor operative n cadrul seciilor de fabricaie. Lansarea n fabricaie, cel de al doilea subsistem component al managementului operaional al produciei cuprinde ansamblul de activiti necesare elaborrii, multiplicrii i difuzrii documentelor economice la nivelul centrelor efectorii, potrivit programelor de producie. Subsistemul de control al ndeplinirii programelor de producie cuprinde ansamblul de activiti de culegere, transmitere, prelucrare a informaiilor primare cu privire la desfurarea procesului de producie n scopul de a stabili gradul de ndeplinire a programelor, abaterilor fa de obiectivele stabilire, cauzele care genereaz ecartul ntre standarde i performane, n scopul actualizrii prevederilor iniiale. Acest subsistem asigur feed-back-ul i are un rol activ asupra managementului activitilor de producie. 1.3. Instituionalizarea managementului operaional al produciei

Organizarea structural a managementului operaional al activitii de producie se realizeaz prin constituirea compartimentului de programare, pregtirea i urmrirea produiei. Atribuiile acestui compartiment decurg din coninutul, obiectivele i funciile anagementului operaional al produciei. Prin concentrarea activitii de programare a produciei la nivelul unui compartiment specializat se elibereaz managerii direcia ai verigilor de producie, de atribuii neoperative, cum ar fi: controlul stocurilor la nivelul seciilor, atelierelor, stocurilor circulante (stocurile tampon, intersecii), stocuri de siguran intersecii, stabilirea loturilor de fabricaie, durata ciclurilor de fabricaie a semifabricatelor, pieselor i subanamblurilor ce compun produsele ieftinite, stabilirea programelor de producie ale seciilor etc. n aceste condiii, maitrii proceselor de producie din cadrul seciilor pot s se concentreze asupra activitilor de producie privind supravegherea atelierului sub raport tehnic, execuia produselor, instruirea muncitorilor i folosirea celor mai eficiente metode de munc. 1.4. Procesul de producie

Procesul de producie este definit ca totalittea activitilor desfurate cu ajutorul mijloacelor de munc i a proceselor naturale care au loc n legtur cu transformarea organizat, condus i realizat de oameni, a obiectelor muncii n produse finite (servicii) necesare societii. n orice ramur industrial, procesul de producie reprezint unitatea organic a dou laturi i anume: procesul tehnologic i procesul de munc. Procesul tehnologic reprezint transformarea direct, cantitativ i calitativ a obiectelor muncii, prin modificarea formelor, dimensiunilor, compoziiei chimice sau structurii interne i dispoziiei spaiale a acestora. Procesul tehnologic este una din laturile principale ale procesului de producie care determin cerina obiectiv a dependenei formelor i metodelor de organizare n spaiu i timp de coninutul i caracteristica tipologic a procesului de producie. Procesul de munc reprezint activitatea executantului n sfera produciei industriale sau ndeplinirea unei funcii n sfera neproductiv. Dei procesul de munc este dependent, n ceea ce

privete coninutul i structura activitilor, de procesul tehnologic i mijloacele de munc, el are ns rolul primordial n desfurarea procesului de producie. 1.4.1. Clasificarea proceselor de productie Procesele de productie se clasifica astfel: a) Procese de baza transformarea directa a materiei prime in semifabricate; b) Procesul de prelucrari mecanice- transformarea semifabricatului in piesa finite ( gaurire, strungire, rectificare, finisare, etc.); c) Procesul de asamblare produsele finite se reunesc in produsul final; d) Procesul de control.

Cap.2

Determinarea sistemului de productie

Analiza tipologica a sistemului de productie are la baza doi parametric: volumul de fabricatie ( Ng) si timpul operativ (top). Incadrarea unui anumit process de productie intr-un sistem tipologic de fabricatie este necesar pentru justificarea metodelor manageriale adoptate. Sistemele de productie se clasifica astfel: 1. Productie de masa (M); 2. Productie de serie mare (SM); 3. Productie de serie mijlocie (Smij); 4. Productie de serie mica (Sm); 5. Productie individuala sau unicat (I). Pentru a se incadra un proces de fabricatie intr-un anumit sistem tipologic se pot aplica mai multe metode la nivel national dintre care cele mai uzual folosite sunt: Metoda indicilor de constanta care se aplica la nivelul de reper-operatie; Metoda entropiei informationale aplicata la nivelul unei game de fabricatie pe un loc de munca.

Metoda indicilor de constanta opereaza:

Gradul de omogenitate g,i

g- indicele referitor la reper, i indicele la nivel de operatie

t opg ,i rg

g ,i =

(1)

unde: rg- ritmul mediu de fabricatie Fn Ng Fn fondul nominal de timp; Ng volumul de fabricatie; rg = Coeficientul de productie Nog,i rg 1 N og ,i = = t op g ,i
g ,i

(2)

(3)

D.p.d.v. tehnologic sistemul de fabricatie se incadreaza in functie de valorile coeficientilor sistemului de productie :
N og ,i 1 M a

2 N og ,i < 6 SM b
6 N og ,i < 10 Smij c

(6)

10 N og ,i < 20 Sm d
20 N og ,i I e

unde: a, b, c, d, e numarul de operatii pentru fiecare tip de sistem de fabricatie Se observa ca intre productia de masa si productia de serie mare exista un salt. Acest fapt se datoreaza motivului ca incadrarea unui sistem de fabricatie intrece cele doua este mai complex si se face la alegerea fiecarui individ in functie de diferite motive tehnico-economice si nu numai.

La nivelul intregului proces tehnologic caracteristica tipologica a fabricatiei se defineste cumulativ astfel: se contabilizeaza numarul de incadrari
a + b + c + d + e = N numarul total de operatii

calculam pocentual cat reprezinta fiecare caracteristica din numarul total de operatii

a 100[%] N b SM b 100[%] N c Smij c 100[%] (7) N d SM d 100[%] N e I e 100[%] N Daca vreunul din procentele calculate este mai mare sau egal cu 50% atunci intregul proces tehnologic se incadreaza in acea gama tipologica. Daca sunt mai mici de 50% se calculeaza cumulativ in felul urmator: M a daca a b + > 0.5 SM N N daca a b + < 0.5 N N se verifica cumulat relatia adunand procentul pentru urmatorul tip de subsistem a b c + + > 0.5 SM N N N Se verifica astfel pana cand cumulativ procentele subsitemelor depasesc 50%. Determinarea sistemului de productie pentru tema data Se calculeaza fondul nominal de timp Fn: Fn = zl nrh nrsch 60[min/ an] unde: zl : este numatul de zile lucratoare zl=220 zile; nrh este numarul de ore nrh=8h; nrsch este numarul de schimburi pe zi nrsch=1 schimb/zi.
Fn = 220 8 1 60 = 105600 min/ an In continuare se calculeaza ritmul mediu al fabricatiei cu formula (2):

(8)

105600 = 45,9 2300 Se calculeaza coeficientul sistemului de productie (N og,i) pentru fiecare operatie in parte cu formula (3) si se determina in ce tipologie de sistem de productie se afla aceasta in functie de urmatoarele inegalitati: rg =
N og ,i 1.,7 M

1,7 N og ,i < 6 SM
6 N og ,i < 10 Smij

(9)

10 N og ,i < 20 Sm
20 N og ,i I

Tabelul 3. Determiarea coeficentilor sistemului de productie si incadrarea intr-o tipologie de productie a fiecarei operatii.
Nr Denumirea Timpul Coeficent Tip de

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

operatiei Frezare I Frezare II Gaurire I Strunjire I Strunjire II Gaurire II Strunjire III Strunjire IV Gaurire III Gaurire IV Gaurire V LamareI LamareII Filetare I Filetare II Honuire I Honuire II Rodaj I Rodaj II Control

operativ top,min/buc 16.33 17.33 9.20 26.50 27.50 10.20 28.50 29.50 11.20 12.20 13.20 8.17 9.17 18.33 19.33 16.75 17.75 20.33 20.33 10.20

sistem de productie 2.81 2.65 4.99 2.65 1.73 4.50 1.61 1.56 4.10 3.76 3.48 5.62 5.01 2.50 2.37 2.74 2.59 2.26 2.26 4.50

productie SM SM SM SM SM SM M M SM SM SM SM SM SM SM SM SM SM SM SM

Se calculeaza in ce proportie precede fiecare din tipurile de sistem de productie si apoi se determina tipul de sistem de productie in care se afla procesul de productie al produceri reperului carcasa cu ajutorul formulelor (7). a = 0,10 10% N b = 0,90 90% > 50% N unde: a - numarul operatiilor aflat in productie de masa, a=2; b - numarul operatiilor aflat in productie serie mare, b=18; N - numarul total de operatii, N=20; In concluzie procesul tehnologic analizat se incadreaza in caracteristica tipologica de serie mare(SM).

Cap.3

Calculul lotului optim de fabricatie

Lotul de fabricatie reprezinta o fractiune din volumul de productie care se realizeaza in mod continuu intr-un ciclu de fabricatie, consuma aceeasi timpi de pregatire incheiere si are o anumita repetabilitate pe perioada unui an calendaristic. n desemnarea categoriei de lot, un loc esenial l ocup timpul de pregtire ncheiere, care cuprinde: timpul pentru emiterea documentaiei de lansare; timpul pentru aprovizionarea executanilor cu cele necesare produciei (semifabricate, piese, SDVuri etc.); timpul pentru instruirea muncitorilor sau pentru studierea de ctre acetia a documentaiei tehnice; timpul necesar pentru reglarea utilajelor i montarea pe acestea a unor noi dispozitive; timpul necesar pentru executarea uneia sau mai multor piese de prob; timpul pentru predarea lucrrilor executate i pentru aducerea locului de munc la starea iniial a fabricaiei.

Mrimea lotului optim de fabricaie se poate determina pe baza a mai multor criterii, cum ar fi: Criteriul economic Dimensiunea loturilor de fabricaie dup criteriul economic const n stabilirea unei astfel de mrimi a lotului, denumit mrime optim, care conduce la costul unitar minim. n modelul de optimizare a mrimii lotului se evideniaz numai factorii care au un rol important n evoluia costurilor, sarcina modelului de optimizare constnd n stabilirea principalelor corelaii dintre acetia. Astfel, se constat c asupra mrimii loturilor acioneaz urmtorii factori cu importandeosebit: cheltuielile de pregtire - ncheiere a fabricaiei; imobilizrile stabilite n funcie de durata ciclului de fabricaie, care se exprim prin perioada de imobilizare a mijloacelor circulante; programul de producie. Criteriul tehnico economic Acest criteriu se utilizeaz n fabricaia acelor produse pentru care timpul de pregtire ncheiere nregistreaz valori ridicate (o pondere mai mare o are timpul de reglare a utilajelor). Este cazul prelucrrii produselor la maini automate i semiautomate, cazul matririi la prese prevzute cu matrie complicate, etc. Criteriul disponibil Determinarea mrimii loturilor de fabricaie dup acest criteriu se aplic n cazul produselor care necesit un timp de pregtire - ncheiere i de lansare n fabricaie relativ redus. Mrimea lotului cerut de acest criteriu este aceea care respect n mod cumulativ urmtoarele condiii: numrul de produse din lot este un multiplu al normei de producie pe schimb; numrul produselor din lot este un multiplu al programului lunar de producie; periodicitatea lansrii n fabricaie s asigure ritmicitatea lucrului n seciile urmtoare. n condiiile n care utilizarea unuia din criteriile care au fost analizate nu conduce la efecte economice suficient de favorabile pentru ntreprindere, se va folosi unul din criteriile: criteriul tehnologic, criteriul financiar, criteriul fondului de timp, criteriul seriilor standard, criteriul perioadei contabile, criteriul periodicitatii sau criteriul transferului .

S-a ajuns la concluzia ca determinarea lotului de fabricatie se obtine prin optimizarea functiei costului produsului: Cp b
Y = C +Cp + L [ L(C + 2 ) + b] Ng [u.m. / buc]

(10)

unde: Y pretul de cost al produsului; L lotul de fabricatie; C costul unei unitati de produs pana la intarea in ciclul de fabricatie (costul semifabricatelor) C = c1 m m masa c1 costul unita pe kilogram semifabricat; Cp cheltuieli independente de marimea lotului;
C p = C S + C ind

(11)

(12) (13)

CS salariile cu muncitorii direct productive

CS =

1 60

t
i =1

op ,i

Smi

Smi salariul muncitorului [lei/ora] Rf C ind = C s 100 b - cheltuielile dependente de lot

(14)

b = b1 + b2 (15)
(16)

b1 cheltuieli cu pregatirea incheierea locului de munca

b1 =

1 60

t
i =1

pi ,i

Smi

b2 cheltuieli cu intretinerea functionarii utilajelor p b2 = b1 (17) 100 Din ecuatia functia costului produsului se calculeaza lotul economic ca rezultat al ecuatiei dY =0: dL

Lop =

b Ng Cp C+ 2

(18)

Lotul economic opdata calculat trebuie rotunjit la valoarea unui lot optim. Lotul optim este divizor al volumului de fabricatie. odata ales ca divizor noua valoare devine lot economic. Pentru aflarea lotului optim trebuie sa calculam mai intai costul semifabricatelor (C), cheltuielile independente (Cp), si cheltuielile dependente de lot (b). Calculul costului unei unitati de produs pana la intarea in ciclul de fabricatie (C) C = c1 m = 4,21 50 = 210,5lei Calculul cheltuieli independente de marimea lotului (Cp) Pentru calcularea cheltuielilor salariale ( Cs) eate nevoie sa se calculeze costul de operare pentru fiecare operatie de prelucrare in parte (Tabelul 4.a). Costul cheltuielilor salarial se calculeaza cu formula (13) :

CS =

1 60

t
i =1

20

op ,i

Smi =

1 60

1343,27 = 22,4lei

C ind = C s

C p = C S + C ind = 22,4 + 26,88 = 49,28lei

Rf 120 = 22,4 = 26,88lei 100 100

Calculul cheltuielii dependete de lot (b) Pentru a calcula chieltuielile cu pregatirea-incheierea avem nevoie sa calculam costul fiecarei operati de pregatire inchieiere (Tabelul 4.b).

b1 =

1 60

t
i =1

20

pi ,i

Smi =

1 60

2109,54 = 35,16lei

b2 = b1

p = 35,16 25% = 8,79lei 100 b = b1 + b2 = 35,16 + 8,79 = 43,95lei

Tabel 4.

Nr crt

top,i[min]
1 16.33 2 17.33 3 9.20 4 26.50 5 27.50 6 10.20 7 28.50 8 29.50 9 11.20 10 12.20

Smi[lei/ora] top,i*Smi[lei]
4.31 4.31 3.85 3.10 3.10 3.85 3.10 3.10 3.85 3.85 70.40 74.71 35.42 82.15 85.25 39.27 88.35 91.45 43.12 46.97

Nr crt tpi,i[min]
1 50 2 50 3 14 4 38 5 38 6 14 7 38 8 38 9 14 10 14

Smi[lei/ora] tpi,i*Smi[lei]
4,31 4,31 3,85 3,10 3,10 3,85 3,10 3,10 3,85 3,85 215.5 215.5 53.9 117.8 117.8 53.9 117.8 117.8 53.9 53.9

11 13.20 12 8.17 13 9.17 14 18.33 15 19.33 16 16.75 17 17.75 18 20.33 19 20.33 20 10.20

3.85 3.62 3.62 3.93 3.93 4.87 4.87 5.02 5.02 5.14

50.82 29.56 33.18 72.05 75.98 81.57 86.44 102.07 102.07 52.43
n

11 14 12 14 13 14 14 18 15 18 16 30 17 30 18 35 19 35 20 10

3,85 3,62 3,62 3,93 3,93 4,87 4,87 5,02 5,02 5,14

53.9 50.68 50.68 70.74 70.74 146.1 146.1 175.7 175.7 51.4 2109,54
pi ,i

top ,i
i= 1

989,87

t
i= 1

a)

b)

Calculul lotului optim

Lop =

b Ng = Cp C+ 2

43,95 2300 = 32,38buc 49,28 210,5 + 0,41 2

Alegem lotul economic prin rotunjire in minus sau in plus fata de valoarea lotului optim a.i. lotul economic sa fie divizor al volumului de fabricatie (Ng). Lec = 50buc Cap.4 Calculul pretului de cost al produsului

Dupa determinarea lotului economic acesta se introduce formula costului produsului si se determina pretul de cost al produsului (10). Cp b 43,95 49,28 0,41 Y = C +Cp + [ Lec (C + ) + b] = 210,5 + 49,28 + [50(210,5 + ) + 43,95] = Lec 2 Ng 50 2 2300
= 262,53lei Cap.5

Determinarea duratei ciclului de productie

Pentru tipul de sisteme de productie serie mare(SM), serie mijlocie (Smij) sau serie mica (Sm) ciclul de fabricatie poate fi organizat in trei variante si anume organizare succesiva, in paralel si mixt. 5.1. Organizare succesiva Organizarea succesiva a fabricatiei este o varianta de organizare a ciclului de productie caracterizata prin transferul pieselor de la un loc de munca la celalalt odata ce intregul lot de fabreicatie a fost finalizat. D.p.d.v. al duratei ciclului de fabricatie acesra are durata maxima insa este simplu de organizat. De asemenea un alt avantaj al acestui mod de organizare este faptul ca la locurile de munca nu apar intreruperi. Ca metoda de calcul durata de fabricatie pt organizarea ciclului este :

D = Lec t op ,i
s co i =1

(19)

5.2. Organizarea paralela Organizarea paralela este o alta varianta de organizare a ciclului de fabricatie caracterizata prin transferul pieselor de la un loc de munca la celalalt loc de munca individual, pana la finalizarea intregului lot de fabricatie. D.p.d.v. a duratei organizarea oaralela are durata cea mai scurta insa este caracterizata prin aparitia timpilor morti la aproape oricare operatie. Minimizarea sumei timpilor morti se realizeaza prin optimizarea alegeri operatiei conducatoare. D.p.d.v. managerial acest tip de organizare este caracterizata intre posturile de lucru.
p Dco = t op ,i + ( Lec 1)(t op ,i ) max i =1 n

(20) 5.3. Organizarea mixta; Organizarea mixta este o forma de organizare specifica productiei de serie mica si mijlocie, caracterizata prin faptul ca prelucrarea se face la nivelul unui lot de fabricatie, insa transferul pieselor intre diferite locuri de munca se face la nivelul lotului de transport (n t). Lotul de transport reprezinta elementul cheie al organizarii mixte, influenteaza durata ciclului de fabricatie si este un divizor al lotului de fabricatie. Organizarea mixta are la baza drept element definitoriu decalajul interoperational. Existenta acestui decalaj conduce la lipsa timpilor morti la diferite locuri de munca insa conduce la cresterea ciclului de fabricatie. Organizarea mixta este o varianta imbunatatita a organizarii succesive dar mai slaba decat organizarea paralela. Lec nt (21)
m Dco = nt t op ,i + ( Lec nt ) (t op ,i t op ,i +1 ) i =1 i =1 n n

(22) cu conditiile: 1. t op ,i > t op ,i +1 ; 2. Exista o operatie fictiva t op , n +1 = 0 , pentru care suma de diferenta sa aiba sens. 5.3.1 Relatiile de calcul pentru decalaje interrelationale: Daca t op ,i t op ,i +1 d i ,i +1 =n t t op ,i ; Daca t op ,i > t op ,i +1 d i ,i +1 =n t t op ,i + ( Lec nt )(t op ,i t op ,i +1 ) 5.4 Determinarea ciclului de productie pentru procesul de productie al reperului carcasa 5.4.1 Determinarea ciclului de productie pentru organizarea succesiva Timpul ciclului prin aceasta metoda se calculeaza cu formula (19) unde suma reprezinta insumarea timpilor operationali din tabelul 2. Date de intrare: Lec = 50buc
s Dco = Lec t op ,i = 17101lei i =1 20

t
i= 1

op ,i

Obs: Determinarea scarei ciclogramei se face impartind durata totala la 38 si rotunjind in plus.

s Scara = Dco / 38 = 17101 / 38 = 450 5.4.2 Determinarea ciclului de productie pentru organizarea mixta Durata ciclului prin aceasta metoda se calculeaza cu formula (20):

p Dco = t op ,i + ( Lec 1)(t op ,i ) max = 1787,52 i =1

20

Obs: Determinarea scarei se face in acelasi mod ca si la organizarea succesiva. p Scara = Dco / 38 = 1787 / 38 = 10,6 20 5.4.3 Determinarea ciclului de productie pentru organizarea mixta Durata ciclului prin aceasta metoda se calculeaza cu formula (22) iar lotul de transport se alege nt=25:
m Dco = nt t op ,i + ( Lec nt ) (t op ,i t op ,i +1 ) = 25 342,2 + i =1 i =1 20 20

+ (50 - 25)(17,33 - 9,2 + 27,5 - 10.2 + 29,5 - 11,2 + 13,2 - 8.17 + 19,33 - 16,75 + 20,33 - 10,2 + 10,2 - 0) = = 6288,33 + 25 53,92 = 342,2 + 1791,75 = 10346,75 min Obs: Alegem scara m Scara = Dco / 38 = 10346.75 / 38 = 272 300

5.4.3.1 Calculul decalajelor se face cu formulele: Daca t op ,i t op ,i +1 d i ,i +1 =n t t op ,i ; Daca t op ,i > t op ,i +1 d i ,i +1 =n t t op ,i + ( Lec nt )(t op ,i t op ,i +1 ) Decalaje D1-2 D2-3 D3-4 D4-5 D5-6 D6-7 D7-8 D8-9 D9-10 D10-11 D11-12 D12-13 D13-14 D14-15 D15-16 D16-17 D17-18 D18-19 D19-20 408.25 636.5 230 662.5 1120 255 712.5 1195 280 305 455.75 204.25 229.25 458.25 547.75 418.75 443.75 508.25 761.5