Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a)
b)
c)
d)
Cutitul se realizeaza din oteluri speciale, aliate cu mult carbon si elemente care
cresc duritatea, avand mai multe elemente geometrice cu diferite roluri in procesul de
prelucrare (fig. 2). Fata de asezare" este indreptata spre obiectul care se aschiaza.
Exista doua fete de asezare: una principala si una secundara. Taisul se formeaza prin
intersectia fetei de degajare cu fata de asezare.
Cutitul are doua taisuri: taisul principal si taisul secundar. Taisul principal
ndeplineste rolul principal de aschiere si se formeaza prin intersectia fetei de degajare cu
fata principala de asezare. Taisul secundar se formeaza prin intersectia fetei de degajare
cu fata de asezare secundara. Pot fi doua taisuri secundare si, prin urmare, doua fete
secundare de asezare (de exemplu, la cutitul de retezat). Vrful cutitului este locul de
intersectie al taisului principal cu taisul secundar.
Fig. 2. Cutit pentru strunjire: A. Zona activa: 1. varf; 2. fata de asezare, 3. tais,
4. fata de degajare; B. Corpul cutitului.
In functie de tipul suprafetei prelucrate exista diferite configuratii geometrice ale
cutitelor de strunjit (fig. 3).
Papusa mobila se poate deplasa de-a lungul axei de rotaie dupa care este
blocata la distanta necesara. Acesta permite sustinerea si centrarea piesei de prelucrat.
In vederea cresterii productivitatii si calitatii procesului de prelucrare au fost
realizate si dezvoltate strunguri cu comanda numerica (CNC), dotate cu sisteme de
alimentare automata cu scule pentru strunjire (fig. 10, 11).
Aceste masini sunt dotate cu ghidaje liniare de mare viteza pe toate axele, calite si
rectificate cu mare precizie, astfel incat sa absoarba majoritatea fortelor de aschiere. Un
sistem de indexare cu servo motor permite indexarea turelei cu 10 sau 12 posturi in 0,2
sec (fig.12). Cupla de mare precizie cu diametru mare si sistemul de blocare hidraulic
sunt folosite pentru a mari precizia de indexare si rigiditatea turelei.
Papusa mobila hidraulica standard foloseste un varf rotativ ce ofera suport pentru
piesele lungi (fig. 13). Presiunea pistonului este ajustabila iar miscarea este
programabila. Capacitatea masinii de a utiliza scule antrenate impreuna cu axa C permite
piesei de prelucrat sa fie strunjita, frezata, gaurita si filetata printr-o o singura prindere in
universal (fig.14). Comanda numerica ofera un inalt grad de fiabilitate si usurinta in
operare (fig.15 ).
a)
b)
Fig.18. Burghie simple (a) sau din carburi compacte (b).
Masinile pentru gaurit sunt prevazute cu un sistem vertical de prindere si rotire a
burghiului, cu o cursa de deplasare reglabila si o masa de asezare a piesei. Avansul
burghiului se poate realiza manual sau automat, in functie de tipul masinii.
a)
b)
c)
Fig. 19. Masini de gaurit fixe (a, b, c) si cu avans automat (d).
2.3. PRELUCRAREA PRIN FREZARE
d)
a)
b)
c)
d
Fig. 20. Prelucrari prin frezare: a) traiectorii complexe in plan sau spatiu; b, c)
realizarea danturilor; c) generarea cavitatilor sau canalelor.
Fig.21. Tipuri de freze: freza melc; freze deget, disc, profilate; freze pentru filetare;
freza pentru profilare cu cutite amovibile.
Destinaia mainii se schimb prin montarea unor capete speciale i anume: cap
de frezat orizontal, cap de frezat vertical, cap de frezat rapid i cap de mortezat (fig. 22).
10
Fig. 22. Masini de frezat (Laborator Aschiere, CatedraTMS, Fac. IMST din UPB).
2.4. PRELUCRAREA PRIN RABOTARE SI MORTEZARE
Rabotarea este operatia de prelucrare cu avans transversal si deplasare
longitudinala a cutitului, in timp ce piesa este fixata pe masa masinii. Prin rabotare se
prelucreaz suprafee plane, orizontale, verticale, nclinate, diferite forme de canale in
piesele de dimensiuni mici i mijlocii, suprafee profilate la piesele lungi i relativ nguste
(ghidaje pentru batiuri, snii i mese de pozitionare, rosturi pentru sudare, etc).
11
12
Prin rabotare se pot prelucra suprafete plane (orizontale, verticale sau inclinate), precum
si suprafete profilate. Rabotarea se utilizeaza in special la prelucrarea
suprafetelor inguste si lungi (ghidaje, canale, marginile tablelor) unde lipsa de
productivitate a procedeului este diminuata de dimensiunile mari ale pieselor.
Prelucrarea suprafetelor plane orizontale se executa cu cutite normale de rabotat.
La finisarea cu cutitul drept se lucreaza cu adancime de aschere cuprinsa intre de
0,5 si 2mm si avans de 0,1 la 0,3 mm/cursa dubla iar la finisarea cu cutite late
cotite adancimile de aschiere sunt cuprinse intre 0,5 si 1mm, iar avansurile sunt
intre 5 si 15 mm/cursa dubla.\
Finisarea suprafetelor cu trepte in directia de avans se face cu ajutorul cutitelor
incovoiate. Pentru prelucrarea suprafetelor plane cu trepte in directia principala
se prevad canale de iesire cu latimi de 5 la 10mm iar prelucrarea suprafetelor
verticale se realizeaza cu ajutorul cutitelor normale sau a cutitelor de colt inclinate
cu 15o la 20o fata de directia de avans. Prelucrarea danturii de cremaliera se
executa cu ajutorul unui cutit cu profil identic cu cel al golului dintre dinti si a unui
dispozitiv de divizare, care se monteaza pe traversa si care asigura o precizie
ridicata.
Prelucrarea arborilor canelati poate fi facuta pe seping prin folosirea unui dispozitiv
special format dintr-un divizor, fixat pe masa masinii prin intermediul unei placi.
Prelucrarea unui canal de pana interior se poate executa prin prinderea unei scule intr-un
prelungitor care poate trece prin alezajul butucului si executa atat miscare principala cat
si miscare de avans verticala. Posibilitatile de prelucrare pe masini de mortezat sunt mai
mari decat la raboteza sau seping, deoarece masinile de mortezat sunt dotate cu masa
rotativa prevazuta cu dispozitiv de divizare, la care pe langa avansurile rectilinii dupa
doua directii perpendiculare se mai poate realiza si o miscare de rotatie.
Teoretic, generarea suprafetelor plane prin rabotare se realizeaza cu generatoare si
directoare rectilinie. In functie de dimensiunile piesei prelucrate, curba
generatoare poate fi materializata pe taisul sculei sau realizata cinematic.
In cazul prelucrarii suprafetelor profilate generatoarea poate fi materializata, daca
dimensiunile ei sunt suficient de mici, sau programata, prelucrarea facandu-se
prin copiere dupa sablon. Cele mai frecvente tipuri de suprafete prelucrate prin
rabotare sunt: plane orizontale, verticale sau inclinate, canale de pana exterioare
deschise, canale de pana interioare, canale in forma de T, danturi de cremaliera,
caneluri pe arbori, etc.
In cazul mortezarii miscarea principala, rectilinie alternativa, se executa in plan vertical
de catre scula, iar miscarea de avans de catre semifabricatul prins pe masa
masinii (fig. 26). Atat in procesul de rabotare cat si in cel de mortezare exista o
cursa activa si o cursa de mers in gol. In timpul cursei inactive, cutitul are timp sa
se raceasca, motiv pentru care, la cele doua procedee, lichidele de racire se
utilizeaza doar in cazuri speciale. La capatul cursei de mers in gol se realizeaza
avansul intermitent de generare, dupa o traiectorie completa. O noua adancime
de aschiere se poate obtine prin indexarea avansului vertical executat de scula.
13
Fig.26. Masina de mortezat (Laborator Aschiere, Catedra TMS, Fac. IMST, UPB).
2.5. PRELUCRAREA PRIN BROSARE
Broarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere la care suprafata
prelucrata rezulta prin apasarea si deplasarea rectilinie a sculei de brosat denumita brosa
(fig. 27). Conceptul prelucrarii prin de broare a aparut la nceputul anului 1850 si s-a
dezvoltat continuu. Astazi, aproape orice tip de form i material pot fi prelucrate cu acest
procedeu. Prelucrarea se executa in perioada cursei active, dupa care scula efectueaza
cursa pasiva, de readucere in punctul de plecare.
14
15
16