CURS 8

STRUCTURA SFF
 STRUCTURA SFF

Subsist.de Subsist.
prelucrare logistic

Subsist. Informaţional

Fig.1
9/29/20 TSFF 2
 SUBSISTEMUL DE PRELUCRARE

9/29/20 TSFF 3
 Subsist.de prelucrare

Subsistemul reuneste

Centre de Celule
mucn prelucrare flexibile
Fig.2
9/29/20 TSFF 4
 MUCN

Fig.3
9/29/20 TSFF 5
 Maşinile unelte utilizate în SFP sunt sintetizate în figura de mai jos

9/29/20 Fig.4. Maşinile unelte utilizate în SFP 6

 Structura unui SFF este determinată în principal de:
- Varietatea tipodimensională a pieselor
prelucrate;
- Tehnologia de prelucrare;
- Tipul şi numărul operaţiilor;
- Nivelul de flexibilitate cerut;
- Costul prelucrării;
- Valoarea investiţiei, etc.

9/29/20 TSFF 7
 CENTRUL DE PRELUCRARE:
Prin centru de prelucrare se înţelege o m-u care are
următoarele caracteristici generale:
- Are posibilitatea tehnologică de a efectua mai
multe operaţii ();
- Are axe cinematice controlate numeric;
- Are o magazie proprie de scule;
- Schimbarea sculelor se face automat

9/29/20 TSFF 8
 Particularităţii:
-lanţurile cinematice principale sunt robuste, cu protecţie
împotriva supraîncălzirii şi se pot obţine turaţii într-o
gamă largă (10-24000 rot/min);
-lanţurile cinematice secundare se realizează prin
antrenarea directă a unui şurub cu bile, de către un
servomotor de c.c., cu posibilitatea de reglare continuă
a vitezei de avans;

9/29/20 TSFF 9
 -controlul poziţiei organelor mobile se realizează cu
ajutorul unor traductori;
-pasul minim reglabil de 1µm, iarprecizia de poziţionare
ajunge la 3-4 µm;
-permit concentrarea unui nr mare de operaţii de
prelucrare
- Pot prelucra în 2.5, 3, 4, 5, 6 axe;

9/29/20 TSFF 10
 -

Fig.5

9/29/20 TSFF 11
 Criterii de clasificare:
Dupa tipul operatiilor realizate
Dupa pozitia arborelui principal
Dupa forma si tipul magazinului de scule
Dupa gradul de mobilitate al suportului magazinului
de scule
Dupa pozitia relativa a planului de lucru fata de cel
de schimb al sculei
Dupa pozitia relativa a axului arborelui principal si
cel al magazinului de scule
Dupa tipul mecanismului de transfer
Dupa numarul locurilor de asteptare

9/29/20 TSFF 12
 Centre de prelucrat paletizate
Acele centre de prel. care au în locul mesei un sistem de
bazare şi fixare a unor palete de diverse forme
geometrice şi dimensiuni. Condiţia de bază este ca
paletele să fie interschimbabile.

Paletele sunt de diferite dimeniuni şi forme, ele sunt

aşezate/evacuate de pe centru spre elementele de
manipulare şi transport printr-un sistem de transfer
automat al paletelor.

9/29/20 TSFF 13
 Fig.6

9/29/20 TSFF 14
 Atributele flexibilităţii fabricaţiei pentru centrele de
prelucrare sunt:
•posibilitatea de a procesa piese prin CN;
•precizia prelucrării pieselor;
•uşurinţa schimbării sculelor;
•uşurinţa interconectării maşinii cu componentele
sistemului;
•performanţa calculatorului din dotarea maşinii
CNC.

9/29/20 TSFF 15
 Controlul informatic al centrelor de prelucrare
A. Controlul numeric direct
DNC este un sistem prin care un număr mare de m-u sau
centre de prel sunt legate printr-o conexiune directă şi
în timp real la un singur calculator. Din memoria
calculatorului sunt preluate direct programele pentru
fiecare m-u. Linia informatică asigură un flux
bidirecţional al informaţiilor.

9/29/20 TSFF 16
 B. Controlul numeric prin calculator
CNC reprezintă metoda de comandă a unui sistem de
producţie asemănătoare cu DNC, dar cu umătoarele
diferenţe:
a)DNC-trimite/primeşte informaţii de la un nr mare de m-u
CNC-controlează un nr mic de m-u;
b) În cazul DNC calculatorul se află la o distanţă mare de
m-u iar la CNC se găseşte în apropierea m-u;
c) DNC gestionează informaţii ce nu se referă doar la
procesul de prelucrare al pieselor, în timp ce CNC se
referă doar la procesul de prelucrare.
9/29/20 TSFF 17
 B. Controlul adaptativ
Este un sistem de control care are capacitatea de a
măsura anumiţi parametrii de ieşire care
caracterizează prelucrarea şi de a utiliza aceste valori
colectate pentru a controla anumiţi parametrii ai
prelucrării (t,s,v,).

Fig. 7. Configurarea clasică a unu sistem de control adaptativ

9/29/20 TSFF 18
 Fig.7

Controlul adaptativ se utilizează când:

- Sculele utilizate au o geometrie variabilă, sau
geometrii ce pot suferi modificări în timpul prelucrării;
- Semifabricatele au proprietăţi de prelucrabilitate
variabilă;
- Semifabricatele au rigiditate variabilă;
9/29/20 TSFF 19
 Avantajele controlului adaptativ:
-îmbunătăţeşte productivitatea;
-măreşte durata de viaţă a sculelor;
-protejează semifabricatul împotriva unor deteriorări
accidentale;
-micşorează nr de intervenţii al op uman în proces;
-nu necesită cunoştinţe deosebite de programare;

9/29/20 TSFF 20
 Avantajele Centrelor de Prelucrare:
-permit concentrarea operaţiilor de prelcurare;
-dotarea cu sisteme de control şi diagnosticare a stării de
funcţionare în timpul exploatări ;
-utilizarea servomotoarelor de c.c., montate direct pe axul
şurubului conducător cu bile;
-util de traductoare şi frîne înglobate;
-lăgăruire specială;

9/29/20 TSFF 21
 PROGRAMAREA COMENZII
NUMERICE

9/29/20 TSFF 22
  Programare manuală;

 Programare conversaţională;

 Programare CAD-CAM;

9/29/20 TSFF 23
 Se utilizeaza pentru procese tehnologice simple(operaţii
de găurire, alezare, frezare de contururi liniare, strunjiri
simple) şi în cazul unor programe relativ Scurte – sub
120-150 instructiuni.
Informatiile pentru programare sunt:
Geometrice: coordonate si traiectorii;
Tehnologice:
• Viteze de prelucrare;
• Adancimi de patrundere;
• Viteze de avans;
• Informatii ajutatoare privind răcirea, sensul de
rotaţie, numerele sculelor si ordinea în care sunt
utilizate.
9/29/20 TSFF 24
 Etapele de elaborare a programului

9/29/20 TSFF 25
 Etapele de elaborare a programului

9/29/20 TSFF 26
9/29/20 TSFF 27
 Elemente importante utilizate în elaborarea
programului CN

9/29/20 TSFF 28
9/29/20 TSFF 29
9/29/20 TSFF 30
 Modalităţi de programare:

- În sistem absolut;

- În sistem incremental;

9/29/20 TSFF 31