B. P. D.

P Curs 10 May 13, 2014

Operatii de ambutisare

Operaiile de ambutisare consta in modificarea dormei unui semifabricat die de la forma

plana la forma cava sau marirea adancimii unui semifabricat cav; Ambele metode de obtinere a
pieselor cave pot fii realizate cu sau fara modificare grosimii peretilor laterali.

In cazul I semifabricatul de pornire este un disc de diametrul D 0 si grosime s0. Prin

ambutisare se obtine o piesa cava de diametrul D 1 inaltimea h1 si grosimea peretelui lateral s1.
In cazul II semifabricatul de pornire este o piesa cava de diametrul D 0, inaltime h0, si
inaltimea peretelui lateral s0. Prin ambutisare se obtine tot o piesa cava de diametrul D1,
inaltime h1, si grosimea peretelui lateral s1. Ambele metode de obtinere a pieselor cave pot fii
realizate in 2 moduri:
a) s1 < so - ambutisare cu subtierea peretilor laterali
b) s1 = s0 – ambutisare fara subtierea peretilor laterali

Scula utilizata pentru realizarea operatiei de ambutisare poarta denumirea de matrita.

Orice matrita de ambutisare este formata in principal de 2 elemente ative si anume placa de
ambutisare si poansonul de ambutisare.

1 – placa de ambutisare

2 – piesa ambutisata

3 – inel de retinere
contraforamrii cutelor, care este
actionat de forta Q

4 – poansonul de ambutisare,
care executa o miscare rectilinie
alternativa de parametrul n, in curse
duble pe minut si este actionat de forta
Fa, forta de ambutisare.
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Pentru a intelege fenomentul formarii pieselor prin ambutisare se va considera cazul
cand formarea piesei cave are loc printr-o indoire simpla.

Piesa cava are dimensiunile D1 diametrul,

inaltimea h1 + dh, si inaltimile latera s1.
Daca aceasta piesa ar fii formata ptrintr-o
indire simpla a petalelor; prin indoirea
acestora s-ar obtine piesa cava. Aceasta
ar insemna ca, materialul din zonele A
(sub form ade pana) sa fie inlaturat prin
decupare; ori in timpul ambutisarii acest
material nu se inlatura ceea ce inseamna
ca el se redistribuie in peretii laterali ai
piesei; ceea ce face ca inaltimea piesei sa
fie h1 + dh.

Din aceasta figura rezulta ca materialul

din fundul vasului nu participa la operatia
de ambutisare. Zona notta cu x si egala
cu .... se noteaza cu flansa
semifabricatului de pornire. Acest
material participa la formarea piesei prin
ambutisare. Partea superioara a piesei ambutisate rezulta cu denivelari datorita redistributiei
materialului din zonele A si datorita amizotropiei materialului tablei. Pentru ca piesa cava sa
indeplineasca conditiile de calitate, este necesar ca aceasta zona (cu rosu) sa fie inlaturata
printr-o peratie de tundere. Ceea ce se realizeaza cu ajutorul unei stante de tundere.

Datorita redistributiei materialului din zonele A, in flansa semifabricatului iau nastere

tensiuni radiale si tangentiale. Datorita tensinilor tangentiale din aceasta zona, la materialele din
tabla subtire si cu plasticitate redusa exista pericolul formarii unor cute. Pentru a evita acest
fenomen matritele sunt prevazute cu inel de retinere contraforamrii cutelor (pozitia 3).

Forta Q asigura o presiunea q care este mai mica sau cel mult egala cu limita de curgere a
materialului si astfel se evita formarea cutelor care duce la rebutarea pieselor. Daca presiuna q
este mai mare decat limita de curgere a materialului atunci, materialul nu poate sa se
redistribuie, ceea ce duce la aparitia de fisuri si rupturi in zona cutelor ducand in final la
rebutarea pieselor.

Jocul dintre poanson si placa de ambutisat

Fig 1 (referire la joc)

Conform figurii 1 intre poanson si placa de ambutisare se lasa un joc j a, in scoup micsorarii
frearii ce are loc intre semifabricat si elementele active ale matritei. Deasemenea marimea
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
jocului influenteaza tensiunile care se produc in semifabricat. Deasemenea marimea jocului are
infuenta si asupra uzurii elementelor active ale matritei de ambutisat.

Daca ambutisarea are loc fara subtierea peretilor laterali, marimea jocului este:

a) ja = smax +n*s

smax – grosimea maxima a tablei

n – coeficeint ce tine seama de calitatea si grosimea tablei

s – grosimea nominala a tablei

b) in cazul ambutisarii cu subtierea peretilor laterali jocul este:

jas = (0.65 ... 0.85) * s [mm]

s – grosimea nominala a tablei

Amplasarea campului de toleranta a elementelor active ale matritei

functie de campul de toleranta a piesei

Ambutisarea fara subtierea peretilor laterali

Principiile de amplasare a campului de toleranta la elementele active in cazul ambutisarii
sunt aceeleasi ca in cazul operatiilor de decupare sau perforare. Si aici, pentru piesele care au
prescrise dimensiunea exterioara, ea va fii data de catre dimenisunea placii active, iar in cazul in
care piesa are prescrisa dimensiunea interioara, dimensiunea ei va fii data de catre dimensiunea
poansonului.
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014

Cand placa activa este noua vom amplasa dimensiunea ei nominala la dimensiunea
minima a piesei, lasand marja de siguranta (0.2T), in interiorul campului de toleranta, ca pe
masura ce placa se uzeaza piesele sa rezulte in campul de toleranta prescris. Placa activa fiind o
piesa de tip alezaj se recomanda sa aiba un camp de toleranta cu abateri pozitive.

Dpl = (D – T + 0,2T ) 0
+Tpl

sau

Dpl = ( Dmin + 0,2T ) 0

+Tpl

X – dimenisunea nominala calculata a placii active.

Cunoscand dimensiunea nominala calculata putem determina si valorile pentru poanson.

Cunoscand dimensiunea nominala caclulata aplacii active, putem determina valoriile

pentru poanson avand in vedere ca intre cele 2 elemente exista un joc j a. Si astfel se vor obtine
dimensiunile nominale pentru poanson.

Poansonul fiind o piesa de tip arbore se recomanda un camp de toleranta cu abateri

negative.

Dp = ( D – T + 0.2T – 2ja) – Tp

sau

Dp = ( Dmin + 0.2T – 2ja) - Tp

Tp ≈ Tpl = ¼ * T;

ja = smax + n*s [mm]

Cazul II cand piesa are prescrisa dimensiunea interioara.

Daca piesa are prescrisa dimensiunea interioara, dimensiunea ei va fii data de catre
dimensiunea poansonului.

Tinand seama de sensul de uzura a poansonului atunci cand este nou, se va amplasa
dimensiunea nominala spre dimensiunea maxima ce trebuie realizata lasand marja de siguranta
in interiorul campului de toleranta.

Dp = ( D + T – 0.2T ) –Tp
0

sau

Dp = ( Dmax – 0.2T ) –Tp

0

XX ( D + T – 0.2T ) – poarta denumirea de dimensiunea calculata a poansonului

B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Cunoscand simensiunea nominala calculata a poansonului, intre cele 2 elemente se lasa
un joc ja.

Dpl = ( D + T – 0.2T + 2ja ) 0

+Tpl

sau

Dpl = ( Dmax - 0.2T + 2ja ) 0

+Tpl

Tp ≈ Tpl = ¼ * T;

ja = smax + n*s [mm]

Ambutisarea cu subtierea peretilor laterali

Principiile de amplasarea a campului de toleranta la ambutisarea cu subtierea peretilor
laterali, raman aceeleasi ca in cazul ambutisarii fara subtierea peretilor laterali cu deosebirea ca
nu se mai lasa marja de siguranta ( de 0.2T ), deoarece formarea piesei are loc prin
redistributie totala de material din flansa semifabricatului de pornire in peretii laterali. Si aici
deosebim 2 cazuri de amplasare a campului de toleranta:

a) cand piesa are prescrisa dimensinea exterioara; dimensiunea ei va fii data de

dimensiunea placii active
b) cand piesa are prescrisa dim interioara; dim ei va fii data de catre dim poansonului
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014

Cazul 1

Dpl = ( D – T ) 0
+Tpl

sau

Dpl = Dmin 0
+Tpl

Intre cele 2 elemente se lasa un joc.

Dmin = ( D – T – 2jas) –Tp

0

sau

Dmin = ( Dmin – 2jas) –Tp

0

Tp aprx= Tpl = ¼* T

jas = smin

s min – reprezinta grosimea minima a peretelui leteral ce urmeaza a fii realizat prin ambutisare
cu subterea peretilor laterali.
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Cazul 2

In acest caz dim piesei va fii data de catre dim poansonului. Nici aici nu se lasa marja de
siguranta.

Dp = ( D + T ) –Tp

sau

Dp = Dmax - Tp

( D + T ) dimensiunea dominala calculata a poansonului

Intre cele 2 elemente se lasa un joc.

Dpl = ( D + T + 2jas) 0
+Tl

Determinarea dimensiunilor semifabricatelor pentru ambutisare

In functie de forma geometrica a piesei, de marimea pieselor si de metoda de ambutisare se

pot utiliza urmatoarele variante pentru calculul semifabricatului de pornire.

a) metoda egalarii suprafetelor So = Sp

unde: S0 suprafata semifabricatului de pornire

Sp suprafata piesei ambutisate (suprafata laterala

b) metoda egalarii volumelor Vo = Vp

unde Vo volumu semifabricatului de pornire

Vp volulmul piesei abutisate

c) volumul .... G0 = Gp
d) Metode grfico-analitice
e) Metode grafice

Metoda egalarii ariilor (supafetelor)

Cazul 1. Cand s0 ≤ 1 mm

Vom separa piesa in 2 suprafete (cu verde).

Pentru calculul semifabricatului se va lua in considerare calculul diametrului piesei.

Sp = S1 +S2
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Sp = pi * D2/ 4 + pi D * (h+dh)

dh – reprezinta adousul pentru tundere care se da tabelar in functie de diametrul piesei si

calitatea materialului

S0 = (pi * D2)/ 4

(pi * D2)/ 4 = (pi * D2)/ 4 + piD (h +dh)

diametru semifabricatului de pornire Do = rad din (D2 + 4D (h+dh))

Cazul 2 unde s0 > 1 mm

Pentru calculul semifabricatului se va lua in considerare diametrul mediu al piesei.

Do = rad din D2med + 4Dmed(h+dh)

B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Metoda aplicarii ambutisarii pieselor fara subtierea peretilor laterali. Pentru piesele de forma
geometrica complexa care pot fii separate in suprafete simple a caror arie este usor de
determinat adica:
n
Sp = S1 + S2 + ... Sn = ∑ Si
i=1

So = Sp

Metoda egalarii volumelor

Se aplica in special la ambutisare cu subtierea peretilor
laterali, dar poate fii aplicata si la abutisare fara subtierea
peretilor laterali.

V0 = Vp

V1 = V2
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Metoda egalarii greutatii pieselor
Pentru piesele de forma complexa la care nu pot fii determinate suprafetele sau volumele se
recomanda metoda egalarii greutatilor.

Metoda grafo analitice 439

Daca piesa are forma geometrica complexa a careui suprafete

rezulta prin rotatia arcului L in jurul uni axe si cunoscand pozitia
centrului de greutate al arcului (la distanta R), atunci suprafata
piesei este Sp = 2 pi R * L -> metoda Gulden-Papus.

Metoda grafica (metoda Castilian)

Se aplica pentru piese de

forma geometrica complexa.
Reprezentam jumatete din
piesa. impartim piesa in arce
cunoscute. In centrul de
greutate al primului segment
plasam o forta proportionala,
fie cu suprafata segmentului
respectiv fie cu lungimea
segmentului. Luam o axa si
plasam fiecare piesa F1, F2,..
F6 dupa care luam un punct si
unim inceputl si sfarsitul
fiecarui cu punctul respectiv.
vom nota alfa1,2, 3... si ultima
omega. Prelungim suportul, unde se intalneste alfa cu omega punem un punct si ridicam o
verticala. Aceasta axa este centrul de greutate al profilului R. Luam in compas R si prelungim
2R. => triunghiul drepunghic ADB.
Distanta CD reprezinta diametrul semifabricatului de pornire. 2R inmultit cu suma fortelor =>
formula de mai sus Sp = 2 pi R * L
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
Determinarea numarului de operatii pentru ambutisarea unei piese

In functie de forma geometrica si marimea piesei, ea poate fii realizata prin 1 sau mai
multe operatii de ambutisare. De mentionat: Fiecare operatie de ambutisare necesita o matrita.
Deaceea, la stabilirea nr de operatii trebuie avut in vedere ca el sa fie minim deoarece cresc
cheltuelile de fabricatie.

Figura

La stabilirea nr de operatii se va urmarii ca prin deformarea materialului, sa se utilizeze

complet calitatile plastice ale acestuia, iar tensiunile care iau nastere in semifabricat sa nu
depaseasca rezeistenta la rupere a materialului.

Deoarece tensiunile care iau nastere in semifabricat corespund unui anumit grad de
deformare se va alege astfel nr de operatii, incat sa nu depasim gradul de deformare admisibil
al materialului.

Gradul de deformare al materialului notat cu E pote fii exprimat cu relatiile:

E = (Dn-1 – Dn) / Dn

sau

Utilizarea acestor relatii pentru gradul de defromare nu satisface conditiile practice,

deoarece el tine seama numai de dimensiunile piesei fara a lua in considerare calitate
materialului. La noi in tara pentru gradul de deformare al materialului s-a luat in considerare
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014
relatia incercuita. ea mai poate fii scrisa sub forma E = 1 – (Dn/Dn-1). daca se noteaza(Dn/Dn-1)
= m => m – coeficient de ambutisare => E = 1- m (1)

Condofmr realtiei 1, fiecarui grad de deformare ii corespunde un anumit coeficient

de ambutisare. Coeficientul de ambutisare este influentat de o serie de factori cum ar fii:

1. Daca matrita este prevazuta cu inel de retinere coontraforamrii cutelor, coeficientul

de ambutisare poate avea o valoare mai mica. Prin aceasta se reduc nr de operatii de
ambutisare.
2. Cu cat materialul tablei este mai gros si mai plastic, coeficientul de ambutisare este
mai mic.
3. Cu cat razele de racordare ale placii si a poansonului sunt mai mari, si coeficientul de
ambutisare este mai mic.
4. Daca rugozitatea tablei este mica (sub 0 um) si avem o ungere corespunzatoare,
coeficientul de ambutisare este mai mic.
5. Daca jocul dintre poanson si placa de ambutisare este optim si coeficientul de
ambutisare poate fii luat mai mic.
6. Daca viteza de ambutisare este mica coeficientul de ambutisare poate fii mai mic.
7. Daca marimea grauntiilor struncturii materialului este uniforma si avem un punctaj de
6 pana la 7, coeficientul de ambutisare poate fii luat mai mic.

Prelucrarea prin ambutisare a tablelor, poate fii apreciata prin curbele limita de
deformare al materialului.

Determinarea nr de ambutisari in cazul ambutisarii pieselor cilindrice

fara subtierea peretilor laterali

Nr operatiilor de ambutisare a tablelor, in cazul ambutisarii fara subtierea peretilor laterali,

poate fii stabilit in functie de coef de ambutisare al materialului.

Pornind de la relatia 1: m = (Dn/Dn-1)

m0 – coef de ambutisare pt prima operatie

D0 – voef de fabricatie pentru pornire

 D1 = m0 * D o

Det. nr de operatii necesari pt realizarea unei piese cilindrice se face dupa urmatoerele
formule:
B. P. D. P Curs 10 May 13, 2014

Pentru prima operatie, coeficientul de ambutisare m0 , poate fii luat mai mic deoarece
materialul poseda calitati plastice bune. Iar pentru urmatoarele ambutisari n1 pana la n indice
1, coeficeintii de ambutisare vor fii luati mai mare. Daca se depaseste coeficientul de
ambutisare, exista pericolul ca piesa sa se fisureze sau sa apara rupturi. De aceea dupa 2 sau
mai multe operatii se va introduce un tratament termic de recoacere de recristalizare pt ca
materialul sa isi recapete caliatile plastice.