Sisteme flexibile de fabricație

Disciplina: Planificarea producției, clasa a XII-a liceu, filiera tehnologică, domeniul Mecanică

P R O F. A L B U - I A C O B C R I S T I N A
C O L E G I U L T E H N I C D E T R A N S P O RT U R I , P I AT R A - N E A M Ț
 Definirea unui sistem flexibil de fabricație

Tendințele actuale și de perspectivă în producția industrială presupun capacitatea

operatorilor economici de a răspunde unor schimbări rapide, în condiții de competitivitate, de a
se adapta cererilor unei piețe dinamice. Producția modernă presupune nu doar automatizare, ci
și flexibilizare, pentru a răspunde eficient și eficace unor cerințe diverse.
Flexibilitatea în fabricaţie este necesară atunci când se vizează creşterea productivităţii,
în cazul unei fabricaţii mici şi mijlocii, dar şi în cazul unei fabricaţii de masă, datorită tendinţei
actuale de scurtare a duratei de viaţă a unui produs la numai 2-4 ani.
Sistemele flexibile de fabricație se referă la un grup de mașini-unelte cu comandă
numerică și de stații de lucru conectate prin sisteme de manipulare și controlate printr-un
calculator.
Un sistem flexibil de fabricaţie este capabil să se adapteze la sarcini de producţie diferite
din mai multe puncte de vedere, nu doar sub raportul formei şi dimensiunilor, cât şi al procesului
tehnologic care trebuie realizat.
 Flexibilitate

Posturi Producție
independente manufacturieră

Sisteme flexibile de
Celule de fabricație
fabricație

Linii specializate de Producție de masă

fabricație

Eficiență
Serie mică Serie medie Serie mare
economică
 Componentele de bază ale unui sistem flexibil de fabricație

• Stații de lucru:

• Stații de prelucrare
• Stații de încărcare/descărcare
• Alte stații de procesare
• Stație de asamblare
• Alte stații și echipamente

• Sistem automat de manipulare și depozitare a materialelor:

• Sistemul de manipulare primară, care stabilește aspectul de bază al unui sistem flexibil de fabricație și
este responsabil pentru mutarea pieselor de lucru între stațiile din sistem
• Sistemul de manipulare secundară, care constă din dispozitive de transfer, schimbarea automată a
paletelor și mecanisme similare amplasate la stațiile de lucru dintr-un sistem flexibil de fabricație

• Sistem de control computerizat

 Stadii de dezvoltare ale sistemelor flexibile de fabricație

Se evidențiază trei stadii ale sistemelor flexibile de fabricaţie, în funcție de complexitate şi arie de cuprindere:

• Unitatea flexibilă de prelucrare, care reprezintă, de regulă, o maşină complexă, echipată cu o magazie
multifuncţională, un manipulator automat care poate funcţiona în regim automat.

• Celula flexibilă de fabricaţie, constituită din două sau mai multe unităţi flexibile de prelucrare dotate cu maşini
controlate direct prin calculator.

• Sistemul flexibil de fabricaţie, care cuprinde mai multe celule de fabricaţie conectate prin sisteme automate de
transport, iar întregul sistem se află sub controlul direct al unui calculator care dirijează şi sistemului de depozitare,
echipamentele de măsurare automată şi testare şi o coordonare totală a subsistemelor economice prin intermediul
calculatorului electronic.
 CELULA FLEXIBILĂ DE FABRICAȚIE
– element de bază, constitutiv într-un Sistem flexibil de fabricație-
Stație de lucru (centru de prelucrare) Mașina-unealtă

Sistem de manipulare (robot)

 Sistem flexibil de fabricație progresiv sau tip linie

Deplasarea pieselor se face de la o stație de lucru la altă stație într-o secvență bine definită, într-o
singură direcție și fără un flux de întoarcere. Echipamentele de manipulare a materialelor utilizate sunt
următoarele:
• Sisteme de transfer în linie;
• Sistem transportor (conveyor);
• Sistem de transport ghidat pe șină.
 Sistem flexibil de fabricație tip buclă
Stațiile de încărcare/descărcare sunt de obicei localizate la un capăt al buclei. Acest aranjament
permite revenirea paleților în poziția de pornire într-un aranjament liniar.
 Sistem flexibil de fabricație tip dispunere dreptunghiulară
Față de dispunerea în buclă, dispunerea dreptunghiulară permite recircularea paletelor înapoi la
prima
stație în secvență după descărcare la stația finală.
 Sistem flexibil de fabricație tip scară
Scările duc la creșterea numărului de moduri posibile trecând de la o mașină la alta și evită nevoia unui sistem
de manipulare a materialelor secundare. Acest lucru reduce distanța medie de deplasare și minimizează congestia în
sistemul de manipulare, reducând astfel timpul de transport între stații.
 Sistem flexibil de fabricație tip câmp deschis
Este utilizat, în general, pentru a prelucra o familie numeroasă de piese, deși numărul diferitelor tipuri de mașini
poate fi limitat, iar piesele sunt, de obicei, direcționate către stații de lucru diferite, în funcție de disponibilitatea stațiilor.
Sistem flexibil de fabricație tip centrat pe robot
 Clasificarea manipulatoarelor şi roboţilor pe generaţii

Clasificarea pe generaţii foloseşte drept criteriu de bază capacitatea maşinii de percepere şi interpretare a
semnalelor din mediul exterior, precum şi de adaptare la mediu în timpul procesului de lucru.

• Manipulatoarele manuale (prima generaţie);

• Manipulatoare automate (generaţia a doua);
• Manipulatoare inteligente (generaţia a treia);
• Roboţii industriali din prima generaţie sunt manipulatoare automate programabile, având cel puţin 3 axe
(dintre care cel puţin 2 axe sunt programabile prin învăţare sau printr-un limbaj simbolic).
• Roboţii industriali din generaţia a doua;
• Roboţii industriali din generaţia a treia sunt dotaţi cu senzori inteligenţi (prelucrare locală a informaţiei) şi
utilizează elemente de inteligenţă artificială;
• Roboţii inteligenţi sunt dotaţi cu programe de inteligenţă artificială avansate, au capacitate de autoinstruire.
 Clasificarea roboţilor industriali în funcţie de scara
evolutivă a treptelor de automatizare
Sursa de Energia Treapta Descriere
informaţii
10 Maşină care se autoperfecţionează: robot cu inteligenţă artificială
Mediul exterior Maşină cu program adaptabil în funcţie de condiţiile externe: robot cu elemente de inteligenţă
9
Electrică artificială, robot industrial generaţia 3
8 Maşină care îşi corectează programul în funcţie de condiţiile de lucru: maşină unealtă cu
comandă adaptativă
Hidraulică Maşină universală programabilă: sistem sau centru de prelucrare cu CNC, robot
7 industrial generaţia 2
Program variabil
(programabilitate)
Pneumatică 6 Maşină monooperaţie programabilă: maşină unealtă cu CN, robot industrial generaţia 1

5 Maşină automată pentru operaţii multiple: strung cu prelucrare automată, automat de

montaj
Program fix 4 Maşină automată monooperaţie: automat de montaj rigid, manipulator automat
Mecanică 3 Sculă mecanizată, maşină comandată
Om manual, manipulator manual (teleoperator)
2 Sculă de mână
Manuală
1 Mână
 Avantajele unui sistem flexibil de fabricație

• Creșterea varietății de produse realizate;

• Creșterea productivității muncii;
• Utilizarea mai bună a forței de muncă;
• Îmbunătățirea calității produselor;
• Îmbunătățirea eficienței;
• Adaptabilitate la operațiile CAD/CAM;
• Reducerea costurilor de producție;
• Reducerea costului per unitate de produs.
 Dezavantajele unui sistem flexibil de fabricație
• Capacitate limitată de adaptare la modificările produsului sau mixului de produse;
• Activitate de pre-planificare substanțială;
• Costuri mari pentru implementare;
• Necesită forță de muncă calificată;
• Sistem complicat;

• Probleme tehnologice de poziționare exactă a componentelor și

sincronizare precisă necesare procesării unei componente.
 Bibliografie

1. Catrina, D, Căruțașu, N., Căruțașu, G.-Sisteme flexibile de producție, Editura MATRIX ROM,
București, 2008
2. Covaciu, F.- Mașini, roboți și echipamente pentru sisteme flexibile de fabricație, Editura
UTPRESS Cluj-Napoca, 2020
3. Duşa, P.- Proiectarea tehnologiilor pe sisteme flexibile, Editura Tehnica-Info, Chişinău, 2001
4. Panc, N.A.-Tehnologii și sisteme flexibile de fabricație, Editura UTPRESS Cluj-Napoca, 2020
5. https://ro.scribd.com/doc/70551671/Sisteme-flexibile