FABRICAREA MATRIŢELOR DIN CAUCIUC SILICONIC ŞI

TURNAREA MODELELOR ÎN MATRIŢE SUB VID UTILIZÂND

ECHIPAMENTUL MCP 001 PLC

1. OBIECTUL LUCRĂRII

Scopul principal al lucrării este cunoaşterea teoretică şi experimentală a tehnologiei de

fabricare a matriţelor din cauciuc siliconic, respectiv a tehnologiei de turnare sub vid a pieselor din
răşini utilizând acest tip de matriţe.

2. CONSIDERAŢII GENERALE

2.1 Matriţe din cauciuc siliconic

Cauciucul siliconic este un material extrem de avantajos în aceste tehnologii. El poate fi

turnat cu uşurinţă în jurul unui model master pentru a obţine o cavitate. Sunt utilizate două tipuri
de cauciuc siliconic pentru a fabrica matriţe, metodele de lucru fiind asemănătoare. Cele două
tipuri de cauciuc siliconic disponibil pe piaţă sunt sub forma transparenta sau opaca. Cauciucul
siliconic sub formă transparentă este mai scump.

Folosind materialul transparent, modelul master este suspendat într-o cutie, după care
cauciucul siliconic este turnat astfel încât el să înconjoare în întregime modelul RP în cutia
respectivă.
După ce cauciucul siliconic s-a solidificat se taie un plan de separaţie şi se extrage modelul
master. Se asamblează cele două semimatriţe din cauciuc siliconic între care a rezultat cavitatea ce
copiază forma modelului master RP. In această cavitate se poate turna sub vid materialul din care
se doreşte fabricarea piesei respective. Exista o mare varietate de materiale, care se pot utiliza
pentru fabricarea rapidă a pieselor prin această metodă. În general această turnare se efectuează
sub vid pentru a elimina pericolul apariţiei unor bule de aer în piese.
Aceste matriţe din cauciuc siliconic (CS) rezistă bine la turnarea a circa 20-40 piese din
material plastic. Unele materiale plastice care se toarnă în aceste matriţe de cauciuc siliconic
necesită un timp mai lung de polimerizare în cuptor (la circa 65 grade Celsius). Această încălzire
prelungită, din nefericire usucă mult suprafaţa exterioară a matriţelor din CS şi le face mai fragile,
ceea ce duce apoi la uzura prematură a acestora, mai ales în zonele cu detalii fine.
Atunci când se lucrează cu CS opac (care este mai ieftin), nu se recomandă realizarea
matriţelor într-o singură etapă, aşa cum s-a prezentat mai sus, şi aceasta pentru că este dificil de
tăiat planul de separaţie datorită invizibilităţii modelului RP. În această situaţie se poate lucra în
două etape, în fiecare din ele turnându-se câte o semimatriţă.

1
 2.2. Turnarea sub vid

Turnarea sub vid este una dintre cele mai interesante şi spectaculoase aplicaţii de utilizare a
modelelor RP la dezvoltarea de produse noi. Timpul este un factor crucial în dezvoltarea de noi
produse industriale. Competiţia industrială se intensifică odată cu globalizarea pieţei. Proiectanţii
trebuie să dezvolte mereu idei noi de produse modernizate, pentru a răspunde cerinţelor tot mai
exigente. Succesul unui produs industrial depinde nu doar de caracteristicile sale tehnice, ci şi de
factorii comerciali, cum ar fi costul şi timpul de lansare pe piaţă.
Turnarea sub vid este o tehnică modernă care şi-a dovedit oportunitatea şi eficienţa tocmai
în această etapă de dezvoltare a produselor noi, etapă în care trebuie utillizate prototipurile pieselor
complexe (prezentate în capitolele anterioare), pentru fabricarea seriei mici (30-50 bucăţi), pentru
testarea funcţionalităţii noului produs şi/sau testarea pieţei privind marketingul noului produs.
In aceste condiţii, turnarea sub vid oferă o metodă rapidă, precisă şi necostisitoare de
fabricare a pieselor complexe din materiale plastice, în serii de 30-50 bucăţi.
Această metodă de fabricaţie reproduce cu fidelitate detaliile de formă şi calitatea
suprafeţelor modelului RP utilizat ca master.
Materialele utilizate la turnarea sub vid sunt diferite tipuri de răşini, materiale plastice şi
cauciuc. Proprietăţile mecanice ale pieselor de plastic fabricate prin turnare sub vid, sunt
comparabile cu cele ale pieselor fabricate prin injecţie de mase plastice.

2.3. Prezentarea echipamentului

Centrul de Fabricare Rapidă a Prototipurilor din cadrul Universităţii Tehnice din

Cluj-Napoca, utilizează o maşină de turnare sub vid de tip MCP-001 PLC, care este prezentată în
figura 1.

Fig. 1. Maşina de turnare

Fig. 4.3 Vedere sub vid MCP-001
generală PLC
a maşinii
2
 După finisarea şi verificarea modelului RP utilizat ca master (model fabricat pe unul din
sistemele LOM, FDM sau SLS de ex.), în general, tehnologia de fabricare prin turnare sub vid se
derulează în două etape:
• Formarea matriţelor din cauciuc siliconic
• Turnarea pieselor în matriţe din cauciuc siliconic

3. FABRICAREA MATRIŢELOR DIN CAUCIUC SILICONIC

Pentru fabricarea matriţelor din cauciuc siliconic necesare, se parcurg următoarele etape de
lucru:

1. Verificarea modelului master, (figura 2) care poate fi fabricat rapid, folosind oricare din
metodele RP existente: stereolitografia, sinterizarea selectivă cu laser, depunerea de material
topit (FDM), depunerea straturilor succesive (LOM) etc.
2. Curăţirea modelului master şi aplicarea unor substanţe chimice care să prevină lipirea
siliconului de suprafaţa modelului (figura 3).

Fig. 2 Verificarea modelului Fig. 3 Pregătirea modelului

3. Stabilirea planului de separaţie a viitoarelor matriţe din cauciuc siliconic şi materializarea

acestuia prin lipirea unei benzi adezive la nivelul acestui plan (figura 3).

Fig. 3 Stabilirea planului de Fig.4 Marcarea conturului

separaţie planului de separaţie

4. Colorarea conturului planului de separaţie pentru a fi vizibil prin cauciucul siliconic semi-
transparent, dupa turnarea acestuia în jurul piesei (figura 4).
5. Fabricarea unei cutii din lemn sau plastic, care să încadreze modelul RP şi în care să se poata
turna cauciucul siliconic(CS) în stare lichidă. Aşa cum se observă în figura 5, modelul RP nu
trebuie să atingă baza cutiei. S-a ataşat modelului o tija verticală, care va fi înlăturată după
3
 turnarea CS şi astfel va rezulta pâlnia de turnare din semimatriţa superioară.
6. Suspendarea modelului în cutia de formare şi ataşarea unor sârme orizontale de susţinere şi a
unor sârme verticale care vor crea canalele de aerisire necesare pentru evacuarea aerului din
cavitatea dintre viitoarele semimatriţe (figura 6).

Fig. 5 Fabricarea cutiei de Fig. 6 Suspendarea modelului şi

formare marcarea reţelei de aerisire

7. Turnarea CS în cutia de formare (figura 7). Anterior turnării, CS este introdus într-o incintă
vidată, pentru degazeificare.
8. După turnarea în cutia de formare, CS este introdus din nou în incinta vidată, pentru
eliminarea bulelor de aer acumulate la turnarea acestuia în jurul modelului master RP. In
continuare, cutia conţinând CS turnat, este introdusă în cuptorul de polimerizare, unde are loc
solidificarea blocului de CS (figura 8).

Fig. 7 Turnarea amestecului de Fig. 8 Degazeificarea şi

CS solidificarea matriţelor din CS

9. După polimerizarea totală, blocul de CS este scos din cutia de formare. Printr-o operaţie
manuală se taie cu bisturiul planul de separaţie dintre cele două semimatriţe (figura 9).
Pentru aceasta, se urmăreşte cu atenţie traseul marcat în etapa 4, pe marginea benzii adezive
aplicate pe modelul master RP, la nivelul planului de separaţie.

Fig 9 Tăierea planului de Fig. 10 Înlăturarea modelului

separaţie şi pregătirea matriţelor

4
10. Deschizând cele două semi-matriţe din CS, se înlătură modelul master utilizat. Astfel rezultă
cele două semimatriţe, care acum sunt pregătite pentru turnarea sub vid a pieselor dorite
(figura 10).
După formarea matriţelor din CS, urmează turnarea sub vid a pieselor care vor fi copii
fidele a modelului master utilizat. In funcţie de complexitatea şi de fineţea detaliilor, durabilitatea
matriţelor din CS variază între 30 şi 60 bucăţi.

4. TURNAREA SUB VID A PIESELOR DIN RĂŞINĂ ÎN MATRIŢELE DIN CAUCIUC

SILICONIC

Turnarea sub vid a pieselor din răşină în matriţele din cauciuc siliconic se desfăşoară
parcurgând următoarele etape:
1. Legarea celor două semimatriţe cu bandă adezivă şi montarea pâlniei de turnare (figura 11).
2. Măsurarea precisă a cantităţilor necesare ale celor doi componenţi A şi B, din care se
compune răşina care se utilizează la turnarea pieselor (figura 12). Un exemplu de astfel de
răşină este SG95. Cantităţile necesare din cei doi componenţi ai răşinii SG95 sunt pregătiţi în
cele două căni A şi B ale maşinii de turnare sub vid.

Fig. 11 Pregătirea matriţelor Fig. 12 Pregătirea materialelor

pentru turnare necesare pentru turnarea sub vid

3. Amplasarea corespunzătoare a celor două căni A şi B în camera de vid a maşinii (figura

13).
4. Odată programat, ciclul se desfăşoară automat. Are loc amestecarea celor doi componenţi şi
apoi turnarea automată (figura 14).

Fig. 13 Introducerea materialelor Fig. 14 Programarea ciclului

în incinta vidată pentru turmarea automată

5
5. Prin pâlnia flexibilă amestecul format se toarnă în matriţele din CS până când se observă că
răşina iese prin toate canalele de aerisire. Urmează introducerea pachetului de matriţe în
cuptorul de polimerizare, unde are loc solidificarea piesei turnate, prin polimerizare
termală (figura 15).
6. După scoaterea din cuptor, se desface banda care leagă cele două semimatriţe şi se extrage
piesa turnată. Apoi, semimatriţele din CS se leagă din nou cu bandă şi se pregătesc pentru
turnarea următoarei piese (figura 16).

Fig. 15 Polimerizarea termală a Fig. 16 Extragerea piesei turnate

piesei

7. Aşa cum se observă din figura 17, piesa turnată este o reproducere fidelă a modelului master
RP. Se taie tijele din plastic rămase datorită găurilor de aerisire şi pâlniei de turnare.

8. Se verifică precizia piesei obţinute prin turnare sub vid (figura 18). Răşina SG95, utilizată pe
scară largă la turnarea sub vid, este transparentă. Pentru obţinerea unor piese funcţionale de
formă complexă, cum ar fi o lampă de semnalizare auto, în etapa 2 se adaugă şi un pigment de
culoare, odata cu pregătirea celor doi componenţi.

Fig. 17 Finisarea piesei turnate Fig.18 Verificarea piesei turnate

Acest proces de turnare sub vid este deja utilizat pe scară largă la dezvoltarea de produse
noi, în industria constructoare de maşini, industria de fabricaţie a produselor electro-casnice etc.

6
5. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

După studierea lucrării studenţii vor face cunoştinţă efectivă cu echipamentul MCP 001
PLC de turnare sub vid, urmărind procesul de fabricaţie al unei matriţe din cauciuc siliconic (pe un
studiu de caz), respectiv procesul de turnare sub vid al pieselor din răşină utilizând această matriţă.
Vor fi analizate piesele din răşină turnate în matriţa din cauciuc siliconic (fig.22), matriţa
propriu-zisă (fig.20,21), respectiv modelul master RP (fig.19) şi se vor face aprecieri asupra
calităţii şi preciziei pieselor turnate în comparaţie cu modelul master RP. De asemenea vor fi
analizate aspecte ce privesc rolul, locul şi utilitatea tehnologiilor de fabricare rapidă a matriţelor
flexibile în cadrul tehnologiilor de fabricaţie.

fig.19 Modelul master RP (fabricat pe echipamentul LOM) folosit pentru fabricarea matriţei din
cauciuc siliconic

fig.20 Matriţa din cauciuc siliconic fig. 21 Matriţa închisă- se observă

fabricată în cadrul Centrului de Fabricare planul de separaţie
Rapidă a Prototipurilor din cadrul UTCN

7
 fig. 22 Piesele din răşină turnate în matriţa din cauciuc siliconic

6. APLICAŢII INDUSTRIALE ŞI CONCLUZII

Cererea de soluţii de scule flexibile şi cât mai puţin costisitoare s-a concluzionat în mai
multe metode de realizare a unor scule flexibile care s-au dezvoltat în întreaga lume. Multe
companii au urmărit dezvoltarea şi comercializarea de scule flexibile datorită potenţialului de
cerere a acestora pe piaţă. Proiectanţii trebuie să dezvolte mereu idei noi de produse modernizate,
pentru a răspunde cerinţelor tot mai exigente. Succesul unui produs industrial depinde nu doar de
caracteristicile sale tehnice, ci şi de factori comerciali, cum ar fi costul şi timpul de lansare pe
piaţă. Sculele flexibile sunt asociate astfel în mod normal cu costurile scăzute. Practic orice sculă
sau matriţă poate fi adaptată sau schimbată total, în vederea fabricării unui alt produs.
In cazul pieselor ce urmează a fi folosite ca prototipuri, sau pentru producţia de serie mică,
pot fi cerute materiale cu proprietăţi diferite decât cele disponibile, oferite de procesul de fabricaţie
rapidă a prototipurilor. In timp ce de obicei materialul de bază cerut este un material plastic,
modelele RP fac parte dintr-o altă categorie de materiale. Principalul mijloc de realizare a unor
cantităţi mici de piese polimerizate este acela de folosire a matriţelor din cauciuc siliconic

Aceasta este o metodă standard de realizare a unor cantităţi mici de piese polimerizate.
Orice piesă generată prin RP poate fi folosită ca model în realizarea matriţei din cauciuc siliconic.
Aceste scule pot fi folosite pentru matriţarea unor piese în serii mici şi mijlocii, într-o largă
varietate de poliuretan, răşini epoxidice sau alţi polimeri. Câţiva dintre aceşti polimeri au
proprietăţi care imită materiale termoplastice specific inginereşti, şi este de asemenea posibil ca
prin îmbunătăţirea lor să-şi mărească rezistenţa. Metoda nu realizează o piesă care este identică cu
o piesă matriţată prin injecţie, deoarece condiţiile de fabricaţie nu sunt aceleaşi. Piesele matriţate
prin injecţie pot avea proprietăţi mecanice anizotrope importante din punct de vedere funcţional

8
care depind de exemplu de modul de curgere şi de răcire al materialului în matriţă. In pofida
acestora, cauciucul siliconic nu este scump, oferă o bună precizie şi calitate, şi piesele realizate
sunt de cele mai multe ori adecvate pentru prototipuri sau serii mici de fabricaţie. Materialele sunt
de obicei folosite în formă naturală, iar vopsirea şi alte operaţii secundare pot conduce la obţinerea
unor piese foarte atractive.

Matriţele din cauciuc siliconic sunt cel mai des folosite în procese de turnare
manuală, dar recent au apărut din ce în ce mai multe tehnologii automatizate. Aşa-numitele
sisteme de matriţe de injecţie pot produce câteva piese pe oră cu ajutorul matriţelor din
cauciuc. Matriţele rezistă de asemenea mai mult din cauză că au fost expuse unor procese
chimice.

CONCLUZII

Sculele din silicon pot fi cu precădere folosite pentru matriţarea câtorva piese
înainte de a deveni necesară înlocuirea lor. Numărul depinde de cerinţele de precizie şi
calitate şi de geometria specifică produsului respectiv.Este posibilă realizarea mai multor
piese simple dintr-o singură matriţă din cauciuc siliconic, dar 10 sau12 sunt reprezentative
dacă piesele sunt mai complexe. Este adesea necesară înlocuirea de asemenea a modelului
generat prin RP, fapt ce depinde de numărul de matriţe care trebuie făcute şi de
consideraţiile geometrice şi de precizie.