UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA: CONSTRUCII DE MAINI

MASTER: INGINERIE VIRTUAL I FABRICAIE COMPETITIV

Fabricatie Inovativa

Profesor indrumator:
Nicolae Balc

Jurca Ovidiu Claudiu

IVFC, Engleza, Master, An I

PROIECTAREA INOVATIVA A
PROCESULUI TEHNOLOGIC DE
FABRICAIE A REPRERULUI ARBORE
DUBLU ARTICULAT

Seria de fabricatie :200 bucati

CUPRINS
1.

2.

Studiul tehnic al piesei .................................................................................................................... 4

1.1.

Studiul piesei pe baza desenului de execuie a reperului ......................................................... 4

1.2.

Date priviind tehnolgia materialului ........................................................................................ 5

1.2.1.

Date asupra materialului semifabricatului ....................................................................... 5

1.2.2.

Stabilirea metodei i a procedeului economic de realizare a semifabricatului ................ 5

1.2.3.

Tehnologia de obinere a semifabricatului. Trataemente termice primare ...................... 6

Tehnologia neconvenional de fabricaie ....................................................................................... 7

2.1

Notiun introductive.................................................................................................................. 7

2.2

Conditii fizice necesare pentru realizarea prelucrarii dimensionale prin eroziune electrica ... 8

2.3
Studiul piesei pe baza desenului de executie a reperului in varianta inovativa (EDM
electrod scula)................................................................................................................................. 10
2.4

Tehnologii de prelucrare a suprafetelor prin electroeroziune ................................................ 11

2.5 Itinerar tehnologic in varianta clasica.......................................................................................... 13

3.

Instalatii de prelucrare prin electroeroziune .................................................................................. 14

3.2 Paritile componenete ale unei masini de prelucrat prin electroeroziune ..................................... 15

4.Avantaje si Dezavantaje ..................................................................................................................... 17

5.Concluzii ............................................................................................................................................ 18
6.Bibliogafie .......................................................................................................................................... 19

1. Studiul tehnic al piesei

1.1.Studiul piesei pe baza desenului de execuie a reperului
Analiza posibilitilor de realizare a preciziei macro si micro geometrice prin procedee
clasice (dimensionale, de form, de poziie reciproc a suprafeelor i a rugozitii) prescrise
n desenul de reper.
Nr.sup

S1;S2

S3;S4

S5

Tipul suprafetei

plan
plan
cilindric

Condiii tehnice impuse

Procesul final

Etape

de prelucrare

intermediare

285 0,5

frezare

matriare

Ra = 12,5 [m]

degrosare

45-0,1

frezare

Ra = 12,5 [m]

degrosare

47,5
Ra = 6,3 [m]

de

OBS

desen+ ISO
2768 -mk

matriare

desn

strunjire

matriare

desen

finisare

strunjire

de

degroare
S6

profilat

48-0,2 ; 42-0,2;R37,5;15 0,2 si

strunjire

6 0,1

profilat

matriare

desen+ ISO
2768 -mk

Ra = 6,3 [m]
S7

cilindric

50

la L = 102 0,3

rectificare

matriare

desen

strunjire

Ra = 0,8 [m]

degroare
S8

cilindric

27

alezare

elicoidal

M10

desen

lrgire

Ra = 1,6 [m]
S9

matriare

filetare

matriare

desn

burghiere

matriare

desen+ ISO

Ra = 12,5 [m]
S10

cilindric

6; 10 0,2 si 28 0,2
Ra = 12,5 [m]

S11

S12;S1

cilindric
conic

3
S14;S1
5

teiri

2768 -mk

30 si 7 0,2

lrgire

matriare

desen+ ISO

Ra = 12,5 [m]

(strunjire)

gurire

2768 -mk

4x60

adnicire

matriare

desn

Ra = 12,5 [m]

conic

gurire

0,5 x 45 i 2 x 45

adnicire

Ra = 12,5 [m]

conic

Tabel 1. Etape tehnologice de prelucrare a suprafeelor

desn

Fig 1.1 Suprafeele de prelucrat

1.2.Date priviind tehnolgia materialului

1.2.1. Date asupra materialului semifabricatului
-

oel aliat de larg utilizare 50VCr11 STAS 791-88

compoziia chimc

Marca

Compoziia chimic %

oelului

50VCR11

Si

0,45

0,55 % C

Cr

0,17

0,37 % Si

0,55

0,90 % Cr

0,10

0,25 % V

Tabel 6. Compoziie chimic material

-

proprieti mizico mecanice

= 785 [N/mm2] limita la curgere

c0,2

= 930 limita la rupere

= 10 % alungirea la rupere

Z = 40 % gtuirea la rupere

R = 6,9 [daN/mm] rigiditate

HB = 235

1.2.2. Stabilirea

metodei

procedeului

economic

de

realizare

semifabricatului
Aceasta este o condiie important pentru procesul tehnologic.Semifabricatul se poate
obine prin mai mai multe metode i procedee diferite.Se poate spune c n majoritatea

cazurilor, costul de prelucrare prin achiere este mai mare dect tehnologia de obinere a
semifabricatului.Cu ct forma i dimensiunile semifabricatului sunt mai precise, costul
semifabricatului crete deoarece crete precizia.
Alegerea metodei de elaborare a semifabricatului tine cont de
-

forma i dimensiunile piesei

programa de producie

precizia necesar

costul prelucrrilor mecanice

utilaje existente sau posibil de achiziionat

consumul redus de material

Procedeul de elaborare este : matriare la cald clasa II de preciziae STAS 7676 83

1.2.3. Tehnologia de obinere a semifabricatului. Trataemente termice primare
Alegerea procedeului correct de realizare a semifabricatului este o condiie important
pentru procesel tehnologic.
Tehnologia de obinere a semifabricatului
-

debitare material

inclzire material

matriare semifabricat pres vertical

rcire semifabricat

debavurat la pres

polizat resturi bavuri

sablat cu alice de nisip

indreptat la presa dupa tratamentul termic primar

receptionat semifabricat

Matriarea se face pe maini de matriat verticale in clasa de precizie 2

La acest tip de semifabricate se micoreaz sau se exclude adaosurile tehnologice, inevitabile
la piese cu variaii brute de form, se reduc adaosurile de prelucrare, iar toleranele se
micoreaz de 3 4 ori.
Matriarea la cald permite obinerea de semifabricate cu precizie ridicat practice pentru piese
cu orice configuraie, se asigur si o structur mai omogen a metalului, o calitate mai bun a
suprafeei.
Pentru deformarea plastic la cald se recomand urmtoarele intervale de temperature
-

forjare liber i laminare

1180C800C

forjare n matri

1150C900C

Tipul de tratament

Temperatur

Rcire

Recoacere de nmuiere

680720C

cuptor

Normalizare

860890C

aer

Clire I

840870C

ulei

Revenire

540580C

aer

Tabelu 7.Tratamente termice

Rcire dup recoacerea de nmuire se face n cuptor pn la temperature normal.Temeperatura
de austenitizare la ncercarea de clire frontal este de 850C.

2. Tehnologia neconvenional de fabricaie

2.1 Notiun introductive
Prelucrarea dimensionala prin eroiune electrica este procedeul etodei de prelucrare cu energii
concentrate la care indepaetarea surplusului de material la suprafata obiectului supus
prelucrarii se bazeaza pe efectele erozive complexe, discontinue si localizate a unor descarcari
electrice in impuls, amorsate in mod repetat intre obiectul prelucrarii si un obiect de transfer
(electrod scula), inconditiile respectarii unor aspecte fizice privind existenta descarcarilor,
localizarea efectelor acestora cat si asigurarea continuitatii desfasurarii procesului eroziv.
Plasarea acestui procedeu in ierarhia tehnologica a procedeelor de prelucrare dimensionala
este determinata pe de o parte de caracterisiticile tehnologice relativ scazute, iar pe de alta
parte de posibilitatiile de generare foarte usoara a unor suprafete de complexitate ridicata cu
precizie de executie foarte bune si de independenta relativ a caracteristicilor tehnologice de
proprietati mecanice a obiectului de prelucrat.Aceasta Aceaste caracteristici tehnologice
plaseaza prelucrarea dimensionala prin eroziune electrica spre zonele in care restricitiile
prelucrarii prin aschiere sunt depasite, sau se afla in apropierea acestora sau cand prelucrarea
prin schiere are eficienta economica redusa (duritate ridicata a obiectului supus prelucrarii,
imposibilitatea sau dificultati de generarea a suprafetei, rigiditatea scazuta a unuia dintre
elementele sistemului tehnologic).Astfel prelucrarea prin eroziune eletrica a devenit o
tehnologie complementara alternativa, care si a demonstrat necesitatea, fiind in prezent
cea mai utilizata tehnologie din grupul celor de prelucrare dimensionala cu energii
concentrate.

Fig 2.1.1 Schema de principiu a prelucrarii dimensionale prin eroziune elctria

Efectul eroziv al descarcarilor electrice in impuls si localizarea acestor efecte se realizaeaza
prin existenta celor doua corpuri cu proprietati electroconductoare obiectul supus prelucrari
si electrod scula, al doilea pozitionat spatial corect fata de primul si intre care se afla spatiul
de grosime foarte mica interstitiu eroziv umplut cu mediu dielectric electroizolant.
Daca cele doua corpuri sunt supuse unei diferente de potential suficient de mare ca sa fie
capabila sa realizeze strapungerea interstitiului apare descarcarea electrica care prin
mecansimele elementare specifice conduce la indepartarea unei cantitati mici de material la
suprafata celor doua obiecte aflate in interactiune.Repetarea acstor actiuni cu o frecventa
foarte mare avand la origine generarea ini impulsuri a alimentarii electrice, determina
realizarea globala a prelucrarii.
Descarcarea electrica in impuls parcurge mai multe stadii dintre care cele de interes
tehnologic sunt ultimele descacarea in scanteie si descarcarea in arc electric stationar,
localizate temporar la sfarsitul perioadei de descarcare si cu o duritate de cica 10-4 secunde.

2.2 Conditii fizice necesare pentru realizarea prelucrarii dimensionale

prin eroziune electrica
Pentru ca descarcarile electrice in impuls sa poata realiza indepartarea de material la suprafata
obiectului supus prelucrarii si pentru ca aceste descarcarii sa aiba o eficienta constanta
sistemul tehnologic de prelucrare trebuie sa indeplineasca mai multe conditii.

Introducerea directa a energiei in intersititiul eroziv

Pentru satisfacerea acestei conditii materialele din care sunt confectionate obiectul de
prelucrat si electrodul scula trebuie sa prezinte proprietatii electroconductoare sau trebuie ca
pe parcursul prelucrarii sa le se imprime astfel de proprietatii.

Dozarea temporara in impuls a energiei electrice.

Conditia se impune pentru localizarea actiunii energiei de efect in zona de ineractiune

electrod agent coroziv obiect de prelucrat.Pentru realizarea acestei conditii se produce
practic indepartarea de material la suprafata ccelor doua obiecte de prelucrat.
Durata descarcarilor electrice in impuls se limiteaza la valori de 10-1 secunde.
Pentru ca descarcarile sa aiba loc in mod separat, este necesar ca durata pauzei dintre
impulsuri sa fie mai mare decat timpul necesar pentru deionizarea puntii conductoare a
descarcarilor si decat duratele proceselor electrice tranzitorii determinate de caracterul
capacitiv sau inductiv al circuitului de alimentare.

Asigurarea unui caracter polarizat al descarcarilor electrice in impuls.

Mecanismele elementare care se desfasoara in intestitiul eroziv conduc la actiuni de

indepartare de material atat la suorafata obiectului supus prelcurarii (productivitatea
procedeului ) cat si la suprafata electrodului scula (uzura volumica a electrodului
scula).Pentru a reduce la maximum uzura electrodului scula si marirea productivitatii.Printre
asurile posibile pot fi enuerate : conectarea obietului prelucrarii si a electrodului scula la
polaritati corespunaztoare, confectioanrea electrodului scula din materiale cu rezistenta foarte
mare la uzura.

Restabilirea continua a starii initiale in interstitiul eroziv

Reproductibilitatea descarilor electrice in impuls este o cerinta energetica de prima importanta

in vederea planificarii corespunatoare a prelucrarilor.Pentru realizarea ei sunt necesare
contiditii identice de desfasurare a tuturor descarcarilor care sunt active in interstitiul eroziv.
Pentru restabilirea starii generale a interstitiului eroziv principalele actiuni se indrepata spre
evacurea cat mai buna, eficienta a produselor eroziuni formate si acumulate in intestitiu din
descarcarile anterioare.Aceasta evacuare are loc pe cale naturala prin unele mecanisme
elementare care se desfasoara in interstitiul eroziv, dar ele nu au intodeauna eficienta necesara
asigurarii unei stari corecte , astefel ca se actioneaza asupra lichidului dielectric care poate
indeplinii functii de evacuare fortata a produselor eroziunii din interstitiu.

2.3 Studiul piesei pe baza desenului de executie a reperului in varianta

inovativa (EDM electrod scula)

Nr.su

Tipul

suprafetei

S1;S2

plan

Condiii tehnice impuse

Procesul final de prelucrare

Etape

OBS

intermediare

matriare

prelucrare prin EDM a surafetelor

plane verticale

285 0,5
Ra = 12,5 [m]

desen+
ISO 2768 mk

S3;S4

plan

45-0,1
Ra = 12,5 [m]

S5

cilindric

47,5
Ra = 6,3 [m]

prelucrare prin EDM a surafetelor

plane orizontale

matriare

desn

prelucrare prin EDM cu electrod

masiva suprafetelor de revolutie

matriare

desen

strunjire
degroare

S6

profilat

48-0,2 ; 42-0,2;R37,5;15 0,2 si

6 0,1

matriare

prelucrare prin EDM cu electrod

masiva suprafetelor profilate de
revolutie

ISO 2768 -

Ra = 6,3 [m]
S7

cilindric

50

desen+

mk
la L = 102 0,3

Ra = 0,8 [m]

rectificare prin EDM cu electrod

matriare

masiv

strunjire

desen

degroare
S8

cilindric

27

alezare prin EDM cu electrod masiv

elicoidal

M10

desen

lrgire

Ra = 1,6 [m]
S9

matriare

filetare prin EDM

matriare

desn

burghiere prin EDM

matriare

desen+

Ra = 12,5 [m]
S10

cilindric

6; 10 0,2 si 28 0,2
Ra = 12,5 [m]

ISO 2768 mk

S11

cilindric

30 si 7 0,2

lrgire prin EDM cu electrod masiv

Ra = 12,5 [m]

matriare

desen+

gurire

ISO 2768 mk

S12;S

conic

13
S14;S
15

teiri

4x60

adnicire

conic

Ra = 12,5 [m]

electrod masiv

0,5 x 45 i 2 x 45

adnicire

Ra = 12,5 [m]

electrod masiv

conic

prin

EDM

cu

matriare

desen

gurire
prin

EDM

cu

desen

2.4 Tehnologii de prelucrare a suprafetelor prin electroeroziune

1.Prelucrare prin EDM a surafetelor plane verticale
Prelucrarea se realizeaza prin copierea simpla a formei electrodului aplicand singura
miscare de generare I miscare de avans a electrodului pe verticala Vz a electrodului.

Figura 2.4.1. Schema de prelucrare a suprafeelor plane verticale cu electrod masiv prismatic

2.Prelucrare prin EDM a surafetelor plane orizontale

Generarea suprafetelor plane se face pe baza acestor scheme prin combinarea celor doua
miscari ale electrodului, respectiv ale piesei:
micarea de avans pe verticala, I, care permite patrunderea electrodului pe o anumita
adancime in piesa;
micarea de rotatie II, care permite maturarea suprafeei piesei astfel incat sa elimine
de pe suprafata obtinuta eventualele abateri de forma si pozitie a suprafetei active a
electrodului in raport cu traiectoria miscarii de avans.

Figura 2.4.2. Piesa i schema de prelucrare a suprafeelor plane orizontale cu electrod masiv prismatic

3.Prelucrare prin EDM cu electrod masiva suprafetelor de revolutie

Generarea suprafeelor exterioare de tip arbore complexe ca in exemplul prezentat cu
electrod masiv prismatic, se aplica cu rezultate foarte bune, avand in vedere ca exista
posibilitatea reconditionarii repetate, usoare a electrodului al carui profil este rectiliniu.
Pentru generare se aplica o miscare de avans II electrodului cu viteza pentru imprimarea
profilului suprafetei arborelui si o miscare de rotatie piesei I cu turatia pentru obinerea
profilarii piesei pe toata circumferinta sa, aceasta fiind de fapt o miscare de avans circular.

Schema de prelucrare are avantajul unei aplicari simple, dar are dezavantajul ca la
aparitia unor scurtcircuite, in general inevitabile electrodul se ridica, parasind procesul de
prelucrare in timp ce piesa continua sa se roteasca determina aparitia pe suprafata prelucrata a
unor zone de lungime corespunzatoare unor arce care rmn neprelucrate la adancime initiala
reglata.
Acest inconvenient este rezolvat prin realizarea unui sistem de urmarire a procesului de
prelucrare care la aparitia scurtcircuitelor si la ridicarea electrodului sa comande oprirea
piesei din miscarea de rotatie si la reluarea ciclului de prelucrare prin coborarea electrodului
in punctele aflate inaintea momentului in prelucrare revenind in aceeasi pozitie.
In general schema este mai putin aplicata datorita uzurii pronuntate care se realizeaza pe
electrod intr-o singura sectiune si anume cea axiala de prelucrare.
Pe baza acestei consideratii cea mai utilizata schema de prelucrare a suprafetelor de
rotatie exterioare este cea cu electrod masiv sub forma de disc cu piesa si electrodul in
miscare de rotatie.

Figura 2.4.3. Schema de prelucrare a suprafeelor de rotaie exterioare cu electrod masiv prismatic

4. Prelucrarea prin EDM a orificilor gaurilor strapunse ( burghiere, alezare)

Prelucrarea gurilor cilindrice prin copierea simpla a electrodului se aplica numai
suprafetelor pieselor greu prelucrabile (niciodata nu prelucram prin EDM gaura rotunda decat
daca materialul este greu prelucrabil).
Prelucrarea conform schemei se face doar cu avansul vertical al electrodului (sau
piesei) si are marele dezavantaj ca forma suprafetei prelucrate este data de precizia formai
electrodului. Pe baza acestei scheme toate abaterile electrodului (de forma de circularitate,
de pozitie etc) se copiaza identic pe suprafata prelucrata.
Pe aceasta baza se recomanda ca schema sa se aplice doar la prelucrarea de degrosare
unde precizia suprafetei prelucrate nu este principalul obiectiv.
Spalarea interstitiului se face conform metodei cunoscute, dupa caz prin injectie sau
absorbtie prin electrod sau prin piesa, cnd este posibil (cand nu se prelucreaza din plin).

Fig.2.4.4.Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv prin copiere simpl

5. Filetare prin EDM

In general, schema de prelucrare a filetelor (interioare / exterioare) prin metoda copierii
simple a profilului electrodului, dupa caz, de forma unui arbore urub pentru prelucrarea
filetelor interioare si de forma unui alezaj piulita pentru prelucrarea filetelor exterioare, se
bazeaz pe realizarea miscarilor de generare necesare prelucrarii unei suprafete elicoidale cu
ajutorul unor dispozitive de generare care prin funcionare determina obtinerea celor doua
miscari, respectiv de translatie i de rotaie, conform figurii 12.2

Fig 2.4.5.Schema de prelucrare a filetelor interioare cu electrod masiv prin copiere simpl

6.Prelucrarea canulurii prin EDM

La prelucrarea prin copiere cu sau fr miscare orbitala electrodul este un alezaj, deci
este o placa.

Fig 2.4.6.Schema prelucrarii suprafetelor de tip arbore cu electrozi masivi tip plac

2.5 Itinerar tehnologic in varianta clasica

1.Receptie semifabricat
2.Prelucrare suprafete forntale prin EDM
3.Degrosare prin EDM
4.CTC intermediar
5.Prelucrare prin EDM a suprafetelor orizontale
6.Prelucreare caneluri EDM
7.Alezare prin EDM
8.Largire prin EDM
9.Prelcrare suprafete interioare prin EDM

10.Gaurire prin EDM

11.Filetare prin EDM
12.Tratament termic
13.Rectificare EDM
14.CTC fianl.

3. Instalatii de prelucrare prin electroeroziune

In ultimii ani, echipamentele de prelucrare prin eroziune electric prezint o mare diversitate
constructiv i funcional.
De exemplu, mainile speciale i specializate sunt folosite la:

executarea paletelor pentru turbine termice

executarea calibrelor pentru controlul sau execuia de laminare a produselor cu
profil periodic (fier-beton)
executarea individual sau multipl a unor alezaje submilimetrice (pompe de
injecie, filtre i site metalice, carburatoare ale motoarelor etc)
extragerea sculelor rupte din piese (alezoare, burghie, tarozi)
marcarea suprafeelor metalice.

n Romnia, primele maini industriale de prelucrat prin eroziune electric au fost

realizate la Electrotimi" (Timioara); dintre ele amintim ELER-01-GEP-50F, prevzut cu
senzori optici pentru poziionarea mesei mainii, ELER-02 i ELER-21.
Pe plan mondial se remarc firme consacrate care produc maini de prelucrat prin
eroziune electric, dintre care amintim: Charmilles" i Agie" (Elveia), Ona" (Spania),
Japax" (Japonia), VJK" (Cehia), Erozimat" (Ungaria) etc. Dup 1990, societatea mixt
romno-italian cu capital majoritar privat STIMEL Timioara, avnd ca asociat pe firma
STIMA ENGINEERING SRL (Italia), fabric maini de prelucrat prin eroziune electric cu
electrod masiv i filiform.
Aceste maini sunt utilizate n general la realizarea matrielor de injectat materiale
termoplastice, precum i la realizarea prilor active ale stanelor. Ele reproduc forma
geometric a sculei n piesa de prelucrat, deci forma piesei este identic cu forma electrodului;
acesta este confecionat cel mai des din cupru sau grafit i se poate deplasa pe axele X, Y, Z i
se poate roti n jurul axei proprii.

3.1 Schema de principiu a unei instalatii de prelucrat prin electroeroziune

Fig 3.1.Schema principala a unei masini de prelucrat prin electroeroziune

1 - piesa - semifabricat; 2 - electrodul scul; 3 - generatorul de impulsuri de tensiune;

4 - dielectricul; 5 - cuva; 6 - sistemul de avans; 7 - microparticulele; 8 - pomp;
9 - filtrul; 10 - rezervorul; 11 - sistemul de rcire; 12 - canalele de rcire a electrolitului
scul

3.2 Paritile componenete ale unei masini de prelucrat prin electroeroziune

1.Generatorul de impulsuri
Poate fi:
cu acumulare (dependent)
fr acumulare (independent).
n cazul generatoarelor cu acumulare, formarea impulsurilor se bazeaz pe descrcarea
energiei nmagazinate ntr-un cmp electric sau magnetic. Schema de principiu a
generatorului de impulsuri cu energie nmagazinat tip RC este prezentat n figura de mai jos
De la sursa de curent continuu U se alimenteaz, prin impedana de ncrcare R, un
condensator C, la bornele cruia se conecteaz piesa-semifabricat i electrodul-scul. Prin
conectare la surs, condensatorul se ncarc pn la atingerea tensiunii necesare amorsrii
descrcrilor. Condensatorul se descarc ntr-un timp scurt, descrcrile ajungnd n stadiul
de scnteie sau scnteie-arc.

2.Partea mecanica
Este format din

batiu;
masa pe care se fixeaz semifabricatul, prevzut cu un sistem de poziionare
dup cele trei axe de coordonate;
cuva cu lichidul dielectric;
sistemul de avans care realizeaz micarea de ptrundere a electroduluiscul;
regulatorul automat al sistemului de avans, care permite realizarea i
meninerea interstiiului corespunztor; sistemul de recirculare -rcire - filtrare
a dielectricului etc.

Din punct de vedere al batiurilor, mainile de prelucrat prin electroeroziune pot fi cu:
montant, coloan, dou coloane, construcie portal, patru coloane etc. Construciile cele mai
des utilizate sunt cele cu portal i mas n coordonate.
Cuva de lucru este realizat n dou variante: cuv fix pe masa mainii sau cuv retractabil.
Lichidele dielectrice frecvent utilizate sunt petrolul, uleiul, motorina i n cazuri speciale apa
distilat sau gaze sub presiune.
Sistemele de reglare automat a interstiiului trebuie s menin o astfel de distan ntre
piesa-semifabricat i electrodul-scul, nct impulsurile de lucru s fie n numr maxim, iar
impulsurile fictive i cele de scurtcircuit s tind ctre zero.
Deplasarea fizic a electrodului n direcia optimizrii interstiiului este realizat printr-un
servomecanism cu rol de element de execuie.
3.Electrod scula
Este format

dintr-o parte activ, care particip direct la generarea suprafeei i care este
confecionat dintr-un material corespunztor cerinelor procesului de
eroziune
dintr-o parte auxiliar, cu care se fixeaz de capul mainii de prelucrat.

4.Aparatura de masura si control

3.3 Instalatii de prelucrare prin electroeroziune

AgieCharmilles DRILL 300

Gantry Eagle 1200

4.Avantaje si Dezavantaje
Domeniile de utilizare a tehnologiilor neconventionale

AVANTAJE
insensibilitatea la ocuri termice;
pstreaz proprietile mecanice la temperaturi ridicate;
deformaiile n timpul prelucrrii sunt foarte mici;
greutatea electrozilor-scul este mic;
posibilitatea fixrii n dispozitive interschimbabile pentru prelucrare i
exploatare;
posibilitatea obinerii unor electrozi cu profile complexe i grosimi foarte mici;
uor de prelucrat
cost sczut
DEZAVANTAJE

puterea electric n spaiul de lucru este limitat;

rezisten mecanic redus;
fragilitatea.

5.Concluzii
Pentru realizarea piesei cu ajutorul tehnologiei clasice este nevoie de mai multe masini
de prelucrat, scula combinata pentru realziarea alezajului,precum si dispozitiv pentru
executarea dispozitivului respectiv aceasta avnd un cost de producie ridicat. Acest cost nu se
poate amortiza doar prin fabricarea a 200 arbori.
Asadar se impune folosirea unui centru de prelucrare prin electroeroziune , aceta asigurand
precizii foarte ridicate , rugozitati bune.

6.Bibliogafie
1. http://www.directindustry.com/product-manufacturer/ona-electro-erosion-electricaldischarge-machine-72422-113.html
2. http://www.onaedm.com/en/ona-4
3. http://aurelvisan.ro/attachments/114_TPEz%202_Rez_Cap.%2007%20%2016_Teh%20Supr.pdf
5. http://www.gfms.com/content/gfac/com/en/Products/EDM.html
6. https://www.google.ro/search?q=electroeroziune&ie=utf-8&oe=utf8&gws_rd=cr&ei=77yWVtDqMou4UczZo8gG
7. https://ro.scribd.com/doc/55533650/Electroeroziune