Organizarea – funcţie a managementului operaţional Numărul de niveluri de structură; Numărul de componente de la fiecare nivel de structură; Produs finit Complexitatea legăturilor constructive; Numărul de repere executate în același timp;
Proces tehnologic Diversitatea materiilor prime.
Tip de producție Particularităţile procesului tehnologic
• În funcţie de volumul producţiei, gradul de continuitate, de specializare şi
volumul de muncă necesar, procesele de obţinere a produselor pot avea:
• caracter convenţional-continuu - z (s) w, de unde rezultă că z = f (w, s).
• convenţional-discontinuu - z (d) w, rezultă că z = f (w, d).
z = momentul de lansare în fabricaţie, w = termenul de obţinere a produsului finit, semifabricat, subansamblu sau reper s = stocurile de producţie neterminată care se află permanent în prelucrare Tipul de producţie
Tipul de producţie este
determinat de un ansamblu de factori interdependenţi. • Ierarhizarea proceselor de producţie, pe baza trăsăturilor celor mai generale, a condus la următoarele trepte de diferenţiere: • producţia individuală, • producţia de serie • producţia de masă.
• Se impune determinarea tipului de producţie la nivel de reper-operaţie sau la nivel de verigă de
producţie. Producția individuală: Producția în serie:
- Fiecare comandă este unică și nu - Produse fabricate în loturi;
poate fi repetată; - Nomenclatură mai mare decât a - Flexibilitatea operațiilor; producției individuale; - Lipsa automatizării; - Flexibilitate; - Personal cu calificare superioară; - Grad de specializare mai scăzut - Producție cu volum scăzut și decât al producției individuale; varietate mare; - Costul muncii ridicat. - Dezavantaj: lucrători specializați.
Producția în masă:
- Nomenclatură redusă, volum
ridicat; - Producție continuă; - Lipsa flexibilității; - Automatizată; - Specializarea locurilor de muncă. Producția de masă Producția de serie Producția Producția în serie Producția în masă individuală Produse semi- standardizate Produse și servicii personalizate Produse și servicii standardizate Flexibilitate Costul muncii scăzut Muncitori calificați Perioade de pauze ale echipamentelor Salariați motivați Automatizarea proceselor Gamă îngustă de sortimente de produse Determinarea tipului de producţie la nivelul unei verigi de producţie
• Criteriul principal folosit de metodele cantitative pentru aprecierea tipului de
producţie: „numărul de obiecte-operaţie” (No) executate la un loc de muncă: No = 1 – tip de producţie de masă;
2 < No < 6 – tip de producţie de serie mare;
6 < No < 10 – tip de producţie de serie mijlocie;
10 < No < 20 – tip de producţie de serie mică;
No > 20 – tip de producţie individuală.
• O astfel de metodologie măsoară exact tipul de producţie în două cazuri:
când la un loc de muncă se execută continuu un singur obiectiv-operaţie; când la un loc de muncă se execută mai multe obiective-operaţii ale căror volume de muncă sunt repartizate uniform pe timpul maxim disponibil.
• Se impune utilizarea unui indicator sintetic, care, incluzând toate cazurile
particulare, să permită o caracterizare unitară a tipului de producţie. Influenţa directă a tipului de producţie asupra managementului operaţional
Influenţa tipului de producţie asupra managementului operaţional se
realizează prin: nomenclatura de fabricaţie şi stabilirea acesteia; determină o descentralizare netă a muncii de management operaţional la nivelul secţiilor, atelierelor şi locurilor de muncă. forma de organizare spaţială a fabricaţiei. dacă producţia este organizată pe comenzi, în loturi sau în flux, utilajele se amplasează pe grupe de maşini de acelaşi tip, pe linii de fabricaţie în flux cu variantele: bandă rulantă, producţie sincron, linii tehnologice etc. Caracteristicile tipurilor de producție
Producția în masă Producția în serie Producția individuală
Nomenclatura Singulară sau foarte Mare Instabilă, variată
producției redusă
Volumul producției Foarte mare cu Variabil Relativ
repetabilitate continuă
Durata ciclului de Durată minimă În funcție de loturile de Relativ mare