ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Facultatea de Management

Management operaţional
Structura cursului Management Operațional
Conceptul de
management
operațional
Eficienţa/ Strategia
eficacitatea
managementului operaţională de
operaţional procesare

Metode ale
managementului Programare
operaţional

Management
Control Operațional Organizare

Antrenare Coordonare
 Funcția financiară
Achiziționează resurse financiare
și capital pentru intrări

Intrări de
Funcții suport: Venituri din
materiale și
vânzări
servicii
• Contabilitate
• IT
• Resurse umane
• Inginerie
Funcția operațională Marketing

Transformă materialele și Generează vânzări

serviciile în ieșiri de pe urma ieșirilor
Servicii și
produse finite
Resurse Rezultate
Transformare
(intrări) (ieșiri)
Locul managementului operaţional în contextul
managementului general
Responsabilitățile managementului operațional
 1) Proiectarea produsului

Presupune dezvoltarea de noi concepte sau extinderea ideilor actuale în cadrul unui proces care va
conduce la fabricarea de noi produse.

Responsabilitatea managerului operațional: să se asigure că produsele întrunesc nevoile

clienților și de asemenea, că urmează tendințele pieței.
 2) Previziunea

Previziune = realizarea de predicții a evenimentelor care se vor întâmpla în viitor, pe baza unor informații
din trecut.

Responsabilitatea managerului operațional: de a prezice cererea clienților pentru produsul

companiei.

Ne ajută să determinăm trendurile viitoare și numărul de produse necesare pentru a satisface cerințele
pieței.
 3) Managementul lanțului de aprovizionare

Lanțul de aprovizionare reprezintă o rețea integrată de:

Indivizi Asociații Resurse Activități Tehnologii

implicate în producția și vânzarea unui produs sau serviciu.

În cadrul lanțului de aprovizionare, managerul operațional se ocupă de:
4) Managementul livrărilor

Managerul se asigură că
bunurile sunt livrate către
consumator.
Beneficiile Managementului Operațional
1. Calitatea produselor
2. Productivitate

Principala modalitate de a
măsura eforturile angajaților.
3. Satisfacția clientului
4. Maximizarea veniturilor
5. Îmbunătățirea inovației
 • Managementul operațional (M.O.) reprezintă
Ce este administrarea practicilor de afaceri pentru a crea cel
mai înalt nivel de eficiență posibil în cadrul unei
Managementul organizații. Scopul este de a crește veniturile unei
organizații prin îmbunătățirea operațiunilor acesteia
Operațional? și maximizarea utilizării resurselor existente.

Activități de procesare

Fabricație

Programare:
- Programare propriu-zisă; Urmărire
- Lansare;
- Control. Pregătire

• Controlul asigură reprogramarea continuă, ca urmare a stabilirii abaterilor (∆)

faţă de standardele iniţiale -> este vorba de reprogramare şi nu de programare
Turbulenţa mediului impune flexibilitatea.
• Pe măsură ce turbulenţa creşte, managementul operaţional se caracterizează printr-un
proces de extrovertire, adică de puternică sensibilitate la mediu.

 Managementul operaţional al producţiei se poate analiza prin:

controlul
elaborarea lansarea în
Componente programelor fabricaţie
îndeplinirii
programelor

variabile de
Variabile de ieşire perturbatoare
intrare

obiective
Obiective fundamentale
principale derivate

subsistemul de
subsistemul de subsistemul de
control
Variante elaborare a lansare în
(cantitativ şi
programelor fabricaţie
calitativ).

programarea coordonarea
organizarea ca antrenarea ca controlul ca
Funcții ca funcţie a
funcţie a MO
ca funcţie a
funcţie a MO funcţie a MO
MO MO
• Realizarea obiectivului fundamental presupune îndeplinirea celui principal, respectiv
asigurarea ritmicităţii fabricaţiei.
• Managementul proceselor trebuie să asigure o egalitate între cheltuielile de timp de
muncă şi disponibil, la nivelul tuturor verigilor structurale, pe intervale reduse de timp,
încât întregul proces de fabricaţie să poată fi considerat continuu.
• Îndeplinirea obiectivelor presupune folosirea raţională a resurselor de producţie:

utilizarea maximă a bazei

folosirea eficientă a de materii prime folosirea superioară a
capacităţilor de producţie forţei de muncă
• Folosirea eficientă a capacităţilor de producţie se poate obţine prin:

adoptarea celui mai repartizarea sarcinilor de cheltuielile de funcţionare

eficient număr al producţie la nivelul utilajelor cu cele mai reduse
schimburilor randamentul cel mai ridicat

• Utilizarea maximă a bazei de materii prime se asigură prin subsistemul de

lansare în fabricaţie;
• Dimensionarea riguroasă a stocurilor de materii prime şi semifabricate - astfel ca
pierderile din imobilizarea activelor circulante să fie minime;
• Folosirea superioară a forţei de muncă se obţine prin afectarea sarcinilor la
nivelul executanţilor direcţi care au calificarea corespunzătoare pentru realizarea
unei productivităţi maxime.
• Obiectivul corolar - reducerea cheltuielilor şi asigurarea calităţii produselor
 Particularitățile M.O.
Previziune

Asigurarea
Planificarea
calității
capacității
proceselor

Motivarea și
Facilități și
formarea
amenajare
angajaților

Gestiunea
Programare
inventarelor
Programarea – funcţie a managementului
operaţional
 Etapele previziunii
Eficienţa activităţii unei organizaţii este determinată de gradul de
previziune a activităţii acesteia, care se derulează potrivit orizontului de
timp în etapele de:
• prognoză; surse de reducere a
paşi care asigură
incertitudinilor
• planificare; activităţii economice coordonatele desfăşurării
activităţii oricărei unităţi
• programare. economice

Realizarea obiectivelor specifice planificării se realizează parcurgând

etapele:
 planificarea strategică;
 planificarea agregat;
 planificarea master a producţiei;
 planificarea necesarului de materiale;
 programarea detaliată.
Etape în realizarea obiectivelor specifice planificării

Familii
de produse
Termen lung

Grupe
Planificare strategică
de produse

Planificare agregat

Produse
Planificare producţie Master

Subansamble şi Planificarea necesarului de materiale

repere (MRP)

Programarea detaliată Termen scurt

Repere
 Planificarea agregat

Planul agregat conţine informaţii cu privire la cererea de produse, producţia

teoretică, nivelul stocurilor, şi termenele globale de livrare la beneficiar.
Programul este dezvoltat pentru a satisface cererea clienţilor cu un cost cât
mai mic.
Planificarea agregat este o încercare de a pune în balanţă capacitatea de
producţie şi cererea de produse astfel încât să se ajungă la o minimizare a
costurilor.
• Planificarea agregat se realizează pe perioade de timp intermediare,
acoperind un interval de 3 până la 18 luni:
Termen lung

Termen
intermediar
Termen scurt

2 luni 3-18 luni

• Planul agregat constituie o concretizare a cererii pe tipuri reprezentative

de produse sau grupe de produse, care reflectă nevoile consumatorilor.
• Planificarea agregat serveşte drept fundaţie pentru viitoarele tipuri de
planificări, cum ar fi programul master de producţie şi planificarea
necesarului de materiale la nivel de subansamblu şi reper.
Modelul general al planificării agregat se fundamentează pe baza a 3
variabile principale:
S
• cantitatea produsă în perioada t: t
Q
𝐷
• nivelul cererii de produse în perioada t: 𝑄𝑡

• nivelul stocului de produse finite (inventarul) la sfârşitul perioadei: 𝑆𝑡

Relaţia dintre cele trei variabile este: St  St 1  QSt  Q Dt

Variabilele modelului implică mai multe categorii de costuri:

• costul de întreţinere a stocului de produse finite;
• costul de muncă suplimentară;
• costul de inactivitate;
• c ostul deficitului de produse;
• costul angajării şi demiterii.
 Strategii pure de planificare agregat

A. strategii de urmărire a cererii (producţia trimestrială programată

este egală cu cererea estimată);
• Strategie de supramuncă şi inactivitate
• Strategie de urmărire a cererii bazată pe angajări/demiteri

B. strategia de programare a unei producţii trimestriale constante,

egală cu cererea trimestrială medie.