NECESITATEA INTRODUCERII

AUTOMATIZĂRII FLEXIBILE ÎN PROCESELE

TEHNOLOGICE

• Sistemele tradiţionale de organizare a producţiei prezintă unele

dezavantaje, cum ar fi:
– numărul mare al personalului de deservire;
– consum mare de timp pentru reglarea utilajelor;
– timp redus de maşină în raport cu timpul total de funcţionare a utilajelor;
– stocuri mari de semifabricate şi de piese pt. diferite operaţii de prelucrare;
– trasee complicate şi timpi mari de deplasare a semifabricatelor şi pieselor
la diferitele operaţii de prelucrare;
– dificultăţi în asigurarea calităţii impuse pieselor prelucrate şi menţinerea
acesteia în timp.

1
• În prezent, datorită creşterii diversităţii numărului de produse de
acelaşi tip şi a tendinţei continue de micşorare a timpilor de
fabricaţie, se impune cu necesitate utilizarea unor sisteme
tehnologice mai productive, mai economice, capabile să asigure şi
în cazul prelucrării pieselor în loturi relativ mici, productivitate şi
calitate ridicată.

• Pentru eficientizarea proceselor tehnologice este necesar în primul

rând să se micşoreze pe cât posibil timpul de staţionare al maşinii-
unelte.

• Statisticile arată că, pentru sistemele tehnologice clasice de

prelucrare, timpul de bază din timpul de execuţie al piesei
reprezintă:
– în producţia de serie mică -5%
– în producţia de serie mijlocie -8%
– în producţia de serie mare -22%

2
• Utilizarea timpului de lucru într-un sistem tehnologic convenţional de
prelucrare prin aşchiere este prezentat în figura de mai jos:

TIMP PE MAŞINĂ 5% DEPLASĂRI ŞI AŞTEPTĂRI 95%

TIMP ÎN ATELIER

TIMP DE POZIŢIONĂRI, AŞEZĂRI,

PRELUCRARE 20-30%
MĂSURĂRI 70-80%
EFECTIVĂ
TIMP PE MAŞINĂ

• Astfel se explică atenţia care trebuie acordată automatizării operaţiilor

auxiliare cum ar fi:
– depozitările ordonate la intrarea şi ieşirea din sist. tehnologic şi între operaţii;
– manipularea pieselor între operaţii;
– schimbarea sculelor;
– controlul de calitate;
– circulaţia aşchiilor şi lichidelor de aşchiere.
3
4
FABRICAȚIE CLASICĂ VERSUS FABRICAȚIE FLEXIBILĂ

5
• În construcţia de maşini este recomandabil ca automatizarea
proceselor tehnologice să se facă prin introducerea de module,
unităţi sau ateliere cu destinaţie variată şi flexibil automatizate.
• La baza realizării unor astfel de sisteme automatizate stau:
– maşinile-unelte CNC;
– roboţii industriali;
– sistemele automatizate de transport;
– depozitele automatizate;
– sistemele de control automat;
– sistemele integrate de conducere cu calculatorul.

• Apariţia automatizării flexibile reprezintă un mod superior de

organizare a producţiei, în general, pentru serii mici şi medii de
fabricaţie.
• Utilizarea automatizării flexibile sub forma concretă de sisteme
flexibile de fabricaţie (SFF) prezintă în raport cu modul clasic al
proceselor tehnologice bazate pe utilaje universale, următoarele
avantaje mai importante:
– creşterea productivităţii muncii de 8-10 ori;
– scăderea de 4-5 ori a numărului de operatori pt. deservire şi supraveghere;
– micşorarea suprafeţelor de producţie de 8 ori
– scurtarea ciclului de lucru de până la 10 ori;
– coeficientul de utilizare în schimburi a maşinilor poate atinge valoarea de 2,2-2,6.
6
 EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE
AUTOMATIZARE FLEXIBILĂ

• Introducerea noţiunii de flexibilitate a avut loc în jurul

anului 1960 în producţia de serie mică şi unicate.

• La început au avut diverse denumiri:

– unităţi de automatizare;
– unităţi complexe robotizate;
– sisteme complexe de maşini automatizate;
– sisteme tehnologice flexibile;

7
Evoluţia sistemelor de automatizare în
proiectare şi fabricaţie

8
 Tipologia sistemelor de fabricaţie flexibile

• Maşinile-unelte cu comandă numerică (centrele de

prelucrare)

• Modulul flexibil de prelucrare (celula flexibilă de

prelucrare)

• Linia flexibilă de producţie

• Atelierul flexibil automatizat

• Uzina flexibilă integrată (Sistemul de producţie integrat

prin intermediul calculatorului CIM – Computer
Integrated Manufacturing)
9
 Maşinile-unelte cu comandă numerică
-centrele de prelucrare-
• Centrele de prelucrare reprezintă maşina-unealtă cea mai evoluată,
complexă şi modernă.

• Din punct de vedere funcţional se caracterizează prin următoarele

particularităţi constructive principale:
- au posibilităţi tehnologice multiple de prelucrare prin aşchiere
(strunjire, frezare, găurire, filetare, alezare, rectificare etc.);
- sunt maşini-unelte care funcţionează cu comandă numerică;
- sunt dotate cu magazine proprii de scule, de diferite tipuri şi
capacităţi;
- dispun de un sistem cu funcţionare automată pentru transferul
sculelor între magazinul de scule şi arborele principal al maşinii.

• Centrele de prelucrare asigură flexibilitate largă şi condiţii de

automatizare pentru fabricaţia în loturi mici şi în consecinţă ele
reprezintă începutul fabricaţiei flexibile automatizate.

10
• Centrele de prelucrare asigură flexibilitate largă şi condiţii de automatizare
pentru fabricaţia în loturi mici şi în consecinţă ele reprezintă începutul
fabricaţiei flexibile automatizate.

Centru de prelucrare prin frezare – 5 axe

11
• Centrele de prelucrare derivă din maşini-unelte universale de alezat şi frezat,
maşini de frezat, maşini de găurit, strunguri etc. care sunt comandate numeric şi la
care se mai adaugă elementele caracteristice centrului de prelucrare, magazinul
de scule şi mecanismul de schimbare a sculei.

Centru de prelucrare multifunctional (multitasking) 12

 Variante de centre de prelucrare cu structură
de bază comună
CENTRU DE
PRELUCRARE
VERTICAL ÎN 5 AXE,
CU MASA ROTATIVA

CENTRU DE
PRELUCRARE
VERTICAL
ÎN 3 AXE

CENTRU DE PRELUCRARE
VERTICAL ÎN 5 AXE, CU MASA
ROTATIVA, SISTEM PALETABIL ŞI
MANIPULATOR
13
 Modulul flexibil de prelucrare MFP
(Celula flexibilă de prelucrare)

• Modulul flexibil de prelucrare (MFP) – este definit ca un sistem

flexibil de fabricaţie alcătuit din utilaje tehnologice separate şi dotat cu
sistem automat de conducere după program, ca şi cu mijloace de
automatizare a procesului tehnologic, toate funcţionând autonom,
asigurând cicluri repetitive şi având posibilitatea de a se integra într-
un sistem flexibil automatizat de nivel superior.
• În literatura de specialitate din domeniu, ca noţiuni echivalente MFP
se mai întâlnesc:
- modul cu tehnologie flexibilă;
- modul de automatizare tehnologică;
- celulă flexibilă de prelucrare (fabricaţie, producţie).
· MFP are în structura de bază, de obicei, un singur centru de
prelucrare şi sunt eficiente la producţia de unicate şi serie mică. 14
 Tipuri de module flexibile şi structura lor

• Modulele flexibile pot fi:

- de fabricaţie sau prelucrare, destinate pentru:
- prelucrarea mecanică prin aşchiere;
- matriţare-ştanţare;
- asamblare-montaj etc.;
- de transport-depozitare;
- de control şi măsurare.

• Structura unui modul flexibil de prelucrare prin aşchiere are

următoarele componente de bază:
1 - maşina-unealtă cu CNC (centrul de prelucrare);
2 - calculator (echipamentul de comandă numerică ECN);
3 - depozitele de semifabricate şi scule;
4 - robotul industrial de deservire;
5 – depozit de piese finite și sistemul de măsurare
15
Exemplu de modul flexibil de prelucrare
pentru piese de revoluţie

SISTEM DE TRANSPORT

3 1

16
Exemplu de modul flexibil de prelucrare
pentru piese prismatice

17
• În prezent cele mai frecvente sunt MFP care funcţionează în aşa-numitul
regim de 3/2, adică lucrează trei schimburi, din care două supravegheate
de operator.

• În perspectivă se preconizează utilizarea regimului de 3/1, sistem

realizat de firma FANUC Japonia.

• Un caz particular de modul flexibil de prelucrare este unitatea

tehnologică robotizată (UTR) sau unitatea robotizată (UR), atunci
când acestea se pot integra în sistemele de nivel superior.

• Aceste unităţi sunt compuse din una sau mai multe maşini-unelte, care
funcţionează având ciclu de prelucrare unic şi la care operaţiile auxiliare
de transfer şi fixare pe maşina–unealtă a semifabricatelor se realizează
cu ajutorul sistemelor de transfer (conveiere) şi cu ajutorul roboţilor
industriali.

• În prezent UR se utilizează într-o măsură mai însemnată pentru

automatizarea proceselor de prelucrare prin aşchiere, proceselor de
ştanţare-matriţare, prelucrarea maselor plastice, sudură, vopsire etc.

18
 Exemplu de unitate robotizată

3
9 1
4
8 7
2
3
7 6
1
1
8 5 9 2

5
9
6

1,2 - roboţi industriali;

3 - centru de prelucrare cu comanda numerica EMCO PC Mill 55 CNC;
4 - sistem de control cu vedere artificiala OptiMaster;
5 - sistem de transfer (tip conveior);
6 - magazie piese finite;
7 - magazie piese brute;
8 – depozit tampon (buffer piese); 19
9 - centre de comandă și control (pentru: m-u CN, robot, sistem de transfer, sistem de măsurare) ;
20
 CELULA FLEXIBILĂ DE PRELUCRARE

• Dacă diversitatea tipologică a sarcinii de producţie impune utilizarea a două centre

de prelucrare, de obicei unul pentru strunjire şi altul pentru frezare, găurire, alezare
etc. deservite de acelaşi robot, atunci MFP devine o celulă flexibilă de prelucrare
(CFP).
Strung CNC

Robot
industrial Centru de prelucrare
orizontal - CPH

Depozite
tampon
21
 Linia flexibilă de producţie
(Linia automatizată sau de transfer)
• Liniile flexibile de producţie (LFP) - au cea mai mare răspândire
la ora actuală şi reprezintă sisteme de producţie compuse din
câteva module flexibile de prelucrare, deservite de un sistem comun
de transfer şi conduse de un calculator central.

• În literatură se mai întâlnesc sub denumirea de – sisteme de maşini

automatizate complex.

• Gradul de flexibilitate al acestor linii este foarte diferit, iar aprox.

85% dintre acestea au de la 2 până la 15 centre de prelucrare şi
numărul de piese diferite prelucrate oscilează între 6 şi 11.

22
• Variantele iniţiale de linii flexibile de fabricaţie erau structurate pe
tipologia liniilor automate în producţia de serie mare, utilizând
sistemul secvenţial de prelucrare, numite linii flexibile de transfer.
•Astfel, linia flexibilă de transfer este alcătuită dintr-un grup de
maşini-unelte CN sau speciale şi/sau diverse unităţi automate de
lucru, dispuse, de regulă, într-o configuraţie de tip serie şi
interconectate prin intermediul unui sistem automatizat de transport
al semifabricatelor, subordonat principiului de lucru al unei linii
automate rigide.
•Pe o linie flexibilă de transfer se pot prelucra simultan sau
secvenţial diferite tipuri de piese, reglarea liniei realizându-se
automat în momentul trecerii de la un tip de piesă la altul.
•Aceste linii sunt eficiente la prelucrarea pieselor în producţie de
serie mare.

23
Linie flexibilă de transfer

24
25
 Linie flexibilă de transfer
STAŢIE DE ÎNCĂRCARE,
DESCĂRCARE,
MANIPULARE, CONTROL
ETC.

PALETE

STATIE DE SISTEM DE
SPĂLARE TRANSFER
PALETIZAT

CENTRE DE
PRELUCRARE
26
 LINIE FLEXIBILĂ DE PRODUCŢIE

1,2 – centre de prelucrare

3,4,5,6,7,8 - sisteme de depozitare automată
9 - echipamente de ambalare
10,11,12,13 - dispozitive, scule, accesorii,
14 - depozite tampon
15 – sistem automat de transport - robotransportor
27
16 - echipamente de comandă, control şi automatizare
28
Linie flexibilă pentru fabricaţia chiulaselor

29
30
 Atelierul flexibil automatizat

• Este format prin reunirea mai multor linii flexibile, fiind destinat
pentru executarea unor produse din aceeaşi grupă (familie).

• Atelierele flexibile concepute pe structura liniilor automate (denumite

şi rigide) la care maşinile-unelte automate (specializate pe tipuri de
operaţii şi piese) sunt înlocuite cu maşini-unelte cu comandă
numerică, devin rentabile chiar şi în cazul producţiei de serie mare.

• Intrarea pieselor în sistemul tehnologic se face în mod aleatoriu,

calculatorul central distribuind programele de comandă numerică
maşinilor unelte, dând comenzile şi ordinea de prelucrare a pieselor,
controlând corecţiile dimensionale ale sculelor etc.

31
Atelier flexibil automatizat – format din două linii flexibile, sistem
de transfer cu cale de ghidare şi robotransportor (robocar).

STATIE DE CALE DE
INCĂRCARE CENTRE DE
GHIDARE PRELUCRARE
DESCĂRCARE ROBOCAR

ROBOCAR

SPAŢIU SPAŢIU CONTROL SALA CALCULATOARE

PREREGLARE DIMENSIONAL ŞI DE COMANDĂ ŞI CONTROL
SCULE CALITATE TEHNOLOGIC

32
Atelier flexibil automatizat cu sistem de transfer cu cale de ghidare
şi vehicule ghidate automat (robotransportoare)

33