Sunteți pe pagina 1din 257

Cuprins

I. Introducere CNC-uri , notiuni de baza.2


1. Partile componente ale unei masini cu comanzi numerice........................................5

a. componenta software
b. componenta mecanica
c. axe si combinatii de axe

2. Principii fundamentale referitoare la programarea datelor geometrice....18


3. Prezentare interfata operator-masina ( panou de comanda )
1. Tipuri de panouri de comanda NC....34
2. Functii/simboluri generale..47
II. Notiuni introductive si programarea strungurilor CNC...........................................65
Introducere coduri..........71
1. G
2. M
3. Cicluri fixe
4. Format bloc

III. Componetele sculelor aschietoare.................................................209


1.Intretinerea sculelor...............................................................237
2.Norme ISO.......................................................................................................................................247

1
I. INTRODUCERE

COMANDA NUMERIC O NECESITATE TEHNOLOGIC

Comanda numeric reprezint o treapt superioar al nivelului de controla mainilor i


utilajelor. Controlul unei maini-unelte sau utilaj implic domenii cum ar fi tipul de acionare,
modul de control i limitarea micrilor pe axe, modul de control al vitezelor (principal i de
avans), modul de selectare i utilizare a unor faciliti asociate procesului de lucru (dispozitive
de prindere, scule) etc..

ntre un nivel de control complet manual i unul complet automat pot fi enumerate
urmtoarele etape:

nivelul zero, ntlnit la primele maini pentru achiere, controlate

exclusiv manual;

nivelul unu, asociat mainilor acionate cu ajutorul roii hidraulice / motor cu


ardere intern / motor electric prevzut cu comand de tipul pornit/oprit;

nivelul doi include majoritatea mainilor-unelte convenionale caracterizate prin


posibilitatea sincronizrii micrii sculei cu a piesei. Din punctul de vedere al controlului
micrilor, decisiv este performana operatorului uman;

nivelul trei este specific mainilor care opereaz n cadrul unor cicluri fixe de
micri prestabilite, bazate pe sisteme de comand prin came, copiere hidraulic i
electric, comand secvenial de tipul matrice cu fie, tamburi cu bile etc.. Un
exemplu tipic l constituie liniile de transfer;

nivelul patru include sistemele de prelucrare care asigur msurarea


dimensiunilor piesei n timpul procesului;

nivelul cinci cuprinde gama larg a comenzii numerice.

Apariia comenzii numerice a fost impus de necesitatea perfecionrii tehnologiei, n prima


faz, din ramurile industriale generatoare de dezvoltri tehnologice cum ar fi industria aerospaial,
naval etc..

2
Tehnologia bazat pe nivelul trei de control din industria aerospaial a constituit un
handicap major n dezvoltarea acestei industrii. Era aproape imposibil realizarea unor piese n
condiii de precizie conform cu standardele din domeniu la un pre de cost mic. Timpul relativ lung
necesar trecerii la prelucrarea altui produs a fost considerat un alt inconvenient esenial.

Aceste cerine au impus dezvoltarea unui program de cercetare amplu, finalizat cu


realizarea n 1949 a primei maini-unelte NC.

Apariia comenzii numerice marcheaz o etap nou n dezvoltarea sistemului de control al


mainilor-unelte. nainte de apariia comenzii numerice, automatizrii i era asociat noiunea de
productivitate. Dup apariia acesteia noiunea de automatizare implic alturi de productivitatea i
alte trei idei directoare: precizie, rapiditate i suplee [MOR, 98].

MOMENTE N EVOLUIA COMENZII NUMERICE

Comanda numeric face parte din categoria comenzilor dup program. Este un concept
fundamental n care comanda se abordeaz diferit fa de etapele anterioare. Controlul deplasrilor
sculei (piesei), a secvenelor de prelucrare, gestionarea sculelor etc. se realizeaz prin intermediul
numerelor introduse, ntr-o form standardizat, n echipamentul numeric.

Pot fi evideniate mai multe generaii de echipamente numerice.

Prima generaie este asociat primei raportri a unei maini-unelte cu comand numeric.
Maina, proiectat pentru operare manual, a fost dotat cu un sistem numeric pentru poziionarea
sculei n raport de pies.

A doua generaie este cunoscut i sub denumirea de generaia benzii perforate. Este
caracteristic faptul c mainile-unelte sunt proiectate special, n concordan cu cerinele impuse de
echipamentul numeric, constituind mpreun cu echipamentul de comand, un ansamblu numeric de
prelucrare.

Cteva dintre caracteristicile echipamentului numeric sunt: capacitatea de memorare


limitat, realizarea funciilor de comand sub form hardware ce conduc la citirea i executarea
secvenial a blocurilor din program, posibiliti reduse de modificare on-line a programului,
flexibilitate redus.

Apariia memoriei tampon conduce la mbuntirea calitii prelucrrii prin asigurarea


continuitii deplasrii sculei cu toate c citirea blocurilor se face secvenial.

A treia generaie este cunoscut sub denumirea de sisteme CNC (Computerized Numerical
Control). Se bazeaz pe integrarea pe scar larg a calculatorului n procesul de control. Integrarea

3
calculatorului n sistemul de comand al mainii-unelte face posibil implementarea unor faciliti
n comanda numeric, practic greu de imaginat cu cteva decenii n urm.

Programatorul unui asemenea sistem descoper imediat o alternativ la programarea de tip


ISO, bazat pe coduri de tip G, limbaje specializate de programare. Aceste limbaje au trstura
important c nu implic cunotine de specialitate pentru realizarea unui program numeric.
Opereaz cu noiuni (cunotine, simboluri) familiare oricrei persoane ce are un anumit nivel de
cunotine n domeniul tehnologiei (tehnic).

Aceste echipamente ofer o serie de faciliti privind preluarea originii piesei, posibilitatea
declarrii unui mare numr de puncte drept origine curent, controlul deplasrii sculei pe contur
asociat cu posibilitatea realizrii unei precizii ridicate i a calitii constante a rugozitii, o gam
divers de cicluri fixe, programarea unor piese cu contur parial cotat etc..

Realizarea unor calcule aritmetice i implementarea unor funcii logice, cu aplicaii n


corectarea, editarea i rularea programelor NC, sunt ofertate de toi constructorii de echipamente
numerice.

Utilizarea subprogramelor parametrizate este de asemenea o facilitate prezent la toate


echipamentele CNC.

4
1.Partile componente ale unei
masini cu comanzi numerice.

O masina CNC este compusa din mai multe componente majore pe lnga care
se afla diverse echipamente auxiliare. O componenta este masina-unelta propriu-
zisa care poate fi: strung, freza, masina de gaurit, de alezat, de rectificat, rabotat
sau mortezat, masina de taiat cu jet de apa sau laser etc. O alta componenta este
controller-ul pentru coordonarea miscarii sculei taietoare. Pentru fiecare din cele
doua componente pot exista accesorii necesare sau operationale. De exemplu,
pentru controller poate exista o consola de introducere date sau un calculator cu
conexiune permanenta pe care se realizeaza programele.

Tipuri de controllere

5
Batiul masinii este si el un element important ce determina rigiditatea masinii si
precizia ei, rolul lui este de a aduce stabilitate si de a reduce vibratiile. Un alt
element principaal este motorul principal, fie el motorul universalului sau motorul
frezei.

Exemplu e batiu.

Uiversal cu penseta, actionat hidraulic.

Sectiunea unui universal cu penseta.

6
Universal cu 3 si 6
bacuri.

Universal cu 4 bacuri.

Alt element esential in precizia unei masini unelte este sistemul de ghidare, acest
sistem asigura o deplasare lineara,circulara sau elicoidala de precizie.

7
OBSERVATIE:

Universalele pot fi, dupa cum a-ti vazut, cu 3,4,5 sau chiar 6 bacuri, ele nu sunt
platouri de fixare ci universale. Diferenta intre platou si universal nu o face
numarul de bacuri ci sistemul de strangere al bacurilor. Daca strangerea bacurilor
se face independenta unul fata de altul, atunci avem un platou, daca strangerea se
face simultan pe toate bacurile, atunci avem un universal.

Componenta mecanica

Masina-unelta are o constructie speciala. Prima cerinta n proiectarea unei


masini-unelta de calitate este rigiditatea. Axele trebuie sa aiba o deflexie minina sub
sarcina pentru a nu influenta precizia de prelucrare. Axele sunt actionate, de obicei,
cu ajutorul unui mecanism de tip surub-piulita cu bile recirculabile, fig.3. Acest tip
de cuplaj ntre axa fixa (surub) si bacul mobil(piulita), ntre care circula bilele de
otel, asigura rigiditatea si o frecare mica.

Fig.3.

8
O rotatie completa a axului produce o miscare a bacului cu distanta pasului
filetului. n unele solutii constructive, bacul este fix si axa este mobila. Masinile
CNC mari de numesc centre de prelucrare sau masina-unelta universal si pot fi de
tip freza sau strung. Frezele CNC universal au sisteme automate pentru
schimbarea sculei si sunt dotate cu o magazie de scule cu zeci sau chiar o suta de
scule diferite. Deseori, axul de rotatie a sculei este vertical. Unele masini au cte
patru sau cinci axe. Ultimele doua sunt axe de rotatie si permit masinii sa efectueze
n piesa gauri si suprafete sub unghiuri diferite. Pot realiza att prelucrare de
degrosare, ct si de rectificare(finisare). O astfel de masina cu cinci axe poate
prelucra singura o elice de vapor.

Strungurile CNC universal, fig.4 au, de asemenea, sistem automat de schimbare a


sculei si sunt dotate cu turele port-scule pe care pot fi montate zece pna la douazeci
de scule diferite. Ele pot fi folosite pentru operatii de strunjit, filetat, gaurit etc.

Fig.4

Actionarea masinilor-unelte

Pentru miscare de pozitionare a axelor se folosesc trei tipuri de actionari:

9
a) electrice,

b) hidrauice,

c) pneumo-hidraulice.

La freze, pentru miscarea de rotatie a sculei se folosesc motoare


asincrone sau de curent continuu, deseori nsotite de angrenaje de tip ,,cutie de
viteze'' pentru schimbarea domeniului de viteze de rotatie.
Actionarile electrice folosesc motoare electrice:
a) pas-cu-pas,
b) de curent continuu,
c) servomotoare de curent alternativ.

Fig.5

n orice miscare de pozitionare, controller-ul trebuie sa cunoasca locatia


precisa a sculei taietoare. Acest lucru se poate realiza prin comanda(sistem n
bucla deschisa) sau reglare(sistem n bucla nchisa).

Comanda: se foloseste n combinatie cu motoarele electrice pas-cu-pas, fig.5. La


motoarele pas-cu-pas, pe stator exista doua, patru sau cinci nfasurari(bobine)
distincte. Rotorul este format din magneti permanenti. Alimentnd cu curent o
bobina, rotorul se alinieaza n directia perpendiculara pe aceea bobina, polul nord al
magnetului permanent fiind orientat catre polul sud al electromagnetului(bobina
parcursa de curent ntr-un anumit sens). La un impuls provenit de la controller se
comuta curentul prin alta bobina a statorului, determinnd astfel deplasarea rotorului
cu un pas. La unele motoare, o rotatie completa a rotorului se realizeaza n 500 de
pasi, adica de impulsuri.

Controller-ul este capabil sa genereze impulsuri cu frecvente maxime de ordinul


kilo-hertilor. Deoarece fiecare impuls este contorizat, controller-ul stie n

10
permanenta unde se afla axa. Nu exista posibilitatea de a verifica daca motorul
executa, ntr-adevar, un pas la fiecare impuls. n general, nu se ,,pierd''pasi dect
daca axa se blocheaza din cauze accidentale sau de avarie(coliziune). Precizia unui
sistem cu motor pas-cu-pas si axa cu surub poate atinge 0.01 mm-precizia unui pas.
Cu reglare(sistem n bucla nchisa) se poate obtine cu o precizie cu un ordin de
marime mai mare, 0.001 mm. Sistemele de pozitionare cu motoare pas-cu-pas se
folosesc ndeosebi la constructia masinilor CNC de marime mica. Sunt simple si mai
ieftin de ntretinut.

Reglarea: este utilizata n combinatie cu servomotoare de curent continuu(sau de


curent alternativ) si un traductor de deplasare(sau de rotatie). Traductoarele de
rotatie se numesc resolver-e si sunt montate pe axul motorului sau la celalalt capat
al axei. Un resolver transforma pozitia unghiulara ntr-un semnal electric, care este
transmis la controller. Traductoarele de deplasare se monteaza paralel cu axa. Pe
traductoare poate culisa un cursor care se fixeaza de sania mobila a axei. Traductorul
masoara exact pozitia sculei, si elimina astfel erorile dotorate jocului dintre surub si
sanie(piulita) si, de asemenea, erorile datorate uzurii surubului. Pozitia cursorului
este convertita ntr-un semnal electric, transmis la controller. Primind informatii de
la traductorul de pozitie, controller-ul poate corecta imediat eroarea de pozitionare
prin comenzi catre servomotoare.

Este important ca un utilizator CNC sa cunoasca toate componentele din care


masina este construita. Acest lucru l ajuta la identificarea posibilitatilor de
exploatare ale masinii CNC. De exemplu, pentru o masina-unelta universala CNC,
utilizatorul trebuie sa cunoasca dimensiunile maxime ale zonei de lucru, modul de
alimentare si fixare a pieselor, numarul de scule, sistemul de prindere pe dispozitivul
port-scula, domeniul vitezelor de rotatie ale axului principal etc.

Multe informatii legate de constructia masinii se pot afla din cartea tehnica a
masinii si din desenele tehnice de executie a masinii. Din aceste documente,
utilizatorul trebuie sa afle raspunsurile la urmatorele ntrebari:

1) Care este viteza maxima de rotatie a masinii, RPM ?

2) Cte domenii de viteze de rotatie are axul principal si care sunt maximele
pentru fiecare domeniu ?

3) Ce putere are motorul sculei si ce puteri au motoarele axelor ?

4) Care este distanta maxima de miscare pe fiecare axa?

11
5) Cte scule poate utiliza masina ?

6) Care este modul de prindere al sculei ?

7) Care este viteza maxima de pozitionare a masinii ?

8) Care este viteza maxima de aschiere a masinii ?

Acestea sunt numai cteva ntrebari la care utilizatorul unei masini CNC poate sa
raspunda, ori de cte ori are de-a face cu o noua masina CNC.

Directii de miscare(axe)

Programatorul CNC trebuie sa cunoasca corespondenta ntre directiile de miscare


n spatiu real si nominalizarea celor trei axe n program CNC. Numele axelor pot
varia de la o masina-unelta la alta. De obicei, sunt notate cu literele: X, Y, Z, U, V,
W, pentru miscari liniare, si A, B, C, pentru axele de rotatie.
Legatura dintre axele liniare si cele de rotatie este urmatoarea: daca axa X se
roteste, atunci se noteaza axa de rotatie cu A, lui Y i corespunde B, iar lui X, axa C.
Programatorul trebuie sa aiba confirmarea alocarii axelor si a directiilor(plus si
minus) nainte de a realiza orice program CNC. Aceste date se obtin din manualul
tehnic al masinii. n figurile8-a), b), si c)-se dau exemple de notatii pentru axe.

12
Pentru comanda unei miscari trebuie introdus numele axei si distanta de
deplasare(ex. X200.5). n cazul axelor de rotatie trebuie introdus numele axei si o
valoare exprimata n grade unghiulare. De exemplu, comanda de pozitionare
absolute B45 nseamna rotirea axei B la 45 fata de origine.

Punctul de origine(referinta) pentru fiecare axa

Marea majoritate a masinilor CNC utilizeaza o anumita pozitie pentru fiecare axa
pentru a o nregistra ca punct de referinta. Punctul de referinta poate coincide cu
originea sistemului de coordonate, dar nu este obligatoriu.

Pozitia de referinta trebuie sa fie foarte precis determinata si este necesara masinilor
CNC de fiecare data cnd acestea sunt pornite. De obicei, atingerea punctului de
referinta este semnalizata intern cu ajutorul unui senzor de proximitate sau a unui
limitator cu contact electric. Precizia acestui senzor determina precizia de
identificare a punctului de referinta.

La pornire, masinile executa o secventa automata de miscare a axelor pna n


pozitia de referinta, dupa care se opresc si nregistreaza n memorie datele de la
traductoarele de pozitie. Daca traductoarele sunt incrementale-adica transmit un

13
anumit numar de inpulsuri la unitatea de distanta de deplasare-atunci masina
reseteaza la zero memoria n care se nregistreaza impulsurile. Odata stabilita
referinta, controller-ul se va putea sincroniza cu pozitia fizica a masinii.

Punctul de referinta specific fiecarei axe este sabilit n mod diferit de la masina la
masina, dar, n general, este atins la una din extremitatile axei. Marea majoritate a
constructorilor de masini-unelte fixeaza acest punct la extremitatea pozitiva a
fiecarei axe.

Daca pentru o axa traductorul de deplasare determina pozitia absoluta-adica, pe o


anumita distanta, fiecare pozitie este univoc determinata-,atunci acea axa nu are
nevoie de punctul de referinta. n memoria controller-ului se nregistreaza un offset
cu ajutorul caruia se va stabili ulterior originea axei.

Pentru orice masina reala trebuie consultata cartea tehnica, n scopul verificarii
daca axele au nevoie sau nu de miscare de referinta si, daca este cazul, unde este
situat punctul de referinta pe fiecare axa.

Accesoriile unei masini CNC

Pentru a oferi flexibilitate utilizatorilor, majoritatea producatorilor de masini CNC


vnd separat mai multe accesorii necesare masinilor-unelte. Unii utilizatori pot
cumpara o masina de la un producator si echipamentele accesorii de la alt
producator. Cunoasterea accesoriilor disponibile pentru o masina CNC este foarte
important. Importanta anumitor accesorii este att de mare, nct existenta sau nu a
acestora poate nsemna diferenta dintre succes si esec al unei afaceri. n cataloagele
firmelor sunt prezentate accesorii standard(incluse n fabricatie) si accesorii
optionale(ce pot comandate contra cost la livrarea masinii sau dupa livrare).

Exemple de accesorii standard ale masinilor CNC:

-sisteme de ungere, racire, ventilare;

-suport port-scula si mecanisme de prindere piesa pe masa de lucru

(frezare) sau n mandrina(strunjire);

14
-scule de mna;

-lampa de lucru;

-diverse tipuri de scule;

-accesorii de siguranta(blocaj mecanic al usii, acoperire totala a zonei de

lucru, viziera din material transparent rezistent la impact etc.).

Exemple de accesorii optionale ale masinilor CNC:

-sisteme de verificare a dimensiunilor piesei cu senzori de contact;

-sisteme cu senzori de contact pentru determinarea automata a lungimii

unei scule;

-sistem de ncarcare/descarcare automata a pieselor;

-evacuator de aschii;

-usi automate;

-scule speciale pentru materiale speciale;

-functii speciale pentru programarea CNC, cum ar fi: interpolare n

coordonate polare sau cilindrice, rotirea sistemului de coordonate

scalare, managementul durabilitatii sculei etc.

-capacitati marite de stocare programe.

Tipuri de papusi mobile.

15
Motor auxiliar pentru
frezare/gaurire.

Transportor de span.

16
Alimentator de bara.

17
Principii fundamentale referitoare la
programarea datelor geometrice
DESCRIEREA PUNCTELOR PIESEI

SISTEMUL DE REFERIN

Pentru definirea unor puncte, n plan sau spaiu, aparinnd pieselor este necesar considerarea unui
sistem de referin. Informaiile privind poziia sunt totdeauna precizate, fa de un punct predeterminat,
prin intermediul coordonatelor.

Frezare Strunjire

a b

Fig.3.1.

Sistemul de referin este astfel ales nct s corespund cu direciile de micare ale sniilor axelor
mainii-unelte. Sistemul cartezian al axelor de coordonate corespunde acestui scop (fig. 3.1. a, b).
Axele X, Y, Z alctuiesc un triedru ortogonal, direct. Aceste proprieti ale sistemului de axe sunt cerute prin
diferite reglementri (STAS 8902-71, DIN 66217).

18
Fig. 3.2 Fig. 3.3.

P1 corespunde la X=60 Y=20 P1 corespunde la Z=-7,5 X=25


P2 corespunde la X=30 Y=50 P2 corespunde la Z=-15 X=40
P3 corespunde la X=-50 Y=-30 P3 corespunde la Z=--25 X=40
P4 corespunde la X=40 Y=-40 P4 corespunde la Z=-35 X=60

Descrierea punctelor piesei se face n mod similar i n spaiu utiliznd de data aceasta trei coordonate X, Y, Z
(fig. 3.4.).

Fig. 3.4.

P1 corespunde la X=10 Y=45 Z=-5

P2 corespunde la X=30 Y=60 Z=-20

P3 corespunde la X=45 Y=20 Z=-15

19
Plan de lucru: se alege planul XOY

- punctele n care are loc prelucrarea sunt toate de tipul -Z;

- se reduce riscul de coliziune

Coordonatele care fac referin la originea sistemului de coordonate a piesei sunt denumite i
coordonate absolute. Coordonatele relative indic poziia fa de un alt punct dect originea, definit n
sistemul de coordonate.

Un alt mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de coordonate (fig.
3.5.).

Fig. 3.5
Se recomand utilizarea lui pentru piese ce conin arce circulare sau unghiuri. n astfel de situaii
programarea deplasrii sculei este mai uoar. Sistemul utilizeaz pentru a indica poziia unui punct tot dou
coordonate, una liniar raza i alta circular
unghiul.

Originea n cazul acesta poart denumirea de pol POL. Poziia polului se indic n sistemul cartezian fa
de originea piesei Op. Unele echipamente utilizeaz ca identificator pentru pol grupul de litere CC (Circle
Center). Pentru raz se utilizeaz de regul litera R. Difer, de la echipament la echipament, notaia pentru
unghi: W, H, etc.

20
n cazul sistemului polar, polul este situat n unul din cele trei plane ale sistemului cartezian de
coordonate: XY, YZ, ZX. Una din axele planului este ax de referin pentru unghi (fig. 3.6.):

Fig. 3.6.

Coordonarea polului Plan Ax de referin

I, J XY X+
J, K YZ Y+
K, I ZX Z+

PROGRAMAREA N SISTEM ABSOLUT

Parametrii de poziie ai unui punct pot fi exprimai folosind dou sisteme diferite. Diferena dintre cele
dou sisteme este dat de punctul considerat origine. Cele dou sisteme rspund cerinelor asociate cotrii
tehnologice respectiv cotrii funcionale.

Sistemul absolut, specific cotrii tehnologice, fac apel la originea Op a sistemului de referin pentru
indicarea coordonatelor punctelor, indiferent de poziia curent a sculei (fig. 3.7.). Programarea n sistem
absolut descrie poziia n care scula urmeaz s se deplaseze.

21
Fig. 3.7

n programarea, sistemul absolut se specific prin comanda G90.

PROGRAMAREA N SISTEM INCREMENTAL

Programarea n sistem incremental se asociaz cu cotarea funcional. n cazul acestui sistem de cotare,
cotele indic o mrime (distan sau unghi) ntre dou puncte caracteristice i nu o valoare fa de o baz comun.
Dimensiunile, n cadrul acestui sistem, se refer la un punct oarecare, cunoscut, i nu la un originea sistemului
de referin a piesei, O.

Programarea n sistem incremental descrie, din punct de vedere a deplasrii sculei, distana ce urmeaz a
fi parcurs.

Sistemul incremental se specific n programare prin cuvntul G91.

Parametrii de poziie, pentru punctele P1P4, n sistem absolut considernd originea sistemului de
referin sunt:

P1 corespund la X=20 Y=45

22
P2 corespund la X=35 Y=20

P3 corespund la X=50 Y=30

P4 corespund la X=60 Y=10

n cazul strunjirii, parametrii de poziie, n sistem absolut, au valorile indicate sub fig. 3.3

Parametrii de poziie (fig. 3.7.) n cazul sistemului incremental sunt: P1 corespund la X=20
Y=45 cu referin la originea sistemului O P2 corespund la X=15 Y=-25 cu referin la P1

P3 corespund la X=15 Y=10 cu referin la P2

P4 corespund la X=10 Y=-20 cu referin la P3

Pentru strunjire (fig. 3.3.) parametrii de poziie sunt:

P1 corespund la Z= -7,5 X=25 cu referin la Op

P2 corespund la Z=-7,5 X=15 cu referin la P1

P3 corespund la Z=-10 X=0 cu referin la P2

P4 corespund la Z=-10 X=20 cu referin la P3

PROGRAMARE ABSOLUT I INCREMENTAL N SISTEM POLAR

23
a b

Fig. 3.8

Coordonatele polare n sistem absolut (fig. 3.8. a) se refer ntotdeauna la pol i la axa de referin:
G90

P1 corespund la H1=20o, R1=40 cu referin la pol

P2 corespund la H2=75o, R2=60 cu referin la pol

P3 corespund la H3=150o, R3=25 cu referin la pol

Coordonatele polare n sistem incremental refer la ultima poziie programat sculei:

G91

P1 corespund la H1=20o, R1=40 cu referin la pol

P2 corespund la H2=55o, R2=20 cu referin la P1

P3 corespund la H3=75o, R3=-35 cu referin la P2

24
DENUMIREA PLANURILOR DE LUCRU
n cadrul sistemului cartezian de coordonate se pot evidenia trei planuri: XY, YZ, ZX. n fiecare plan,
a treia ax, perpendicular, este axa sculei, axa dup care scula realizeaz avansul de ptrundere. Acest mod
de lucru este specific prelucrrilor de tipul 2 D (se va reveni).

n programare, planul de lucru se specific diferit. Limbajul de programare ISO apeleaz la cuvintele G17
(planul XY), G18 (planul ZX) i G19 (planul YZ) (fig. 3.9.).

Fig. 3.9.
Limbajele textuale indic direct planul prin intermediul axei sculei. Astfel, dac axa sculei este axa Z, planul
de lucru este XY.

POZIIA PUNCTELOR DE ZERO I REFERIN

n cadrul unui sistem numeric de prelucrare sunt definite o serie de puncte origine i poziii de
referin. Unele din ele sunt bine precizate de constructorul de maini-unelte, altele pot fi declarate de
programator.

n cele ce urmeaz se vor considera punctele de referin prestabilite. n aceast categorie ntr punctul
de zero (originea) mainii, punctele de schimbare a sculei, puncte de retragere (home position) etc.. Puncte
de origine se vor considera poziiile declarate de programator.

Poziiile punctelor de zero, cele mai frecvent utilizate sunt indicate n figura 3.10.

25
Fig. 3.10.

M punctul de zero main originea mainii;

Op punctul de zero pies, programat;

R punct de referin. Determinat prin came i sistemul de msurare. Distana de la acest punct la punctul de
zero main trebuie s fie cunoscut astfel nct poziia pe ax la acest punct s poat fi redat exact la aceast
valoare.

T punct de referin pentru scul, situat pe capul revolver al strungului;

S punct de start, poate fi definit pentru fiecare program. Prima scul ncepe prelucrarea din acest punct.

POZIIA SISTEMULUI DE COORDONATE

Se disting urmtoarele sisteme de coordonate (fig. 3.11).

- Sistemul de coordonate al mainii avnd originea OM;

- Sistemul de coordonate al piesei, cu originea Op;

- Sistemul curent de coordonate al piesei, cu originea decalat, fa de Op, n OPC

26
SISTEMUL DE COORDONATE AL MAINII

Sistemul de coordonate al mainii cuprinde toate axele fizice existente. n cadrul lui sunt definite
punctele pentru schimbarea sculei, a paletei, punctele de referin.

Poziia sistemului de coordonate relativ la main depinde de tipul mainii-unelte. Direcia axelor
urmeaz regula minii drepte (fig. 3.12.)

- degetul mare indic direcia +X;

- indexul indic direcia +Y;

- degetul mijlociu, direcia +Z.

Fig. 3.12

Sistemul de axe al mainii este definit prin STAS 8902-71. Suportul fizic al axelor l constituie
ghidajele mainii-unelte iar cel teoretic tipul de micare: rectilinie, respectiv circular.

Axa Z este definit ca fiind paralel cu axa arborelui principal. Sensul pozitiv pe axa Z este sensul n care
crete distana dintre scul i pies.

Axa X este axa principal de micare n planul piesei, plan n care se realizeaz poziionarea sculei n
raport de pies. Sensul pozitiv este n funcie de axa Z. De regul corespunde cu deplasarea spre dreapta a sculei
privind maina din fa.

Axa Y este a treia ax. Direcia i sensul sculei rezult pe baza regulii minii drepte.

27
Originea mainii se stabilete prin poziionarea unor microcontacte MCS plasate lng cele de capt de curs
(MCL) (fig. 3.13.).

Fig. 3.13.

Exist situaii n care scula nu poate efectua deplasarea dup o anumit direcie. n astfel de situaii
deplasarea relativ a piesei n raport de scul indic sensul (pozitiv) al axei respective. Ca urmare n figura
3.13. se va considera sens pozitiv al axei X sensul de deplasare (al piesei) de la dreapta spre stnga.

Alturi de sistemul primar al axelor de coordonate XYZ, mai exist sistemele secundar

U, V, W i teriar P, Q, R. Pentru micri de rotaie se utilizeaz identificatorii A dup axa


X, B dup Y i C dup Z.

Cteva exemple de sisteme de coordonate sunt indicate n figura 3.15.

28
a) b) c)

Fig. 3.1

SISTEMUL DE COORDONATE AL PIESEI

Geometria piesei este descris n sistemul de coordonate al piesei. Este un sistem cartezian
asignat pentru o anumit pies (fig. 3. 16.). Se observ c gurile 1, 2,

3, 4 sunt cotate fa de origine, sistem absolut, cu coordonatele X=0 i Y=0. Gurile 5,

6, 7 sunt poziionate fa de o origine relativ, avnd coordonatele X=45 i Y=90. Echipamentele


CNC ofer posibilitatea folosirii mai multor sisteme de coordonate

curente, fapt ce conduce, n unele cazuri, la eliminarea unor calcule laborioase.

Fig. 3. 16

29
ASIGNAREA SISTEMULUI DE COORDONATE A PIESEI LA AXELE MAINII

Amplasarea sistemului de coordonate a piesei n sistemul de coordonate al mainii se realizeaz


prin sisteme cadru setabile.

Aceste sisteme setabile sunt activate prin programul surs NC n diferite feluri. Uzual se utilizeaz
comanda G54 (fig. 3.21.).

Fig. 3.21

AXE

n programare se poate face o distincie ntre diferitele tipuri de axe. Aceste categorii de axe, specifice
echipamentelor CNC moderne, sunt urmarea implementrii unui numr considerabil de funcii, n marea lor
majoritate realizate soft. Principalele

categorii de axe sunt:

axele mainii; axe speciale;

axe (canal) de comunicare; axe de traiectorie (traiectoria);

axe geometrice; axe sincronizate;

30
axe de poziionare; axe de legtur;

axe de comand; axe principale de legtur.

axe PLC;

Fig. 3.23.

31
AXELE GEOMETRICE

Axele geometrice, numite i axele principale, definesc un sistem de coordonate


rectangular, direct. Micarea sculei este programat n acest sistem de coordonate.

Ppua mobil

Fig. 3.24.

Pentru strunguri, (fig. 3.24.) axele geometrice sunt X i Z, iar pentru micri circulare
axa C. Exist i alte deplasri cum ar fi a ppuii mobile. Astfel de micri se realizeaz dup
axe speciale. Pentru prelucrri speciale se utilizeaz i axa Y [***, 99].

Pentru programarea geometriei piesei se utilizeaz de regul trei axe geometrice X, Y, Z.


n cadrul acestui curs nu se vor face referiri dect n mod cu totul special la prelucrri n 5 axe.

Pentru maini de frezat, gurit, alezat, axele geometrice sunt X, Y, Z. ele pot fi
completate, n funcie de echiparea mainii, cu axe de rotaie A, B, C, respectiv alte axe pentru
micri liniare, U, V, W, P, Q, i R.

AXE SPECIALE

32
n contrast cu axele geometrice, n cazul axelor speciale nu se definete o relaie
geometric ntre ele.
Cteva exemple de axe speciale: poziia capului revolver (uneori notat cu axa
U), a ppuii mobile (V) etc..

AX PRINCIPAL

Atributul principal conferit unei axe devine important n cazul mainilor cu mai multe
axe port-scul.
De regul cinematica mainii determin care din axele port-scul este principal
(master). Aceast ax este declarat master n registru de date a mainii. Ca regul arborele
principal este declarat ca arbore master.
Asignarea poate fi schimbat prin programarea unei comenzi, de exemplu
SETMS numr. Unele operaii cum ar fi filetare fac apel la axa master.

AXELE MAINII

Identificatorii axelor mainii pot fi introdui n registrul de date a mainii.


Identificatorii standard sunt: X1, Y1, Z1, A1, B1, C1, U1, V1
Se mai utilizeaz i identificatorii: AX1, AX2, , AXn.

AXE SINCRONIZATE

Axele sincronizate se caracterizeaz prin aceea c deplasarea pe traiectorie, de la


punctul de start la cel final, se face n mod sincron.

Ax sincronizat poate fi i una de rotaie, utilizat n interpolarea unor suprafee


speciale, de exemplu de tip elice.

33
3.1. Tipuri de panouri de comanda NC

34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
3.2. Functi si simboluri generale
Tastele pentru funcii indic elemente mari, ca de exemplu, capitolele unei cri.

POS :Poziia curent a afiajului

PRGRM :la EDIT... editarea i afiarea programului n memorie.

:la MDI.... introducerea i afiarea datelor MDI.

:la AUTO PERFORM PROGRAM.... afiarea programului de


execuie.

MENU OFFSET :setarea i afiarea valorii de corecie.

PARAM DGNOS :setarea i afiarea parametrilor sau autodiagnosticarea.

OPR ALARM :afiarea numrului de alarm i setarea afirii soft-ului


panoului de operare.

AUX GRAPH :afiare grafic.

Observaie:Dac vreuna dintre tastele pentru funcii este apsat mpreun cu tasta
CAN(anulare), dispare imaginea de pe CRT.Dac este cazul, apsai oricare dintre
tastele pentru funcii pentru a recupera imaginea.Dac maina funcioneaz mult
timp fr posibilitatea de afiare, deconectai ecranul.Aceasta va mpiedica
deteriorarea imaginii de pe ecran.

Funciile tastaturii LCD/MDI

47
Numr Denumire Explicaie

1 Butoane pentru Apsai pe aceste butoane pentru


ON(cuplare) i cuplarea i deconectarea CNC-
OFF(deconectare) de ului.
sub tensiune

2 Tasta RESET(resetare) Apsai pe aceast tast pentru a


reseta CNC-ul, pentru a anula o
alarm etc.

3 Tasta HELP(ajutor) Apsai pe acest buton pentru a


utiliza funcia HELP atunci cnd
nu suntei siguri n legtur cu
funcionarea unei taste pentru
MDI.

4 Tastele pentru SOFT Tastele de soft au diferite funcii


depinznd de aplicaii.Funciile
tastelor de soft sunt afiate la
partea de jos a ecranului LCD.

5 Taste pentru adrese i Apsai pe aceste taste pentru a


numerice introduce caractere alfabetice
numerice i alte caractere.

6 Tasta Unele taste au dou caractere la


SHIFT(deplasare) partea de sus.Dac apsm tasta
pentru deplasare, comutm
caracterele.

7 Tasta INPUT(de Apsnd tasta numeric sau pentru


intrare) adrese, datele sunt introduse n
memoria tampon i sunt afiate pe
ecranul LCD.Pentru a copia datele
din memoria tampon de
introducere prin taste n registrul
de corecii etc., apsai pe tasta

48
INPUT.Aceasta este similar tastei
INPUT pentru soft.

8 Tasta Apsai aceast tast pentru a


CANCEL(anulare) anula ultimul caracter ori simbol
introdus n memoria tampon de
intrare prin taste.

9 Tastele pentru Apsai tasta atunci cnd editai


PROGRAM programul.
EDIT(editare program)

10 Tastele pentru funcii Apsai pe aceste taste pentru a


comuta imaginile afiate pentru
fiecare funcie.

11 Tastele pentru cursor Patru taste pentru deplasarea


cursorului

Cursorul la dreapta sau


nainte.

Cursorul la stnga sau


napoi.

Cursorul n jos sau nainte

Cursorul n sus sau napoi

12 Tastele pentru Exist dou tipuri de taste pentru


schimbarea paginii schimbarea paginii.

Schimb ecranul LCD


nainte

49
Schimb ecranul LCD
napoi

Explicarea panoului de operare


Tast pentru protecia programului

Atunci cnd aceast tast este rotit pn la:

EDIT:Permite editarea programului i setarea autodiagnosticrii.

OP:La operarea automat permite setarea unui singur bloc(SBK),


stop opional(OSP),tergere bloc(BDT) , cuplare ON i de-
cuplare OFF.

PANEL:Pentru setarea funcionrii n gol a programului(DRN),


blocrii funciilor auxiliare(AFL),(ABS), deblocrii opririi de urgen(EMG
RELEASE), (SRN), blocrii mainii(MLK), (ZNG) i cuplrii/ deconectrii
scoaterii automate de sub tensiune(APF).

50
Comutator de selectare a modului de lucru

MODE: comutator pentru alegerea modului de operare

EDIT: Introducerea programului n memoria calculatorului.

Retragerea programului din memoria calculatorului


pentru editare(Pentru modificare, intercalare, anulare, verificare).

AUTO:Calculatorul execut programul din memorie.

TAPE(band):Executarea programului dup band.

MDI:Introducei un program temporar n calculator n


modul MDI.Programul introdus n mod MDI va fi executat, iar dup executare
programul va fi ters din memorie.Introducei-l din nou dac este necesar.

HANDLE(manual):Atunci cnd selecia modului este setat


n aceast poziie, generatorul manual de impulsuri poate fi acionat, i modul
respectiv trebuie s fie n concordan cu selectarea, la urmtoarele viteze:

x 1 pentru 0.001 mm a fiecrei scri a generatorului manual de impulsuri

x 10 pentru 0.01 mm a fiecrei scri a generatorului manual de impulsuri

x 100 pentru 0.1 mm a fiecrei scri a generatorului manual de impulsuri.

51
JOG.Atunci cnd selectarea modului este n aceast poziie,
turela se deplaseaz cu tasta pentru direcie.

II.Viteza de deplasare a turelei va fi controlat cu comutatorul de reglare a vitezei


de avans de tiere pentru deplasarea rapid sau lent.

III.Revenirea la 0 a axei X, turela se deplaseaz pn la partea stng a ppuii


mobile i apoi se selecteaz MODE n aceast poziie.

Utilizai tasta pentru direcie pentru a deplasa ppua mobil.

RPD:.Atunci cnd comutatorul pentru selectarea modului


se afl n aceast poziie turela poate fi deplasat dac acionm tasta pentru
direcie.

II.Viteza de deplasare a turelei este comandat prin tasta pentru reglarea vitezei de
avans pentru deplasare rapid sau lent.

ZRN:Comutatorul de selectare a modului trebuie s fie


adus n aceast poziie atunci cnd deplasm turela napoi, pn la punctul 0 al axei
X sau Z.

Suprareglarea vitezei de avans rapid(ROVR %)

Acest comutator poate regla coeficientul de avans rapid de la F


0 pn la 100%.Viteza la 100% X :18 000 mm/min Z : 15 000
mm/min.

Suprareglarea vitezei de avans(FOVR %)

52
*Viteza de avans prescris(F) la operaia automat

poate s creasc cu intervale de 10% de la 0% pn la 150%.

Remarci:Atunci cnd depete 150% viteza de avans va fi blocat la 150%.

*Avans jog la operaie manual, acest comutator poate fi utilizat pentru schimbarea
vitezei de la 0 la 1500 mm/min.

Observaie:Pentru ciclul de tarodare(G84, G74), acest comutator de suprareglare a


vitezei de avans nu este valabil.

Suprareglarea turaiei universalului(SOVR %)

Acest comutator poate fi utilizat doar la operarea


automat(incluznd modul MDI).Se poate regla n trepte de
10%, ntre 50% i 120%.

Comutator pentru pornirea universalului

Acest comutator servete la pornirea manual a universalului,


comutatorul pentru selectarea modului trebuie s fie adus la
operaie manual.

(a)Dup ce ai apsat pe tasta pentru pornirea rotaiei nainte(FOR), universalul se


va roti n sensul acelor de ceas i viteza de rotaie este comandat cu ajutorul
comutatorului de reglare manual a vitezei.

(b)Dup ce ai apsat tasta pentru pornirea rotaiei napoi(REV), universalul se va


roti n sens contrar acelor de ceas.

(c)nainte de a schimba rotaia nainte sau napoi, tasta pentru oprirea


universalului(STOP), trebuie s fie apsat, altfel, nu va funciona.

Comutator pentru reglarea vitezei de rotaie manual

53
Acest comutator este utilizat doar n modul de operare manual
pentru reglarea turaiei universalului.

(a)Dac este rotit n sensul acelor de ceas, turaia universalului va crete.


(b)Dac este rotit n sens contrar acelor de ceas, turaia universalului va descrete.
(c)nainte de a porni universalul se recomand s aducem viteza la o RPM mic,
pentru a asigura protecia universalului i a micora sarcina acestuia.

Comanda pentru selecia manual a sculei i operarea indexrii sculei

(a)Pentru a utiliza acest buton, modul manual trebuie s fie selectat


pe comutatorul de selectare a modului, apoi apsai pe operarea
indexrii sculei(TRST), turela se va roti spre scula selectat.

(b)Cnd ne aflm n mod manual acest comutator de selectare


este utilizat pentru a selecta scula dorit.Dup ce se aduce
comutatorul de selecie la scula dorit, butonul de operare a
indexrii sculei trebuie s fie apsat i capul revolver va indexa
la scula selectat.

Comutator pentru selectarea axei

54
Acest comutator pentru selectare este utilizat pentru selectarea axei dorite.Se
utilizeaz n urmtoarele condiii: mod de revenire la 0, mod Jog, mod de vitez
avans rapid, i mod Handle(manual).

Comutator pentru deplasarea manual a ppuii mobile

Acest comutator este utilizat pentru a comanda


deplasarea ppuii mobile i trebuie s facem acest lucru cnd universalul este
oprit, n care timp axa X trebuie s fie oprit la punctul 0, apoi deplasai axa Z
manual, pentru deplasarea canelurii U, de sub turel, la stnga, pe o distan de 50
mm.Apoi, aducei comutatorul de selectare a modului ori la avans jog, ori la avans
rapid, ori n punctul 0 astfel nct pot fi puse n funciune urmtoarele:

Buton pentru retragerea ppuii mobile:

n condiiile descrise mai sus, apsai pe acest buton continuu, turela se va


deplasa la dreapta lent(viteza de deplasare este n concordan cu poziia
comutatorului de reglare a vitezei de avans pentru deplasare rapid ori lent).

Atunci cnd canelura U de sub turela este aproape de piston, viteza va descrete
automat i apoi se va opri i n acel moment, pistonul va fi introdus n canelura U
i va fi strns.Acum ppua mobil poate fi deplasat cu ajutorul turelei(n acest
moment, viteza de deplasare este fixat la viteza de avans rapid F25), pur i simplu
deblocai butonul respectiv timp de dou secunde i pistonul se va retrage automat,
iar ppua mobil va fi strns automat.

Buton pentru deplasarea nainte a ppuii mobile:

nainte de a apsa pe acest buton, deplasai ppua mobil napoi, dup


aceasta, apsai butonul pentru deplasarea nainte a ppuii mobile(nu ntrziai
peste dou secunde, altfel pistonul se va retrage, apoi trebuie s reporneasc);
acesta va schimba deplasarea pentru nainte.

55
1.8.11.)Comutator pentru deplasarea nainte/n avans JOG/ napoi a pinolei ppuii
mobile

Aceste butoane comand deplasarea nainte i napoi a


pinolei ppuii mobile, comutatorul pentru selectarea modului poate fi adus n
orice poziie, dar universalul trebuie s fie oprit.

(a)Apsai pe acest buton n scopul deplasrii nainte a pinolei.

(b)Apsai pe acest buton pentru retragerea pinolei.

(c)Apsai pe acest buton pentru avans jog al pinolei, i cu


fiecare apsare, acesta va avansa cu o treapt, apoi se va opri.

Remarci:Atunci cnd strngem piesa de lucru prin jog, trebuie s apsai pe


butonul de deplasare nainte a pinolei(OUT) pentru a strnge perfect piesa de
lucru; nu se poate prelucra o pies doar strngnd-o prin avans jog!

Comutator pentru direcie

56
Aducei comutatorul de selectare a modului ori la avans
jog ori rapid, ori la readucerea la 0, astfel nct el s se poat utiliza, apoi selectai
axa pe care dorii s o deplasai cu ajutorul comutatorului de selecie a axei.

(a)Apsai butonul din stnga, turela se va deplasa la stnga.


(b)Apsai butonul din dreapta, turela se va deplasa la dreapta.
(c)Apsai butonul n sus, turela se va deplasa n sus.
(d)Apsai butonul n jos, turela se va deplasa n jos.

Remarci:Atunci cnd se selecteaz revenirea la 0(ZRN), pe comutatorul de


selectare a modului, apsai butonul +X ori +Z, continuu i turela va reveni la 0,
datorit vitezei selectate prin reglarea avansului rapid(F0, 25, 50, 100).Lampa
indicatoare pentru revenirea la 0, va semnaliza atunci cnd se ajunge la
poziia 0.NB.Operaia de revenire la 0 va fi explicat mai trziu.

Observaie:n cazul n care turela este prea aproape de punctul de revenire la 0,


nainte de efectuarea acestei operaii, maina se va deplasa pn la o poziie de
depire a captului de curs a soft-ului.Pur i simplu utilizai MPG pentru a
deplasa turela pn la mijlocul distanei de deplasare ax, apsai pe reset, apoi
efectuai din nou operaia.

MPG(generator manual de impulsuri) i comutatorul pentru direcia axelor

57
Aducei comutatorul pentru selecia modului la operaia
MPG pe una din trei scri(1, 10, 100), apoi este acionat
generatorul manual de impulsuri.

(a)Pentru rotirea n sensul acelor de ceas, turela se va deplasa n direcia +

(b)Pentru rotirea n sens contrar acelor de ceas a contorului turela se va


deplasa n direcia -

(c)nainte de rotirea generatorului manual de impulsuri utilizai comutatorul


pentru selecia axei.

Interblocarea uii de siguran(ILK)

Dac ua de siguran nu este blocat, universalul nu poate ncepe s se


nvrt.Este necesar s fie pornit universalul cu ua nchis, apoi aducei
comutatorul cu tast n poziia PANEL i apsai butonul pe care scrie
SPARE(rezerv).LED-ul de pe buton va semnaliza i acum putei porni arborele cu
ua deschis.Dac ua este atunci nchis, LED-ul se va stinge i operaia pentru
rezolvarea interblocrii uii, trebuie repetat.

Butonul de comand(CON)

Dup cuplarea la tensiune, butonul de comand va funciona automat


dac maina este pregtit.Dac este apsat butonul de oprire de urgen, butonul
de comand este scos din operare i se poate reopera dac nu mai este acionat
butonul pentru oprire de urgen i ori conectnd ori deconectnd ori pur i simplu
apsnd pe buton.

Butonul pentru lampa de lucru(LIGHT)

58
Aducei comutatorul la 1 i lampa de lucru va semnaliza, dac
o aducei la 0 se stinge.

Comutator pentru pornire program i comutator pentru oprirea temporar a


programului

Aducei comutatorul de selectare a modului la operaie


automat(execuia automat,introducerea manual),apoi apsai comutatorul de
pornire program.Maina va ncepe operaia automat depinznd de
program(atunci,lampa semnalizatoare ST se va aprinde,i,la sfritul
programului,lampa semnalizatoare ST se va stinge).

(a)Dac doar apsm comutatorul pentru oprire temporar a


programului(SP),

oricnd,deplasarea turela se va opri imediat(dar universalul nu se va opri),iar dac


se apas din nou pe comutatorul pentru pornirea programului,acesta va continua de
unde s-a oprit.

Remarci:Dac bacurile i ua de siguran nu snt nchise perfect,comutatorul


pentru pornire program nu funcioneaz.

Oprire de urgen

59
(a)Dac se apas pe comutatorul de oprire de urgen,
alimentarea n tensiune a unitii servo va fi ntrerupt,i maina
se va opri din aceast cauz.

(b)Pentru a debloca butonul pentru deblocare de urgen,rotii


butonul n sensul acelor de ceas i el va sri napoi.Apoi apsai pe comutatorul de
comand(CON) i pe comutatorul de revenire la zero.

Observaie:Atunci cnd dorii s oprii maina,pur i simplu apsai pe comutatotul


de oprire de urgen i apoi deconectai panoul de comand ,dup care scoatei de
sub tensiune.

Lmpi indicatoare de erori:

EROAREA 1:indic o defectare a arborelui.

EROAREA 2:indic o eroare a operatorului ori o eroare a unitii servo pe axele


X,Z.

EROAREA 3:indic faptul c uleiul lubrifiant se afl la nivel sczut n tanc.

Lamp indicatoare a revenirii la zero

Exist 2 lmpi indicatore pentru revenirea la zero.Acestea se aprind atunci cnd

au revenit

60
la zero toate axele.Pentru a readuce la zero maina,citii partea referitoare la
readucerea la zero.

Lampa de semnalizare a bacurilor

(a)Aceast lamp se aprinde numai dac bacurile sunt complet


strnse cu ajutorul comutatorului de picior ori dac este programat.Arborele nu se
poate roti dect dac lampa este aprins.

(b)Dac lampa semnalizatoare a bacurilor nu se aprinde,nseamn c


arborele nu se poate roti.

Lamp semnalizatoare a lichidului de rcire

Indiferent de metoda pe care o aplicai pentru a aciona uleiul de


rcire,adic,TAPE

(comand program) ori mecanic(manual),dup pulverizarea uleiului,lampa se


aprinde.

Mers n gol(DRN)

nainte de a ncepe tierea,programul trebuie verificat prin


intermediul operaiei de funcionare n gol.Apsai pe acest comutator pentru a
ncepe operaia menionat.Funciile de avans rapid(G00) i de avans
tiere(G01,G02,G03....a.m.d) nu sunt eficiente,dar maina rmne n deplasare i
viteza pentru deplasare este comandat prin operarea comutatorului de reglare a
vitezei de avans(dac este necesar,apsai comutatorul pentru reglarea vitezei de
avans tiere atunci cnd dotii s comandai viteza programului).

OBSERVATIE:Inainte de a ncepe tierea,comutatorul respectiv trebuie s fie


deblocat,astfel nct programul i toate comenzile acestuia s funcioneze corect

61
Blocarea funciei de asisten(AFL)

Atunci cnd acest comutator este la ON(cuplare),funcia lui M.S.T. este


invalidat;dar comenzile lui M00,M01,M02 i M30 snt nc eficiente.

1.8.26)Deblocarea opririi de urgen(EMERGENCY RELEASE)

Pe lungimea cursei pe axele X i Z exist cte 2 comutatoare pentru


depirea captului de curs.Primul dintre acestea este pentru soft,i este fixat prin
parametrii de comand.Cellalt este pentru hard i este fixat prin acionarea unui
limitator.Dac maina lovete comutatorul pentru depirea captului de curs, axa
se blocheaz.

Pentru a rezolva inconvenientul,putei utiliza butonul respectiv.Mai nti,scoatei


maina de sub tensine,aducei selectarea modului n poziia MANUAL,apoi apsai
butonul de deblo-

care a opririi de urgen,i meninei-l apsat.Cuplai comutatorul de putere


i,meninnd de-

getul pe comutatorul de deblocare a opririi de urgen,utilizai funcia de avans


JOG ori de avans pentru MPG n scopul deplasrii pn la mijlocul axei(aprox) i
procednd astfel ai deblocat depirea captului de curs.

Un singur bloc(SBK)

Atunci cnd se cupleaz acest comutator,sunt realizate datele unui


bloc imedia dup ce ai apsat pe butonul CYCLE START.La
operaia automat, un bloc este executat i un bloc urmtor se
salveaz n memoria tampon.Astfel nct,atunci cnd executm un program cu
aceast funcie,trebuie s apsm pe CYCLE START pn la sfritul programului.

Oprire opional(OSP)

62
Atunci cnd este ON(cuplat) acest comutator,iar M01 i o comand
de deplasare se afl n acelai un bloc,este dat comanda de
deplasare mai nti,apoi se efectueaz M01(snt deconectate
arborele,operaia de tiere.)

Anularea unui bloc(BDT)

Atunci cnd comutatorul este la:

OFF(decuplat):Un singur bloc cu slash n program~datele sunt


executate

ON(conectat):Toate un singur bloc cu slash snt ignorate.

Lichid de rcire

Aceast tast este eficient tot timpul.Dac butonul


manual(butonul cu o mn desenat)este selectat,lichidul de
rcire este imediat operat.Dac apsai butonul pentru
band,lichidul este operat numai n cazul n care l apeleaz programul.

Lampa indicatoare a opririi opionale(OSP)

Dup apsarea acestui comutator,dac n program exist codul M01,toate


deplas-rile mainii se vor opri atunci cnd programul ajunge la cod M01.Lampa
indicatoare a opririi opionale se va aprinde,ceea ce nseamn c programul se afl
la acesta.

Revenirea secvenei(SRN)(Funcie opional)

Aceast funcie este utilizat pentru a realiza orice parte din prrogram ori
la mijlo-cul unui program ntrerupt pentru a continua.

Blocare main(MLK)

63
Programul este executat dup cuplarea comutatorului de mai
sus,valoarea de pe CRT se va schimba,dar maina nu se va deplasa n
acest timp.Totui,funciile M.S.T.(rotirea universalului,schimbarea
sculei,pulverizarea lichidului de rcire .a.m.d.)sunt nc operaionale .

*Pentru utilizarea verificrii programului NC.

64
Notiuni introductive
si
programarea
strungurilor
CNC

65
Prelucarea
alezajelor

Frezare

Strunjire
Prelucrarea
alezajelor

66
Masina
- Precizie
- Stare
- Stabilitate
- Capacitate
- Putere
- Viteza, avans
- posibilitati CNC

Semifabricatul
- Material
- Geometrie
- Cerinte de calitatea suprafetei
- Tipul de operatii necesare

67
Strategia de prelucare
Scula
- Disp. port-scula si scula portanta
(coada)
- Placuta
- Scula monobloc
Regimul de aschiere

68
vc = viteza de aschiere (m/min) ap = adancimea de aschiere (mm)

D = Diametru (mm)
n = rot/min

n = (vc 1000) / D
vc = ( D n) / 1000
f = avansul (mm/rot)

Incercare (Test
practic)
Solutia problemei
Optimizare

69
Material semifabricat Aplicatia
Otel, otel inox, fonta,
Geometrica, tehnologica
neferoase, oteluri aliate,

Viteza de aschiere Adanc. de asch. Avansul


Vc ap , ae fz

Geometria
Materialul aschietor
(dimensiuni,
(carbura, PCBN, PCD, )
muchia aschietoare, )

Tip port-scula
Muchia aschietoare
(system de placuta,
(placuta)
Scula monobloc din carburi)

Scula aschietoare

P Oteluri: toate tipourile de oteluri si oteluri


turnate, cu exceptia otelurilor inox cu structura
P01 - P50 austenitia

M Oteluri inox: Oteluri inox austenitice,


austenitic-feritice si oteluri turnate
M01 - M40

K Fonte: Gfonte cenusii, fonte cu grafit nodular,


fonte maleabile
K01 - K40

N Metale neferoase: Aluminiu si alte metale


neferoase, materiale nemetalice
N01 - N30

S Oteluri aliate si titaniu: Aliaje speciale


de fier, nichel si cobaly, termorezistente.
S01 - S30 Titaniu si aliaje de titaniu

H Materiale dure: otel calit, fonte calite


H01 - H30
70
Tabel cu Functii G

Cod Grupa Functie Format Modal

G00 01 Deplasare cu avans rapid G00 X.. Z..[U..W..] x


G01* 01 Interpolare liniara G01 X.. Z..[U..W..] x
G02 01 Interpolare circulara in sens orar G02 X.. Z..[U..W..] R.. x
G02 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x
G03 01 Interpolare circulara in sens antiorar G03 X.. Z..[U..W..] R.. x
G03 X.. Z..[U..W..] I.. K.. x
G04 00 Temporizare in milisecunde G04 P30 o
Temporizare in secunde G04 P30. o
G05 00 Control rotire arbore principal (axa C)
G09 00 Stop exact G09 G00/1/2/3 X.. Z.. [U..W..] o
G10 00 Setare (programare) Offset G10 L..P..Q..R..G..X..Z..[U..W..] o
G18* 02 Selectare planului de lucru XZ G18 x
G20 06 Selectare programare in INCH G20 x
G21* 06 Selectare programare in MM G21 x
G28 00 Deplasare in origine masina G28 U.. W.. o
G29 00 Pozitionare prin punctul de referinta G29 o
G31# 00 Functie Skip G31 X.. Z..[U..W..] F.. o
G32 01 Ciclu strunjire filet G32 X.. Z.. [U..W..] F.. o
G40* 07 Anulare corectie raza de aschiere G01/00 G40 X.. Z..[U..W..] x
G41 07 Corectie raza de aschiere stanga G01/00 G41 X.. Z.. [U..W..] x
G42 07 Corectie raza de aschiere dreapta G01/00 G42 X.. Z.. [U..W..] x
G50 11 Limitare turatie arbore principal G50 S.. x
G53 00 Selectarea sistem de coordonate masina G53 X.. Z.. o
G54* 12 Selectie sistem de coordonate piesa G54 x
G55 12 Selectie sistem de coordonate piesa G55 x
G56 12 Selectie sistem de coordonate piesa G56 x
G57 12 Selectie sistem de coordonate piesa G57 x
G58 12 Selectie sistem de coordonate piesa G58 x
G59 12 Selectie sistem de coordonate piesa G59 x
G61 13 Stop exact ( modal ) G61 x
G64* 13 Anulare Stop exact (G61) G60 x
G65# 00 Apelare Macro-subprogram G65 P... A.. B.. .. .. o
G70 00 Ciclu de finisare G70 P.. Q.. F.. o
G71 00 Ciclu de degrosare paralel cu axa Z G71 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F.. o
G72 00 Ciclu de degrosare paralel cu axa X G72 P.. Q.. U.. W.. I.. K.. F.. o
G73 00 Ciclu de degrosare contur paralel G73 P.. Q.. U.. W.. D.. K..I..F.. o
G74 00 Ciclu de canelare frontala G74 X.. Z..U..W.. I.. K.. D.. F.. o
G75 00 Ciclu de canelare paralel cu axa X G75 X.. Z..U..W.. I.. K.. D.. F.. o
G76 00 Ciclu de strunjire filet G76 X..Z.. I...K..D..A..P..F.. x
G80* 09 Anulare ciclu gaurire G80 x
G81 09 Ciclu de gaurire G81 X.. Z.. R.. F.. L.. x
G82 09 Ciclu de adancire, sanfrenare G82 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x

71
Cod Grupa Functie Format Modal

G83 09 Gaurire cu rupere span (standard) G83 X..Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x
Gaurire cu rupere span ( degresiv) G83 X..Z..R..I..J..K..P..F..L.. x
G84 09 Filetare dreapta G84 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x
G85 09 Ciclu de alezare G85 X.. Z.. R.. F.. L.. x
G86 09 Alezare cu stop turatie G86 X.. Z.. R.. F.. L.. x
G87 09 Alezare cu retragere manuala G87 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x
G88 09 Alezare , temporizare , retragere manualaG88 X.. Z.. R.. P.. F.. L.. x
G89 09 Alezare si temporizare G89 X..Z.. R.. P.. F.. L.. x
G90 01 Ciclu de strunjire exterior/interior G90 X.. Z.. I.. Z..F.. x
G92 01 Ciclu de filetare G92 X.. Z.. I.. F.. x
G94 01 Ciclu taiere(X) exterior/interior G94 X.. Z.. K.. F.. x
G96 12 Viteza de aschire constanta G96 S.. x
G97 12 Turatie constanta G97 S.. x
G98 10 Avans in mm/min G98 (F..) x
G99 10 Avans in mm/rotatie G99 (F..) x
G100 10 Anulare imagine in oglinda G100 X0 (Z..) x
G101 10 Selectare imagine in oglinda G101 X0 (Z..) x
G103 00 Limitare citire in avans( lookahead ) x
G110-G111 12 Selectare sistem de coordonate piesa G110 - G111 x
G114-G129 12 Selectare sistem de coordonate piesa G114 - G129 x
G184 09 Filetare stanga G184 X.. Z.. R.. J.. F.. L.. x
G187 10 Supravegherea preciziei

*= Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa RESET.
#= Aceste functii G sunt optionale
x= Aceste functii G sunt modale, adica sunt active atata timp cat o alta functie din aceeasi grupa
nu este selectata. Doar o singura functie G din aceeasi grupa poate fi activa.
o= Aceste functii G sunt valabile doar in fraza NC in care sunt puse.

72
Tabel cu functii M

Observatie: Este permisa programarea doar a unei functii M intr-o fraza NC

Cod -M Functia

M00 Stop program


M01 Optional stop program
M02 Sfarsit de program , fara salt inapoi la inceputul programului
M03 Pornire arbore principal in sens orar
M04 Pornire arbore principal in sens antiorar
M05 Stop arbore principal
M08 Pornire lichid de racire
M09 Oprire lichid de racire
M10 Inchidere universal
M11 Deschidere universal
M12 Pornire jet aer
M13 Oprire jet aer
M14 Blocare arbore principal
M15 Deblocare arbore principal
M17 Rotire turela inainte intotdeauna
M18 Rotire turela inapoi intotdeauna
M19 Orientare arbore
M21 Deplasarea papusii mobile spre material
M22 Deplasarea papusii mobile de la material
M23 Activare sanfren la iesire la filetare
M24 Anulare sanfren la iesire la filetare
M30 Sfarsit de program, cu salt inapoi la inceputul programului
M31 Conveior de span pornit, mers inainte
M32 Conveior de span pornit, mers inapoi
M33 Conveior de span ,oprit
M36 Dispozitiv de preluare piese, rabatare inainte
M37 Dispozitiv de preluare piese, rabatare inapoi
M41 Treapta de viteza 1 (doar la SL-30/40)
M42 Treapta de viteza 2 (doar la SL-30/40)
M43 Turela deblocata (doar in scop de SERVICE)
M44 Blocare turela (doar in scop de SERVICE)
M51-M58 Functii suplimentare M (activare)
M61-M68 Functii suplimentare M (dezactivare)
M76 Modificarea afisajului pe display este posibila
M77 Modificarea afisajului pe display nu este posibila
M78 Alarma daca skip signal este gasit
M79 Alarma daca skip signal nu este gasit
M85 Deschidere usa automata
M86 Inchidere usa automata
M88 Pornire pompa de inalta presiune lichid de racire
M89 Oprire pompa de inalta presiune lichid de racire

73
Cod M Functie

M97 Apelare de sub-programe locale M97 N..


M98 Apelare sub-program M98 P..
M99 Sfarsit de sub-program
M121-M128 Functii suplimentare M
M133 Pornire turatie scula antrenata sens orar
M134 Pornire turatie scula antrenata sens antiorar
M135 Stop turatie scule antrenate
M154 Activare axa C
M155 Decuplare axa C

74
Notiuni de baza

Structura unui program NC

Un program de prelucrare consta dintr-o succesiune de fraze ( blocuri NC) .


Continutul unui bloc NC este prezentata in exemplul de mai jos :

Ex .: N20 G01 X20. Z30. F0.1 M3 Fraza NC ( bloc )

Cuvinte NC

Numar de bloc Functie ajutatoare


Coordonate Viteza de avans
Interpolare liniara

Interpolare:
Deplasarea sculei dupa o linie dreapta se numeste interpolare liniara.
Cand scula se deplaseaza dupa o traiectorie circulara se numeste interpolare circulara.

Ordonarea axelor in sistemul de coordonate cartesian :


Planul ZX ( G18 )

+X (+U)

G18
-Z (-W) +Z (+W)

-X (-U)

75
Sistemul de coordonate si punctul zero al piesei

Pe axul motoarelor se gasesc encodere necesare pentru a se putea stabili pozitia turelei respectiv a
sculelor .
La o intrerupere accidentala a curentului electric se pierde ordinea (referinta) intre pozitia masinii si
pozitia in care se afla in momentul intreruperii curentului. Pentru a se putea restabili aceasta ordine ,
este necesara referentierea masinii. La trecerea prin punctele de referinta, comanda ( CNC ) a masinii
primeste un semnal ca un punct determinat si raportat , a fost recunoscut.

1. Acest punct se numeste punct de referinta sau punctul zero al masinii.


2. Acest punct caracterizeaza punctul zero al sistemului de coordonate al masinii
3. La acest punct se vor referii toate punctele zero de referinta ale piesei, respectiv
de la acest punct se vor defini toate punctele zero ale piesei, si se vor lua in
consideratie corectia sculelor.

Ex Z300.
Punct zero masina
respectiv.punct de
referinta

Ex. X-250. in
Piesa

Punctul zero piesa


Ex.: G54

Observatie:
Punctul de referinta , respectiv punctul zero al masinii, este punctul zero absolut din
sistemul de coordonate al masinii.
Punctul zero al piesei , este punctul zero absolut din sistemul de coordonate al piesei.
.

76
Coordonatele absolute vor fi introduse cu literele X si Z , iar X este intodeauna diametrul

X70
X50
X35
X15

Punct zero piesa


Ex :G54

Z-80 Z-45 Z-25

Programarea in coordonate absolute se refera la faptul ca punctele au ca si coordonate valori


stabilite in raport cu sistemul de coordonate piesa.

Avantaj: O coordonata , respectiv o pozitionare , daca a fost gresit introdusa, restul coordonatelor
nu vor fi influentate .

Coordonatele relative ( incrementale ) vor fi introduse cu U si W unde , U este intotdeauna


diferenta diametrului.

U20

U15

U20
U15

Punct zero piesa


Ex:G54

W-35 W-20 W-25

In programarea incrementala coordonatele unui punct sant definite intr-un sistem de coordonate al
carui origine este punctul anterior.

Dezavantaj: O coordonata, respectiv o pozitionare, daca a fost gresit introdusa, atunci


urmatoarele coordonate vor fi si ele eronate.

888

77
Programarea deplasarii sculei

Avans rapid G00 Aceasta functie deplaseaza scula cu avans rapid de la pozitia curenta (punctul de
start) la pozitia finala ( punct final ).

Format: G0 X60. Z20.


G0 U60. W20.
G0 X60. W20.
G0 U60. Z20.

Pozitia finala

Drum parcurs de
scula

Pozitia de start

Interpolare liniara G01 Aceasta functie deplaseaza scula cu ultimul avans introdus, de la pozitia de start
la pozitia finala pe drumul cel mai scurt

Format: G1 X60. Z20.


G1 U60. W20.
G1 X60. W20.
G1 U60. Z20.

Pozitia finala

Pozitia de start Drumul parcurs de


scula

78
Interpolare circulara in sens orar G02

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de start la pozitia finala
urmand un traseu circular in sens orar.

Format: G02 X.. Z.. [U.. W..] R.. F..


G02 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F..

G02 = Interpolare circulara in sens orar


X = Coordonata X a pozitiei finale , absolut
Z = Coordonata Z a pozitiei finale , absolut
U = Coordonata X a pozitiei finale, incremental
W= Coordonata Z a pozitiei finale, incremental
R = Raza cercului
I = Parametru de interpolare circulara corespunzator axei X
K= Parametru de interpolare circulara corespunzator axei Z
F = Avans

Punct final
I

Punct start
K

79
Interpolare circulara in sens antiorar G03

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de start la pozitia finala
urmand un traseu circular in sens antiorar.
.

Format: G03 X.. Z.. [U.. W..] R.. F..


G03 X.. Z.. [U.. W..] I.. K.. F..

G03 = Interpolare circulara in sens orar


X = Coordonata X a pozitiei finale , absolut
Z = Coordonata Z a pozitiei finale , absolut
U = Coordonata X a pozitiei finale, incremental
W= Coordonata Z a pozitiei finale, incremental
R = Raza cercului
I = Parametru de interpolare circulara corespunzator axei X
K= Parametru de interpolare circulara corespunzator axei Z
F = Avans

Punct final Punct start

80
Exemple la interpolarea circulara

R15 R15
R15

80 8 80
30 30 30

G3 X80. Z-15. R15. G2 X80. Z-15. R15. G3 X80. Z15. R15.


G3 X80. W-15. R15. G2 X80. W-15. R15. G3 X80. W-15. R15.
G3 U30. Z-15. R15. G2 U30. Z-15. R15. G3 U30. Z15. R15.
G3 U30. W-15. R15. G2 U30. W-15. R15. G3 U30. W-15. R15.
G3 X80. Z-15. I0 K-15. G2 X80. Z-15. I15. K0 G3 X80. Z15. I0 K-15.

17.189
R15
7 7 7 7 R10
9.235

R15

102.361
64.499
30
80 80 80
30 30 57.639

G2 X80. Z-23. R15. G3 X80. Z-23. R15. G3 X80. Z-17.189 R10.


G2 X80. W-16. R15. G3 X80. W-16. R15. G3 X80. W-7.954 R15.
G2 U0. Z-23. R15. G3 U0. Z-23. R15. G3 U7.75. Z-17.189. R15.
G2 U0. W-16. R15. G3 U0. W-16. R15. G3 U7.75. W-7.954 R15.
G2 X80. Z-23. I3.819 K-8. G3 X80. Z-23. I-11.180 K-8. G3 X80. Z-17.189 I-2.249 K-7.954

R10
R10

7.072 80
80
40
47.144
14.732 40

G2 X40. Z-10. R10. G2 X40. Z-14.732 R10.


G2 X40. W-10. R10. G2 X40. W-7.66 R10.
G2 U-20. Z-10. R10. G2 U-14.288 Z-14.732 R10.
G2 U-20. W-10. R10. G2 U-14.288 W-7.66 R10.
G3 X40. Z-10. I-10. K0 G2 X40. Z-14.732 I6.428 K-7.66

81
Corectia razei sculei G40 / G41 / G42
Corectia razei de aschiere este o functie, care deplaseaza scula automat , cu valoarea razei sculei ,spre
dreapta (G42) sau spre stanga (G41) in raport cu conturul programat.

Pentru a cunoaste si a executa o corectie de raza a sculei, comanda numerica a masinii trebuie sa stie
neaparat lungimea sculei si marimea razei de aschiere. Aceste date vor fi introduse in tabelul cu date
de corectie al sculelor (Offset Tool Geometry).

G42: Scula se deplaseaza in dreapta conturului in raport cu directia de mers


Este utilizat mai ales la strunjirea exterioara.

Taiere

Calea programata
Calea corectata
Raza sculei

G41: Scula se deplaseaza in stanga conturului in raport cu directia de mers


Este utilizat mai ales la strunjirea interioara.

Raza sculei Calea programata


Calea corectata

Taiere

82
Descrierea pozitiei de aschiere (Tip)

Directia varfului teoretic in raport cu centrul razei de aschiere,stabileste pozitia de taiere.

Centrul razei de
aschiere Tip 4 Tip 3

Varful teoretic
al sculei
Tip 1 Tip 2

Tip 8
Tip 0

Tip 0
Tip 5 Tip 7 Tip 0

Tip 0

Tip 6

83
Reguli pentru corectia razei de aschiere

Prima deplasare la activarea G41 sau G42 se va realiza cu o deplasare liniara G01 / G00.
Cand este anulata corectia, trebuie sa urmeze neaparat o deplasare in linie dreapta. (G01/G00).

Selectarea corectiei, exterior

La deplasare a sculei pe un contur este necesara selectarea corectiei de raza a aschierii.

G42 X40
G42 Z0

40

G42 X30 Z0 G42 X30 Z0

30 30

G42 X30 Z0
G42 X40 Z0

40
30

84
Selectarea corectiei, interior

La deplasarea sculei pe un contur interior este necesara selectarea corectiei de raza a taierii.

G41 Z0 G41 X90

90

G41 X90 Z0 G41 X95. Z0

90

G41 X..Z..

85
Anularea corectiei

Prima deplasare dupa o definire a lui G40 va fi desemnata ca o anulare a corectiei .


Aceasta poate fi urmata doar intr-o miscare liniara dreapta (G1/G0).
Inainte de anularea corectiei, scula se afla cu punctul de mijloc al razei de taiere,
perpendicular pe pe punctul final al ultimului contur de inlocuirea razei.
Dupa anularea corectiei, scula se afla cu varful ei teoretic pe punctul programat.

G2 X40. Z-10. R10.


G40 X.. Z..
G1 X40. Z-60.
G40 X.. Z..

G1 X0 Z0
G40 X.. Z..

Utilizarea lui I si K
pentru evi tarea unei
ttaieri in spate

G1 Z-40.
I G40 I50.K-30. X.. Z..
K
40

86
Cicli de gaurire

Observatie: Cicli de gaurire ajuta la simplificarea programarii.

Cand un ciclu de gaurire este activat, ramane activ atata timp cat nu este dezactivat cu un G80, G01
sau G00.
Cand un ciclu de gaurire este activ, atunci el va fi executat de fiecare data cand urmeaza o pozitionare
respectiv o deplasare pe axa X , Z sau C.
Daca un ciclu de gaurire este definit intr-o fraza fara coordonatele X sau U, atunci ciclul de gaurire va
fi executat pe pozitia momentana..
Daca la un ciclu de gaurire este introdus L0 , atunci ciclul de gaurire nu va fi executat pe acea pozitie.

Alcatuirea ciclilor de gaurire

Gaurire (standard), Centrare G81 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Adancire, sanfrenare G82 X.. Z..(W) P.. R.. F.. L..

Gaurire cu eliminare de span, standard G83 X.. Z..(W) R.. P.. Q.. F.. L..
Gaurire cu eliminare de span, degresiv G83 X.. Z..(W) R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..

Filetare, filet pe dreapta G84 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Alezare, retragere in avans de lucru G85 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Alezare, retragere cu avans rapid G86 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Gaurire, retragere manuala G87 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Gaurire, temporizare, retragere manuala G88 X.. Z..(W) R.. P.. F.. L..

Gaurire,centruire, temporizare, retragere in avans rapid G89 X.. Z..(W) R.. P.. F.. L..

Filetare cu scule antrenate axial G95 X.. Z..(W) R.. F..

Filetare, filet pe stanga G184 X.. Z..(W) R.. F.. L..

Toate ciclurile de gaurire in afara de G95, se pot folosi la masinile fara scule rotitoare, pentru
gaurire in centru (centrale ).

87
G81 Gaurire standard, centruire G82 Adancire, sanfrenare

G98 G81 X = Pozitia de gaurire in X [U] G98 G82 X = Pozitia de gaurire in X [U]
Z = Adancime finala gaura [W] Z = Adancime finala gaura [W]
R = Plan de referinta R = Plan de referinta
F = Avans F = Avans
L = Numarul de gauriri P = Temporizare
L = Numarul de gauriri

Pozitia initiala Ex. G0 X0 Z50.

Plan de referinta
Z

Punctul zero piesa Z


Adan. finala Z

Desfasurare:
Deplasare de la pozitia de masurare, in avans rapid , pe planul de referinta.
Gaurire pana la gaurire finala in avans de lucru.
Temporizare la baza gaurii cu P (doar la G82 )
Retragere in avans rapid la planul de referinta.

Indicatie:
Ciclurile vor fi sterse prin G80, G00, G01 sau RESET

Retragerea pe planul R poate fi influentata prin Setting 52 ( 0 )

88
G83 Gaurire cu ruperea aschiilor ( standard )
G98 G83 X = Pozitia de gaurire in X [U]
Z =Adancimea finala[W]
R = Plan de referinta
Q = Adancirea pana la eliminarea spanului
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauriri

A
Q Q Q Q Q Q
Pozitia initiala Ex. G0 X0 Z50.

Plan de referinta
Z

Adanc. finala Z

Desfasurare:
Deplasare de la pozitia de masurare , in avans rapid, pe planul de referinta.
Gaurire la Q in avans de lucru.
Dupa fiecare gaurire, deplasarea pe axa Z la planul de referinta.
Revenirea pentru urmatoarea patrundere se face cu avans rapid la o distanta A fata de patrunderea
anterioara.
La gaurirea finala, temporizare cu valoarea indicata P.
Retragere in avans rapid pe planul de referinta.

Indicatie:
Ciclul va fi sters prin G80, G0, G01 sau RESET
Daca la P este pus un punct zecimal, atunci unitatea este secunda, daca nu atunci este 1/1000
De Secunda.
Q este mereu pozitiv.

Valoarea A este data de Setting 22 setata pe ( 0.25 mm )


Retragerea pe planul R poate fi influentata prin Setting 52 ( 0 )

89
G83 Gaurire cu ruperea spanului ( descrescator )

G98 G83 X = Pozitia de gaurire in X [U]


Z = Adancimea finala [W]
R = Plan de referinta
I = Prima iesire din gaura
J = Valoare de degresie
K = Valoare minima la o patrundere
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauriri

A
K K K I-3J I-2J I-J I
Pozitia initiala Ex. G0 X0 Z50.

Plan de referinta

Adanc. finala Z

Desfasurare:
Deplasare de la pozitia initiala cu avans rapid la planul de referinta.
Gaurire la I in avans de lucru.
Dupa fiecare patrundere deplasare cu avans rapid pe axa Z la planul de referinta .
Revenirea pentru urmatoarea patrundere se face cu avans rapid la o distanta A fata de patrunderea
anterioara.
Fiecare patrundere se va reduce in raport de J pana la o valoare minima K.
La atingerea adancimii finale scula are o temporizare P.
Retragere in avans rapid la planul de referinta .

Indicatii:
Ciclul va fi sters prin G80, G00, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este in secunde , altfel in 1/1000 secunde.
I , J si K sunt mereu pozitivi.
I, J, K si Q nu au voie sa fie fie programati in aceeasi fraza.

Valoarea A este data de Setting 22 setata pe ( 0.25 mm )


Retragerea pe planul R poate fi influentata prin Setting 52 ( 0 )

90
G84 Filetare dreapta (cu sau fara mandrina de compensare)
G184 Filetare stanga (cu sau fara mandrina de compensare)

G98 [G184] G84 X = Pozitia de gaurire in X [ U ]


Z = Adancimea filetului [ W ]
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de gauriri

Pozitia initiala Ex. G0 X0 Z50.

Plan referinta

Adancime filet

Desfasurare:
Deplasare de la pozitia initiala in avans rapid la planul de referinta.
Pornire arbore, rotire dreapta (G84) respectiv rotire stanga (G184)
Filetare pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore stanga (G84) respectiv dreapta (G184) si iesire pana la planul de referinta.

Indicatii.
Ciclul va fi sters prin G80, G00, G01 sau RESET
Arborele va fi pornit automat prin functia G84 respectiv G184.
Avansul este dat produsul dintre valoarea turatiei si pasul filetului

91
Cicli de prelucrare

Nota: Cicli de prelucrare servesc la simplificarea programarii

Alcatuirea ciclilor de prelucrare

Ciclu de strunjire filete fara divizarea taierii G32 X.. Z.. F..

Ciclu finisare G70 P.. Q F..

Ciclu de strunjire exterior sau interior G71 P.. Q.. U.. W.. D.. [ I.. K..] F..

Ciclu de strunjire frontala G72 P.. Q.. U.. W.. D.. [ I.. K..] F..

Ciclu de strunjire contur paralel G73 P.. Q.. U.. W.. D.. I.. K.. F..

Ciclu canelare frontala G74 X..(U) Z..(W) I.. K.. D.. F..

Ciclu de canelare interioara sau exterioara G75 X..(U) Z..(W) K.. I.. D.. F..

Ciclu de strunjire filet cu divizarea taierii G76 X..(U) Z..(W) I.. K..Q.. D.. A.. F..

Ciclu de strunjire interioara si exterioara G90 G41/42 X.. Z.. I.. F..

Ciclu de strunjire filete fara divizarea taierii G92 X.. Z.. F..

Ciclu de strunjire frontala G94 G41/42 X.. Z.. I.. F..

92
G32 Ciclu de taiere filete fara divizarea taierii

G32 X [ U ] = Diametrul interior al filetului


Z [ W ] = Lungimea de filetat
F = Pasul filetului

N5
Exemplu:
N2, N6, ...
N4 N3, N7, ...
N1 G97 S1200 M03
N2 G0 X19. Z3.
N3 G32 Z-20. F2.
N4 G0 X30
N5 Z3. X
N6 X18.4
N7 G32 Z-20.
s.a.m.d.
Z

N6
N5 N2
N4
N3

Exemplu:

N1 G97 S1200 M3 ( Turatie constanta, valoare turatie,sens )


N2 G0 X16.93 Z3. ( in avans rapid, pozitionare pe adancimea filetului)
N3 G32 Z-20. F2. ( Strunjire filet cilindric )
N4 X25. Z-35. (Strunjire filet conic )
N5 Z-50. (Strunjire filet cilindric )
N6 X35. Z-40 ( iesire la 45 )
N7 G00 Z.. ( Pozitionare si anulare G32 )

G32 va fi anulat cu G00 si G01

93
G70 Ciclu de finisare
Ciclul de finisare G70 este folosit pentru finisarea suprafetelor , care vor fi prelucrate cu cicluri G71,
G72 sau G73, pentru ca acest contur sa nu trebuiasca sa fie programat de doua ori . G70 este o functie
independenta , identica cu o chemare de sub-program.
Toate frazele NC care sunt definite intre numerele de fraze P si Q vor fi executate .
Nu este necesar ca fiecare fraza NC cuprinsa intre P si Q sa aiba un numar de fraza, este suficient ca
cele doua fraze definite, P si Q sa aiba introdus un numar de fraza .
Ciclul G 70 este valabil pentru prelucrari interioare si exterioare
Comenzile F , S si T au fost executate intre frazele P si Q
Dupa executarea frazei Q, scula va fi intotdeauna retrasa in punctul de start.

G70 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
F = Avans

Fraza Q Inapoi la pct. de start


G0 G40.X75.

Start punct

material
Fraza P
N10 G0 X10.

G1 G42 X10. Z0

Exemplu:
...
...
G71 P10 Q20 U0.3 W0.05 D3. F0.3 (Strunjirea( aschierea ) conturului definit intre N10 si N20

N10 G0 X10.
...
... Introducerea conturului, respectiv frazele
...
N20 G0 G40 X75. Z-60.
....
.... Pozitionare, sectiunea de date si schimbare de scula
...

G70 P10 Q20 F0.1 (Finisarea conturului definit intre N10 si N20
...
...

94
G71 Ciclu de aschiere Tip I ( prelucrare interioara si exterioara)
Acest ciclu de aschiere, strunjeste materialul cuprins intre dimensiunea materialului brut si conturul la
gata.
Aici este de programat doar conturul la gata, care este introdus intr-o frazele cu adresa P si Q.
Comenzile F , S , si T din frazele cuprinse intre P si Q nu vor fi executate
Nu este necesar ca fiecare fraza NC cuprinsa intre P si Q sa aiba un numar de fraza, este suficient ca
cele doua fraze definite, P si Q sa aiba introdus un numar de fraza .
Prima pozitionare incepe mereu de la punctul de start.
Dupa terminarea degrosarii ,scula urmeaza un contur paralel prin luarea in consideratie a adaosului de
prelucrare, care a fost introdus sub valorile U si W.
Daca sunt introduse I si K,atunci un adaos de prelucrare va fi luat in calcul la executia operatiei de
degrosare..
Dupa executarea frazei Q, scula va fi intodeauna retrasa in punctul de start.
Tip I inseamna, ca in contur nu este permisa o taiere inapoi ( buzunar).

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
U = Adaos de prelucrare in X (Indicarea diametrului, + ptr. exterior / - ptr. interior)
W= Adaos de prelucrare in Z
D = Pozitionare (Indicarea razei)
I = Adaos de prelucrare in X, pentru ultima taiere a conturului paralel
(Indicarea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior)
K = Adaos de prelucrare in Z, pentru ultima taiere a conturului paralel
F = Avans

Start punct

K D
Contur la gata I
U
/2
W
D
Adaos U, W
Taiere contur paralel, Adaos I, K
Material
Avans
Av.rapid

Inainte de prima taiere punctul de start va fi in X ptr a deplasa dimensiunea U/2+I si punctul de start va
fi in Z ptr a deplasa dimensiunea W+K Din acest punct va pleca prima pozitionare.
Daca punctul de start se afla pe diametrul materialului brut, prima taiere in adancime va fi in valoare
U
inferioara de /2+I.
Daca a fost introdusa corectia razei de taiere aceasta va fi executata prima in taierea conturului paralel.

95
Degrosare la Tip I cu introducerea lui I si K

Pozitie de siguranta

Rest mat

Contur la gata

Taiere contur
paralel

Adaos taiere contur


paralel

Adaos U,W
Drum retragere
Degrosare
Adaos I, K

Degrosare la Tip I fara introducerea lui I si K

Pozitia de siguranta se afla


In Setting 73
Pozitie de siguranta

Rest mat

Contur la gata

Taiere contur
Paralel

Adaos U,W
Drum retragere
Degrosare

96
Exemplu G71 Tip I, prelucrare exterioara

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
U = Adaos de prelucrare in X (Introducere diametru, + ptr. exterior / - ptr. interior)
W= Adaos de prelucrare in Z
D = Pozitionare (Indicarea razei)
F = Avans

Ex. : G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D4. F0.3

Punct start P0
P10

P9

Taiere contur paralel D

P8 P7

D
Contur la gata

P6 P5

P4
Adaos U, W P3

Mat brut P1
P2
Avans
Av rapid

O1234 G03 X60. Z-47. R8. ( P7 )


G50 S3000 G1 Z-60. ( P8 )
G0 G53 X-100. Z-250. X70. Z-65. ( P9 )
T101 N20 G0 G40 X74. ( P10 )
G96 S200 M3 G0 G53 X-100. Z-250.
G54 G0 X70. Z3. ( P0 ) T303
G71 P10 Q20 U0.3 W0.1 D8. F0.3 G96 S220 M3
N10 G0 X17. ( P1 ) G54 G0 X70. Z3.
G1 G42 X17. Z0 ( P2 ) G70 P10 Q20 F0.1
X28. Z-15. ( P3 ) G0 G53 X-100. Z-250.
Z-23. ( P4 ) M30
G02 X44. Z-31. R8. ( P5 )
G1 Z-39. ( P6 )

97
Exemplu G71 Tip I, prelucrare interioara

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
U = Adaos de prelucrare in X (Introducere diametru, + ptr. exterior / - ptr. interior)
W= Adaos de prelucrare in Z
D = Pozitionare (Indicarea razei)
F = Avans

Ex. : G71 P1 Q8 U-0.3 W0.1 D3. F0.3

N2 N1
Contur la gata
N4 D
N3

Adaos U, W D

Mat brut
N6 N5 D
Avans
Av rapid
D

N7
D

N8

Taiere contur paralel


Punct start P0

O1234 N5 G03 X.. Z.. R..


G50 S3000 N6 G1 Z...
G0 G53 X-100. Z-250. N7 G02 X.. Z.. R..
T101 N8 G0 G40 X..
G96 S200 M3 G0 G53 X-100. Z-250.
G54 G0 X Z ( P0 ) T303
G71 P1 Q8 U-0.3 W0.1 D4. F0.3 G96 S220 M3
N1 G0 G41 X.. G54 G0 X Z (P0)
N2 G1 Z.. G70 P1 Q8 F0.1
N3 X.. Z.. G0 G53 X-100. Z-250.
N4 Z... M30

98
G71 Ciclu de aschiere Tip II ( Prelucrare interioara si exterioara)
Acest ciclu de aschiere, prelucreaza materialul cuprins intre dimensiunea materialului brut si conturul
la gata, la fel ca la Tip I. Diferenta consta in faptul ca este posibila o taiere inapoi, (buzunar), si ca la
sfarsitul fiecarei degrosari , scula merge dealungul conturului la dimensiunea X a degrosarii
anterioare. Aici nu va ramane un rest dupa degrosare , si in general se va obtine o suprafata mult mai
buna.
Dupa terminarea degrosarii ,scula urmeaza un contur paralel de taiere prin luarea in consideratie a
adaosului de prelucrare, care a fost introdus sub U si W.
Daca sunt introduse I si K,atunci un adaos de prelucrare pe taierea conturului va fi executat.
Dupa executarea frazei Q, scula va fi intodeauna retrasa in punctul de start, acolo unde se deplaseaza
prima data axa Z, daca diametrul punctului de start este mai mic decat fraza Q si atasand axa X. Alt fel
este invers

G71 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
U = Adaos de prelucrare in X (Introducere diametru, + ptr. exterior / - ptr. interior)
W= Adaos de prelucrare in Z
D = Pozitionare (Indicarea razei)
F = Avans

Punct start

Contur la gata
D
Adaos U, W
Mat brut
Avans
Av.rapid

Nota: Pentru ca CNC ( comanda ) sa recunoasca si sa execute acest Tip II , trebuiesc introduse
in fraza P (N1) ambele axe. Exemplu.: N10 G0 G42 X20. Z3.

O1234 N5 X.. Z..


G50 S3000 N6 Z...
G0 G53 X-100. Z-250. N7 X.. Z..
T101 N8 G0 G40 X..
G96 S200 M3 G0 G53 X-100. Z-250.
G54 G0 X Z ( P0 ) T303
G71 P1 Q8 U0.3 W0.1 D3. F0.3 G96 S220 M3
N1 G0 G42 X.. Z.. G54 G0 X Z (P0)
N2 G1 Z.. G70 P1 Q8 F0.1
N3 X.. Z.. G0 G53 X-100. Z-250.
N4 Z... M30

99
G72 Ciclu de aschiere frontala

N1 D D D D D Punct start P0

N2

N3

Contur la gata
N4

N5

N6
Taiere contur paralel
Adaos U, W
Mat brut
N7
Avans N8
Av.rapid

G72 P =Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q =Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
U =Adaos de prelucrare in X (Introducere diametru, + ptr. exterior / - ptr. interior)
W= Adaos de prelucrare in Z
I =Adaos de prelucrare in X, pentru ultima taiere a conturului paralel
(introducerea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior )
K = Adaos de prelucrare in Z, pentru ultima taiere a conturului paralel
D = Pozitionare (introducere raza)
F = Avans

100
G73 Ciclu de aschiere contur paralel

Acest ciclu de aschiere poate fi folosit la prelucrare pieselor prefabricate ( ex. piese turnate).

Punct start P0
N16

N15

N14
Contur
programat
N13

Mat.brut N12
I
Adaos U,W N11

W N10 U
/2

G73 P = Prima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program


Q = Ultima fraza NC executata intr-un sector (portiune) de program
U = Adaos de prelucrare in X (Introducere diametru, + ptr. exterior / - ptr. interior)
W = Adaos de prelucrare in Z
I = Adaos de prelucrare in X, de la prima taiere la ultima taiere
(introducerea razei, + ptr. exterior / - ptr. interior )
K = Adaos de prelucrare in Z, de la prima taiere la ultima taiere
D = Numarul de taieri
F = Avans

Schema de programare

O1234 N13 G2 X.. Z.. R..


G50 S3000 N14 G1 X..
G0 G53 X-100. Z-250. N15 X.. Z..
T101 N16 G0 G40 X..
G96 S200 M3 G53 X-100. Z-200.
G54 G0 X.. Z.. (P0) T303
G73 P10 Q16 U0.3 W0.1 I9. K8. D4. G96 S220 M3
F0.3 G54 G0 X.. Z.. (P0)
N10 G0 G42 X.. Z.. G70 P10 Q16 F0.1
N11 G1 Z-.. G0 G53 X-100. Z-200.
N12 G3 X.. Z.. R.. M30

101
G74 Ciclu de canelare frontala

Acest ciclu de aschiere poate fi utilizat in mai multe moduri :

G74 Ciclu de aschiere cu ruperea spanului ( pentru piese cilindrice)

Acest ciclu de aschiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor lungi din alte materiale decat metalul
Ex: Piese din material plastic.

G74 X = Dimensiunea in X a diamtrului final de prelucrat, absolut / sau U, incremental pornind


de la punctul de start
Z = Dimensiunea in Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start
I = Pozitionare in X (adaos de prelucrare)
K = Pozitionarea in Z pana cand urmeaza ruperea spanului
D = Distanta de retragere
F = Avans
Z
W
K
Punct start

I
D

I U
/2

Avans rapid
Avans
Material brut

Daca K nu este introdus, nu va urma ruperea spanului

Distanta de retragere pentru ruperea spanului dupa fiecare pozitionare a lui K este data de
Setting 22.

102
G74 Ciclu de canelare frontala

G74 X = Dimensiunea in X a diamtrului final de prelucrat, absolut / sau U, incremental pornind


de la punctul de start
Z = Dimensiunea in Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start
I = Pozitionare in X (adaos de prelucrare)
K = Pozitionarea in Z pana cand urmeaza ruperea spanului
F = Avans

(W)

Scula de intepare

K
I Punct start (U / 2 )

Avans rapid
Avans
Material brut

Daca K nu este introdus, nu va urma ruperea spanului

Distanta de retragere pentru ruperea spanului dupa fiecare pozitionare a lui K este data de
Setting 22.

103
G74 Ciclu de gaurire adanca frontala

G74 Z = Gaurire adanca in Z, absolut / sau W, incremental de la punctul de start


K = Pozitionare in Z pana cand urmeaza ruperea spanului
F = Avans

(W)
Z

Punct start

Dimensiunea de ridicare pentru ruperea spanului dupa fiecare pozitionare a lui K se gaseste
( introdusa ) in Setting 22

104
G75 Ciclu de canelare exterioara sau interioara

Acest ciclu de aschiere poate fi utilizat in mai multe moduri :

G75 X = Dimensiune la gata in X, absolut / sau U, incremental pornind de la punctul de start


Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start
I = Pozitionarea in adancime pana la ruperea spanului (pozitiv)
K = Pozitionarea pe latime (pozitiv)
Z
F = Avans
W

Punct start

I
(U / 2 )

K K

G75 X = Dimensiune la gata in X, absolut / sau U, incremental pornind de la punctul de start


Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start
I = Pozitionarea in adancime pana la ruperea spanului (pozitiv)
K = Pozitionarea latimii (pozitiv)
F = Avans
Z

Punct start

I
(U/2)

K K

Ridicare dimensiunii pentru ruperea spanului dupa fiecare pozitionare a lui I, se afla in Setting
22. Daca I nu este introdus, nu urmeaza o rupere de span. Daca diferenta intre punctul de start
si dimensiunea la gata in Z (W) nu este un nr. intreg prin impartirea lui K atunci ultima
pozitionare a latimii va fi mai mica. Nu este introdus Z atunci urmeaza doar o patrundere.

105
G75 Ciclu de aschiere (frontal pentru piese cilindrice)

Acest ciclu de aschiere poate fi folosit la prelucrarea pieselor lungi din alte materiale decat metalul
Ex: Piese din material plastic.

G75 X = Dimensiune la gata in X, absolut / sau U, incremental pornind de la punctul de start


Z = Dimensiunea la gata in Z, absolut / sau W, incremental pornind de la punctul de start
I = Pozitionarea in adancime pana la ruperea spanului
K = Pozitionarea latimii
F = Avans

W
Punct start
K K

(U/2)

D D D

Retragerea pentru ruperea spanului dupa fiecare pozitionare a lui I, se afla in Setting 22. Daca
I nu este introdus, nu urmeaza o rupere de span. Daca diferenta intre punctul de start si
dimensiunea la gata in Z (W) nu este un numar intreg prin impartirea cu K atunci latimea la
ultima pozitionare va fi mai mica.

106
G75 Ciclu de gaurire adanca, circumferinta (doar cu scule antrenate )

G75 X = Gaurirea in adancime in X, absolut / sau U, incremental pornind de la punctul de start


I = Pozitionare in X pana cand urmeaza ruperea spanului
F = Avans

Punct start

(U/2)

Ridicare dimensiunii pentru ruperea spanului dupa fiecare pozitionare a lui I, se afla in Setting
22. Daca I nu este introdus, nu urmeaza o rupere de span.

107
G76 Ciclu strunjire filet ( interior , exterior )
G76 X = Diametrul la fund al filetului
U, Dimensiunea de la punctul de start la diametrul la fund al filetului (valoare masurata
in diametru)
Z = punct final absolut in Z / W, punct final filet incremental pornit de la punctul de
start
K = Adancimea filetului (valoare masurata in raza)
D = Prima pozitionare pe adancime (valoare masurata in raza)
A = Unghiul flancului (fara punct )
I = Diferenta de raza intre punctul de start si cel final la filet conic
F = Pasul filetului in mm ( E, pasul filetului in inch )
P = Mod de pozitionare a sculei pe flancurile filetului
Q = Pozitia unghiulara de start

M23 = cu tesire Setting 95: Lungimea tesirii, ( Unitatea = Pasul filetului )


M24 = fara tesire Setting 96: Unghiul tesirii (45 )

Lung.tesirii =
Setting 95 x F
U
/2

A D

Unghi tesire K

Nota: Lungimea filetului se scurteaza corespunzator cu lungimea tesirii.

108
D

Mod pozitionare: P1
NN Setting 86

Volum span

P1: Pozitionarea pe o parte dealungul flancului, cu volum de span constant.


Volumul de span va fi stabilit prin prima pozitionare (D).
Pozitionarea adancimii pentru urmatoarea taiere (NN) va fi astfel calculata incat acelasi
volum de span sa fie scos la fiecare trecere.
Pozitionarea minima pentru acest domeniu se afla in Setting 99
Pozitionarea pentru ultima taiere se afla in Setting 86

Mod pozitionare: P2
NN Setting 86

Volum span

P2: Pozitionarea pe ambele fete dealungul flancului, cu volum de span constant.


Volumul de span va fi stabilit prin prima pozitionare (D).
Pozitionarea adancimii pentru urmatoarea taiere (NN) va fi astfel calculata ca acelasi volum
de span sa fie scos.
Pozitionarea minima pentru acest domeniu se afla in Setting 99
Pozitionarea pentru ultima taiere se afla in Setting 86

109
D

Setting 86
D
Mod pozitionare P3

P3: Pozitionarea pe o parte dealungul flancului, cu pastrarea adancimii constante.


Pozitionarea minima pentru acest domeniu se afla in Setting 99
Pozitionarea pentru ultima taiere se afla in Setting 86

D Setting 86
Mod pozitionare P4

P4: Pozitionarea pe ambele fete dealungul flancului, cu pastrarea adancimii constante.


Pozitionarea minima pentru acest domeniu se afla in Setting 99
Pozitionarea pentru ultima taiere se afla in Setting 86

110
Ciclu de strunjire G90, ptr prelucrare exterioara si interioara , divizarea taierii

Acest ciclu corespunde usurarii prelucrarii pieselor cilindrice si conice

G90 X = Pozitie finala in X [ U ]


Z = Pozitie finala in Z [ W ]
[I] = Diferenta de raza W
F = Avans
Z
U
/2

I
X

Exemplu :
N1
N2
G53 X-200. Z-250. N3
N4
T101 N5
G96 S210 M3 50
G54 G0 X52. Z3. 25
N1 G90 X45. Z- 30. F0.3
N2 X40. (U-12)
N3 X35. (U-17)
N4 X30. (U-22)
N5 X25. (U-27)
G0 G53 X-200. Z-250. 30
M30

Indicarea semn.corespunzator

U-, W-, I- U-, W+, I-

U+, W-, I+ U+, W+, I+

111
G92 Taiere filet fara divizarea taierii

G92 X = Pozitie finala in X [ U ]


Z = Pozitie finala in Z [ W ]
[I] = Diferenta de raza
F = Pasul filetului

M23 = Cu tesire Setting 95: Lungimea tesirii, ( Unitate = Pasul filetului)


M24 = Fara tesire Setting 96: Unghiul tesirii (45 )

U Z
/2

Exemplu : M30 x 3.5

G53 X-200. Z-250.


T101
G97 S1500 M3
G54 G0 X40. Z3.
G92 X30. Z-43. F3.5
X29.
X28.2
X27.6
X27.
X27.
X26.5
X25.8.
X25.71
G0 G53 X-200. Z-250.
M30

G92 este modal si corespunde unei intoarceri automate prin punctul de start.
G92 poate fi sters prin G0 si G1
Indicarea semnului corespunzator este la fel ca la G90.
Nota : Utilizarea lungimii filetului se scurteaza corespunzator cu lungimea tesirii

112
Ciclu de strunjire frontala G94, pentru prelucrare exterioara si interioara

Acest ciclu corespunde usurarii prelucrarii pieselor cilindrice si conice

G94 X = Pozitie finala in X [ U ]


Z = Pozitie finala in Z [ W ]
K = Diferenta de raza
F = Avans

U
/2

K W

X
Z

Indicarea semnului corespunzator

U-, W-, K+ U-, W+, K-

U+, W+, K+
U+, W-, K+

113
Tesirea si rotunjirea automata a colturilor

Colturile drepte (90) se pot tesi respectiv rotunjii prin introducerea lui I sau K .

Explicatie:
Un colt va fi descris prin doua fraze NC. Pentru ca tesirea respectiv rotunjirea sa fie efectuata, aceasta
trebuie sa fie introdusa in prima propozitie.

Ex: G1 X30. K-3. ( Prima fraza NC) Atentiune: Posibil doar intre doua axe drepte
Z-20. (A doua fraza NC) paralele !

Regula:
Este prima fraza NC o deplasare pe X respectiv a doua pe Z, atunci programarea se face cu K. (K sta
pentru axa si directia axei pentru a doua deplasare)
Este prima fraza NC o deplasare pe Z respectiv a doua pe X, atunci programarea se face cu I. (I sta
pentru axa si directia axei pentru a doua deplasare)
Este a doua deplasare (vazuta incremental) positiva, atunci I, K sau R sunt in orice caz pozitive.
Este a doua deplasare (vazuta incremental) negativa, atunci I, K sau R sunt in orice caz negative.
Exemplu :

G1 X40. R-10. G1 X40. K-10.


Z-30. Z-30. G1 X40. R10. G1 X40. K10.
Z20. Z20.

G1 Z-30. R10. G1 Z-30. I10. G1 Z30. R10. G1 Z30. I10.


X40. X40. X40. X40.

G1 X20. R10. G1 X20. K10.


G1 X20. R-10. G1 X20. K-10.
Z30. Z30.
Z-30. Z-30.

G1 Z-40. R-10. G1 Z40. R-10. G1 Z40. I-10.


G1 Z-40. I-10. X0. X0.
X0.
X0.

Nota: In degrosare la G71si G72 tesirea E.-si rotunjirea E.-vor fi ignorate!


A se lua in seama mai ales la tesiri respectiv la rotunjiri mari!

114
Definire dreapta( directa ) prin unghi si o axa coordonata

Se poate definii direct prin introducerea unui unghi si a unei axe coordonata.

90/-270

Pozitia unghiului in sistemul de coordonata

180/-180 Axa X Axa Z


0/360

270/-90

Exemplu :

G1 A110. X50. G1 A190. X40.


Z-30. Z-30.
sau sau
G1 A110. Z-5. (*) G1 A190. Z-20. (*)
Z-30. Z-30.

G1 A190. X20. G1 A-100. X20.


Z-30. Z-30.
sau sau
G1 A190. Z-10. (*) G1 A-100. Z-3. (*)
Z-30. Z-30.

Nota:
In degrosare la G71 si G72 unghiurile vor fi ignorate si numai axele introduse se vor
executa. Exista mereu o axa paralela dreapta, (vezi linia hasurata) acolo unde cu semnul de
recunoastere (*)la fraza se poate modifica conturul .

115
Exemplu de program

3x45

0.5x45 Plan de lucru:

2.5x45 Degrosare T101


68 Finisare T202

37

20
Scule:
Mat.brut 68 x 85

T101 T202
18

65

O00001(Exercitiu) Numar de program, text pentru descrierea programului


G54 G50 S3500 Chemarea punctului zero, limitarea turatiei
G53 G0 X-100. Z-200. Deplasarea la punctul de schimbare a sculei
T101 Schimbare de scula
G96 S200 M03 Viteza de taiere constanta, Pornire arbore
G0 X70. Z0 Pozitionare in avans rapid
G1 X5. F0.15 Planare pana la diametrul 5 cu avans 0.15 mm/U
X-1.6 F0.1 Planare cu avans 0.1 mm/U
G0 X70. Z2. Pozitionare in avans rapid
G71 P10 Q20 U0.4 W0.1 D3. F0.3 Selectarea ciclului de degrosare
N10 G0 X16. 1. Bloc, Pozitionare pe cel mai mic diametru
G01 G42 X16. Z0 2. Parcurgerea conturului cu G01 si G42
X20. Z-2. 3. Tesire 2.5 x 45
Z-18. 4. 20 strunjire exterioara
X37. 5. Parte frontala
Z-65. 6. 37 strunjire exterioara
X62 7. Parte frontala pana la 62
X68. Z-68. 8. Tesire 3 x 45
N20 G0 G40 X70. 9. Selectarea corectiei razei de taiere in avans rapid
G0 G53 X-100. Z-200. Deplasare la punctul de schimbare a sculei
T202 Schimbare de scula
G96 S220 M03 Viteza de taiere constanta, Pornire arbore
G0 X70. Z2. Pozitionare in avans rapid
G70 P10 Q20 F0.1 Selectare ciclu finisare
G0 G40 G53 X-100. Z-200. Anularea corectiei de taiere, inapoi la pct. de schimbare scula
M30 Sfarsit program

116
STABILIREA REGIMULUI DE ACHIERE LA STRUNJIRE

Determinarea parametrilor regimului de achiere la strunjire

Se consider cazul prelucrrii unui arbore la diametrul d +aais i lungimea l.

innd cont de legile achierii i de influena parametrilor asupra uzurii sculei (fig.
3.5), ordinea de stabilire a regimului este:
1. adncimea de achiere, ap, [mm];
2. avansul, fn, [mm/rot];
3. viteza de achiere, vc, [m/min].
Aceti paramentri trebuie estimai cu atenie pentru a obine urmtoarele rezultate:
- reducerea timpului de prelucrare;
- costuri sczute;
- creterea calitii.

Influena parametrilor regimului de achiere asupra uzurii sculei, [Ceratizit]

Se precizeaz c notaiile utilizate sunt n conformitate cu specificaiile ISO i ale marilor


firme productoare de scule achietoare, care simbolizeaz adncimea de achiere cu ap, iar
avansul cu f, fz sau fn (spre deosebire de literatura de specialitate din Romnia, care a utilizat,
cu preponderen, simbolurile echivalente: t i s - Tabelul 3.3). Dup aceleai surse,
parametrii geometrii ai achiei se noteaz cu:
h nlimea achiei (n loc de notaia clasic din literatura romn, a);

117
b limea achiei (aceai cu notaia clasic din literatura romn).

Fig. 3.6 Prelucrarea prin strunjire

Tabelul 3.3
Echivalarea simbolizrii parametrilor achiei
Simbolizarea Simbolizarea
Parametru
nou veche
Avans f, fz sau fn s
Adncime de achiere ap t
Grosimea achiei h a
Limea achiei b b

Factorii care au influena cea mai mare asupra modului de formare a achiilor sunt:
- Geometria plcuei;
- Raza la vrf, R.
- Unghiul de atac principal, ;

118
- Adncimea de achiere, ap;
- Avansul, fn;
- Viteza de achiere, vc;
- Materialul piesei.
Geometria plcuelor pentru strunjire poate fi mprit n trei clase de baz,
corespunztoare operaiilor de degroare (R), semifinisare (M), finisare (F). n figura 3.8 este
ilustrat zona de lucru pentru fiecare din cele 3 geometrii de plcue, bazndu-se pe o formare
acceptabil a achiilor rezultate, n relaie cu adncimea de achiere ap i rata avansului fn.

Fig. 3.8 Domeniile de lucru ale plcuelor pentru prelucrarea oelului, [Sandvik]

n figura 3.9 sunt date cteva exemple de achii rezultate la strunjirea cu plcue cu
geometrie pozitiv (P) utilizate la semifinisare (M). Achiile ncadrate n dreptunghiul din
zona central sunt considerate corespunztoare, iar regimul adecvat este transferat ntr-o
diagram de recomandare similar celei din figura 3.8.

Fig. 3.9 Achii rezultate la strunjirea cu o plcu tip PM, [Sandvik]

119
3.2.1 Adncimea de achiere
Diametrul D+AAis al semifabricatului se stabilete din STAS sau normative (ca valoare

superioar dimensiunii de prelucrat d) sau este cel rezultat de la operaia anterioar,


respectndu-se valorile recomandate n funcie de tipul operaiei, [Abr] i scula utilizat; n
general:
- la strunjire de finisare: ap< 1 mm;
- la strunjire de semifinisare: ap = 1 2 mm;
- la strunjire de degroare: ap > 2 mm.
La ora actual exist plcue care permit achierea cu regimuri intense de prelucrare,
astfel nct pot fi atinse adncimi de achiere mult mai mari. De exemplu, plcuele fabricate
de firma Sandvik Coromant pot achia cu adncimi de:
- ap = 1 1,5 mm, la strunjirea de finisare (F);
- ap = 1,5 5 mm, la strunjirea de semifinisare (M);
- ap = 5 - 15 mm, la strunjirea de degroare (R).
Adncimea de achiere influeneaz productivitatea achierii, numrul de tiuri
necesare, ruperea achiilor i puterea de achiere necesar.
Adncimea de achiere maxim ce poate fi utilizat depinde de un numr de factori:
puterea mainii, stabilitatea prelucrrii, materialul semifabricatului, forma plcuei amovibile
i dimensiunea acesteia, raza la vrf, fragmentatorul de achii, calitate i unghi de aezare. Se
poate porni de la dimensiunea plcuei amovibile pentru a obine o recomandare i apoi
continua cu alegerea fragmentatorului de achii. Aceasta va oferi o adncime de achiere
potrivit. Adncimea minim de achiere nu trebuie s fie mai mic dect raza la vrf.
Valorile recomandate n tabele sunt destinate pentru a asigura o bun fiabilitate a
mainii, n condiii de achiere continu cu o geometrie de degroare. Achierile cu adncimi
mari (pn la lungimea total a tiului, l) pot fi efectuate pentru o perioada scurt de timp.
Forma i dimensiunea plcuei amovibile este unul din factorii ce determin
adncimea maxim de achiere (ali factori sunt unghiul de aezare, raza la vrf i
fragmentatorul de achii). Recomandrile din tabelele 3.5-3.6 pot constitui un ghid pentru
alegerea plcuei amovibile, n funcie de adncimea de achiere.
Stabilirea efectiv a lungimii active a tiului sculei la depinde de valoarea unghiului
de atac i de adncimea de achiere ap. Lungimea minim necesar poate fi determinat din
tabelul 3.4, n funcie de adncimea de achiere i unghiul de atac . Pentru a avea o fiabilitate

120
superioar la prelucrrile n condiii mai dificile, se poate alege o plcu de dimensiuni mai
mari i mai groas.

Tabelul 3.4
Lungimea tiului activ al plcuei n funcie de forma acesteia
i a lungimii totale a tiului

Atunci cnd se prelucreaz un umr, adncimea de achiere poate fi mare i se impune


alegerea unei plcue mai solide (mai mare i mai groas) pentru a minimiza riscul de
spargere a plcuei.
Tabelul 3.5
Lungimea tiului activ al plcuei n funcie de adncimea de achiere i
valoarea unghiului de atac principal

Evoluia materialelor din compoziia plcuele actulale permit diferenierea


regimurilor de achiere pe urmtoarele domenii, [Sandvik]:
 La finisare (F) (adncimi de achiere i avansuri mici, fore de achiere mici):
- fn = 0.1 0.3 [mm/rot];
- ap = 0.5 2.0 [mm];
 La semifinisare i degroare n condiii uoare (M) (gam larg de combinare a
adncimilor de achiere i a avansurilor):

121
- fn = 0.2 0.5 [mm/rot];
- ap = 1.5 5.0 [mm];
 La degroare n condiii grele i pentru a obine o productivitate ridicat a achierii (R)
(combinaii de adncimi de achiere i avansuri mari):
- fn = 0.5 1.5 [mm/rot];
- ap = 5.0 15.0 [mm];
Tabelul 3.5
Recomandri generale pentru adoptarea adncimii de achiere,
n concordan cu tipul plcuei, pentru diferite geometrii, [Sandvik]

122
Recomandri generale pentru adoptarea adncimii de achiere,
n concordan cu tipul plcuei, pentru diferite geometrii, [Seco]

123
Adncimea nominal de achiere va fi:
Dd
ap = , [mm] (1.1)
2
iar adncimea maxim:
Dmax d min
a p max = , [mm] (1.2)
2
unde: Dmax = D + As ; d min = d a i (toleranele As, respectiv ai fiind considerate cu
semnele corespunztoare).
Dac adaosul total de prelucrare se mparte n dou sau mai multe treceri (cu aceai
valoare), adncimea nominal de achiere va fi:
Dd
ap = , [mm] (1.*)
i2
unde: i reprezint numrul de treceri.
Pentru ca piesa s rezulte complet prelucrat pe toat suprafaa (fr pete
neprelucrate), se impune ca adncimea minim de achiere s fie pozitiv, adic se pune
condiia:
Dmin d max
a p min = ( r + c ) 0 (1.3)
2
unde: Dmin = D Ai;
dmax = d + as;
(toleranele Ai, respectiv as fiind considerate cu semnele corespunztoare)
r = abaterea de la rectiliniitate a semifabricatului;
c = abaterea de la concentricitatea vrfurilor de centrare (dac semifabricatul este fixat
ntre vrfuri; uzual: c = 0,3 ... 0,5 mm);
Dac relaia apmin 0 nu este satisfcut se poate prevedea o operaie de ndreptare a
semifabricatului sau se alege un semifabricat de diametru D mai mare (o valoare imediat
superioar).

Tabelul 3.6
Valori orientative pentru adncimea de achiere la strunjire, [Abr]
Adncimi maxime n funcie de materialul prelucrat, [mm]
Materialul
Grupa de utilizare
prelucrat
P01 P05 P10 P20 P30
Oel 14 18 3 10 3 12 4 15
Oel clit - - - 0,2 - 2 0,2 - 2
K01 K10 K20 K30 K40
Font 13 15 26 28 4 15

124
Alegerea unei adncimii de achiere n afara domeniului optim de prelucrare poate avea o
serie de consecine nedorite i anume:
a. n cazul n care se adopt o adncime prea mic:
pierderea controlului formrii achiei;
vibraii;
cldur excesiv;
prelucrare neeconomic.
b. iar dac se adopt o adncime prea mare:
consum mare de putere;
pericol de spargere a plcuei;
creterea forelor i a puterii de
achiere.

3.2.2 Avansul

Rata maxim a avansului ce poate fi utilizat


depinde de un numr mare de factori: puterea
mainii, stabilitatea prelucrrii, materialul
semifabricatului, forma plcuei amovibile i
dimensiunea acesteia, raza la vrf, fragmentatorul de
achii utilizat, calitatea materialului plcuei i
unghiul de aezare.
Un alt factor foarte important este cerina privind finisarea suprafeei. Se recomand, ca
iniial s fie consultate recomandrile privind fragmentatorul de achii. Apoi specificaiile
privind calitatea suprafeei pentru a asigura calitatea necesar.
Rata maxim a avansului trebuie s fie ntotdeauna mai mic dect raza la vrf. O raz
mare la vrf produce de obicei o suprafa mai bun. Tabelul 3. * ofer recomandri privind
avansurile maxime teoretice recomandate pentru a se obine o valoare specific a rugozitii
R a.

125
Tabelul 3.*
Valori recomandate pentru avansul, n funcie de rugozitatea suprafeei
i raza la vrf a plcuei, [Seco]

Un avans prea mic poate conduce la rezultate slabe privind fragmentarea achiilor i
timp de via redus al sculei.
Dac se adopt un unghi de atac mai mic, avansul fn, [mm/rot], poate fi mrit deoarece
un unghi de atac mic are ca efect o subiere a grosimii achiei he, forele de achiere fiind
reduse:
he = f n sin r , [mm] (1.*)
Valorile din Tabelul *.* ilustreaz modificarea unghiului de atac i a avansului n
funcie de raportul dintre adncimea de achiere i diametrul iC al plcuei. Dac raportul
scade, unghiul de atac scade, iar avansul crete. Teoretic, o plcu rotund ofer utilizatorului
rezisten sporit i o productivitate mai mare.

Tabelul *.*
Valorile unghiului de atac r i ale coeficientului numeric de modificare a avansului,
n funcie de raportul ap/iC
Raportul dintre
adncimea de Valoarea Coeficientul
achiere i raza unghiului numeric de
plcuei, de atac, modificare a
r avansului

0,25 45 1,41

0,20 39 1,58

0,15 33 1,83

0,10 26 2,24

Din literatura de specialitate se alege pentru avans o valoare recomandat fteh, n funcie
de tipul operaiei de strunjire (longitudinal, transversal), de adncimea de achiere utilizat,
de calitatea suprafeei prelucrate, etc. Aceast valoare trebuie s ndeplinesac condiia:

126
f teh f1 , f2 , f3 , f4 , f5 , f6 (3.4)
unde: f1 valoarea maxim a avansului permis din punctul de vedere al rezistenei
piesei;
f2 valoarea maxim a avansului permis din punctul de vedere al rigiditii
piesei;
f3 valoarea maxim a avansului permis din punctul de vedere al rugozitii
suprafeei prelucrate (strunjite);
f4 valoarea maxim a avansului permis din punctul de vedere al rezistenei
mecanismului de avans a strungului;
f5 valoarea maxim a avansului permis din punctul de vedere al rezistenei
corpului cuitului;
f6 valoarea maxim a avansului permis din punctul de vedere al rezistenei
plcuei;
Dup calcularea (verificarea), cu ajutorul relaiilor recomandate de literatura de
specialitate, a celor ase valori corespunztoare avansurilor f1 ... f6, din gama de avansuri a
strungului, se alege valoarea efectiv fef, ca valoare imediat inferioar celor rezultate.
La prelucrarea prin strunjire valoarea avansului depinde de rezistena piesei, rigiditatea
acesteia, calitatea i precizia acesteia, rezistena mecanismului de avans, rezistena i calitatea
materialului sculei achietoare, productivitatea prelucrrii, etc.
Efectele adoptrii unui avans n afara domeniului recomandat, se manifest prin:
a. dac avansul este prea mic:
achii prea lungi;
uzur rapid a flancului;
aderene pe ti;
posibilitatea apariiei vibraiilor;
prelucrare nerentabil.
b. dac avansul este prea mare:
pierderea controlului formrii achiei;
calitate slab a suprafeei prelucrate;
apariia craterului de uzur/deformaii plastice;
fore de achiere mari i consum mare de putere;
posibilitatea spargerii/ruperii plcuei;
ciobirea muchiei achietoare sau apariia fisurilor;

127
uzura tiului;
durabilitate redus.
n tabelele 3.7...3.13 se dau valori orientative pentru avansurile tehnologice uzuale,
pentru cuitele de strung clasice, conform precizei uzuale.

Tabelul 3.7
Avansul pentru stunjirea de degroare logitudinal i transversal a oelului, funcie de diametru
piesei
Diametrul piesei,
Adncimea d [mm]
de achiere 18 30 50 80 120 180 260 300 > 300
ap, [mm]
Avansul f, [mm/rot]
Sub 5 0.25 0.3-0.5 0.4-0.8 0.6-1.2 1.0-1.6 1.4-2.0 1.4-2.0 1.4-2.0 -
5-8 - - 0.3-0.6 0.5-1.0 0.7-1.8 1.1-1.8 1.4-2.0 1.4-2.0 1.4-2.0
8 - 12 - - - - 0.5-1.0 0.8-1.5 1.4-2.0 1.4-2.0 1.4-2.0

Avansurile la strunjirea interioar de degroare


Diametrul seciuni rotunde a portcutitului
Dc [mm]
Adncimea 10 15 20 25 30 40
de achiere Ieirea n afar a cutitului, [mm]
ap, [mm]
80 80 100 125 150 200
Avansul f, [mm/rot]
Oel 2 0.05-0.08 0.08-0.20 0.15-0.40 0.25-0.70 0.50-1.0 -
3 - 0.08-0.12 0.10-0.25 0.15-0.40 0.20-0.50 0.25-0.60
5 - 0.05-0.08 0.06-0.10 0.08-0.20 0.12-0.30 0.13-0.40
Font 2 0.08-0.12 0.25-0.40 0.50-0.80 0.90-1.50 - -
3 0.05-0.08 0.15-0.25 0.30-0.50 0.50-0.80 0.90-1.20 -
5 - 0.08-0.12 0.15-0.25 0.25-0.50 0.50-0.70 0.60-1.0
Observaii: Valorile mai mari ale avansurilor se folosesc pentru materiale mai puin dure , iar valorile mai mici -
pentru materiale mai dure.

Tabelul 3.8
Avansurile admise de rezistena plcuelor din aliaj dur la strunjirea oelului cu
r = 75 [daN/mm2]
Unghiul de atac pricipal,
Adncimea 45 0
200 900
de achiere
ap, [mm] Grosimea plcuei de aliaj dur, [mm]
3 4 5 6 8 3 4 5 6 3 4 5 6 8
Avansul f, [mm/rot]
2 0.65 1.08 1.64 2.0 >2 1.30 2 >2 >2 0.46 0.77 1.16 1.61 >2
3 0.59 1.0 1.49 2.0 >2 1.18 2.0 >2 >2 0.42 0.71 1.06 1.47 >2
4 0.53 0.89 1.33 1.85 >2 1.06 1.78 >2 >2 0.38 0.63 0.94 1.31 >2
6 0.46 0.78 1.17 1.62 >2 0.92 1.56 >2 >2 0.33 0.55 0.83 1.15 1.92
8 0.43 0.71 1.08 1.46 >2 0.86 1.42 >2 >2 0.31 0.50 0.77 1.06 1.77
10 0.40 0.67 1.00 1.39 >2 0.80 1.34 2 >2 0.28 0.48 0.71 1.04 1.65
12 0.38 0.63 0.96 1.32 >2 0.76 1.26 1.9 >2 0.27 0.45 0.68 0.94 1.57

128
Tabelul 3.9
Regimul de achiere la strunjire oelurilor carbon de construcie, oelurilor crom i crom-nichel
r=75 daN/mm2, HB=209, cu cuite T15K6
I. Strunjirea logitudinal de degroare II. Strunjirea frontal de degroare
Tipul cuitului Tipul cuitului
Adncimea
de achiere Cuit de Adncimea
Avansul Cuit ncovoiat de achiere Avansul Cuit ncovoiat Cuit de planat
planat
f, =450 a p, f, =450 =900
a p, 0 =900 0 0
[mm/rot]
1=45 0 [mm/rot]
1=45

1=10

1=10 [mm]
[mm]
V Fz V FZ V FZ V FZ
0.4 204 202 180 218 0.4 242 202 213 218
2 0.5 190 239 167 258 2 0.5 223 239 198 258
1.0 168 401 148 434 1.0 198 401 175 434
0.4 191 303 168 327 0.4 225 303 199 327
0.5 177 358 156 387 0.5 208 358 183 387
3 3
1.0 139 602 122 650 1.0 163 602 144 650
1.4 124 774 109 836 1.4 146 774 128 836
0.4 780 404 158 434 0.4 213 404 188 434
0.5 186 478 148 515 0.5 199 476 175 515
4 4
1.0 133 803 117 865 1.0 156 803 138 865
1.4 119 1032 105 1105 0.4 140 1032 124 1105
0.4 154 1010 135 1085 0.4 182 1010 156 1085
0.5 142 1165 125 1260 0.5 168 1165 147 1260
10 10
1.0 112 2005 98 2160 1.0 132 2005 116 2160
1.4 99 2570 87 2770 1.4 117 2575 103 2770
III. Strunjirea logitudinal de semifinisare IV. Strunjire transversal de semifinisare
0.1 305 41 247 0.1 334 41 293 44
1 0.2 265 68 215 1.0 0.2 289 68 254 74
0.3 244 93 198 0.3 266 93 234 100
0.1 284 61 230 66 0.1 310 61 273 66
1.5 0.2 246 103 200 111 1.5 0.2 268 103 236 11
0.3 227 139 184 150 0.3 247 139 218 150
0.15 248 110 201 119 0.15 270 110 238 119
2.0 0.2 233 137 189 148 2.0 0.2 254 137 224 148
0.3 215 185 174 200 0.3 234 185 206 200
d
Coeficieni de corecie n funcie de raportul pentru viteza de achiere n cazul strunjirii frontale
D
Unghiul de atac principal,
d
Raportul 450 900
D
Coeficientul de corecie
0 1.30 1.21
0.1 1.09 1.10
0.2 1.00 1.00
0.5 0.93 0.92
0.8 0.86 0.88
OBSERVAII: 1. Datele din tabel sunt indicate pentru strunjirea de degroare i sunt calculate pentru uzura cuitului h=(1.5-
2.0) mm. Pentru uzura h=0.6-1.0 mm valorile din tabel ale vitezei de achiere trebuiesc nmulite cu coeficientul de corcie
K=0.83, iar valoarea componentei tangeniale a apsrii de achiere cu coeficientul KF=0.95.
2. Cnd se lucreaz cu o sarcin variabil, precum i la prelucrarea unor semifabricate nedecapate, care au o coaj
curat, fr incluziuni de zgur, nisip etc., valoarea vitezei de achiere trebuie nmulit cu coeficientul de corecie Kv=0.80-
0.90

129
Tabelul 3.10
Valorile medii pentru avans i viteza de achiere la stunjire
Grupa de utilizare
P01 P10 P20 P30 P40 M20
Materialul r Avansul, [mm/rot]
piesei daN/mm2 0.5-0.5 0.7-0.3-0.1 1.2-0.3-0.2 2-0.4-0.2 3-0.4 2-0.4-0.2
Viteza de achiere, [m/min]
F D F D F D F D D F

50 200-350 120-200-300 100-150-220 60-100-150 40-60 50-80-120


Oel
50-70 180-300 100-180-250 80-120-180 50-80-120 30-50 40-60-100
carbon
70-90 150-250 80-120-200 60-100-150 40-60-100 30-50-80
50-90 120-250 60-110-200 50-90-150 40-70-100 20-50 25-54-80
Oel aliat
90-150 60-150 60-80-120 25-50-80 20-40-60 20-30-50
Oel 50 120-200 80-100-140 60-80-120 40-60-100 25-40 40-80-120
turnat 50-80 100-150 60-80-120 40-60-100 30-50-80 20-30 30-60-100
Grupa de utilizare
K01 K10 K20 K30 K40 M20
Avansul, [mm/rot]
Materialul Duritatea
piesei HB
0.15-0.1 1-0.5-0.2 1.2-0.7 1.5-1
Viteza de achiere, [m/min]
F D F D F D F D D F

Font 200HB 140-180 100-150 60-100-120 30-80-100 30-50-80 50-80-100


cenusie 200HB 100-150 80-120 40-80-100 30-50-90 20-40-60 30-50-80
Font
50-80-100 30-60-90 40-70-100
maleabil
Cupru cu
100-400 50-100-300
mic
Alam i
250-400-500 200-250-350 150-250-400
bronz
Aluminiu 600-1200-2000 400-800-1200
Silumin 100-200-300 100-200-300 80-100-250 60-150-200
Materiale
80-200-250 60-150-205
plastice
Oel clit R=6000 10-25 10-25 `10-25
Cupru 100-300-500
D = degroare F = finisare
Observaie: Valorile sunt pentru cuite cu plcute lipite; pentru cuite cu plcue combinate acestea se
vor majora cu 20-25%

Tabelul 3.11
Avansurile la strunjirea canalelor i la retezare. Piese de oel de construcie
r=60-80 [daN/mm2]
Diametru suprefaei de prelucrat d, [mm]
Materialul
15 30 50 80 120 180 250 300 500 650 850 1000 1200
cuitului
Avansul f, [mm/rot]
0.05- 0.07- 0.09- 0.11- 0.13- 0.15- 0.18- 0.20- 0.22- 0.25- 0.29- 0.32- 0.32-
Aliaj dur
0.07 0.09 0.11 0.13 0.15 0.18 0.20 0.22 0.25 0.29
0.05- 0.07- 0.09- 0.11- 0.13- 0.15- 0.18- 0.20- .025-
Oel rapid - - - -
0.07 0.09 0.11 0.13 0.15 0.18 0.20 0.25- 0.28-

130
Tabelul 3.12
Valoarea avansului n funcie de calitatea suprafeei prelucrate, [Abr]
Raza la vrful cuitului
R, [mm]
Rezistena
Clasa de
Marca la rupere 0.5 1.0 1.5 2.0 3.0 4.0
calitate a
oelului r,
suprafeei
[daN/mm2]
Avansul
f, [mm/rot]
100 80 - - - - 2.80 3.2
50 40 - - 1.45 1.60 1.90 2.10
OLC 45 58-82 25 20 0.46 0.58-0.89 0.67-1.15 0.73-1.15 0.85-1.30 0.93-1.45
12.5 10 0.22-0.35 0.215-0.44 0.29-0.51 0.36-0.57 0.37-0.65 0.41-0.71
6.3 5 0.13 0.12-0.17 0.14-0.20 0.16-0.22 0.13-0.26 0.15-0.30
100 80 1.30 1.55 0.76 2.05 2.55 3.00
Oel super. 50 40 0.90 1.03 1.15 1.32 1.63 1.90
pt. constr. 55-75 25 20 0.41-0.59 0.46-0.66 0.50-0.75 0.56-0.81 0.67-0.99 0.77-1.16
de maini 12.5 10 0.21-0.33 0.24-0.37 0.27-0.41 0.28-0.46 0.33-0.54 0.35-0.60
6.3 5 0.14 0.13-0.18 0.15-0.21 0.16-0.22 0.15-0.24 0.13-0.24

Tabelul 3.13
Valoarea avansului n funcie de calitatea suprafeei prelucrate, [Ceratizit]
Raza la vrful plcuei
R, [mm]
Corespondena
Rugozitatea cu valoarea Simbolizare 0.4 0.8 1.2 1.6
Rz, [m] rugozitii ISO 1302
Ra, [m]
Avansul
f, [mm/rot]

63 - 100 12,5 - 25 - 0.51 0.69 0.18

40 - 63 6,3 - 25 0,27 0.43 0.56 0.68


31,5 - 40 4,9 - 6,3 0,25 0.37 0.49 0.57
25 - 31,5 4,9 - 6,3 0,22 0.32 0.41 0.47
16 - 25 2,5 - 4,0 0,20 0.28 0.36 0.39
10 - 16 1,6 - 2,5 0,15 0.22 0.29 0.31
6,3 - 10 1,0 - 1,6 0,10 0.13 0.18 0.20

131
VERIFICAREA AVANSULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL REZISTENEI PIESEI

Fig. 3.10 Solicitarea piesei la stunjirea longitudinal

Sub aciunea celor trei componente ale forei de totale F rezultate din achiere (fig.
3.10) piesa este supus unei solicitri coplexe, la ncovoiere, compresiune excentric,
rsucire.
ntruct solicitrile la compresiune excentric (datorit forei Ff) i respectiv rsucire
(datorit componentei Fc) sunt mici, se consider piesa supus la ncovoiere de ctre fora
rezultant FR:

FR = Fc2 + Fp2 1,12 Fc (1.12)

Conform metodei analizei dimensionale, care ia n considerare factorii de influen


asupra elementului avut n vedere, ca un produs de factori, la o anumit putere, fora
principal de achiere (tangenial, pe direcia micrii principale) este:
x x Fc
Fc = C Fc a pFc f kz (1.12)

n care: C Fc - coeficient numeric specific forei de achiere Fc;

a p f = h b = A - seciunea achiei, cu o anumit pondere a factorilor de influen

(exponenii xFc , y Fc );

kz reprezint un coeficient generalizat de corecie care ine seama de condiiile


concrete de achiere i are expresia:
k z = kC F k M F k F k F k hF k wF k rF kvF (1.12)
c c c c c c c c

96

132
kC F coeficient ce ine seama de materialul prelucrat (stare, grup de material);
c

k M F coeficient ce ine seama de proprietile mecanice ale materialul prelucrat;


c

k F coeficient ce ine seama de influena unghiului de atac principal;


c

k F coeficient ce ine seama de influena unghiului de degajare;


c

k hF coeficient corelat cu uzura sculei;


c

k wF coeficient ce ine seama de influena lichidului de achiere;


c

k rF coeficient ce ine seama de influena razei de rotunjire la vrf;


c

kvF coeficient ce ine seama de influena vitezei de achiere;


c

Valorile acestor coeficieni de corecie au fost stabilite experimental i sunt date


tabelar (tabelele 3.14 3.22).
Pentru ncovoiere este valabil relaia:
Mi
= ai (3.12)
w
unde: w este modulul de rezisten al seciunii piesei, n mm3:
d3
w= (3.12)
32
ai este rezistena admisibil la ncovoiere a materialului piesei, n daN/mm2;
Mi este momentul de ncovoiere maxim admis de rezistena piesei:
d3
M i = k Fw L = ai (3.12)
32
Fw este fora maxim la care rezist piesa la ncovoiere (care produce ncovoierea);
k este coeficientul ce ine cont de modul de prindere al piesei:
k = 1 pentru cazul prinderii piesei numai n universal;
k = 1/4 - pentru cazul prinderii piesei ntre vrfuri;
k = 3/16 pentru cazul prinderii piesei n univesal i sprijinit pe vrful ppuii
mobile.
Pentru ca piesa s reziste trebuie ca fora FR ce apare n timpul achierii s nu
depeasc fora la care rezist piesa Fw:
FR Fw ; (3.12
adic:

133
x Fc x Fc
1,12 C Fc a p f k z Fw (3.12)

de unde rezult relaia de verificare a avansului din punct de vedere al rezistenei piesei:

Fw
f1 y Fc x
, [mm/rot] (3.12)
1,12 C Fc a p Fc k z

Dac avansul tehnologic nu verific relaia de mai sus se pot face dou sau mai multe
treceri, se poate schimba modul de prindere i fixare al piesei.
Tabelul 3.14
Valoarea coeficienilor C Fc , p , f i a exponenilor xFc , p , f , y Fc , p , f , [Abr]
Fc Fp Ff
Materialul Felul Valoarea coeficientului i exponenilor
perlucrat prelucrri
C Fc xFc y Fc C Fp xF p y Fp CF f xF f yFf
Strunjire
200 1.0 0.75 124 0.90 0.75 66.8 1.2 0.65
exterioar i
Oel carbon interioar
r=75daN/mm2 Strunjire
212 1.0 - - - - - - -
HB=215 profilat
Canelare i
247 1.0 - - - - - - -
retezare
Strunjire
100 1.0 0.75 87.6 0.90 0.75 39.6 1.20 0.65
exterioar i
Font
interioar
maleabil
Canelare i
138 1.0 1.0 - - - - - -
retezare
Strunjire
114 1.0 0.75 119.2 0.90 0.75 51.14 1.20 0.65
exterioar i
Font cenuie interioar
Canelare i
158 1.0 1.0 - - - - - -
retezare
Strunjire
Bronz de
exterioar i 55 1.0 0.66 - - - - - -
duritate medie
interioar
Pentru carburi metalice : C Fc = 300-pentru oel r=75daN/mm2
C Fc = 92-pentru font cenuie HB100
C Fc = 81- pentru font maleabil.

Tabelul 3.15
Valorile coeficientului k C F , n funcie de starea i grupa materialului, [Abr]
Starea i grupa materialului k CF
Oeluri trase la rece 0.8
Oeluri laminate la cald, recoapte, semilaminate i tratate termic 1,0
Aluminiu i siluminiu 0,2
Duraluminiu r = 25 [daN/mm2] 0,3
r = 35 [daN/mm2] 0,4
r = 45 [daN/mm2] 0,55
Electron r = 16 [daN/mm2] 0,15

134
Tabelul 3.16
Valorile coeficienilor de corecie k M F n legtur cu proprietile mecanice ale materialului
c, p, f

prelucrat, [Abr]
Oel i oel turnat
r
30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80 - 90 90-100 100-110 110-120
[daN/mm2]
kM F 0.69 0.76 0.82 0.89 1.0 1.1 1.18 1.28 1.36
c

kM F 0.22 0.36 0.54 0.76 1.0 1.29 1.57 1.89 2.24


p

kM F 0.28 0.47 0.63 0.81 1.0 1.22 1.40 1.61 1.84


f

Font cenuie
140- 160- 180- 200- 220-
HB 240-260 260-280
160 180 200 220 240
kM F 0.88 0.94 1.0 1.06 1.12 1.17 1.22
c

kM F 0.74 0.86 1.0 1.13 1.28 1.40 1.58


p

kM F 0.77 0.89 1.0 1.12 1.24 1.36 1.48


f

Font maleabil
100- 120- 140- 160- 180-
HB
120 140 160 180 200
kM F 0.84 0.84 1.0 1.07 1.14
c

kM F 0.67 0.67 1.0 1.17 1.36


p

kM F 0.71 0.71 1.0 1.15 1.30


f

Aliaje de cupru (pentru kM F )


c

Heterogene Cu coninut
De plumb, cu
de plumb de Cu coninut
structura de
Duritate Duritate Omogene sub 10% cu Cupru de cupru
baz
mare medie structura de peste 15%
eterogen
baza omogen
0.75 1.0 0.62 1.8-2.2 0.65-0.70 1.7-2.1 0.25-0.45

Tabelul 3.17
Valorile coeficientului de corecie k F n legtur cu unghiul de degajare, [Abr]
c

Valoarea unghiului de degajare,


Materialul prelucrat
8 12 20 25 30
50 - - 1.06 1.0 0.94
Oel, oel turnat 50 80 - 1.10 1.0 0.94 -
r [daN/mm2] 80 100 1.06 1.0 0.94 - -
100 - 120 1.0 0.94 - - -
150 - 1.10 1.0 - -
Font, HB 150-200 1.06 1.0 0.94 - -
200-260 1.0 0.94 - - -

135
Tabelul 3.18
Valorile coeficientul de corecie k F n legtur cu unghiul de atac principal, [Abr]
c


Materialul prelucrat
10 20 30 45 60 75 90
Oel, oel turnat, aliaje de aluminiu i magneziu 1,32 1,16 1,08 1,0 0,98 1,03 1,08
Font - - 1,05 1,0 0,96 0,94 0,92
Aliaje de cupru - - - 1,04 1,0 0,98 0,96

Tabelul 3.19
Valorile coeficienilor de corecie k hF n legtur cu uzura, [Abr]
c, p, f

Valoarea unghiului de degajare,


Materialul prelucrat 4,0 2,0 1,0 0,5 0
k hF
c

Oel, oel turnat, font maleabil - 1.0 0.95 0.93 -


Font cenuie 1.0 0.83 0.82 - -
k hF
p

Oel, oel turnat - 1.0 0.63 0.50 0.68


Font 1.0 0.97 0.38 0.34 0.33
k hF
f

Oel, oel turnat - 1.0 0.67 0.55 0.63


Font 1.0 0.64 0.52 0.47 0.42

Tabelul 3.20
Valorile coeficientului de corecie k wF n legtur cu lichidul de achiere, [Abr]
c

Scderea forei de k wF
Lichidul de achiere
achiere c

Prelucrare uscat 0 1
Ap cu sod 3 0.97
Emulsie 10 0.90
Ulei mineral 15 0.85
Ulei sulfonat cu baz mineral 20 0.80
Ulei sulfonat cu baz vegetal 25 0.75

Tabelul 3.21
Valorile coeficienilor de corecie k rF n legtur cu raza de rotunjire la vrf, [Abr]
c, p

Raza de rotunjire la vrf, [mm]


Materialul 0,5 1,0 2,0 3,0 5,0 0,5 1,0 2,0 3,0 5,0
prelucrat k rF k rF
c p

Oel 0.87 0.93 1.0 1.04 1.10 0.65 0.81 1.0 1.13 1.32
Font 0.91 0.95 1.0 1.03 1.07 0.76 0.87 1.0 1.08 1.20

136
Tabelul 3.22
Valorile coeficienilor de corecie kvF n legtur cu viteza de achiere, [Abr]
c

Materialul Viteza de achiere vc, [m/min]


prelucrat < 50 100 150 200 250 300 400 >500
Oel ( > 0) 1.0 0.89 0.83 0.79 0.76 0.73 0.70 0.67
Font cenuie 1.0 0.98 0.90 0.86 0.83 0.80 - -

VERIFICAREA AVANSULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL RIGIDITII PIESEI

Dup aceleai considerente avute n vedere la verificarea avansului din punctul de


vedere al rezistenei piesei, fora care solicit piesa la ncovoiere este:

FR = Fc2 + Fp2 1,12 Fc (3.12)

iar valoarea sgeii maxime rezultate n urma solicitrii are expresia:


Fc l 3
max = (3.12)
EI
unde: E este modulul de elasticitate al materialului piesei;
E = 2.1 10 4 [daN/mm2] (3.12)
I este momentul de inerie al seciunii piesei:
d4
I= [mm4] (3.12)
64
este coeficientul ce ine cont de modul de prindere al piesei:

Tabelul 3.23
Valorile coeficientului funcie de modul de prindere al piesei
Felul fixrii Schi
Pies fixat la un capt
3
(prins n universal i liber la cellalt capt)
Pies fixat la un capt, iar la cellat sprijinit n vrf
(prins n universal i sprijinit pe vrful ppuii mobile la 110
cellalt capt)
Semifabricat fixat ntre vrfuri 48

n timpul achierii sgeata maxim nu trebuie s depeasc sgeata admisibil:


max adm (3.12)

137
x y
1,12 C Fc a pFc f p Fc k z l 3
adm (3.12)
EI
de unde rezult relaia de verificare a avansului din punct de vedere al rigiditii piesei:

E I adm
f 2 y Fc x
, [mm/rot] (3.12)
1,12 C Fc a pFc k z l 3

Dac avansul tehnologic nu verific relaia de mai sus, se poate folosi luneta fix sau
mobil, se fac dou sau mai multe treceri.
Mrimea sgeii admisibile se poate stabili dup trei criterii:
a) n funcie de tolerana piesei prelucrate, Tp:

(a)
Tp Tp
adm = (3.12)
3...5 4
b) n funcie de adncimea achierii de la operaia urmtoare (ulterioar), turm, dac
aceasta exist:
a p urm adm + c + H (3.12)
(b)
adm a p urm (c + H ) (3.12)

unde: c - grosimea stratului de material deformat (ecruisat) la operaia anterioar (curent):


c = i f teh sin (3.12)
H - nlimea microneregularitilor rezultate la operaia anterioar (curent):
f teh2
H= (3.12)
8 R
fteh valoarea avansului la operaia curent;
R i - raza la vrf, respectiv unghiul de atac principal al cuitului de la operaia
curent;
i coeficient numeric, avnd valoarea:
i = 0,5...1 (3.12)
c) n funcie de valoare recomandat de literatura de specialitate:
(c)
adm = valoare recomandata (3.12)
Pe baza celor trei criterii se alege valoarea minim a sgeii admisibile utilizat la
verificarea avansului f2 (relaia 3.??):
adm = min[ adm
(a) (b )
; adm (c)
; adm ] (3.12)

138
VERIFICAREA AVANSULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL RUGOZITII
SUPRAFEEI PRELUCRATE

Alegerea razei la vrf este dependent de forma semifabricatului i de tipul prelucrrii.


Raza la vrf influeneaz datele de achiere (regimul) i finisarea suprafeei:
 Raz mic la vrf = prelucrri universale, fore de achiere mici (risc de
vibraii redus).
 Raz mare la vrf = puternic, corespunztor prelucrrii cu avansuri mari, bun
finisare a suprafeei.
Adncimea de achiere trebuie s fie ntotdeauna mai mare dect raza la vrf.
Din relaia rugozitii rezult:
0 , 65
H max R
f3 1, 07 [mm/rot] (3.12)
0,21
unde: R este raza la vrful sculei (raza de rotunjire);
Hmax este nlimea maxim a microneregularitilor rezultate pe suprafaa piesei:
H max = 4.5 Ra 0.97 4 Ra (3.12)

Rugozitatea teoretic maxim rezultat pe suprafaa piesei, Rt max este rezultatul


combinaiei dintre mrimea avansului i raza la vrf a cuitului, [Ceratizit]:
f 2
Rt max = R R2 1000 (3.*2)
4

sau aproximativ:
125 f 2
Rt max = (3.*)
R

139
Tabel 3.24
Valorile teoretice ale rugozitilor Ra / Rz n fubcie de raza la vrf a plcuei i mrimea avansului,
[?]
Raza la Ra / Rz , [m]
vrf, 0,4 / 1,6 1,6 / 6,3 3,2 / 12,5 6,3 / 25 8 / 32 32 / 100
[mm] Avans, [mm/rot]
0,2 0,05 0,08 0,13
0,4 0,07 0,11 0,17 0,22
0,8 0,10 0,15 0,24 0,30 0,38
1,2 0,19 0,29 0,37 0,47
1,6 0,34 0,43 0,54 1,08
2,4 0,42 0,53 0,66 1,32

Fig. 3.11 Influena avansului i a razei la vrf, asupra rugozitii suprafeei prelucrate,
[Ceratizit]

Tabelul *.* evideniazt diferenele de raze ntre plcuele standard i cele de tip
Wiper la diferite valori ale avansului (adoptarea razei la vrf n funcie de valoarea avansului).
Toate valorile pentru razele standard sunt teoretice i se bazeaz pe utilizarea unor plcue
CNMG cu raza la vrf r = 0,4; 0,8; 1,2 mm i DNMX pentru r = 1,6 mm. Valorile rugozitii
pentru razele plcuelor Wiper sunt bazate pe valorile experimentale obinute la prelucrarea
oelului slab aliat. Valorile obinute cu alte tipuri de plcue i la prelucrarea altor tipuri de
materiale pot fi diferite. De asemenea, valorile pot varia n funcie de rigiditatea sistemului.

140
Tabelul *.*
Compararea plcuelor standard CNMG i Wiper DNMX, [Sandvik]

VERIFICAREA AVANSULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL REZISTENEI


MECANISMULUI DE AVANS

Fora total rezultant pe direcia de avans, n timpul achierii se calculeaz cu relaia:


Q = Fx + ( Fz + Fy ) (3.12)

unde: este coeficientul de frecare ntre ghidajele stungului (componentele Fc i Fp fiind


normale pe direcia de avans, dau natere la fore de frecare).
Aceast for Q nu trebuie s depeasc fora maxim Ft suportat de un dinte al
pinionului mecanismului de avans de la strung:
Q Ft (3.12)

Considernd: = 0,1; Fp = 0,4 Fc i Ff = 0,2 Fc,


rezult:

141
x Fc
Q = 0,34Fc = 0,34 C Fc a p k z Ft (3.12)

sau

Ft
f 4 y Fc x
[mm/rot] (3.12)
0,34 C Fc a p Fc k z

Mrimea forei Ft se d n cartea tehnic a strungului.


Dac aceast for nu se cunoate se poate considera Ft = 1000 daN pentru un strung
cu puterea de 7kW, iar pentru o alt putere, Ft se calculeaz cu regula de trei simpl, lund n
considerare puterea efectiv a strungului pe care se face prelucrarea.

VERIFICAREA AVANSULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL REZISTENEI


CORPULUI CUITULUI

Sub aspectul rezistenei, cuitul de strung se poate asimila cu o grind ncastrat la un


capt, asupra creia acioneaz toate cele trei componente ale forei rezultante de achiere: Ff,
Fp, i Fc (fig. 3.12).

Fig. 3.12 Solicitarea cuitului de strung

142
Cuitul este supus la o solicitare combinat de compresiune, ncovoiere, torsiune i
forfecare, deci n cuit vor aprea att eforturi normale ct i tangeniale.
innd cont de momentele de ncovoiere produse fa de axele X-X i Z-Z, date de
forele Fc i Ff, precum i de compresiunea dat de componenta Fp, efortul unitar normal este:
H
Fc l Fp
max = 2 + F f l Fp x1 + F f (1.12)
BH2 H B2 BH
6 6
Efortul unitar tangenial total, ce nglobeaz aciunea componentei principale a forei
de achiere Fc, verticale, rsucirea dat de excentricitatea forei Fc fa de centrul seciunii
cuitului, ct i rsucirea datorat forei Ff fa de centrul cuitului, va fi:
H
Ff
Fc Fc x1
tot = 1,5 + 2 + 2 2 2 (1.12)
B H H B2 B H
Valorile coeficientului 2 sunt date n tabelul 3.25.

Tabelul 3.25
H
q= 1 1,5 2 3 4 6 8 10
B
2 4,81 4,33 4,07 3,74 3,55 3,35 3,26 3,2 3

Lund n considerare ipoteza III-a de rupere, efortul unitar total maxim este:
2 2
r = max + 4 max ai (3.12)

n care ai. este rezistena admisibila la ncovoiere a materialului corpului cuitului.


n cazul cuitelor drepte, se poate aproxima c avem o cot a vrfului cuitului:
x1 0
Dac notm:
H
=q
B
l
=
H
Ff
= K1 (3.12)
Fc
Fp
= K2
Fc
B H = B2 q

143
se ajunge la forma:

max =
Fc
2
(6 2 k2 + 6 k1 q ) = Fc 2 (3.12)
B q B

Fc 1,5 + 0,5 2 k1 q Fc
tot = = 2 (3.12)
B2 q B
n care s-a notat:
6 2 k 2 + 6 k1 q
= (3.12)
q
i
1,5 + 0,5 2 k1 q
= (3.12)
q
Efortul unitar total maxim devine:
Fc F
= 2
2 4 2 = c2 (3.12)
B B
unde:

2 4 2 = (3.12)
Limea corpului cuitului va fi dat de relaia de dimensionare:
y Fc
C F a p x f teh k z
Fc

B c
(3.12)
ai
Pe baza acestei valori, se adopt pentru corpul cuitului o seciune standardizat BSTAS
x HSTAS (Tabelul 3.26).
Dac se d seciunea cuitului se poate calcula avansul admis:

B 2 ai
f5 (3.12)
C Fc a p xFc k z

n mod obinuit:
l
= H = 1 ... 1,5
1
K1 = (3.12)
4
2
K2 =
5

144
Tabelul 3.26
Seciunea i lungimea cozilor la cuitele cu plcue, [Abr]
Rotund Ptrat Dreptunghiular
d, BxH BxH Lungimea cozii cuitului, [mm]
[mm] [mmxmm] [mmxmm]

d BxH
BxH
Normal Foarte scurt Scurt Lung
6 6x6 6x4 70 25 50 110
8 8x8 8x5 80 32 70 125
10 10x10 10x6 90 40 80 140
12 12x12 12x8 100 50 90 170
16 16x16 16x10 110 60 100 200
20 20x20 20x12 125 80 110 240
25 25x25 25x16 140 100 125 300
32 32x32 32x20 170 125 140 350
40 40x40 40x25 200 - 170 400
50 50x50 50x32 240 - 200 450
63 63x63 63x40 280 - 240 500

Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenei plcuei din carburi metalice

n cazul strunjirii oelului neclit, cu cuite cu un unghi de atac principal = 45o,


aceast verificare se va face cu relaiile:
8,3 C 1,8
f6 = 0,3
, pentru Rm > 60 daN/mm2; (3.1)
a p Rm

C 1,8
f 6 = 0,13 0,5 , pentru Rm 60 daN/mm2; (3.2)
a p Rm

n care: C este grosimea plcuei din carburi metalice, n [mm];


Rm rezistena la rupere a materialului prelucrat, n [daN/mm2];
ap adncimea de achiere, n [mm].
Pentru alte valori ale unghiului de atac principal avansurile calculate cu relaiile de
mai sus trebuiesc amplificate cu expresia:
xs
0,71
f 6 (3.1)
sin

145
unde exponentul xs are valorile:
xs = 0,7 pentru Rm > 60 daN/mm2;
xs = 0,87 pentru Rm 60 daN/mm2.
Pentru prelucrarea fontei, avansurile calculate cu relaiile (3.1), (3.2) se multiplic cu
coeficienii de corecie Cs, corespunztori duritii din Tabelul 3.27.

Tabelul 3.27
Valorile coeficientului de corecie Cs, la prelucrarea fontei, [Vlase]
Duritatea fontei, [HB] Coeficientul de corecie Cs
150 .. 170 3,2
180 ... 200 2,7
210 ... 230 2,4

3.2.3 Viteza economic de achiere

Alegerea vitezei de achiere depinde de trei factori importani:


 materialul semifabricatului;
 calitatea plcuei amovibile;
 rata avansului.
De aceea se recomand ca n prima etap s fie realizat clasificarea materialului ntr-
o grup de material.
Viteza de achiere are cea mai mare influen asupra durabilitii sculei. n acest scop,
pentru a avea o bun durabilitate a sculei, se recomand:
- Maximizarea adncimii de achiere (pentru
reducerea numrului de treceri);
- Maximizarea avansului (pentru reducerea
timpilor de prelucrare);
- Reducerea vitezei principale de achiere
(pentru mrirea durabilitii tiului).
Efectele adoptrii unei vitezei de achiere n afara domeniului optim de prelucrare poate
avea ca efect:
a. dac viteza de achiere este prea mic:
aderene pe ti;
teirea muchiei achietoare;

146
calitate slab a suprafeei prelucrate
prelucrare neeconomic.
b. dac viteza de achiere este prea mare:
uzur rapid a flancului;
apariia craterului de uzur;
calitate slab a suprafeei prelucrate;
deformaii plastice.
Viteza economic de achiere se calculeaz cu o relaie de forma:
CVT m
vT = kv , min (3.5)
T a pxv f efyv
m

unde: CvT, m i xv, yv, sunt coeficieni, respectivi exponeni stabilii experimental n
funcie de anumite condiii de achiere i sunt dai tabelar de literatura de
specialitate;
T durabilitatea economic impus tiului cuitului, [min];
kv coeficient de corecie ce ine seama de condiiile concrete de achiere, fiind
dat de relaia:
k v = k T k prel k st k e k s k k k 1 k r k k q1 k h k d k w (3.6)

n care:
kT coeficient care depinde de durabilitatea tiului cuitului (tabelele 3.30,
3.31);
kprel coeficient de prelucrabilitate a materialului (kprel = kM kv) (tabelele 3.34,
3.??);
kst coeficient care depinde de starea materialului prelucrat (tabelul 3.??);
kc coeficient care depinde de starea suprafeei materialului prelucrat (coaja)
(tabelul 3.??);
ks coeficient care depinde de materialului prii achietoare a sculei (tabelul
3.37);
k coeficient care depinde de valoarea unghiului de degajare (tabelul 3.38);
k coeficient care depinde de valoarea unghiului de atac principal (tabelul
3.39);
k1 coeficient care depinde de valoarea unghiului de atac secundar (tabelul
3.39);
k coeficient care depinde de valoarea unghiului de aezare (tabelul 3.??);

147
kr coeficient care depinde de valoarea razei de rotunjire la vrful cuitului
(tabelul 3.40);
kq1 coeficient care depinde de aria seciunii corpului cuitului (tabelul 3.41);
kh coeficient care depinde de uzura cuitului (tabelul 3.42);
kd coeficient care depinde de forma feei de degajare (tabelul 3.43);
kw coeficient care depinde de lichidul de achiere utilizat (tabelul 3.44).
Valorile coeficienilor i a exponenilor CvT, m, xv, yv, sunt recomandate pentru o
anumit durabilitate economic, prescris (tabelul 3.29).
n cazul strunjirilor interioare, innd cont c la strunjirea alezajelor procesul de
achiere decurge n condii mai grele dect la strunjirea exterioar, la calculul vitezei de
achiere se introduce un coeficient de corecie (tabelul 3.32).
La strunjirea frontala, odat cu deplasara cuitului se modific mrimea diametrului.
Deci, la o vitez de rotaie constant, viteza de achiere variaz. Ca atare, calculul vitazei se
va face pentru diametrul maxim al piesei Dmax, introducndu-se un factor de corecie (tabelul
3.33) a crui valoare se stabilete n funcie de raportul Dmin/Dmax, Dmin fiind diametrul minim
pn la care se strunjete.
La retezarea i strunjirea canalelor, viteza de achiere se calculeaz cu formula:
Cv m
v= kv min (3.7a)
f yv
n care k este un coeficient de corecie care ine cont de durabilitatea materialului prelucrat
(fiind identic cu cel de la cuitele normale). Valorile pentru Cv i yv sunt date n tabelul 3.??.
n cazul prelucrrii pieselor cave, valorile vitezei de achiere se micoreaz fa de
cele obinute la prelucrarea materialului plin, conform coeficienilor de corecie, dai n
tabelul 3.33.
Dac durabilitatea tiului sculei T1 difer de durabilitatea presris T (pentru care
exist recomandri privind alegerea coeficienilor i a exponenilor), este necesar corectarea
vitezei de achiere - calculate cu relaia (3.??):
m
v1 = vT kT1 min (3.7)

unde coeficientul k T1 corespunde durabilitii efective a tiului i poate fi dat tabelar sau

poate fi calculat pe baza relaiei:

T
k T1 = z (3.8)
T1

148
Odat stabilit viteza de achiere se calculeaz turaia:
1000 vT 1000 v1 rot
n= sau n= , min (3.9)
D D
n funcie de valoarea rezultat se alege din gama de turaii a strungului mrimea
imediat inferioar a turaiei nef.
Se calculeaz viteza efectiv de achiere:
D nef m
vef = , min (3.10)
1000
i puterea de achiere:
Fzef vef
Pasch = [Kw] (3.11)
6000
Puterea mainii-unelte va fi:
Pasch
PMU = [Kw] (3.12)

unde, uzual, = 0,7-0,9 este randamentul strungului.
n funcie de acest putere se alege strungul pe care se va face prelucrarea (avnd
puterea imediat superioar celei rezultate din calcul).
Deoarece factorul determinat pentru alegerea strungului l costitue puterea, se verific
dac la strungul ales exist valorile adoptate pentru avans fef i respectiv turaie nef. Dac una
din aceste valori sau ambele nu exist se refac calculele corespunztoare prin aproximaii
succesive (iteraii).
Tabelul 3.28
Coeficienii de corecie pentru viteza de achiere n cazul strunjiri frontale, [Abr]
Tipul cuitului
Cuit normal Cuit normal
Raportul Cuit de planat Cuit de planat
drept ncovoiat
dintre
diametrul Valorile ungiurilor de atac principal i secundar
max i min
d/D =450 =10-150 =100-115 0
= 1=450
1=100 1=100 0
1=100
Valoarea coficienilor de corecie a vitezei de achiere
0.0 1.43 1.42 1.83 1.16
0.1 1.30 1.19 1.70 1.06
0.2 1.185 1.095 1.56 0.96
0.5 1.09 1.01 1.45 0.88
0.8 1.045 0.975 1.39 0.845

149
Tabelul 3.29
Coeficienii i exponenii pentru calculul vitezei de achiere, vT (conform relaiei 3.*), [Abr]

Adncimea de Valoarea coeficienilor i a


Materialul Felul Materialul achiere, ap [mm] exponenilor Durabilitatea,
prelucrat prelucrrii plcuei i avansul, f T [min]
Cv Yv Xv m
[mm/rot]
Strunjire f < 0.3 273 0.20
longitudinal P 30 f = 0.3 0.75 227 0.15 0.35 0.20 60
Oel de exterioar f > 0.75 221 0.45
construcie, Strunjire
r = 75 longitudinal P 10 ap < f 292 0.15 0.30 0.18 45
[daN/mm2] exterioar
Retezare P 30 - 47 0 0.83 0.20 60
f 0.4 293 0.20
Strunjire P 30 0.15 0.20 60
f > 0.4 243 0.40
longitudinal
ap f 0.40 0.20
Font cenuie exterioar K 30 324 0.28 30
ap > f 0.20 0.40
HB 190
Retezare K 30 - 68.5 0 0.40 0.20 60
Rabotare - 162 0.15
K 40 0.40 0.20 120
plan, canelare - 38.5 0
ap < 2
Font 317 0.15 0.20 0.20
Strunjire f 0.4
maleabil K 40 60
longitudinal
HB 190 ap 2 215 0.15 0.45 0.20

150
Tabelul 3.30
Coeficienii de corecie n funcie de durabilitate cuitului kT
pentru cuite din oel rapid, [Abr]
Exponentul Durabilitatea tisului T, [min]
Materialul Tipul de Condiii de
durabilitaii 30 60 90 120 150 240 360
prelucrat cuit lucru
tiului Coeficientul kT
Normal,
frontal i de 0,125 1,09 1,0 0,95 0,92 0,90 0,,85 0,80
Oel, oel interior
Cu lichid de
turnat, font Canelat i
achiere 0,25 1,19 1,0 0,90 0,80 0,79 0,71 0,64
maleabil retezat
Profilat 0,3 - - 1,09 1,0 0,93 0,81 0,72
De filetat 0,08-0,13 - - 1,04 1,0 0,98 0,93 0,89
Normal,
frontal i de 0,1 1,07 1,0 0,96 0,93 0,91 0,87 0,84
Fr lichid de
Font cenuie interior
achiere
Canelat i
0,15 1,11 1,0 0,94 0,90 0,87 0,81 0,76
retezat
Aliaje de Toate
0,23 1,16 1,0 0,91 0,84 0,80 0,73 0,66
cupru tipurile, n
Fr lichid de
Aliaje de afar de
achiere
aluminiu si cuite 0,3 1,23 1,0 0,88 0,81 0,75 0,66 0,58
de magneziu profilate

151
Tabelul 3.31
Coeficieni de corecie n funcie de durabilitatea cuitului kT
pentru cuite cu plcue din carburi metalice, [Abr]
Durabilitatea tiului T, [min]
Material
20 30 45 60 75 90 120 150 180 240 360
prelucrat
Coeficientul kT
Oel
neclit, 1,33 1,24 1,15 1,08 1,04 1,0 0,94 0,91 0,87 0,82 0,76
font

Tabelul 3.32
Coeficientul de corecie pentru strunjirea interioar,
raportat la un coeficient kv = 1.0 pentru strunjirea exterioar longitudinal, [Abr]
Strunjire Diametrul gurii interioare, [mm]
exterioar <75 75-150 151-250 >250
longitudinal kv Kint
1.0 0,80 0,90 0,95 1,00

Tabelul 3.33
Coeficientul de corecie pentru strunjirea canalelor i pieselor cave
Dmax diametru maxim, Dmin diametru minim, [mm] , [Abr]
Raportul Dmin / Dmax
Materialul
Material plin 0,1 0,2 0,5 0,8
cuitului
Coeficientul de corecie
Carburi
1,0 0,91 0,83 0,76 0,73
metalice P10
Oel rapid 1,0 0,99 0,98 0,97 0,90

Tabelul 3.34
Coeficientul de corecie de prelucrabilitatea k M pentru scule din oel rapid, [Abr]
Coeficientul de
Caracteristici mecanice
prelucrabilitate kM
Grupa de oeluri prelucrate Gurire,
Rezistena, Durabilitatea,
Strunjire lrgire,
daN/mm2 HB
alezare
Oel pentru automate 200-230 1,20 1,20
Oel de construcie C 0,7% 200-230 1,00 1,00
Oel de construcie i 200-230 0,80 0,80
scule C 0,7%
Oel cu crom 200-230 0,85 0,85
70-80
Oel cu mangan 260-275 0,80 0,70
Oel cu nichel 200-230 1,00 0,95
Oel crom-nichel 200-230 0,95 0,90
Oel crom-molibden 200-230 0,80 0,70
Oel rapid pentru scule 203-230 0,60 0,60

152
Tabelul 3.357
Coeficientul de corecie n funcie de starea materialului, kst, [Abr]
Starea materialului
Tras la rece Laminat la cald Normalizat Recopt
1,1 1,0 0,95 0,9

Tabelul 3.36
Coeficientul de corecie n funcie de starea suprafeei materialului, k c, [Abr]
Materialul prelucrat
Oel Font
Cu custur
Fr Cu Fr
HB HB HB
scorii scorii custur
<160 160-200 > 200
1,0 0,9 1,0 0,7 0,8 0,9

Tabelul 3.37
Coeficientul de corecie n funcie de materialul sculei, k s, [Abr]
Grupa de utilizare a plcuei
P 30 P 20 P 10 P 01 K 01 K 30 K 40
1,0 1,23 1,54 2,15 1,2 1,0 0,83
Observaie. Pentru oel rapid k zs0,25; pentru plcue mineralo-ceramice k s 1,52,0.

Tabelul 3.38
Coeficientul de corecie n funcie de unghiul de degajare, k , [Abr]
Unghiul de degajare
= +15 = -5
1,0 1,05

Tabelul 3.39
Coeficientul de corecie n funcie de unghiurile de atac k i k1
pentru cuite din oel rapid, [Abr]
30 45 60 70 90
k Oel 1,26 1,0 0,84 0,74 0,66
Font 1,2 1,0 0,88 0,79 0,73
1 10 15 20 30 45
k1
k x1 1,0 0,97 0,94 0,91 0,87

Tabelul 3.40
Coeficientul de corecie n funcie de raza de rontunjire a muchiei tiului sculei, k r, [Abr]
r, [mm]
Materialul prelucrat Felul prelucrrii 1 2 3 4
kr
Oel, aliaje de aluminiu i Degroare 0,94 1,0 1,03 -
magneziu Finisare 0,96 1,0 1,09 1,21
Degroare 0,90 1,0 1,06 -
Font
Finisare 0,94 1,0 1,03 1,07

153
Tabelul 3.41
Coeficientul de corecie n funcie de aria seciunii cozii cuitului kq1,
pentru cuite de oel rapid, [Abr]
Seciunii cozii cuitului
Materialul
16x25 20x30 25x40 30x45 40x60 60x90
prelucrat
kq1
Oel 0,9 0.93 0,97 1,0 1,04 1,10
Font 0,95 0,96 0,98 1,0 1,02 1,05
Aliaje de cupru - 0,96 0,98 1,0 1,02 -

Tabelul 3.42
Coeficieni de corecie n funcie de uzura cuitului kh, [Abr]
Mrimea uzurii h 0,8-1 1,5 2
Coeficientul kh 1,0 1,1 1,2

Tabelul 3.43
Coeficientul de corecie n funcie de forma feei de degajare k d, [Abr]
Forma feei de degajare
Plan cu unghi de Plan cu faet Plan cu unghi de
degajare pozitiv negativ degajare negativ
Coeficientul kd
0,87 1,0 1,05

Tabelul 3.44
Coeficientul de corecie n funcie de lichidul de achiere utilizat, k wF , [Abr]
z

Felul prelucrrii k wFz


Prelucrare uscat 1,0
Emulsie 0,9
Ulei mineral 0,9
Ulei sulfonat cu baz mineral 0,8
Ulei sulfonat cu baz vegetal 0,7

154
Tabelul 3.45
Valoarea exponenilor nv i nF din formulele:
nv n nF nF
HBe
v
HB
kv = re ; kv = ; k MF = r ; k MF =
r HB re HBe
pentru oel, respectiv font,
necesari pentru stabilirea coeficienilor de corecie de mai sus
a) Scule din oel rapid
Felul prelucrrii
Rezistena Strunjire Frezare Gurire
Grupa de material
[daN/mm2] Valoarea exponentului
nv nF nv nv nF
Oel pentru automate 40-90 1,75 - 1,05
<50 -1 -0,9 -0,9
Oel carbon 50-90 1,75 0,35 pentru 0,9 0,9
>90 1,75 r <55daN/mm2 2,0 0,9
<90 1,75 1,45 0,9
Oel cu crom
>90 1,75 i 2,0 0,9
Oel cu crom i <90 1,5 1,35 0,9
nichel >90 1,5 2,0 0,9
Oeluri cu nichel i 0,75
0,75 pentru
mangan, cu crom- r >55daN/mm2
mangan, crom- 1,25
<90 1,0 0,9
siliciu-mangan, 1,25
>90 2,0 0,9
crom-siliciu, siliciu-
mangan, crom-
nichel-mangan
Oeluri cu crom-
molibden, crom-
nichel-molibden, <90 1,25 1,0 0,9
crom-molibden- >90 1,25 2,0 0,9
aluminiu, oeluri
rapide
Font maleabil - 1,7 0,55 0,85 1,3 0,6
Font cenuie - 1,7 0,55 0,95 1,3 0,6
b) Scule cu plcue din carburi metalice
Felul prelucrrii
Strunjire Frezare
Materialul prelucrat
Valoarea exponentului
nv nF nv
Oel de construcie i 1,5 0,35 pentru r 60 daN/mm2 1,0
oel aliat neclit 0,75 pentru r >60 daN/mm2
Oel clit 2,0 1,3 2,0
Font cenuie 1,75 0,5 1,4

155
Tabelul 3.46
Caracteristici principale ale strungurilor uzuale rspandite n Romnia
Puterera
Nr.
M.U. Avansuri longitudinale Turaiile axului principal, rot/min motorului,
crt.
[kw]
0 1 2 3 4
1 IA62-S3 0,08 0,14 0,24 0,40 0,65 1,11 12 38 120 370 610
0.09 0,15 0,25 0,45 0,71 1,21 15 46 150 380 765
0,10 0,16 0,28 0,48 0,80 1,28 19 58 185 460 955
7
0,11 0,18 0,30 0,50 0,91 1,46 24 76 230 480 1200
0,12 0,20 0,33 0,56 0,96 1,59 30 96 305 600
0,13 0,23 0,35 0,60 1,00
2 S3M 0,046 0,126 0,226 0,406 0,736 1,360 12 58 305 1500
0,057 0,140 0,240 0,440 0,800 1,440 15 76 380
0,060 0,150 0,253 0,452 0,812 1,600 19 96 480
0,075 0,160 0,280 0,480 0,880 1,624 24 120 600
0,080 0,180 0,300 0,506 0,904 1,760 30 150 765
7,5 (5,5)
0,092 0,170 0,320 0,560 0,960 2,024 28 185 955
0,100 0,184 0,340 0,600 1,012 2,240 46 230 1200
0,101 0,200 0,360 0,640 1,120 2,720
0,113 0,203 0,368 0,680 1,200 2,880
0,120 0,220 0,400 0,720 1,290 3,520
3 SN-320 0,03 0,09 0,16 0,36 0,72 1,44 31,5 125 500
0,04 0,10 0,20 0,40 0,80 1,60 40 160 630
0,05 0,11 0,22 0,44 0,88 1,76 50 200 800
3
0,06 0,12 0,24 0,48 0,96 1,92 63 250 1000
0,07 0,13 0,28 0,56 1,12 2,24 80 315 1200
0,08 0,14 0,32 0,64 1,28 2,52 100 400 1600
4 DLZ 503 0,070 0.210 0.330 0,500 0,800 31,5 180 1000
DLZ 603 0,077 0,150 0,155 0,220 0,360 0,570 0,840 45 250 1400 5,5-11
DLZ 703 0,080 0,110 0,165 0,250 0,400 0,620 0,890 63 355

156
0,090 0,125 0,180 0,280 0,420 0,670 1,000 90 500
0,100 0,140 0,200 0,310 0,445 0,730 125 710
5 SN-250 0,04 0,08 0,16 0,32 0,64 1,28 63 250 1000
0,05 0,10 0,20 0,40 0,80 1,60 90 355 1410
2,2
0,06 0,12 0,24 0,48 0,96 1,92 125 500 1910
0,07 0,14 0,28 0,56 1,12 2,24 180 710 2800
6 SM-400 0,046 0,126 0,226 0,406 0,736 1,360 12 96 1200
0,057 0,140 0,240 0,440 0,800 1,440 15 120 1500
0,060 0,150 0,253 0,452 0,812 1,600 19 184
0,075 0,160 0,280 0,480 0,880 1,624 23 230
0,080 0,170 0,300 0,506 0,904 1,760 30 305
7,5 (5,5)
0,092 0,180 0,320 0,560 0,960 2,024 38 380
0,100 0,184 0,340 0,600 1,012 2,240 46 600
0,101 0,200 0,360 0,640 1,120 2,720 58 765
0,113 0,203 0,368 0,680 1,200 2,880 76 955
0,120 0,220 0.400 0,720 1,290 3,520
7 450 0,028 0,112 0,400 1,280 5,000 16 200
SNA 500 0,040 0,125 0,450 1,600 20 250
580 0,045 0,140 0,500 1,920 25 315
0,050 0,160 0,560 2,240 31,5 400
0,056 0,180 0,640 2,500 40 500
0,067 0,224 0,710 2,800 50 630 7,5
0,070 0,250 0,800 3,150 63 800
0,080 0,280 0,900 3,550 80 1000
0,090 0,315 1,000 4,000 100 1250
0,100 0,355 1,120 4,500 125 1600
160 2000
8 SNB 360 0,024 0,125 0,264 0,500 0,940 2,000 31,5 500 31,5 400
400 0,029 0,132 0,292 0,530 1,000 2,112 40 630 40 500
0,048 0,146 0,302 0,584 1,056 2,336 63 800 50 630
7,5/6,1
0,053 0,151 0,334 0,604 1,170 2,416 80 1000 63 800
0,059 0,167 0,363 0,670 1,210 2,670 100 1250 80 1000
0,075 0,177 0,375 0,704 1,334 2,816 125 1600 100 1250

157
0,083 0,192 0,384 0,750 1,410 3,000 160 2000 125 1600
0,088 0,208 0,416 0,768 1,500 3,330 200 160 2500
0,096 0,212 0,424 0,832 1,664 3,660 250 200
0,106 0,235 0,460 0,850 1,700 4,000 315 250
0,118 0,250 0,470 0,916 1,830 4,224 400 315
SN 400 0,06 0,22 0,72 1,76 12 58 305 1200
0,08 0,24 0,80 2,24 15 76 380 1500
0,10 0,32 0,88 2,88 19 96 480
0,12 0,36 0,96 3,52 21 120 600
7,5
0,14 0,40 1,12 30 150 765
0,16 0,44 1,28 38 185 955
0,18 0,56 1,44 46 230
0,20 0,64 1,60
9 SN 600 0,061 0,250 0,640 3,000 15 46 142 412
0,063 0,280 0,750 3,250 17 54 164 520
0,069 0,300 0,810 3,500 20 63 185 612
0,075 0,320 0,880 3,750 24 74 231 720
11
0,127 0,360 1,380 28 87 272
0,138 0,380 1,500 33 103 320
0,150 0,410 1,630 39 121 376
0,181 0,440 2,250
SN 630 0,045 0,104 0,230 0,410 0,880 2,000 12 40 123 385
0,052 0,115 0,250 0,440 1,000 2,250 14 45 145 455
0,058 0,127 0,280 0,500 1,130 2,500 17 55 171 540
0,063 0,138 0,300 0,580 1,250 2,750 20 65 202 627
11/18,5
0,069 0,150 0,320 0,620 1,380 3,000 24 77 240 745
0,075 0,161 0,310 0,690 1,500 3,250 29 90 282 875
0,081 0,189 0,340 0,740 1,630 3,500 34 105 330 1080
0,092 0,210 0,380 0,810 1,750 3,750
10 SNA 630 0,056 0,180 0,450 1,120 2,800 7,100 8 50 315 10 63 400
SNA 710 0,800 0,200 0,500 1,250 3,150 8,000 10 63 400 12,5 80 500
18,5
SNA 800 0,900 0,224 0,560 1,400 3,550 9,000 12,5 80 500 16 100 630
0,100 0,250 0,630 1,600 4,000 10,000 16 100 630 20 125 800

158
0,112 0,280 0,710 1,800 4,500 20 125 800 25 160 1000
0,125 0,315 0,800 2,000 5,000 25 160 1000 31,5 200 1250
0,140 0,355 0,900 2,240 5,600 31,5 200 1250 40 250 1600
0,160 0,400 1,000 2,500 6,300 40 250 50 315
11 SNA-360 0,024 0,125 0,264 0,500 0,940 2,000 31,5 200 1000
0,029 0,132 0,292 0,530 1,000 2,112 50 250 1250
0,048 0,146 0,302 0,584 1,056 2,336 63 315 1600
0,053 0,151 0,334 0,604 1,170 2,416 80 400 2500
0,059 0,167 0,353 0,670 1,210 2,670 100 500
0,075 0,177 0,375 0,704 1,334 2,816 125 630 5,5
0,083 0,192 0,384 0,750 1,410 3,000 160 800
0,088 0,208 0,416 0,768 1,500 3,330
0,096 0,212 0,424 0,832 1,664 3,660
0,106 0,235 0,460 0,850 1,700 4,000
0,118 0,250 0,470 0,916 1,830 4,224

159
Notiuni introductive
si
programarea frezelor
CNC

160
Calcul achiere i definiii
Nomenclator i formule
Turaia
vc 1000 ae = Limea de achiere mm/adncimea (mm)
n = (rot/min) radial de achiere
Dc
ae = Limea de achiere mm/adncimea (mm)
axial de achiere
Dc = Diametru frez (mm)
Viteza de achiere f = Avans pe rotaie (mm/rot)
n Dc (m/min)
fz = Avansul pe dinte (mm/dinte)
vc =
1000 zn = Nr. de dini
n = RPM (rot/min)
Q = Rata de evacuare a metalului (cm3/min)
vc = Viteza de achiere (m/min)
Viteza de avans
vf = Viteza de avans (mm/min)
vf = n Zn fz (mm/min) Dw = Diametru de lucru
(mm)
l = Adnc. max. de achiere rel.

Avans pe rotaie nlimea profilului

f = Zn fz (mm/rot) H=
Dc


Dc2 - ae2

2 2

Dw = 2
ap (Dc-ap) (mm)

Rat de eliminare a metalului


a a v
Q= e p f (cm3/min)
1000

Viteza de achiere i turaia pentru copiere

n Dw (m/min)
vc =
1000

v 1000
n = c (RPM)
Dw

Dw = 2
ap (Dc-ap) (mm)
nlimea profilului H (m)
Pasul ae (mm)

Dc 0,06 0,08 0,11 0,15 0,2 0,3 0,45


1 0,90 1,6 3,0 5,7 10 23 53
2 0,45 0,80 1,5 2,8 5,0 11 26
4 0,23 0,40 0,76 1,4 2,5 5,6 13
6 0,15 0,27 0,50 0,94 1,7 3,8 8,4
8 0,11 0,20 0,38 0,70 1,3 2,8 6,3
10 0,09 0,16 0,30 0,56 1,0 2,3 5,1
12 0,08 0,13 0,25 0,47 0,83 1,9 4,2

161
Tipuri de operaii
1 2 3 4 5 6

Frezare n ramp
Frezare axial Frezare n ramp prin frezare Gurire Cozi lungi Condiii instabile
elicoidal

Prima alegere pentru operaii de finisare Prima alegere pentru operaii de semifinisare
217.79-09 Potrivite de asemenea pentru R217/220.79-12 Potrivite de asemenea pentru
15 -XO12 15

Gama diametre 20-50 mm Consultai Gama diametre 25-63mm, consultai


pagina 416. paginile 417 - 418.
Frez de mare capacitate pentru operaii Frez de mare capacitate pentru operaii
de finisare. Recomandate n special de finisare. Recomandate n special
atunci cnd este necesara prinderea in atunci cnd este necesara prinderea in
consol. Pot fi folosite la frezarea prin consol. Pot fi folosite la frezarea prin
copiere contra sau n sensul avansului copiere contra sau n sensul avansului
pentru toate materialele. pentru toate materialele.
Buzunare fixe; pas normal. Plcue Fr casete, dantur normal.
amovibile tip XO..0903 Plcue tip XO..1204
Dimensiune plcu 09 mm Dimensiune plcu amovibil 12 mm
ap max 6(1)* mm (adncime radial de ap max 7 (1,5)* mm (adncime radial de
achiere) achiere)

*ap maxim 1 mm la frezarea prin copiere n * ap a un maxim de 1,5 mm la frezarea prin


sensul avansului. copiere contra avansului

Freze axiale

Prima alegere pentru operaii de degroare medie Prima alegere pentru operaii de degroare
217/220.79-16 De asemenea potrivit pentru 217/220.79-12 Potrivite de asemenea pentru
15 15

Gama diametre 40-125 mm, Gama diametre 32-125 mm,


Consultai pagina 419. Consultai pagina 420.
Frez de mare capacitate pt. Frez de mare capacitate
operaii de degroare medie. pentru operaii de degroare.
Recomandat n special atunci Recomandat n special atunci
cnd prinderile n consol sunt cnd prinderile n consol sunt
necesare. Direcia axial a necesare. Direcia axial a
avans.. Pot fi fol. pt. toate mat.. avansului. Pot fi folosite pentru
Fr casete, dantur normal. toate materialele.
Plcue tip AP..1605 Fr casete, dantur normal.
Dimensiune plcu amovibil Plcue tip SC..1206
16 mm (este necesar utiliz. Dimensiune plcu amovibil
plcuelor pe stnga) 12 mm
ap max 15 mm (adnc. radial ap max 11 mm (adncime
de achiere) radial de achiere)

162
Prima alegere pentru operaii de degroare grea
220.79-20/50 Potrivite de asemenea pentru
15

Gama diametre 100-200 mm,


Consultai pagina 421.
Frez de mare capacitate
pentru operaii de degroare
grea. Direcia axial a
avansului. Pot fi folosite pentru
toate materialele.
Fr casete, dantur normal i
deas Plcue amovibile tip
SC..1206
Dimensiune plcu 12
ap max 20-50 mm (adncime
radial de achiere)

163
Pictograme
Pictogramele ce se regsesc n paginile catalogelor
1 2 3 4 5 6

Achiere la centru Achiere la centru 2 dini peste centru Achiere la centru 3 dini la centru, fr Achiere la centru
zn = 1 zn = 2 zn = 2 zn = 3 achiere la centru zn = 3 zn = 4

7 8 9 10 11 12

2 dini peste centru 4 dini la centru, fr Achiere la centru Fr achiere la centru Fr achiere la centru Fr achiere la centru
zn = 4 achiere la centru zn = 4 zn = 5 zn = 5 zn = 6 zn = 8

13 14 15 16 17 18

Coad cilindric Weldon Acoperire Acoperire Acoperire Acoperire

19 20 21 22 23 24

Acoperire Acoperire Acoperire Ascuit Raz la col anfren

25 26 27 28 29 30

Raz complet Raz plin conic Conic ascuit Frez 250 Unghiul elicei Unghiul elicei

31 32 33 34 35 36

Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei

164
Pictograme
Pictogramele ce se regsesc n paginile catalogelor
37 38 39 40 41 42

Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei Unghiul elicei Radial

43 44 45 46 47 48

Radial/Ramp Radial/Ramp/Axial Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare

49 50 51 52 53 54

Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare

55 56 57 58 59 60

Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare Unghi de degajare

61 62 63 64 65 66

Unghi de degajare Fr achiere la centru 9 zn = 2 Acoperire Acoperire


zn = 3

165
Definiii, prelucrare de baz
Operaii de baz:
- Frezare frontal
- Frezare de canal
- Frezare lateral
- Frezare de copiere

Definiii, operaii de baz:


Frezare frontal: Prelucrare de canale:
Operaia n care dinii frontali ai Prelucrare cu ntregul diametru
sculei sunt n angajare pentru a angajat ae este egal cu Dc i ap pn
realiza o suprafa plat. la 1 i ori. Dc n funcie de strategia
Angajare scul: ap mic i ae de prelucrare utilizat.
mare.

Frezare lateral: Frezare de copiere:


Aplicaie n care lateralul frezei este Operaie n care raza este
angajat, ap este mare i ae este mic. angajat. ap i ae sunt ambele
mici.

166
Definiii, prelucrare de baz
Metode avansate de prelucrare:
- Prelucrare n ramp
- Interpolare elicoidal
- Frezare toroidal
- mpingere-tragere
- Frezare axial
- Nivelare Z
- Gurire

Definiii, metode avansate de prelucrare:


Prelucrare n ramp: Prelucrare n ramp prin
Deschiderea unui buzunar prin interpolare elicoidal:
prelucrarea pe axa Z sub un Deschiderea unui buzunar prin
unghi.Pentru mai multe informaii efectuarea unei micri circulare
consultai pliantul "Informaii cu scula n timp ce se urc pe axa
tehnice" Z.Pentru mai multe informaii
consultai pliantul "Informaii
tehnice"

Toroidal: mpingere-tragere:
Deschiderea unui canal prin Prelucrarea unei forme 3D prin
utilizarea frezrii laterale, frezare n sensul avansului i n
efectund o micare sens contrar avansului urmrind
circular special pe axa X profilul formei de prelucrat.
sau Y. (schimbnd frezarea
de canal n frezare lateral).
Pentru mai multe informaii
v rugm consultai pliantul
"Informaii tehnice"

Frezare axial: Nivelare Z:


Deschiderea unui canal adnc prin Prelucrarea unei suprafee
utilizarea axei de gurire (Z). prin practicarea unei unei
guri superficiale sau
prelucrarea n ramp pe axa Z
apoi deschiderea unui
buzunar prin micri pe axele
X i Y.

Gurire:
Realizarea unei guri cu micare
pe axa Z.

167
Informaii tehnice
Cotele de pe desen vor fi citite dup cum urmeaz

dmm = Diametru coad de prindere


Dc = Diametru frez
m = Lungime minim de fixare
l2 = Lungime scul
l3 = Adncimea maxim de prelucrare
ap = Lungime efectiv de achiere
r2 = Raz n spatele prii achietoare
r1 = Raz la col
= Reducere de diametru pe parte
= Unghiul maxim de atac (unghiul de angajare)

Prelucrare n ramp
Tabelul de mai jos indic rata avansului ce va fi folosit pentru diverse unghiuri de prelucrare n ramp.

Numr de dini Gurire Prelucrare n ramp

90 45 30 15 5
1 100% 100% 100% 100% 100%
2 50% 60% 70% 80% 90%
3 10% 30% 50% 70% 85%
4 5% 25% 50% 75%
>=5 5% 10%

Tornado Diametrul recomandat al gurii prelucrate VHM Diametrul recomandat al gurii pentru prelucrare
prin interpolare circular. prin interpolare elicoidal
Diametrul frezei Diametrul Diametrul frezei Diametrul
cilindro frontale Dc gurii cilindro frontale Dc gurii

22,5 1,4 x Dc 12,5 1,4 x Dc


36 1,3 x Dc 36 1,3 x Dc
812 1,2 x Dc 812 1,2 x Dc
1625 1,15 x Dc 1632 1,15 x Dc

Metoda toroidal Metoda toroidal


Figura de mai jos indic o metod de prelucrare numit metoda Figura de mai jos indic o metod de prelucrare numit metoda
toroidal de prelucrare a canalelor. toroidal de prelucrare a canalelor.
Recomandri privind limea canalului* Recomandri privind limea canalului*
Diametrul frezei Limea Diametrul frezei Limea
cilindro frontale Dc canalului cilindro frontale Dc canalului

22,5 1,8 x Dc 12,5 1,8 x Dc


36 1,6 x Dc 36 1,6 x Dc
812 1,4 x Dc 812 1,4 x Dc
1625 1,2 x Dc 1632 1,2 x Dc

* Atunci cnd folosii limea de achiere recomandat utilizai datele de achiere pentru prelucrarea lateral de degroare.
* Atunci cnd folosii o lime mai mic de achiere dect cea recomandat, utilizai datele de achiere pentru frezarea lateral de finiie. 168
Tabel cu Functii G

Cod Grupa Functie Format Modal

G00 01 Avans rapid G0 X.. Y.. Z.. x


G01* 01 Interpolare liniara G1 X.. Y.. Z.. x
G02 01 Interpolare circulara in sens orar G2 X.. Y.. R.. x
G2 X.. Y.. I.. J.. x
G03 01 Interpolare circulara in sens antiorar G3 X.. Y.. R.. x
G3 X.. Y.. I.. J.. x
G04 00 Temporizare in 1/1000 Secunda G4 P30 o
Temporizare in Secunde G4 P30. o
G09 00 Stop exact G9 G0/1/2/3 X.. Y.. Z.. o
G10 00 Setare (programare) Offset G10 L.. P.. G.. X..Y.. o
G12 00 Frezare buzunar circular sens orar G12 D.. I.. K.. L.. Q.. F. .Z.. o
G13 00 Frezare buzunar circular in sens antiorar G13 D.. I.. K.. L.. Q.. F.. Z.. o
G17* 02 Selectare plan XY G17 x
G18 02 Selectare plan ZX G18 x
G19 02 Selectare plan YZ G19 x
G20 06 Selectare programare in INCH G20 x
G21* 06 Selectare programare in MM G21 x
G28 00 Deplasare in punctul de referinta G28 X Y Z o
G29 00 Pozitionare prin punctul de referinta G29 X.. Y.. Z.. o
G31# 00 Functie Skip G31 X.. Y.. Z.. F.. o
G35# 00 Masurare automata a diametrului sculei o
G36# 00 Introducerea automata a punctului zero o
G37# 00 Masurarea automata a lungimii de scula o
G40* 07 Anularea corectiei de raza a sculei G01/00 G40 X.. Y.. x
G41 07 Compensarea de raza a sculei stanga G01/00 G41 X.. Y.. D.. x
G42 07 Compensarea de raza a sculei dreapta G01/00 G42 X.. Y.. D.. x
G43 08 Compensarea lungimei de scula + G43 H.. Z.. x
G44 08 Compensarea lungimei de scula - G44 H.. Z.. x
G47 00 Gravare Text G47 P0 I.J.R.X.Y.Z.E.F.(....) o
Gravare numere secvential G47 P1 I.J.R.X.Y.Z.E.F.( ## ) o
G49* 08 Anulare compensarii lungimii de scula G49 x
G50*# 11 Anulare scalare G50 x
G51# 11 Scalare G51 X.. Y.. Z.. P.. x
G52 00 Selectarea unui sistem local de coord. G52 X.. Y.. Z.. x
G53 00 Selectarea sistem coordonate masina G53 X.. Y.. Z.. o
G54* 12 Selectarea sistem de coordonate piesa G54 x
G55 12 Selectarea sistem de coordonate piesa G55 x
G56 12 Selectarea sistem de coordonate piesa G56 x
G57 12 Selectarea sistem de coordonate piesa G57 x
G58 12 Selectarea sistem de coordonate piesa G58 x
G59 12 Selectarea sistem de coordonate piesa G59 x
G61 13 Exact stop( modal ) G61 X.. Y.. Z.. x
G64* 13 Anulare Exact stop(G61) G64 x

169
Cod Grupa Functie Format Modal

G65# 00 Apelare Macro-subprogram G65 P... A.. B.. .. .. o


G68# 16 Rotirea sistemului de coordonate G91/90 G68 X.. Y.. R.. x
G69* 16 Anularea rotirii sistemului de coordonate G69 x
G70 00 Ciclu prelurare gauri pe un cerc G70 I.. J.. L.. o
G71 00 Ciclu prelucrare gauri pe un arc de cerc G71 I.. J.. K.. L.. o
G72 00 Ciclu prelucrare gauri pe o dreapta G72 I.. J.. K.. o
G73 09 Ciclu de gaurire rupere span G73 Z.. R.. Q.. P.. F.. L..I.. J..K.. x
G74 09 Ciclu de filetare, filet stanga G74 Z.. R.. F.. L.. x
G76 09 Ciclu alezare de finisare G76 Z.. R.. P..Q..F..L.. x
G77 09 Ciclu de alezare in sens invers G77 Z.. R.. (I..J.) Q.. F.. L.. x
G80* 09 Anulare ciclu gaurire G80 x
G81 09 Ciclu gaurire,centrare,gaurire G81 Z.. R.. F.. L.. x
G82 09 Ciclu gaurire cu temporizare G82 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G83 09 Gaurire cu rupere de span (standart) G83 Z.. R.. Q.. P.. F.. L.. x
Gaurire cu rupere de span ( degressiv) G83 Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L.. x
G84 09 Filetare pe dreapta G84 Z.. R.. J.. F.. L.. x
G85 09 Ciclu de alezare G85 Z.. R.. F.. L.. x
G86 09 Alezare cu stop turatie G86 Z.. R.. F.. L.. x
G87 09 Alezare cu retragere manuala G87 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G88 09 Alezare , temporizare , retragere manualaG88 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G89 09 Alezare si temporizare G89 Z.. R.. P.. F.. L.. x
G90* 03 Programare in coordonate absolute G90 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A.. x
G91 03 Programare in coordonate incrementale G91 G0/1/2/3 X.. Y.. Z..A.. x
G94* 05 Avans in mm pe minut G94 G01 X.. F.. x
G98* 10 Retragere la pozitia initiala G98 G81 Z.. R.. F.. L.. x
G99 10 Retragere la palnul de siguranta R G99 G81 Z.. R.. F.. L.. x
G100 00 Anulare imagine in oglinda G100 X0 [ Y0 ] x
G101 00 Imagine in oglinda G101 X.. [ Y.. ] x
G102 00 Iesire coordonate la RS-232C G102 X..Y..Z.. o
G103 00 Limitarea blocurilor pe buffering G103 P(0-15) x
Anularea limitarii bloc. pe buffering G103 (G103 P0) x
G107 00 Interpolare cilindrica (ptr. 4 axe) G107 A..Y..R.. x
G110-129 12 Selectare sistem de coordonate piesa G110-G129 x
G150 00 Ciclu de frezare buzunare G150 X..Y..Z..R..J..K..P..Q..D..G41/2..F o

*= Aceste functii G sunt active dupa cuplarea comenzii numerice, respectiv dupa Reset.

#= Aceste functii G sunt optional


x= Aceste functii sunt modale, si sunt active atata timp cat printr-o alta functie din aceeasi grupa va
fi selectata. Doar o functie G care face parte din aceeasi grupa poate fi activa.

o= Aceste functii G sunt valabile doar ca fraza , in blocul in care sunt puse

170
Tabel cu functii M

Coduri M Functii

M00 Stop program


M01 Optional Program Stop
M02 Sfarsit de program, fara salt inapoi la inceput de program
M02 Sfarsit de program , fara salt inapoi la inceputul programului
M03 Pornire arbore principal in sens orar
M04 Pornire arbore principal in sens antiorar
M06 Schimbare de scula
M08 Pornire lichid de racire
M09 Oprire lichid de racire
M10 Cuplat frana la a 4-a axa
M11 Decuplat frana la a 4-a axa
M12 Cuplat frana la a 5-a axa
M13 Decuplat frana la a 5-a axa
M16 Schimbare de scula la fel ca M06
M19 Orientare arbore standart
M21-M28 Functii M optionale
M30 Sfarsit de program, cu salt inapoi la inceput de program
M31 Conveior de span pornit, mers inainte
M32 Conveior de span pornit, mers inapoi
M33 Conveior de span ,oprit
M34 Pozitionare duza lichid de racire in jos
M35 Pozitionare duza lichid de racire in sus
M36 Confirmare schimbare palet
M39 Rotirea magaziei de scule M39 T..
M41 Treapta de viteze1
M42 Treapta de viteze 2
M50 Schimbare de palet
M51-M58 Functii suplimentare M (activare)
M61-M68 Functii suplimentare M (dezactivare)
M76 Modificarea afisajului pe display este posibila
M77 Modificarea afisajului pe display nu este posibila
M78 Alarma daca skip signal este gasit
M79 Alarma daca skip signal nu este gasit
M82 Eliberare de scula , doar in scop de service
M86 Prinderea sculei doar in scop de service
M88 Pornire racire interioara (prin arbore)
M89 Oprire racire interioara (prin arbore)
M95 Sleep mode M95 (hh :min)
M97 Apelare de sub-programe locale M97 N..
M98 Apelare sub-program M98 P..
M99 Sfarsit de sub-program

171
Notiuni de baza

Structura unui program NC

Un program de prelucrare consta dintr-o succesiune de fraze ( blocuri NC) .


Continutul unui bloc NC este prezentata in exemplul de mai jos :

Ex.: N20 G90 G01 X20. Y30. F300 M3 Text NC ( bloc )

Cuvinte NC

Bloc numar Functie ajutatoare


Coordonate Viteza de avans
Interpolare liniara
Programare in coord. absolute

Interpolare:
Deplasarea sculei dupa o linie dreapta se numeste interpolare liniara.
Cand scula se deplaseaza dupa o traiectorie circulara se numeste interpolare circulara.

Dispunerea axelor si a parametrilor de interpolare in sistemul de coordonate cartezian .

+ Z (K) +Y (J)

G2
G19

G18 G2
G2
G17

-X +X (I)

-Y
-Z

172
Sistemul de coordonate si punctul zero al piesei

Pe axul motoarelor se gasesc encodere necesare pentru a se putea stabili pozitia turelei respectiv a
sculelor .
La o intrerupere accidentala a curentului electric se pierde ordinea (referinta) intre pozitia masinii si
pozitia in care se afla in momentul intreruperii curentului. Pentru a se putea restabili aceasta ordine ,
este necesara referentierea masinii. La trecerea prin punctele de referinta, comanda ( CNC ) a masinii
primeste un semnal ca un punct determinat si raportat , a fost recunoscut.

1. Acest punct se numeste punct de referinta sau punctul zero al masinii.


2. Acest punct caracterizeaza punctul zero al sistemului de coordonate al masinii
3. La acest punct se vor referii toate punctele zero de referinta ale piesei, respectiv
de la acest punct se vor defini toate punctele zero ale piesei

Ex. X300.

Punctul zero al
Ex. Y-250. masinii,respectiv punctul
de referinta in planul XY

Punctul zero al piesei


Piesa
Ex.: G54

Masa masinii

Observatie:
Punctul de referinta , respectiv punctul zero al masinii, este punctul zero absolut
din sistemul de coordonate al masinii.
Punctul zero al piesei , este punctul zero absolut din sistemul de coordonate al
piesei.

173
Coordonate carteziene absolut ( G90 )

40

30

20

Punctul zero al
piesei 10 30 45 60

Programarea in coordonate absolute se refera la faptul ca punctele au ca si coordonate valori


stabilite in raport cu sistemul de coordonate piesa.

Avantaj: O coordonata , respectiv o pozitionare , daca a fost gresit introdusa, restul coordonatelor
nu vor fi influentate .

Coordonate carteziene - incremental ( G91 )

10

10

13
7

Punctul zero 20 15 15
al piesei 10

In programarea incrementala coordonatele unui punct sant definite intr-un sistem de coordonate al
carui origine este punctul anterior.

Dezavantaj: O coordonata, respectiv o pozitionare, daca a fost gresit introdusa, atunci


urmatoarele coordonate vor fi si ele eronate.

174
Programarea deplasarii sculei
Prin constructie, masina poate deplasa scula sau masa masinii, pe care este fixata piesa.

La programarea deplasarii, ca idee de baza ne vom gandi ca se deplaseaza scula, dar in realitate masa
masinii este cea care se deplaseaza..
Avans rapid G00 Aceasta functie deplaseaza scula cu avans rapid de la pozitia curenta (punctul de
start) la pozitia finala ( punct final ).

Format: [G90] G91 G0 X60. Y20. [Z..] [A..]

Pozitie finala

Traseu scula

Pozitia de start

Interpolare liniara G01 Aceasta functie deplaseaza scula cu ultimul avans introdus, de la pozitia de start
la pozitia finala pe drumul cel mai scurt

Format: [G90] G91 G1 X60. Y20. [Z..] [A..] F..

Pozitie finala

Traseu scula
Pozitia de start

175
Interpolare circulara in sens orar G02

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de start la pozitia finala
urmand un traseu circular in sens orar.

Format: G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] R.. F..


G90 [G91] G02 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F..

G90 =Programare in coordonate absolute


G91 =Programare in coordonate incrementale
G02 =Functia interpolare circulara insens orar
X =Coordonata X a pozitiei finale
Y =Coordonata Y a pozitiei finale
Z =Coordonata Z a pozitiei finale
R =Raza cercului pozitiva la cerc pana la 180,
negativa la cerc peste 180
I = Parametru de interpolare circulara corespunzator axei X
J = Parametru de interpolare circulara corespunzator axei Y
F = Avans

Atentie: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J !

Start

Final

176
Interpolare circulara in sens antiorar G03

Aceasta functie deplaseaza scula, cu ultimul avans introdus ,de la pozitia de start la pozitia finala
urmand un traseu circular in sens orar.

Format: G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] R.. F..


G90 [G91] G03 X.. Y.. [Z..] I.. J.. F..

G90 =Programare in coordonate absolute


G91 =Programare in coordonate incrementale
G03 =Functia interpolare circulara in sens antiorar
X =Coordonata X a pozitiei finale
Y =Coordonata Y a pozitiei finale
Z =Coordonata Z a pozitiei finale
R =Raza cercului pozitiva la cerc pana la 180,
negativa la cerc peste 180
I = Parametru de interpolare circulara corespunzator axei X
J = Parametru de interpolare circulara corespunzator axei Y
F = Avans

Atentie: Cercurile complete se pot executa numai cu programarea lui I si J !

Final

Start

177
Exemple de interpolare circulara

R20. R20.

G90 G03 X0 Y-20.R-20. G90 G02 X20. Y0. R20.


G91 G03 X-20. Y-20. R-20. G91 G02 X40. Y0. R20.
G90 G03 X0 Y-20. I-20. [J0] G90 G02 X20. Y0. I20. [J0]
X0 Y0 X0Y0
G91 G03 X-20. Y-20. I-20. [J0] G91 G02 X40. Y0. I20. [J0]

R20. R20.

G90 G02 X30. Y10. R20. G90 G03 X-10. Y10. R20.
G91 G02 X40. Y0. R20. G91 G03 X-40. Y0. R20.
X10 Y10 G90 G02 X30. Y0. I20. [J0] X10 Y10 G90 G03 X-10. Y10. I-20. [J0]
G91 G02 X40. Y0. I20. [J0] G91 G03 X-40. Y0. I-20. [J0]

R20. R20.

G90 G03 X0. Y20. R20. G90 G02 X10. Y30. R20.
G91 G03 X-14.142 Y34.142 R20. G91 G02 X20. Y20. R20.
X0 Y0 G90 G03 X0. Y20. I-14.142 J14.142 X10 Y10 G90 G02 X10. Y30. I20. [J0]
G91 G03 X-14.142 Y34.142. G91 G02 X20. Y20. I20. [J0]
I-14.142 J14.142

Punct start: X14.142 Y-14.142

R20. R20.

G90 G03 X20. Y0. I-20. [J0] G90 G02 X10. Y30. [I0.] J-20.
G91 G03 X0 Y0 I-20. [J0] G91 G02 X0 Y0 [I0] J-20.
X0 Y0 G90 G03 I-20. X10 Y10 G90 G02 J-20.
G91 G03 I-20. G91 G02 J-20.

Cerc complet Cerc complet

R20. R20.

G90 G03 X0. Y-20. [I0] J20. G90 G02 X-10. Y10. I20 [J0]
G91 G03 X0 Y0. [I0] J20. G91 G03 X0 Y0. I20. [J0]
X0 Y0 G90 G03 J20. X10 Y10 G90 G03 I20.
G91 G03 J20. G91 G03 I20.

Cerc Cerc
complet complet

178
Corectia de raza a sculelor G40 / G41 / G42 ( Fanuc, Typ A )
Corectia razei sculei este o functie, care deplaseaza scula automat , cu valoarea razei sculei ,spre
dreapta (G42) sau spre stanga (G41) in raport cu conturul programat.

G41: Scula se afla la stanga conturului in raport cu directia de mers

Contur programat
Punctul de mijloc al
cursei frezei la G41

G1 G41 X.. Y..D..


Alegerea corectiei
de raza

G1 G40 X.. Y..


Stergerea corectiei de
raza

G42 : Scula se afla la dreapta conturului in raport cu directia de mers

Contur programat
Punctul de mijloc al
cursei frezei la G42

G1 G40 X.. Y.. D.


Renuntarea la
corectia de raza

G1 G42 X.. Y..


Alegerea corectiei de raza

179
Reguli pentru corectia razei de aschiere

Prima deplasare la activarea G41 sau G42 se va realiza cu o deplasare liniara G01 / G00.
Cand este anulata corectia, trebuie sa urmeze neaparat o deplasare in linie dreapta. (G01/G00).

Alegerea corectiei

Intotdeauna inainte de inceperea deplasarii sculei pe un contur , corectia razei trebuie sa fie de
fiecare data activata .

G41 G41 G41


G41

G42
G42 G42

G42

Anularea corectiei

Intotdeauna in fraza in care scula executa deplasarea prin care paraseste un contur trebuie anulata
corectia de raza.

G42-G40 G42-G40
G42-G40
G42-G40

G41-G40
G41-G40 G41-G40

G41-G40

Corectia de lungime a sculelor G43

Format : G00 G43 H.. Z..

180
Cicli de gaurire

Ciclurile de gaurire ajuta la simplificarea programarii.. Cand un ciclu de gaurire este selectat,el
ramane activ pana cand printr-o functie G80, G01 sau G00 va fi dezactivat.

Cand ciclul de gaurire este activ, acesta va fi executat de fiecare data cand urmeaza o pozitionare
,respectiv o deplasare pe axa X sau Y. Aceasta deplasare va fi automat executata in avans rapid.

Ciclurile de gaurire sunt prezente doar in axa Z respectiv in planul G17.

Daca un ciclu de gaurire dintr-o propozitie nu are definite coordonatele pe X si Y atunci acesta va fi
executat pe pozitia momentana.

Daca la un ciclu de gaurire se introduce L0, atunci ciclul de gaurire nu se va executa pe aceea pozitie.

Functia G98 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarca in aceeasi pozitie pe axa Z, ca
inainte de activarea ciclului ( pozitia initiala )
Functia G99 corespunde, ca la sfarsit de ciclu, scula sa se intoarce pe pozitia R introdusa (plan de
siguranta ).

Alcatuirea ciclurilor de gaurire


Gaurire cu rupere de span G73 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q F.. L..
Gaurire cu rupere de span si descarcare G73 X.. Y.. Z.. R.. K.. Q.. P.. F.. L..
Gaurire degresiva cu rupere de span G73 X.. Y.. Z.. R.. I.. J.. K.. P.. F.. L..

Filetare stanga G74 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..

Alezare de finisare G76 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..

Alezare de jos in sus G77 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. [ I.. J..] F.. L..

Gaurire standard G81 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Gaurire cu temporizare G82 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..

Gaurire cu rupere de span (Standart) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. Q.. F.. L..
Gaurire cu rupere de span (Degressiv) G83 X.. Y.. Z.. R.. P.. I.. J.. K.. F.. L..

Filetare dreapta G84 X.. Y.. Z.. R.. F.. J.. L..

Alezare, retragere cu avans G85 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Alezare, retragere in avans rapid G86 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Alezare cu retragere manuala G87 X.. Y.. Z.. R.. F.. L..

Alezare , temporizare , retragere manuala G88 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..

Alezare cu temporizare G89 X.. Y.. Z.. R.. P.. F.. L..

181
G73 Gaurire cu rupere de span ( I )

[G90] G73 X = Pozitia de gaurire in X


Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
Q = Adancimea pana la ruperea spanului
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauri

Pozitia initiala Ex. G43 H01 Z50.

Plan de referinta
A
Q Punctul zero Z piesa

Q
Z
Cota finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu cu avans de lucru pe distanta Q.
Retragere dupa fiecare patrundere Q cu A.
Temporizare la atingerea adancimii finale P secunde.
Retragere cu avans rapid, pana pe pozitia initiala (G98) sau pe planul de referinta(G99).

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este in secunde , altfel in 1/1000 secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.

Retragerea la ruperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )


Retragerea la planul R poate fi introdusa la Setting 52 ( 0 )

182
G73 Gaurire cu ruperea si evacuarea spanului( II )

[ G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X


Y = Pozitie de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
Q = Adancimea pana la ruperea spanului
K = Adancimea pana la evacuarea spanului
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de gauri ( repetari )

Pozitia initiala Ex. G43 H01 Z50.

Plan referinta
A Q Punct zero Z piesa

Q
K

Q
Z
Q

K
Q

Cota finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu cu avans de lucru pe distanta Q .
Retragere dupa fiecare patrundere Q cu A.
Dupa atingerea adancimii de gaurire K scula se va deplasa spre planul de referinta .
Temporizare la atingerea adancimii finale P secunde.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia initiala (G98) sau la planul de referinta(G99).

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este in secunde , altfel in 1/1000 secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
Q este mereu pozitiv.

Retragerea la ruperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )


Retragerea la planul R poate fi introdusa la Setting 52 ( 0 )

183
G73 Gaurire degresiva cu ruperea spanului( III )
[ G90]G73 X = Pozitie de gaurire in X
Y = Pozitie de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
I = Adancimea primei patrunderi
J = Reducerea patrunderii la fiecare pas
K = Adancimea minima de patrundere
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de repetari

Pozitia initiala Ex. G43 H01 Z50.

Plan referinta
I Punct zero Z piesa
A

I-J

I-2J
I-3J Z
K
K
K
Cota finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire cu cu avans de lucru pe distanta I .
Retragere dupa fiecare patrundere cu A.
Urmatoarele patrunderi vor fi reduse in raport de valoarea J
Daca patrunderea este mai mica decat K, atunci ea va fi limitata la valoarea K.
Temporizare la atingerea adancimii finale P secunde.
Retragere in avans rapid, pana pe pozitia initiala (G98) sau la planul de referinta(G99).

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este in secunde , altfel in 1/1000 secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
I , J , si K sunt mereu pozitive.

Retragerea la ruperea spanului (A) este in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )


Retragerea la planul R poate fi introdusa la Setting 52 ( 0 )

184
G74 Filetare stanga
[ G90]G74 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
J = Multiplicare avans la retragere
F = Avans
L = Numarul de gauriri ( repetari )

Pozitia initiala Ex. G43 H01 Z50.


Plan referinta
Punct zero Z piesa

Adancime filet

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore, rotire stanga (CCW)
Filetare pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore dreapta (CW) si iesire pana la planul de referinta
Retragere in avans rapid pe pozitia initiala (G98).

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Turatia arborelui va fi pornita automat prin functia G74
Avansul este dat produsul dintre valoarea turatiei si pasul filetului

J este valabil doar la optiunea fara mandrina de compensare


J este un multiplicator de rotatii la iesirea tarodului ca intreg .
Daca J este omis atunci valoarea din Setting 120 este valabila.

185
G76 Alezare de finisare
[ G90]G76 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
P = Temporizare
Q = Valoare de retragere ( pe axa X sau Y pentru a nu zgaria piesa)
[ I ]= Valoare la retragere in X
[ J ]= Valoare la retragere in Y
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )

Poz.initiala Ex. G43 H01 Z50.


Plan referinta
Punct zero Z piesa
Z
Cota finala Z

Desfasurare :
Parcurgerea de la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire pe adancimea de gaurire Z.
Temporizare la gaurirea de baza.
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc cu valoarea Q sau I si J.
Retragere la pozitia initiala (G98) sau planul de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Directia de retragere a sculei cu valorea Q este data de Setting 27.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este in secunde , altfel in 1/1000 secunde.

186
G77 Alezare de jos (inapoi)
[ G90]G77 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
P = Temporizare
Q = Valoare de retragere ( pe axa X sau Y pentru a nu zgaria piesa)
[ I ]= Valoare la retragere in X
[ J ]= Valoare la retragere in Y
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )

Pozitia initiala Ex. G43 H01 Z50.

Punct zero Z piesa

Adancimea gaurii

Plan de referinta

Desfasurare:
Orientare arbore
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Parcurgerea la planul de referinta in avans rapid.
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore
Alezare pana la adancimea Z.
Temporizare .
Orientare arbore.
Mutarea sculei in afara pozitiei de mijloc pe Q sau I si J.
Retragerea la pozitia initiala (G98) sau plan de referinta (G99).
Mutarea sculei pe pozitia de mijloc.
Pornire arbore

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G0, G01 sau RESET
Directia de retragere a sculei cu valorea Q este data de Setting 27.
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este in secunde , altfel in 1/1000 secunde.

187
G81 Gaurire ( standard )
[G90] G81 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )

Pozitia initiala G43 H01 Z03.

Plan de referinta
Punct zero Z piesa

Z
Cota finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z
Retragerea la pozitia intiala (G98) sau plan de referinta (G99).

Indicatii:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

188
G82 Adancire, sanfrenare
[G90] G82 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea gaurii
R = Plan de referinta
P = Temporizare
F = Avans
L = Numarul de gauriri (repetari )

Poz. de masurare Ex. G43 H1 Z3.

Plan referinta
Punct zero Z piesa
Z

Adanc. finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire in avans pe adancimea gaurii Z
Temporizare la gaurirea de baza P
Retragerea la pozitia de masurare (G98) sau plan de referinta (G99).

Indicatie:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.

189
G83 Gaurire cu eliminare span ( Standard )
[ G90] G83 X = Pozitie de gaurire in X
Y = Pozitie de gaurire in Y
Z = Adancimea finala a gaurii
R = Plan de referinta
I = Adancimea primei patrunderi
J = Reducerea patrunderii la fiecare pas
K = Adancimea minima de patrundere
P = Temporizare la baza gaurii
F = Avans
L = Numarul de repetari

Pozitie initiala Ex. G43 H01 Z50.

Plan referinta
I Punct zero Z piesa
A

I-J

I-2J
I-3J Z
K
K
K
Cota finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare la planul de referinta in avans rapid.
Gaurire la valoarea I cu avans de lucru.
Dupa fiecare patrundere , retragere la planul de referinta cu avans rapid.
Revenirea pentru urmatoarea patrundere se face cu avans rapid la o distanta A fata de patrunderea
anterioara.
Fiecare patrundere se va reduce in raport de J pana la o valoare minima K.
Temporizare la sfarsitul gauririi cu valoarea P .
Retragerea la pozitia initiala(G98) sau plan de referinta (G99).

Indicatie:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET
Daca la P va fi introdus un punct zecimal,atunci timpul este o secunda , alt fel 1/1000 Secunde.
Daca G91este activ, atunci marimea lui Z si R va fi parcursa incremental.
I, J si K sunt mereu pozitivi.
I, J, K si Q nu au voie sa fie programati in acelasi bloc.

Pozitia de siguranta dupa fiecare eliminare de span (A) se afla in Setting 22 reglat la ( 0.25 mm )
Planul de retragere R se poate regla prin Setting 52 ( 0 )

190
G84 Filetare pe dreapta
[ G90]G84 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
J = Multiplicator pentru rotire la retragere
F = Avans
L = Numarul de repetari

Pozitie initiala Ex. G43 H01 Z50.


Plan referinta
Punct zero Z piesa

Adancime filet

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta in avans rapid.
Pornire arbore, rotire dreapta
Filetare pana la adancimea filetului Z.
Rotire arbore stanga , si iesire la planul de referinta.
Retragere cu avans rapid pana la pozitia initiala (G98).

Indicatii :
Ciclul va fi sters prin G80, G00, G01 sau RESET
Arborele va fi pornit automat prin functia G84 .
Avansul este dat produsul dintre valoarea turatiei si pasul filetului

J este optional si valabil doar la filetare fara mandrina de compensare.


J este un multiplicator de turatie la iesirea tarodului.
Daca J este abandonat , atunci este valabila valoarea din Setting 120 ( filetare fara mandrina de
compensare )

191
G85 Alezare, gaurire
[ G90]G85 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul repetari

Pozitie initiala Ex. G43 H01 Z50.


Plan referinta
Punct zero Z piesa

Adancime filet

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta cu avans rapid.
Alezare cu avans de lucru pana la adancimea Z.
Alezare inapoi pana la planul de referinta.
Retragere in avans rapid pana la pozitia initiala (G98).

Indicatie :
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET

192
G86 Alezare, gaurire
[ G90]G86 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de repetari

Pozitie initiala Ex. G43 H01 Z50.


Plan referinta
Punct zero Z piesa

Adancime filet

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare cu avans de lucru pana la adancimea Z.
Oprire arbore.
Retragere in avans rapid pana la pozitia de masurare (G98) sau pe planul de referinta(G99).

Indicatie:
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET

193
G87 / G88 Gaurire + retragere manuala
[ G90]G86 X = Pozitia de gaurire in X
Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea filetului
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de repetari
P = Temporizare la terminarea gauririi
numai la ciclul G88

Pozitie initiala Ex G43 H01 Z50.

Plan referinta R
Punct zero piesa in Z

Cota finala Z
A

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia initiala la planul de referinta cu avans rapid.
Alezare cu avans de lucru pana la adancimea Z.
Arbore Stop, Avans Stop.
Comanda activeaza automat roata de mana.
Dupa necesitate , arborele poate fi pornit manual cu tasta CW.
Deasemenea dupa necesitate se poate gaurii mai adanc cu ajutorul rotii de mana ( A ) , sau se poate
retrage scula .
Avansul incremental pentru roata de mana poate fi selectat.
Apasarea tasta Cycle Start .
Retragere cu avans rapid pana la pozitia initiala (G98) sau la planul de referinta (G99).

Indicatie :
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET

194
G89 Alezare, gaurire

[ G90]G89 X = Pozitia de gaurire in X


Y = Pozitia de gaurire in Y
Z = Adancimea de alezat
R = Plan de referinta
F = Avans
L = Numarul de repetari
P = Temporizare

Pozitia initiala Ex.G43 H01 Z50.


Plan referinta
Punct zero piesa Z

Cota finala Z

Desfasurare:
Parcurgerea de la pozitia de masurare pe planul de referinta in avans rapid.
Alezare cu avans de lucru pana la adancimea Z.
Temporizare pe adancimea Z
Retragere cu avans rapid pana la planul de referinta.
Retragere cu avans rapid pana la pozitia initiala (G98).

Indicatie.
Ciclul va fi anulat cu G80, G00, G01 sau RESET

195
Cicluri sablon de gaurire
Exista trei moduri de ciclu gaurire sablon. Gaurire pe un cerc, gaurire pe un arc de cerc si
gaurire in linie.
Aceste cicluri nu sunt modale si vor fi utilizate doar legate de ciclurile de gaurire.
Scula trebuie sa fie pozitionata in centrul cercului la gaurirea in cerc, respectiv pe punctul de start al
unei pozitii de gaurire in linie .
La inceput va fi definit un ciclu de gaurire cu functia L0 , si legat de el un ciclu sablon de gaurire .

Gaurire pe un cerc : G70 [X..Y..] I.. J.. L..

X = Punctul central al gauririi in cerc in X


Y = Punctul central al gauririi in cerc in Y J
I = Raza cercului X,Y
J = Unghiul de start ( pozitiv, 0 360 )
L = Numarul de gauri

Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0


G70 X0 Y0 I50. J22.5 L8.
G80 I

Gaurire pe un arc de cerc: G71 [X..Y..] I.. J.. K.. K

X = Coordonata centrului cercului


Y = Coordonata centrului cercului
J
I = Raza cercului
X,Y
J = Unghiul de start ( positiv, 0 360 )
L = Numarul de gauri
K = Unghiul dintre gauri

Exemplul: G81 Z-15. R1. F200 L0


G71 X0 Y0 I50. J22.5 K45. L8. I
G80

Gauri in linie : G72 [X..Y..] I.. J.. L..

X = Punctul de start in X I
Y = Punctul de start in Y
I = Distanta intre gauri ( deschiderea ) J
J = Unghiul liniei de gauri ( 0-360)
L = Numarul de gauri
X,Y
Exemplu: G81 Z-15. R1. F200 L0
G72 X0 Y0 I50. J22.5 L8.
G80

196
Ciclu de frezare circulara G12-sens orar / G13-contra sensului orar

G90 ( G91 ) G12 X = Coordonata X a centrului cercului trebuie introdusa daca nu a


fost pozitionata anterior
Y = Coordonata Y a centrului cercului trebuie introdusa daca nu a
fost pozitionata anterior
Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.
Patrundere incrementala in adancime la introducerea lui L cu G91
I = Raza buzunarului circular
D = Numar corectie scula
F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z
L = Repetari pentru prelucrare in adancime

Exemplu: Exemplu:
Frezare circulara cu o trecere in Z Frezare circulara cu trei treceri in Z
G90 G13 Z-5. I30. D01 F300. G91 G13 I30. Z-5. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.

I Freza I Freza

Z Z

Indicatii:
Avansul de patrundere pe axa Z este egal cu avansul pe X Y, din aceasta cauza cand materialul este
plin este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o
fraza ( un bloc ) pentru executarea retragerii.
Daca este programat in G91 atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de
sus ) a piesei.

197
Ciclu de frezare circulara G12-sens orar / G13-contra sensului orar

G90 ( G91 ) G12 X = Coordonata X a centrului cercului trebuie introdusa daca nu a


fost pozitionata anterior
Y = Coordonata X a centrului cercului trebuie introdusa daca nu a
fost pozitionata anterior
Z = Adancimea absoluta sau incrementala de la pozitia actuala.
Patrundere incrementala in adancime la introducerea lui L cu G91
I = Raza primului cerc, I nu are voie sa fie mai mare decat raza frezei.
K = Raza buzunarului
Q = Suprapunere
D = Numar corectie scula
F = Avans pentru deplasarea pe X Y si Z
L = Repetari pentru prelucrare in adancime

Exemplul: Exemplu:
Frezare buzunar, cu o degajare in Z Frezare buzunar, cu trei degajari in Z
G90 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. G91 G12 Z-5. I6. K30. Q4. D01 F300. L3
G0 Z3. G90 G0 Z3.

K I K I

Q Q
Q Q

Z Z

Indicatii:
Avansul de patrundere pe axa Z este egal cu avansul pe X Y, din aceasta cauza cand materialul este
plin este necesara efectuarea unei gauri in material.
Dupa efectuarea ciclului scula ramane la baza buzunarului, din aceasta cauza trebuie introdusa o
fraza ( un bloc ) pentru executarea retragerii.
Daca este programat in G91 atunci scula trebuie sa fie prepozitionata pe suprafata superioara ( de
sus ) a piesei.

198
Gravarea unui text ( G47 P0 )

G47 P0 X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei litere)
Y = Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al primei litere)
Z = Adancimea gravarii ( absolut )
R = Planul de intoarcere ( absolut )
I = Unghiul
J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului)
F = Avans
(....) = Textul ce urmeaza gravat

Exemplu: G47 P0 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (TEXIMP. 15)

J
TEXIMP 360 CNC
30

20

Observatie: Sunt permise toate literele mari si mici, cifre de la 0 la 9,


urmatoarele semne: ! # $ % & `( ) * + , - . / : ; < > ? [ ] ^ _ { }

199
Gravarea numerelor ( G47 P1 )

G47 P1 X = Punctul de start al gravarii in X. (punctul stang cel mai de jos al primei cifre)
Y = Punctul de start al gravarii in Y. (punctul stang cel mai de jos al primei cifre)
Z = Adancimea gravarii ( absolut )
R = Planul de intoarcere ( absolut )
I = Unghiul
J = Factorul de marime in mm ( J1. = 1mm inaltimea scrisului)
F = Avans

( ### ) = Introducerea datelor , unde datele nu sunt necesare sa fie completate cu 0


sau (Ex. 20 ) = Introducerea numarului de inceput

Exemplu: G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I90. J4. F300 (####)

J
5OO
30

20
Observatie:
Numarul de inceput poate fi introdus direct in paranteza, Ex. G47 P1 .... (10).
Pe aceasta pozitie nu va fi gravat nici o cifra, ci doar numarul de inceput va fi pozitionat.
Pentru ca numarul atasat sa fie gravat, este necesar ca blocul urmator G47 P1sa contina
(###).
La fiecare bloc urmator G47 P1 care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat
Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.
Daca numarul de inceput este introdus direct in Variabila #599, atunci acest numar care se gaseste in
blocul urmator G47 P1 , la (###) va fi gravat.
La fiecare bloc urmator G47 P1 care contine (###), numarul va creste cu unu si va fi gravat
Acesta este valabil si la terminarea programului cu M30.

Exemplu, Variabila #599 este declarata pe 10: Gravare


G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0010
G47 P1 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0011
G47 P1 X20. Y50. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0012

Exemplu, Variabila #599 nu a fost declarata: Gravare


G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (10) fara
G47 P1 X20. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0010
G47 P1 X20. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 0011
G47 P1 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (1000) fara
G47 P1 X50. Y30. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 1000
G47 P1 X50. Y40. Z-0.2 R1. I0. J4. F300 (####) 1001

200
Exemplu 1 :

70

X0/Y0
P2 P3

50

P1/P5 P4

Start P6

O00001 (Exemplul ) Nr. program. , Text ptr. vizualizarea programului

T1 M06 (Freza 10mm) Chemare scula ,schimbare scula ,descriere scula


G54 G90 G0 X-15. Y-65. S900 M03 Alegerea punctului zero piesa , masurare absoluta ,avans
rapid , pornire P6 , introducerea turatiei , rotire arbore
dreapta .
G43 H01 Z3. M08 Alegerea corectiei de lungime scula, pozitionarea axei Z
pe Z3, pornire lichid de racire
G01 Z-5. F500. Deplasare pe axa Z in avans (500mm/min) pe pozitia Z-5.
G01 G41 X0 Y-50. D01 F300. In avans alegerea corectiei de raza a sculei si deplasarea
la P1, alegere in offset scula 1, Introducere avans
Y0 P2 deplasare
X70. P3 deplasare
Y-50. P4 deplasare
X0. P5 deplasare
G0 G40 X-15. Y-65. M09 Avans rapid. Anularea corectiei de raza a sculei,deplasare
la P6, oprire lichid de racire
G0 G53 Z0 In avans rapid deplasare pe sistemul de coordonate al
masinii pe axa Z pe punctul cel mai superior.
G53 Y0 Deplasare mesei in pozitia anterioara
M30 Sfarsit de program

201
Exemplul 2: A. Interpolare dreapta absolut, cu corectie de raza a sculei
B. Interpolare dreapta incrementala, cu corectie de raza a sculei

70

X0/Y0

20

50

Start 40

Plan de lucru:
Frezarea piesei pe contur

Scula: T1: Freza 10mm

Absolut Incremental

O00002(Exemplul 2) O00002 (Exemplul 2)


T1 M06 (Freza 10mm) T1 M06 (Freza 10mm)
G54 G90 G00 X-15. Y-65. S900 M3 G54 G90 G00 X-15. Y-65. S900 M3
G43 H01 Z3./ M08 G43 H01 Z3./ M08
G01 Z-5. F500 G01 Z-5. F500
G01 G41 X0 Y-50. D01 F300. G91 G01 G41 X15. Y15. D01 F300.
Y0 Y50.
X70. X70.
Y-20. Y-20.
X40. X-30.
Y-50. Y-30.
X0 X-40.
G0 G40 X-15. Y-65. M09 G0 G40 X-15. Y-15. M09
G0 G53 Z0. G90 G0 G53 Z0
G53 Y0 G53 Y0
M30 M30

202
Exmplul 3: Interpolare dreapta, Interpolare circulara

150
50
20

R25
15
30 R15 R20

80

R70
R50

60
110

Plan de lucru:
Frezarea conturului piesei

Scula: T1:Freza 20mm

Program:

O00003(Exemplul 3) G03 X65. Y-30. R15.


T1 M06 (Freza de 20mm) G01 X130.
G54 G90 G0 X-20. Y-100. S800 M3 G02 X150. Y-50. R-20.
G43 H01 Z3. M08 G01 X110. Y-80.
G01 Z-8. F300 G03 X60. Y-80. R50.
G01 G41 X0 Y-80. D01 F400. G02 X0 Y-80. R70.
Y0 G0 G40 X-25. Y-100. M09
X20. G0 G53 Z0. M05
G02 X50. Y0 R25. G53 Y0
G01 Y-15. M30

203
Exemplul 4: Centruire, Gaurire, Filetare

Sectiune A -B

25 20

M12
15
A
45

M12
B

15
100

Plan de lucru:
Centruire, Gaurire ,Filetare

Scule:
T1: NC-Centruitor 14 mm
T2: HSS-Spiral de gaurire 10,5 mm
T3: Tarod M12

Program:

O0004(Exemplul 4)
T01 M06 (NC-Centruitor 14mm) G80
G54 G90 G0 X15. Y-15. S1000 M03 T3 M06 (Tarod M12)
G43 H01 Z2. M08 G54 G90 G0 X15. Y-15. S400
G81 Z-6.3 R1. F120. G84 Z-20. R3. F700.
X100. Y-45. R-7. X100. Y-45. R-5.
G80 G80
T2 M06 (HSS-Burghiu 10mm) G53 Z0 M09
G54 G90 G0 X100. Y-45. S900 M03 G53 Y0 M05
G43 H2 Z2. M08 M30
G83 Z-25. R-7. I6. J1. K3. F100.
X15. Y-15. R1.

204
Exemplul 5: Frezare in cerc, cu intrare si iesire tangentiala

77
60
38

Sectiunea A-B

R20

R46

R14

71 A B

Punctul median al caii frezei


Calea programata

Program:

O00005(Exemplul 5) Z3.
T1 M06 (Freza 20) X0 Y0
G54 G90 G0 X50. Y0 S900 M03 G1 Z-5. F40.
G43 H01 Z-5. M08 G1 G41 X14. Y5. D01 F300.
G1 X46. F300. G3 X0 Y19. R14.
G2 I-46. G3 J-19.
G0 X50. Y0 G3 X-14. Y5. R14.
G0 G41 Y20. D01 G0 G40 X0 Y0 M09
G3 X30. Y0 R20. F200 G53 Z0
G2 I-30. G53 Y0
G3 X50. Y-20. R20. M30
G0 G40 Y0

205
Exemplul 6: Frezare, Filetare, Cicluri gauri circulare, Schimbare de scula

Sectiunea A - B

25 15 10
30

6xM12

57
45
Plan de lucru:
Frezare partiala in adancime, R30
Filetare M12
Scule:
T1: Freza 50
T2 : NC-Centruitor HSS 16
68 52
T3 : VHM-Burghiu 10,2
T4 : HSS-Tarod M12
A B

4xM12 44 44
55 55

Program: 64 64

O00006(Exemplul 6) G54 G90 G0 X0 Y0 S1200 M03


T1 M6 (Freza 50 MM) G43 H03 Z3. M08
G54 G90 G0 X-75. Y-95. S1200 M3 G98 G73 Z-25. R1. Q4. F120. L0
G43 H01 Z-10. M08 G70 I30. J60. L6
G01 G41 X-44. Y-68. D01 F500. X55. Y-52. Z-34. R-9.
Y57. Y45.
G0 G40 X-75. Y82. X-55.
X75. Y-52.
G1 G41 X44. Y57. D01 G80
Y-68. T4 M06 (Tarod M12)
G0 G40 X75. Y-95. M09 G54 G90 G0 X0 Y0 S500
T2 M06 (NC-Centruitor 16mm) G43 H04 Z4. M08
G54 G90 G0 X0 Y0 S1000 M03 G84 Z-15. R4. J2 F875. L0
G43 H02 Z3. M08 G70 I30. J60. L6
G98 G82 Z-6.3 R1. P50 F130. L0 X55. Y-52. Z-33. R-6.
G70 I30. J60. L6 Y45.
X55. Y-52. Z-16.3 R-9. X-55.
Y45. Y-52.
X-55. G80
Y-52. G0 G53 Z0
G80 G53 Y0
T3 M06 (Burghiu 10.2 MM) M30

206
Exemplul 7 : Frezare filet

Scule:

1 2

Raza filetului 10 Raza de intrare


24 14

Calculul miscarilor pe Z la intrari si iesiri tangentiale,cu plecari si sosiri in sfert de cerc

Raza de intrare x pas


Miscare pe Z =
Raza filetului x 4

Exemplu, Filet M48 x 2mm, pozitia centrului gaurii la X50. Y50.


( Raza filetului =24, Raza de intrare.=14, raza sculei 10, Adancime filet = 20

T1 M6
G90 G54 G0 X50. Y50 S1500 M3 14 x 2
G43 H01 Z3. M8 Miscarea pe Z = = 0,291
24 x 4
G01 Z-30. F300 (Adancime totala)
G91 G01 G41 X10. Y-14. D01 F150.
G03 X14. Y14. Z0.291 R14.
G03 I-24. Z2. L6 ( L=Numarul pasilor, se adapteaza dupa scula )
G03 X-14. Y14. Z0.291 R14.
G1 G40 X-10. Y-14.
G90 G0 Z3.
G53 G0 Y0
G53 Z0
M30

207
Rotunjiri si tesiri de colturi

Intre doua deplasari pe linii drepte, la colt se pot executa rotunjiri sau tesiri.

Rotunjirile vor fi programate cu R.


Tesirile vor fi programate cu C.

Exemplu de rotunjire colt:


X53. Y17.

G91 G1 X53. Y17. ,R20.


X29. Y-20.
R20

Exemplu de tesire colt:

10. X53. Y17.

G91 G1 X53. Y17. ,C10.


X29. Y-20.

208
Componetele sculelor
aschietoare

209
Componentele sculelor aschietoare

Materialul aschietor Geometria


(carburi, PCBN, PCD, ) (dimensiuni, muchia aschietoare,)

Muchia aschietoare Tipul cozii sculei


(placuta) (sistem cu placute,
scula monobloc din carburi)

Scula aschietoare

Muchia aschietoare: posibilitati tehnologice


Suportul muchiei aschietoare: posibilitati
geometrice

210
Placute

Diverse elemente:
Forma de baza
Numar muchii asch.
Geometrie muchie asch.
Lungime muchie asch.
Geometrie varf
Dimensiuni varf
Geometrie fragmentator
de aschii
Grosime placuta
Tolerante
Material aschietor

Optiuni de baza importante:


Rezistenta sau ascutime muchie aschietoare (fiabilitate)
Forma de baza (punctul/varful aschietor)
Geometrie muchiei
Dimensiuni placuta (regim de aschiere)
Aplicativitate placuta (pt. un singur tip de aplicatie sau
multi-scop)

211
Cozi de scule de strunjit (cutite de strung)

Caracteristicile sculei

Raza varfului si geometria


(muchia secundara) influenteaza
calitatea suprafetei

f
Unghiul de atac
influenteaza Inclinatia muchiei negativa, asigura
formarea aschiei, un punct/varf de aschiere robust,
directia evacuarii -pozitiva duce la un punct/varf de
aschiior si -aschiere mai slab.
marimea si directia
fortelor de Unghiul de degajare - pozitiv,
aschiere. asigura forte de aschiere mici, iar
negativ, asigura o fragmentare mai
buna a aschiilor.
Muchia aschietoare principala

Sculele cu sisteme de placute sunt selectate si nu se (re)ascut!!


212
Geometria fetei de degajare (fata de
degajare plana)

Un unghi de degajare negativ se


utilizeaza la oteluri, oteluri aliate, oteluri
inox, fonte.

Un unghi de degajare pozitiv se utilizeaza


la materiale elastice si la unele aliaje
pt. temperaturi ridicate.

Un unghi de degajare neutru se


utilizeaza la scule de filetat, de aschiat
canale de pana, de profilare si formare.

Pe cat posibil utilizati unghiuri de dagajare negative.

Orientarea cozii sculei

Coada scula pe dreapta Coada scula Coada scula pe stanga


neutra

Orientarea este data de partea cozii sculei care prezinta muchia


aschietoare.

Alegerea unei cozi pe stanga sau pe dreapta este determinata de


pozitia cozii sculei in dispozitivul masinii-unelte. Muchia aschietoare
trebuie astfel orientata incat sa se angajaeze in piesa.

213
Cozi de scule de strunjit (cutite de strung)
Tipuri de coada de scula

Cozi de scule de strunjit abordarea MDT

O singura scula pt. multe aplicatii (directii de avans).


Piese cu ai multe diametre (complexe).
Este important de gasit un compromis intre versatilitate si
stabilitate.
O asezare a placutei pentru toate aplicatiile, sistem de strunjire
universal (multi-functional): strunjire generala, prin copiere,
canelare generala si de precizie, profilare, crestare, debitare,
degajari, canelare axiala.

214
Cozi de scule de strunjit abordarea ISO

Fiabile
Adaptabile la aplicatii
Versatile
Placute mici
Tipul cozii: posibilitati geometrice
Tipul placutei: posibilitati tehnologice
Unghiul de atac si directiile de avans
Realizarea unui compromis bun este esentiala.
Regimul de aschiere? Ce este important pentru aplicatie?

Posibilitati geometrice

215
Posibilitati geometrice

Selectarea unei cozi


- Posibilitati geometrice
- Posibilitati tehnologice
- Unghiul de atac, unghiul de copiere si directiile de
avans

Sistemul de prindere al placutei

Coada D
Placuta se fixeaza
Prima optiune pentru
cu
prelucrari generale o brida care apasa
Pt. placute negative cu gaura placuta in locas

Fixare robusta, stabila

D brida/placute cu gaura centrala


P stift/pana sau levier
M stift/brida
S surub
C - brida

216
Sistemul de prindere al placutei

Coada P La strangerea surubului


de fixare, placuta este
In completarea cozii D fixata in locas prin levier
Pt. placute negative cu gaura
Fara brida in partea
superioara, usureaza fluxul
aschiilor

217
Sistemul de prindere al placutei
Coada C
Placuta este fixata
Conceputa cu prcadere pt. cu o brida care in
placutele PCBN fara gaura de varianta noua este
la Seco prevazuta cu o
placa din carburi
D brida/placute cu gaura centrala
P stift/pana sau levier
M stift/brida
S surub
C - brida

218
Sistemul de prindere al placutei

Coada S
Pt. placute pozitive Placuta este
fixata
cu un surub
D brida/placute cu gaura centrala
P stift/pana sau levier central
M stift/brida
S surub
C - brida

219
Marimea placutei

Marime si forma placuta

Marime Adancime de aschiere maxima ap 0mm)


Forma placuta placuta

Forma si marimea placutei determina adancimea de


aschiere maxima (unghiul de atac).

220
Marimea cozii suporti strunjire exterioara

Alegeti o coada cat mai mare (depinde de masina)

Marimea cozii suporti strunjire interna

Alegeti un diametru cat de mic posibil. Cu cat diferenta dintre diametrul


alezajului si diametrul cozii este mai mare, cu atat va exista mai mult spatiu
pentru evacuarea aschiilor.
Alegeti un diametru cat de mare posibil. Diametrele de coada mari (si
consolele mici) asigura o coada mai rigida, deci mai putine probleme cu
vibratiile.

Lungime
Raportul de consola =
Diametru

< 3 : fara vibratii


< 6 : risc de vibratii
< 9 : vibratii
> 9 : vibratiile nu pot
fi evitate cu scule normale

221
Marimea cozii strunjire interna
Alegeti diametrul maxim raportat la alezaj.
Determinati lungimea maxima (raportul de consola).
Evaluati si minimizati vibratiile.

Pt. a minimiza problemele cu vibratiile:


Unghiul de atac = 90.
Raza la varf mai mica.
Adancime de aschiere mai mica si avans mai
mare.
Modificati viteza de aschiere.
Muchie aschietoare mai ascutita.

222
Capete de frezat

Ce cap de frezat trebuie utilizat?

Substrat + acoperire = CALITATEA

Geometrie
Fragmentator aschii
Pregatire muchie
Raza la varf sau de colt
Structura spatiului pentru
aschii
unghiurile de degajare,
de asezare, al elicei

autoportanta
223
Capete de frezat
Capete de frezat cu placute Freze monobloc din carburi
Granulatie (mai) mare. Garnulatie (ultra) fina.
Acoperire (mai) groasa. Acoperire (mai) subtire.
Suport: corpul frezei. Auto-portanta (tenacitate).
Tolerante mediu (la aschiere). Tolerante (mai) mari (la aschiere).
Grosime medie a aschiilor. Arc de contact al sculei.
Avansuri mari (lungimea aschiata Avansuri variabile in functie de
are o influenta minora). lungimea aschiata.
Indexarea placutei. Reascutire (prin rectificare).
In mod evident: o geometrie Mai probabil: aceeasi geometrie a
distincta a muchiei aschietoare muchiei aschietoare pentru toate
per grup de material. grupele de materiale.

Metode de frezare
Frezare frontala Frezare de canale

Frezare laterala Frezare prin


copiere

224
Metode de frezare

Capete disc de frezat

Metode de frezare

Frezare in rampa Frezare in rampa prin


interpolare elicoidala
La modificarea directiei
de frezare in rampa
utilizand unghiul de
inclinare maxim,
respectati distanta
minima de retragere.

Frezare Frezare push-pull (impingere-tragere)


trohoidala

225
Metode de frezare
Frezare plunjer Frezare de nivelare dupa axa Z

Gaurire

226
Capete de frezat sistemul cu placute

- Tipul de baza (metoda de


frezare)
- Monobloc sau modulara
- Tipul placutei
- Dimensiunile placutei
- Tipul cozii
- Numarul de dinti

227
Geometria capului de frezare
Geometria capului de
frezat
Fortele de aschiere
Puterea
Debitul de material
indepartat

Geometria muchiei
aschietoare
Durata de viata a sculei
Fortele de aschiere

Geometria
fragmentatorului de
aschii
Formarea aschiilor
Fortele e aschiere

gp

gf
k

Geometria acpului de frezat = Pozitionarea muchiei aschietoare

a
Unghiul de atac
Unghiul de degajare axial Unghiul de degaj. efectiv
Unghiul de degajare radial

228
Geometria capului de frezat

Pozitiva pozitiva
Avantaje/dezavanataje

- Rezistenta muchiei aschietoare.


+ Aschiere lina.
- Contact defavorabil la intrarea in
+ Indepartare buna a aschiilor.
material.
+ Rugozitate buna.
- Tendinta de ridicare a piesei de pe
masa masinii.

Negativa negativa
Avantaje/Dezavantaje
+ Rezistenta muchiei aschietoare. - Forte de aschiere mai mari.
+ Productivitatea. - Obstructionarea aschiilor.
+ Impinge piesa pe masa masinii.

229
Geometria capului de frezat

Pozitiva negativa
Avantaje/dezavantaje
+ O buna evacuare a
aschilor.
+ Forte aschietoate
favorabile.
+ Gama larga de aplicatii.

Pasul capului de frezat

Pasul diferential reduce riscul de vibratii.

230
Pasul capului de frezat
Pas normal Pas rar Pas des

Pasul des
Viteza de avans mare, mai multa putere, spatiu mic pentru aschii. Latime tesitura
wiper
Marime placuta

Pasul normal
Viteza de avans, putere si spatiu pentru aschii normale.

Pasul rar
Viteza de avans redusa, putere mai mica, spatiu mare pentru aschii.

Observatie. Calitatea suprafetei depinde de nedepasirea unui avans/rot


mai mare decat valoarea latimii tesiturii unui wiper de placuta, cu
exceptia montarii de placute wiper dedicate in capul de frezat.

Exemplu frezarea de canale & frezarea pe contur

Numarul de dinti
Pas normal sau grosolan ptr. frezarea de canale (siguranta).
Pas fin ptr. frezarea pe contor (productivitate).

231
Sistemul de prindere al placutelor de frezare

Modul de prindere de baza este cu surub


Placuta este stransa la centru.
Sistemul este comun tuturor capetelor de frezat moderne.
Sistemul permite utilizarea de geometrii moderne ale fetei de degajare.
Unele capete de frezat au sisteme de prindere cu pana
Pozitia placutei in locas este fixata cu o pana.

Deviere axiala cauzata de un cap


de frezat inadecvat (neadaptat).

Casetele corect ajustate asigura o mai buna calitate a suprafetei.

232
Microprelucrari

Prelucrari generale &


prelucrari cu viteze mari

Prelucrari generale &


prelucrari cu viteze mari

Prelucrari generale &

respectiva
prelucrari cu viteze mari
Freze monobloc din carburi

Prelucrari de inalta
performanta

Utilizati capul de ferzat ADECVAT pentru aplicatia


Prelucrari cu avans mare

233
Freze monobloc din carburi
CAPETE DE FREZAT SPECIALE/SPECIFICE

MINI CAPETE DE CAPETE DE FREZAT CAPETE DE FERZAT


FREZAT CU DIAMANT PROFILATE

CAPETE DE FREZAT
HPM
CAPETE DE FREZAT CAPETE DE FREZAT
VHM TORNADO Inalt Performante
Conventionale HSM

CAPETE DE FREZAT
HFM
Avans mare

234
Geometria frezelor monobloc din carburi

a = Afschuifzone

235
Geometria frezelor monobloc din carburi

Fara pregatirea Cu pregatirea


muchiei muchiei

236
Intretinerea
sculelor

237
Manipularea placutelor
Cateva sfaturi practice
Utilizati intotdeauna toate
muchiile aschietoare
disponibile pe placuta.

Nu aruncati placuta inainte de a fi utilizat


toate muchiile aschietoare.
Momentul aruncarii are o influenta majora
asupra costurilor cu sculele.

Placutele uzate pot fi reutilizate Muchia aschietoare utilizabila


la alte operatii.

Uzura usoara

Placutele utilizate la operatii de finisare pot fi


refolosite la degrosari, avand in vedere
tolerantele mai largi permise.

238
Manipularea placutelor
Ingrijire si monitorizare continue
Modificari bruste in comportamentul sculei pot indica
o eroare in proces!!
Verificati permanent starea
muchiei aschietoare si modul in
care uzura progreseaza. O uzura
prea mare creste riscul de rupere a
placutei, afectand si calitatea
suprafetei si tolerantele obtinute.

Montarea sculelor si placutelor

Curatarea locasului placutei


este foarte importanta pentru
performantele sculei.

Utilizati aer comprimat sau o


perie.

Murdaria si aschiile din


locasurile placutelor duc la
probleme (abateri) dimensionale
ale semifabricatului si scad
durata de viata a sculei.

239
Montarea sculelor si placutelor

La asamblare (montare) apasati placuta pe


punctele de pozitionare.

Puncte de
pozitionare

Pozitionarea corecta a placutei este foarte


importanta pentru asigurarea stabilitatii,
preciziei si performantelor.

NU APLICATI UN MOMENT EXCESIV DE MARE LA


STRANGEREA PLACUTEI

240
Montarea sculelor si placutelor
Utilizati cheile livrate impreuna cu scula, sau chei specifice
dezvoltate pentru acest scop.
Aceste chei sunt proiectate la dimensiunile corecte pentru
a asigura o forta de strangere corecta.

241
Montarea sculelor si placutelor

Nu utilizati niciodata tevi, parghii (leviere), clesti


sau alte elemente auxiliare pentru a strange
placutele.

Nu uitati ca forta normala a mainii omului este


suficienta pentru strangerea placutelor.

Chei dinamometrice
Lame interschimbabile.
Lame prevazute cu marcaje care specifica momentul (cuplul) maxim.
Manere prevazute cu marcaje care spefica momentul (cuplul).
Asigura strangerea suruburilor cu momentul necesar pt. scula respectiva.

242
Montarea sculelor si placutelor

Casetele ofera siguranta si posibilitatea de reglare.


Casetele trebuie controlate si repozitionate cu regularitate.

Evitati utilizarea de suporturi incorecte sub scule.

243
Intretinerea sculelor si placutelor

Fiti atenti la accesorii si


piese de schimb avariate!

Piesele de schimb avariate nu indeplinesc in mod corect


functiile pentru care au fost proictate, crescand
astfel riscul cedarii.

Utilizati intotdeauna piese de schimb standard.


Acestea ofera garantia preciziei, interschimbabilitatii
si calitatii.
244
Intretinerea sculelor si placutelor
Fiti atenti la locasuri de placute avariate.
Locasurile avariate nu asigura sprijin
suficient pentru placuta, scazand
astfel durata de viata a sculei si
crescand riscul de rupere.

De multe ori costul unei scule noi


este mai mic decat costul
semifabricatului prelucrat.

Locasurile de placute se uzeaza. Ca


urmare scula trebuie inlocuita cu
regularitate.
Sculele pentru strunjire trebuie
inlocuite la fiecare 50 la 200 placute.
Sculele pentru frezare (capetele de
frezare) trebuie inlocuite la fiecare 30
la 80 placute (per locas).
Nu utilizati niciodata scule
reconstituite (sudate).

245
Intretinerea sculelor si placutelor

Verificati mereu starea suprafetelor de sprijin pentru


sculele aschietoare si elementele de prindere.

246
Norme ISO

247
Norme ISO pentru placute si cozi de scule

PWLNR2525M06

A20Q-PWLNR06

248
Norma ISO pentru cozi externe

249
250
Norma ISO pentru cozi interne

251
252
Codificare capete de frezat
Capete de frezat montate in arbore

217 cu coada Diametru cap Nr. efectiv


220 pt. montare in arbore de frezat de dinti

A orificii pt. racire interna


Marime placuta W fixare placuta cu pana
Sistemul G versiune cu pas grosolan pt.
Sense de rotatie
capului de masini de puterimici
dreapta
frezat T versiune cu pas fin pt. viteze de
avans mari pe masini de putere mare
C cu casete ajustabile

Nu exista o norma ISO pentru capete de frezat. Exista insa o propunere pentru
proprietatile capului de frezat care ar trebui cuprinse in simbolizare.

Capete de frezat cu coada


Observati ca anumite parti din codificare pot diferi de la un cap de frezat la altul

Valoarea zc
217 cu coada Diametru cap Tipul
Se utilizeaza la calculul regimului de
220 pt. montare in arbore de frezat cozii
aschiere

Diametru
Marime placuta
cap de frezat

Sistemul A racire interioara patrunsa


Sense de rotatie
G versiune cu pas grosolan pt. masini de puterimici
dreapta
T versiune cu pas fin pt. operatii d frezare pe contur
C cu casete ajustabile

Nu exista o norma ISO pentru capete de frezat. Exista insa o propunere pentru
proprietatile capului de frezat care ar trebui cuprinse in simbolizare.

253
Norme ISO pentru placute

254
Norme ISO

PWLNR2525M06

Compatibilitate

255
Norme ISO pentru aplicatii
Otel nealiat si turnat < 600 N/mm2
Otel slab aliat si turnat < 900 N/mm2
P Otel inalt aliat si turnat > 900 N/mm2
Otel inox si turnat (fer/mar) < 750 N/mm2

M Otel inox (austenitic) > 750 N/mm2

Fonta cenusie
K Fonta maleabila
Fonta cu grafit nodular (ferit0 - perlitica)

Metale neferoase
N Aluminiu si aliaje de aluminiu

Superaliaje
S Titaniu si aliaje de titaniu

Fonte calite (dure) > 60 Shore


H Oteluri calite (dure) > 45 HRC

Material semifabricat Aplicatii

Litera Culoare Material de prelucrat


identificare identificare Tehnologia Regim aschiere

P01
Toate tipurile de otel si otel P10 2
P20
P Albastru turnat, cu exceptia otelurilor P30
inox si austenitice. P40 1
P50
Oteluri inox austenitice si M01 B 2
M10
M Galben austenitic/feritice si turnate. M20
M30 A 1
M40
K01
Fonta cenusie, fonta cu K10 B 2
K Rosu grafit nodular, fonta K20
K30
maleabila. K40
A 1
Aluminiu si alte metale N01 B 2
N10
N Verde neferoase. N20
N30 A 1
Aliaje speciale termorezistente B
S01 2
S Maron de fier, nichel si cobalt, si S10
titaniu si aliaje de titatniu S20 A 1
S30

H01 2
Material din oteluri si fonte H10 B
H Gri calite, fonta calita dura. H20
H30 A 1
1) Cresterea rezistentei la uzare a materialului aschietor (viteze de aschiere mari).
2) Cresterea rezilientei materialului aschietor (avansuri si adancimi de aschiere mari).
A. Cresterea generarii de caldura si temperaturi mai mari.
B. Cresterea fortelor de aschiere.

256
Calitati Seco norma ISO

Frezare Exemplu
Strunjire
Aplicatia
TP MP
de frezare
XX00 XX00

M P 250
TM XX00 MM XX00
0
Grupa de materiale
TK XX00 MK XX00

TN XX00 MN XX00

TS XX00 MS XX00

TH XX00 MH XX00

Sistemul Seco ISO pentru diferitele calitati Seco .


Numele indica operatia, grupa de materiale si aplicatia.

257