STRUCTURA SISTEMELOR DE

FABRICATIE
 La fel ca si procesul de fabricatie, sistemul de fabricatie (fig. 1.6) poate fi:

 Clasic, cand operatorul uman are o prezenta activa atat in activitatile legate
de manipularea obiectului de lucru cat si in cele legate de operatii de
prelucrare;

 Mecanizat, cand prezenta operatorului este necesara doar in activitatile de

comanda, toate celelalte miscari fiind realizate, potrivit comenzii, de catre
instalatiile mecanizate;

 Automatizat, cand operatorul are doar rolul de supraveghere a procesului,

atat conducerea cat si desfasurarea operatiilor realizandu-se fara interventia
sa.

„Un sistem flexibil de fabricatie este un complex de masini CNC, sisteme automate de
alimentare cu materiale si scule si sisteme automate de masurare si testare, toate
controlate de calculator, care, cu un minim de intervantie umana si un timp de reactie
foarte scurt, poate prelucra orice reper apartinand unei anumite familii de repere, pe baza
unui program prestabilit”.
Sistemul flexibil de fabricatie (SFF) reprezinta deci un ansamblu integrat de masini
unelte (cu comanda numerica, cu ciclu automat etc.) deservite de catre un sistem automat
de transport, manipulare si depozitare a semifabricatelor, pieselor finite, sculelor si
instrumentelor, prevazut cu echipamente automatizate de masurare si testare, capabil sa
realizeze, sub comanda calculatorului electronic, prelucrarea simultana sau succesiva a
unor piese diferite, apartinand unei familii de produse, in conditii de interventie minima a
operatorului uman si cu timpi de reglare redusi. Aceasta este deja o diferenta esentiala in
raport cu masinile speciale sau liniile de transfer care nu pot executa decat produse
identice in limite fixate in prealabil odata cu proiectarea liniei. Pentru fiecare reper de
prelucrat exista disponibile programe/piesa testate si memorate intr-o unite centrala care
gestioneaza o baza de date comuna.

Structural, un sistem flexibil contine fie mai multe masini unelte diferite (care se
completeaza reciproc), fie de acelasi tip (care se pot substitui reciproc), ceea ce permite
executia automata a tuturor operatiilor de prelucrare asupra pieselor dintr-o clasa
reprezentativa, fara intreruperi determinate de alimentari si reechipari la masini. Sistemul
flexibil poate imbraca forme si destinatii foarte diferite, de la productia in cadente ridicate
pana la cea de realizare a prototipurilor. Problema fabricatiei ca atare este foarte vasta si
nu asigura o solutie unica. Sistemul flexibil de fabricatie a fost constituit prin:

 Aplicarea comenzii numerice la masini-unelte;

 Dezvoltarea unor tehnologii auxiliare variate necesare automatizarii;

o Sistemul de transfer automat al sculelor;

o Transportul automat al pieselor si sculelor in sistem;

o Paletizarea;

o Depozite automate de piese, etc.

 Introducerea calculatorului electronic pentru comanda sistemului.

SFF se diferentiaza radical de sistemele de fabricatie traditionale prin

urmatoarelecaracteristici definitorii:

 Flexibilitate ridicata, caracterizata prin capacitatea sistemului de (re)adaptare

rapida si optimala (cu eforturi minime) la modificarile dimensiunilor
geometrice ale piesei sau la schimbarea acesteia ca una similara sau din cadrul
aceleasi familii de produse si de functionare pe perioade mari de timp in
conditii de eficienta economica si modificari structurale minime;

 Grad de automatizare ridicat al masinilor si sistemelor de manipulare/transport;

  Capacitatea de a accepta semifabricate intr-o ordine aleatoare;

 Capacitatea de prelucrare simultana sau succesiva a unor piese diferite, utilizand

scule si dispozitive de prindere/fixare necesare la o anumita masina, la timpul
potrivit si in secventa dorita;

 Numarul de pozitionari ale pieselor este mult mai mic decat in varianta clasica.
Acest lucru se datoreaza faptului ca in componenta SFF intra, in general,
masini unelte cu comanda numerica, centre de prelucrare la care numarul
tipurilor de suprafete de prelucrat este sensibil mai mare. Tendinta este de a
folosi masini unelte universale in pofida masinilor unelte specializate;

 Amplasamentul masinilor unelte este determinat de tipul instalatiilor adoptate

pentru operatii manuale. Astfel, subsistemele de manipulare/transport pot fi
compuse din roboti industriali de diverse tipuri, manipulatoare, vehicule
ghidate automat, robocare etc.;

 Realizeaza incarcarea intensiva a masinilor ceea ce conduce la o reducere a

numarului de masini unelte comparativ cu sistemele clasice;

 Posibilitatea de integrare in etape;

 Transmiterea de informatii se face pe cale informatica, prin intermediul

calculatorului, si nu pe cale verbala, scrisa, desenata ca si in sistemele clasice;

 Autonomie functionala pentru trei schimburi, fara interventia operatorului uman

pentru functii direct productive;

Structura sistemelor flexibile de fabricatie

1). Sisteme flexibile de prelucrare a metalelor

In prezent, majoritatea sistemelor flexibile de fabricatie existente pe plan mondial

sunt sisteme de prelucrare a metalelor. Din acest motiv, deseori in engleza prescurtarea
folosita pentru sistemele flexibile de fabricatie (Flexibile Manufacturing System) se
confunda cu denumirea data acestor sisteme (Flexibile Machining System). Motiv pentru
care principala aplicatie a sistemelor flexibile de fabricatie o constituie prelucrarea
metalelor este determinat de faptul ca aceste procese de prelucrare sunt apte a fi
automatizate considerand nivelul de dezvoltare al tehnologiei masinilor-unelte atat din
punctul de vedere al timpului de prelucrare al semifabricatelor, al marimii si formei
acestora cat si al reglajelor masinilor-unelte si al lotului de prelucrare.

Sistemul flexibil de prelucrare a metalelor este o grupare de masini unelte, cele

mai multe cu comanda numerica, dotate cu mijloace de transport si alimentare cu
semifabricate si scule, cu mijloace de evacuare a pieselor prelucrate, condusa de un
calculator electronic, sistemul fiind capabil sa se adapteze cu usurinta modificarilor sau
schimbarii piesei prelucrate .

Sistemele flexibile de prelucrare a metalelor se pot clasifica :

dupa tipul prelucrarii, pentru:

 turnare

 deformare plastica

 sudare si lipire

 prelucrare prin aschiere, clasificare la randul lor dupa forma pieselor

prelucrate in urmatoarele trei grupe: pentru piese prismatice, piese de rotatie
si piese complexe,

 pentru tratament termic

 sisteme combinate (prelucrate prin aschiere-prelucrare prin deformare plastica

etc.).

- dupa complexitatea prelucrarii piesei:

 sisteme operationale, cele care realizeaza operatiile procesului tehnologic de

confectionare a piesei sau subansamblului;

 sisteme pentru productia de piese, cele care realizeaza prelucrarea pieselor

conform cu procesul tehnologic;

 sisteme pentru productia de subansambluri, cele care realizeaza complet

piesele ce intra in componenta subansamblului.

- dupa diversitatea pieselor prelucrate:

 sisteme pentru corpuri prismatice,

 sisteme pentru corpuri de rotatie,

 sisteme pentru piese plane,

  sisteme pentru piese danturate,

 sisteme universale.

- dupa nivelul de automatizare:

 primul nivel de automatizare, la care nu se face reglarea automatizata la

confectionarea piesei in exploatare,

 al doilea nivel de automatizare, la care se face reglarea automatizata la

confectionarea piesei in exploatare,

 al treilea nivel de automatizare, la care de face reglarea automatizata la trecerea

la prelucrarea unui nou tip de piesa.

Productia de piese prelucrate prin aschiere automatizata flexibila se foloseste, in

primul rand, in industria constructoare de masini.

2). Sistemul automatizat de alimentare cu scule al sistemelor flexibile

Principalele tipuri de magazine de scule sunt:

 plane (de tip disc sau cu transportator cu lant),

 spatiale (cilindrice, cu scule dispuse multietajat sau pe elice),

Magazinele de scule pot fi amplasate pe montanul masinii-unelte (deasupra sau

lateral), sau pe un suport propriu care poate fi fix sau deplasabil. Se pot inmagazina
scule obisnuite sau cu capete multiax.

Magazinul de scule de tip disc poate avea sculele dispuse radial, axial (pe unul sau
mai multe cercuri concentrice), sau inclinat fata de axa magazinului de scule.

3). Sistemul automatizat de transport, manipulare si depozitare al semifabricatelor si

pieselor in cadrul sistemelor flexibile de fabricatie

Prelucrarea pieselor necesita de cele mai multe ori deplasarea acestora de la un post de
lucru la altul, sau de la o masina la alta in vederea realizarii succesiunii operatiilor impuse
de procesul de prelucrare. Diversitatea constructiva a pieselor, a proceselor tehnologice, a
seriilor de fabricatie si a structurii masinilor unelte folosite au impus folosirea unei game
diversificate de mecanisme de transport si manipulare. Din punct de vedere al modului de
functionare, acestea se pot clasifica astfel [6]:
 - sisteme de transport in flux continuu, folosite pentru piesele care necesita o
deplasare si pozitionare a semifabricatelor si pieselor in mod succesiv, in fiecare post
de lucru, intr-o ordine prestabilita. Astfel de sisteme se aplica la masinile unelte cu
mai multe posturi, la liniile transfer, sau liniile tehnologice de fabricatie. Sistemele de
transport in flux continuu pot fi la randul lor:

a) sincrone, cand deplasarea pieselor de la un post de lucru la altul se face

simultan, cu acelasi ritm pentru intregul sistem,

b) asincrone, atunci cand se creeaza niste acumulari inaintea posturilor de lucru.

- sisteme de transport flexibile, capabile sa realizeze o schimbare a ordinii de

deplasare de la un post de lucru la altul, precum si a timpului de stationare in fiecare
post. Astfel de sisteme sunt caracteristice sistemelor flexibile de fabricatie, pentru
transportul si manipularea unor familii diversificate de piese.

Caracteristicile de baza sunt programarea si capacitatea de adaptare flexibila de la un tip

de piesa la altul. Ordinea de alimentare a masinilor poate ramane neschimbata pentru o
anumita familie de piese, sau se poate schimba dupa caz, ordinea prelucrarii putand fi
stabilita cu ajutorul calculatorului.

Sistemul automatizat de transport, manipulare si depozitare se poate defini un sistem de

mijloace tehnologice, pentru incarcare, strangere, depozitare interoperationala, descarcare
si deplasare a obiectelor prelucrate si a echipamentelor lor tehnologice [6].

In functie de destinatia tehnologica a sistemelor in care sunt integrate, tipul si

marimea pieselor de prelucrat, frecventa schimbarilor in timp, se impune adoptarea in
mod diferentiat a unui tip sau altul de mecanism de transport si manipulare.

Ca elemente de transport se pot folosi: robocarele, robotii pe portal, robotii la sol

asociati de regula cu mecanismele de alimentare cu schimbare de palet.

Sisteme de depozitare a semifabricatelor si pieselor

Principalele cerinte impuse depozitelor de semifabricate din cadrul sistemelor

flexibile sunt :

 termene scurte de depozitare,

 posibilitatea expedierii semifabricatelor in loturi mici, la intervale scurte sau

chiar in timp continuu,

 ritmicitatea fluxului de semifabricate,

  dependenta fluxului nu numai de activitatea de transport dar si de
caracteristicile procesului de productie.

Solutiile tehnice de automatizare si mecanizare a incarcarii/descarcarii sunt foarte

diverse, existand astfel sisteme flexibile de fabricatie:

 cu depozit etajat si robot de incarcare,

 cu depozit etajat si incarcator suspendat,

 cu depozit gravitational si stivuitor,

 cu conveior cu adresare a sarcinii,

 cu elevator automat.

4). Sistemul automatizat de masurare si control al sistemelor flexibile de fabricatie

Sistemul automatizat de masurare si control al pieselor prelucrate, al sculelor si ai

unor parametri ai procesului de prelucrare se poate realiza inainte, in timpul sau dupa
desfasurarea prelucrarii.

In functie de momentul desfasurarii sale, controlul are obiective diverse. De

exemplu, controlul desfasurat inaintea procesului de productie este orientat, inainte de
toate, spre evitarea intreruperilor procesului de productie.

Controlul ce se desfasoara in timpul procesului de prelucrare urmareste, in plus,

prevenirea defectelor care pot aparea sau a stationarilor in timpul procesului de prelucrare
si este destinat in primul rand asigurarii calitatii pieselor.

In concluzie, o atentie deosebita trebuie acordata controlului ce se desfasoara in

timpul procesului de prelucrare nu numai datorita legaturii sale stranse cu procesul
controlat, dar si pentru ca el ofera posibilitatea interventiei in timp real in procesul de
prelucrare.

5). Sistemul automatizat de conducere centralizata al sistemului flexibil de fabricatie

Sistemul automatizat de conducere centralizata flexibil de fabricatie atat

functionarea utilajelor tehnologice (realizarea programelor de comanda, stocarea in
memoria calculatorului electronic a bibliotecii de programe, transmiterea programelor la
diverse masini-unelte) cat si realizarea unor sarcini de productie ca planificarea si
programarea productiei, stabilirea dispecerizarii activitatii diverselor locuri de munca [6].
 Pentru satisfacerea conditiilor necesare unei bune functionari a tuturor
componentelor acestor sisteme si deservirea lor, este necesara o ierarhizare a structurii
comenzii. Pe nivel ierarhic inferior sunt dispuse echipamentele de comanda pentru
masinile unelte cu comanda numerica, sistemul de transport manipulare si stocare a
semifabricatelor si a sculelor, sistemul de control si de introducere a datelor. Pe treapta
ierarhica de cel mai inalt nivel se afla calculatorul central care in principal are doua
sarcini: coordonarea activitatii tuturor componentelor celulei sau sistemului flexibil de
fabricatie si dialogul cu operatorul.