METODE ALE MANAGEMENTULUI OPERAŢIONAL

AL PRODUCŢIEI

7.1. Studii de caz

7.1.1. S - 95 Metal SRL

Şedinţa operativă de dispecerizare a producţiei s-a încheiat la ora 8,30. Concluziile din
finalul întrunirii şefilor de secţii şi a dispecerilor au conturat situaţia cu privire la loturile
nefinalizate şi stabilirea de noi termene de fabricaţie pentru repere procesate în uzinaj.
Dobre I. - dispecerul coordonator este nemulţumit de activitatea programatorilor săi, care
stabilesc termene de execuţie în mod global, fără calcule detaliate.
Situaţia capacităţilor de producţie, a bazei de materii prime precum şi a experienţei
lucrătorilor sunt bune, totuşi termenele finale de execuţie şi apoi cele de livrare sunt sistematic
încălcate.
Analiza tocmai declanşată de Dobre I. este întreruptă de telefonul managerului general,
care îl convoacă în biroul acestuia.
Este ora 9,00 şi în cabinetul managerului general Vasilescu T. se află şi contabilul şef al
unităţii Teodorescu V. care prezintă o informare despre penalităţile plătite de unitate noului
beneficiar de produse A şi B care a contractat, nu de mult, 50% din producţia unităţii.
În acest moment al discuţiei apare Dobre I. care este invitat printr-un gest neprotocolar la
masa discuţiilor. Politicos, ascultă şi nu intervine, ştiind că ceva este în neregulă cu propriul
colectiv de muncă.
"În plus, domnule manager general, spune Teodorescu V. am fost informat telefonic că
beneficiarul nostru doreşte să treacă la forme superioare de organizare a producţiei pe criteriile
metodei “just in time” (J.I.T.), ceea ce înseamnă că nerespectarea livrărilor (în medie două pe
o zi lucrătoare), va conduce la ruperea relaţiilor cu noul nostru partener, de care se leagă
îmbunătăţirea situaţiei noastre financiare".
În acest moment, Vasilescu T., un om calm dar hotărât, spune: "Domnule Dobre, ai
participat luna trecută la un curs de perfecţionare continuă pe tema managementului operaţional
al producţiei. Cunoşti starea nefavorabilă în care se află programarea fabricaţiei pentru produsele
A şi B. La prima întâlnire a Comitetului directorial de săptămâna viitoare, prezentaţi un proiect
de reprogramare cu obiectivul zero penalităţi şi imobilizări minime pe fluxul de fabricaţie. Nu
mai putem tolera aceste pierderi.
Abătut Dobre I. se întoarce în biroul său şi recapitulează stările de lucruri.
Secţia cu pricina este organizată pe baza obiectului de fabricaţie şi dispune de următoarele
utilaje cheie şi locuri de muncă manuale:
- utilaje de tip 1 ( U1 ) = 2 buc.
- utilaje de tip 2 ( U2 ) = 3 buc.
- utilaje de tip 3 ( U3 ) = 4 buc.
- locuri de montaj = 12 locuri individuale
Toate utilajele sunt relativ noi şi performante.
Se lucrează în regim de două schimburi, numai în zilele lucrătoare, cu un singur
muncitor la fiecare utilaj şi loc de muncă manual.
 Documentaţia tehnică pentru cele două produse A şi B este stăpânită, iar arborescenţa
constructivă este simplă.
r2 2r1
a b
A r3 B r2
r1 r3

Fig. 7.1. Diagramele de structura ale produselor

Loturile ciclice de mărime standard pe care le-am adoptat, de comun acord cu clientul, sunt
formate din 5 produse A şi 3 produse B. S-a propus şi s-a acceptat ca livrarea să fie făcută în
loturi alternative 5A, 3B, 5A şi aşa mai departe.
Timpii de prelucrare din documentaţia tehnologică, au fost respectaţi şi s-au prezentat
astfel:
Tabelul: 7.1.
Reper Operaţia Timpul de procesare Reper Operaţia Timpul de
(ore) procesare (ore)
r2 U2 5 r1 U1 3
U3 4 U2 1
r3 U1 3 r2 U2 5
U3 2 U3 4
r1 U1 3 r3 U1 3
U2 1 U3 2
a loc de muncă 8 b loc de muncă 10
manual manual
A loc de muncă 12 B loc de muncă 30
manual manual
La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat îmbinarea succesivă a operaţiilor tehnologice iar
în cel de asamblare, montajele s-au făcut în paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.
Prima livrare cerută de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie din perioada programată.
După această revedere a subunităţii de fabricaţie, Dobre I. este decis să găsească răspunsul
la următoarele întrebări:
1. Termenele pretinse de beneficiar se pot respecta?
2. Ce momente de lansare în fabricaţie a produselor şi componentelor acestora trebuie să
propună pentru elaborarea programelor operative?
Îl puteţi ajuta pe Dobre I. ?

Rezolvare

Subactivitatea de programare a producţiei

Din documentaţia de fabricaţie, programamtorul foloseşte nomenclatorul de repere şi
consumul de materii prime şi materiale pe produs, graficul de analiză generală a procesului,
gama de operaţii, fişa de operaţii etc., în vederea stabilirii ciclurilor de fabricaţie pe repere şi
operaţii. Astfel, pentru un lot de 5 produse A s-au stabilit următoarele devansări, calculate pe
baza ciclurilor de fabricaţie.
Pentru un lot de 3 produse B devansările de fabricaţie sunt redate în tabelul 7.2.
Tabelul 7.2.a
Reperul Operaţia Timpul de Număr de Total timp pe lot Durata devansării
prelucrare bucăţi pe lot în ore în zile ore zile
(ore)
r2 U2 (1) 5 5 25 25/16 = 1,56 65 65/16 = 4,06
 U3 (2) 4 5 20 1,25 40 2,5
r3 U1 (1) 3 5 15 0,93 45 2,81
U3 (2) 2 5 10 0,625 30 1,93
r1 U1 3 5 15 0,93 32 2
U2 1 5 5 0,31 17 1,06
a - 8 Montaj 8 0,50 20 1,25
individual
A - 12 Montaj 12 0,75 12 0,75
individual

Ddevans r221 = A+a+ Total timp pe lot (ore) r2U2 + Total timp pe lot (ore) r2U3 = 12+8+25+20 = 65 ore
Ddevans r232 = A+a+ Total timp pe lot (ore) r2U3 = 12+8+20 = 40 h

r2 – numele reperului
”2” – numele utilajului
”1” – numărul operației

Ddevans r111 = A + Total timp pe lot (ore) r1U1 + Total timp pe lot (ore) r1U2 = 12+15+5 = 32 h

Tabelul 7.2.b
Reperul Operaţia Tipul de Număr de Total timp pe lot Durata devansării
prelucrare bucăţi pe lot în ore în zile ore zile
(ore)
r1 U1 3 6 18 1,125 64 4
U2 1 6 6 0,375 46 2,82
r2 U2 5 3 15 0,93 67 4,18
U3 4 3 12 0,75 52 3,25
r3 U1 3 3 9 0,56 45 2,81
U3 2 3 6 0,37 36 2,25
b - 10 Montaj 10 0,625 40 2,5
individual
B - 30 Montaj 30 1,87 30 1,87
individual

În problema dată s-a considerat ca timpul de prelucrare pe operaţii înglobează şi timpul

necesare pentru reglarea utilajelor, transportul interoperaţional etc.
Loturile A şi B constituie din 5 produse A şi 3 produse B s-au considerat arbitrar loturi
standard. În cazul programării reale, mărimea loturilor se stabileşte conform criteriilor cunoscute
din teoria lotizării fabricaţiei.
Ciclul de fabricaţie al lotului reprezintă durata cumulată a trecerii lotului prin operaţiile
succesive stabilite în documentaţia tehnică. Cumularea se va face în sistemul numărătorii
inverse, timpul zero fiind momentul predări produselor finite.
Cumularea se face pe ansamblul lotului, adică la timpul de reglaj general se adaugă timpii
de montaje parţiale ale subansamblului, iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a
reperului component. Pentru calculul duratei devansarii la reperul r2 pe utilajul U2 la prima
operatie dintr-un lot de produse A se foloseste relatia.
Ddevans r221=MG + MP+ r2U3 + r2U2 = 65 ore

r2U2= 25 ore

r2U3 = 20 ore
 Mp = 8 ore

MG = 12 ore

Durata ciclului tehnologic fig. 7.2.

Exemplul de calcul: Ore

r2U2 = 20 +8+ 12 +25 = 65
r2u3 ----- montaj 20+8+12 = 40
a=8+12---montaj = 20
A=12 = 12

Modul de determinare a duratei ciclurilor parţiale care stau la baza calculului devansării
în execuţie rezultată şi din figura 7.3. următoare:

8 ore
r2
12 ore a
r3
A

r1
Fig. 7.3
Rezultă că pentru lotul de repere „r2” durata ciclului de prelucrare este:
5 r2 (de la u2 la predare) = 25+20+8+12=65 ore
5 r2 (de la u3 la predare) = 20+8+12 =40 ore

În cadrul subactivităţii de programare a producţiei se calculează şi intervalul dintre două livrări

succesive pe care-l numim tact de livrare. (TI).
Pentru stabilirea tactului de livrare determină mai întâi fondul de timp disponibil aferent
utilajelor şi locurilor de montaj, în cadrul unei zile:
u1=2 buc.*16 ore/zi=32 ore/zi
u2=3 buc.*16 ore/zi=48 ore/zi
u3=4 buc.*16 ore/zi=64 ore/zi

locuri de montaj=12*16 ore/zi=192 ore/zi

Total ore disponibile/zi =336 ore

Se calculează apoi volumul de muncă necesar pentru fabricarea unui lot de produse „A”,
după cum urmează:
 r1¿{u1:3∗5=15ore¿{u2:1∗5=5ore ¿ r2¿{u1=0ore¿ {u2:5∗5=25ore¿ ¿¿
20 ore 45 ore

r3¿{u1:3∗5=15ore ¿ {u2=0ore ¿ ¿¿
25 ore

Iar subansamblul a si ansamblul A:

a: 8*5=40 ore
A:12*5=60 ore

Timpul necesar executării unui lot de produse A este deci:

20+45+25+40+60=190 ore
Pentru stabilirea tactului de livrare se raportează volumul total de muncă necesar
fabricării unui lot A, la fondul de timp disponibil pe o zi de muncă:

(TL= Tdzi )=336 =0 , 56

TnL 190
zile, în care:
TnL – volumul total de muncă necesar fabricării unui lot A;
Tdzi – timp disponibil pe o zi de muncă.
Calculul tactului de livrare pentru un lot de produse B este următor:
- timpul necesar pentru executarea reperelor este:

r1¿{u1:3∗6=18ore ¿{u2:1∗6=6ore ¿ r2¿{u1=0ore¿ {u2:3∗5=15ore¿ ¿¿

24 ore 27 ore

r3¿{u1:3∗3=9ore ¿ {u2=0ore ¿ ¿
15 ore
- iar subansamblul b şi ansamblul B:
b: 10*3=30 ore
B: 30*3=90 ore

Timpul necesar executării unui lot de produse B este deci:

24+27+15+30+90=186 ore
Tactul de livrare pentru un lot de produse B este:
186
=0 , 55
336 zile
 Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia după data de 327 (23 nov) se
determină prin cumularea ritmică, alternativă la loturile A, B a tactului de 0,56 respectiv 0,55
zile, la momentul care semnifică livrarea ultimului lot de produse, astfel:
Tabelul 7.3.
Lotul Termenul de livrare
A1 327.00+3 = 330
B1 327.55 330+0,55 =
330,55
A2 328.11 330,55+0,56
B2 328.66
A3 329.22
B3 329.77
A4 330.33
B4 330.88

TLhn=DLh-1, n-1+TLh

Unde:
TLhn – termenul de livrare al produselor de tip h din lotul n;
DLh-1, n-1 – termenul de livrare al produselor de tip h-1 din lotul n-1;
TLh – tactul de livrare al unui lot de produse de tip h.

Subactivitatea de lansare în fabricaţie

Folosind ciclurile de fabricaţie şi termenele de livrare calculate în cadrul subactivităţii de
programare, în subactivitatea de lansare se stabilesc priorităţi pe loturi, în vederea intrării în
fabricaţie a reperelor componente.
În cazul de faţă prioritatea se exprimă printr-un număr şi se înscrie pe „itinerarii” (fişe de
însoţire) în dreptul fiecărei operaţii din fluxul tehnologic al fiecărui obiect sau lot de obiecte aflat
în fabricaţie.
Prioritatea funcţionează printr-o regulă de disciplină tehnologică, după care orice obiect
intră în fabricaţie în ordine crescătoare a numărului de prioritate care o exprimă.

Propietăţile se calulează pe baza relaţiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A
şi patru loturi de produse B conform metodologiei, acestea sunt redate în tabelele 7.4-7.5.
Priorităţile odată stabilite sunt trecute de lansator în fişele de însoţire sau itinerarii, care
sunt predate maistrului împreună cu documentaţia tehnologică, urmând ca aceasta s- repartizeze
pe executanţi în ordinea crescătoate a priorităţilor.
Pentru ilustrare, se prezintă trei modele de itinerarii pentru reperele 2, 3, 1 ale lotului 3
din produsul A (tabelele 7.6-7.9).
Lista completă a priorităţilor pe fiecare din cele trei tipur de utilaje (u 1, u2 şi u3) este dată
în tabelele 7.10-7.12.
 Tabelul 7.4.
Reper Operaţie Durata de Loturi şi A1 A2 A3 A4
devans (zile) termene de 327,00 328,11 329,22 330,33
livrare(-)
r2 U2 4,06 322,94 324,05 325,16 326,27
U3 2,50 324,50 325,61 326,72 327,83
r3 U1 2,81 324,19 325,30 326,41 327,52
U3 1,93 325,07 326,18 327,29 328,40
r1 U1 2 325,00 326,11 327,22 326,33
U2 1,06 325,94 327,03 328,16 329,27
a montaj 1,25 325,75 326,86 327,97 329,08
subans.
A montaj 0,75 326,25 327,36 328,47 329,58
ansamb.

Tabelul 7.5
Reper Operaţie Durata de Loturi şi B1 B2 B3 B4
devans termene de 327,55 328,66 329,77 330,88
(zile) livrare
(-)
r1 U1 4 323,55 324,66 325,77 326,88
U2 2,82 324,68 325,79 326,90 328,01
r2 U2 4,18 323,37 324,48 325,59 326,70
U3 3,25 324,30 325,41 326,52 327,69
r3 U1 2,81 324,74 325,85 326,96 327,07
U3 2,25 325,30 326,41 327,51 328,63
b - 2,50 325,05 326,16 327,27 328,38
B - 1,87 325,68 326,79 327,90 329,01

FIŞE DE ÎNSOŢIRE ALE REPERELOR PE LOTUL „A3” (ITINERARII)

Tabelul 7.6.
5r2-pentru lotul A3
Operaţia Prioritatea Durata prelucrării (zile)
u2 325,16 1,56
u3 326,72 1,25

Destinaţia = montaj subans.

Tabelul 7.7.
5r3 – pentru lotul A3
Operaţia Prioritatea Durata prelucrării (zile)
u1 326,41 0,93
u3 327,29 0,625

Destinaţia = montaj subansamblu

Tabelul 7.8.
5r1 – pentru lotul A3
Operaţia Prioritatea Durata prelucrării (zile)
u2 327,22 0,93
u2 328,16 0,31

Destinaţia = montaj general

Tabelul 7.9.
Lotul A3
Operaţia Prioritatea Durata prelucrării (zile)
A 327,97 0,50
A 328,47 0,75
Destinaţia = Mag. Prod. Finite

Gruparea reperelor pe utilaje în ordinea crescătoare a numărului de prioritate.

Priorităţile pentru reperele prelucrate pe utilajul u1:
Tabelul 7.10.
Nr. Crt. Reperul Prioritatea (in ordine Durata prelucrării (zile)
crescătoare)
1 r1B1 323.55 1.125
2 r3A1 324.19 0.95
3 r1B2 324.66 1.125
4 r3B1 324.74 0.56
5 r1A1 325.00 0.95
6 r3A2 325.30 0.95
7 r1B3 325.77 1.125
8 r3B2 325.85 0.56
9 r1A2 326.11 0.93
10 r3A3 326.41 0.93
11 r1B4 326.86 1.125
12 r3B3 326.96 0.56
13 r1A3 327.22 0.93
14 r3A4 327.52 0.93
15 r3B4 328.02 0.56
16 r1A4 328.33 0.93

Prioritătile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2:

Tabelul 7.11
Nr.Crt. Reperul Prioritatea Durata prelucrării (zile)
1 r2A1 322.94 1.56
2 r2B1 323.32 0.93
3 r2A2 324.05 1.56
4 r2B2 324.48 0.98
5 R1B1 324.66 0.375
6 R2A3 325.16 1.56
7 R2B3 325.59 0.98
8 R1B2 325.79 0.375
9 R1A1 325.94 0.31
10 R2A4 326.27 1.56
11 R2B4 326.70 0.93
12 R1B3 326.90 0.375
13 R1A2 327.05 0.31
14 R1B4 328.01 0.375
15 R1A3 328.16 0.31
16 R1A4 329.27 0.31

Priorităţile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3:

Tabelul 7.12
Nr.crt Reperul Prioritatea Durata prelucrării (zile)
1 r2B1 324.30 0.75
2 r2A1 324.50 1.25
3 r3A1 325.30 0.625
4 r3B1 325.41 0.37
5 r2B2 325.61 0.75
6 r2A2 325.61 1.25
7 r3A2 326.18 0.623
8 r3B2 326.41 0.37
9 r2B3 326.52 0.75
10 r2A3 326.72 1.25
11 r3A3 327.29 0.625
12 r3B3 327.52 0.37
13 r2B4 327.63 0.75
14 r2A4 327.83 1.25
15 r3A4 328.40 0.625
16 r3B4 328.53 0.37