Sunteți pe pagina 1din 183

Necesita:cunostiinte medii in domeniul fabricatiei (tolerante.

m-u, tehnologii)
Instructor: Prof.Dr.Ing. Liviu Morar
Birou:B-dul Muncii , Tel.:
C.Dorobantilor Tel.:0264401270
Laborator :E07
Carti:
Programarea sistemeleor numerice de Liviu Morar
Masini si instalatii in sisteme robotizate de C.Pop, L.Morar , M.Galis
Bazele Programarii numerice a masinilor-unelte, de Liviu Morar
Sisteme integrate de prelucrare, vol.1., de Liviu Morar.
Descrierea cursului:
Studiu referitor la princiipile, tehnicile si aplicatiile CNC.Metode de programare
(manuala si asistata) a m-u, sisteme de scule, prezentarea functionarii echipamentelor numerice
vor fii de asemenea tratate.
Obiectivele cursului:
Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa fie capabili sa :
expliceterminologia utilizata pentru descrierea mucn;
explice tipurile de baza a mu CNC si operatiile de prelucrare specifice;
descrie factorii care au condus la dezvoltarea m-u CNC;
sa intocmeasca programe si documentatia pentru realizarea unor piese pe strunguri si centre de
prelucrare;
sa explice structura unui echipament CNC;
sa-si insuseasca termminologia specifica si modul de functionare a componentelor unui echipament
numeric.
Notarea
Se va baza pe o combinatie a temelor la laborator, testelor si a proiectelor dupa cum
urmeaza:
Activitate laborator.20%
Participare ..10%
Proiect.20%
Examen final..50%
100%
1.Istoric si terminologie
Masina-unealta
Este un echipament actionat mecani folosit pentru fabricarea componentelor de regula din metal prin
aschiere adica indepartare selectiva de metal

Actionare
Actionarea in trecut:
Actionarea numerica astazi:
CNC computer numerical control
Se refera la un computer, cu rol de dispozitiv de comanda, care citeste instructiuni bazate pe coduri G
pentru comanda (actionarea) unei masini-unelte.
Mediul de productie: o serie de m-u comandate CNC alcatuiesc o celula flexibila de fabricatie.
Masinile-unelte sunt controlate din fisiere generate prin pachete CAM .
Masinile-unelte CNC reprezinta un segment special de sistem robotizate (d.p.v.constructiv si al
comenzii.)
Echipamentele CNC sunt aplicate la o gama diversa de m-u :
Masini-unelte comandate prin CNC:
-masina de gaurit
-m.prin electroeroziune
-strunguri
-m.de frezat
-m.pt strunjit lemnul
-m.de indoit
-m. de taiere cu plasma
-m. de taiere cu jet de apa
-m. de taiere cu laser
-m. de taiere oxiacetilenice
-m. de rectificat plan
-m. de rectificat cilindric
Control Numeric (Numerical Control)
-Esenta CN
oDin punct de vedere a m-u
Aparitia CNC
Evoluia structurii M - U
M U conventionale.Miscari controlate prin roti de manevra, manere, etc
M U C N
Micrile controlate de ECN, mnerele nlocuite prin motoar[10,11]
ECN
S
P
SB
Ue
PO
CB
S.C.
Masa M-U
oDin punct de vedere a comenzii
Masina actionata automat prin comezi codate pe un mediu digital
Prima m-u comanda numerica
Succint istoric
-Nevoia de piese precise pentru US Air Force si John Parson presedintele companiei Parsons Works
of Traverse City (Michigan) stau la baza primei MUCN.
-Proiectul Parsons a fost implementat in laboratorul de Servo Mecanisme din MIT General Motors
dezvolta simultan traductoare de pozitie.
-Servo sistem :preia date inregistrate pentru a le produce de una , doua..ori.Tehnica aceasta este
denumita record/playback- o reminiscenta a pieselor mecanice.
(Nuvela Pianistul de Kurt Vonnegut a fost inspirata de o masina.Publicist GE)
Locul CN.
Programul sursa
Date iniiale
A. Tehnologia
1. Centruire: Burghiu de centruire (BC)4 (T1)
V = 15m/min (n = 1250 rot/min) (S9)
W = 0,15 mm/min (187mm/min) (F187)/
2. Burghiere: Burghiu (B) 10 (T2)
B. Stabilirea coordonatelor
X
A
= 75 mm
Y
A
= 50 mm X = 75000
BLU = 0,001 mm Y = 50000
Programul sursa
Schimbarea burghiului de
centruire, pornire AP
T1 M6
S9 M3
Poziionarea BC n punctul A
G00 x 50000
Y 50000
Efectuarea operaiei de centruire
G81 G43 z 5000 D1
R 5000 F187
Schimbare burghiu (B) 10
.
.
Codificarea programului:
% LF
N5 (G90) S9 T1 M6 M3 LF
N10 G00 X 75000 Y50000 LF
N15 G81 G43 Z 5000 D1
R5000 F187 LF
N20 G80 S....T....M6 LF
Inregistrarea programului sursa
-banda perforata din hartie, hartie/aluminiu acoperita cu plastic Mylor, plastic
-perforatoare de tip b.p.:
Bibliografie recomandata:
-Bazele programari numerice a m.-u. : pg.1-15
-Programarea sistemeleor numerice: pg.1-4
-Masini si instalati in sisteme robotizate: pg.154-159 ; pg.166-184
2.Sistemul de prelucrare CNC
Echipamentul de comanda numerica ECN
Sistemul numeric de prelucrare
Rolul ECN:
- controlul n bucla nchis a deplasrilor.
Precizie.
Discuie. transmite EEC comenzi pentru selectarea regimului tehnologic.
Mod de transmitere.
Controlul deplasrilor: prin intermediul erorii
Fig. 2.2.
= a
M
b
M
V
M
+ a
J1
b
J1
V
J1
+ a
0
b
0
V
0
+ a
p
b
p
V
p
+ a
R
b
R
V
R
+ a
CS
b
CS
V
CS
+ a
i
b
i
V
i
+ a
J2
b
J2
V
J2
(2.1)
n care: a = 1 sau 0 ; b = -1 sau 1
V
M
valoarea poziiei curente a sculei n raport cu originea mainii stabilit prin microcontacte
a
m
= b
m
= 1
V
J1
valoarea jocului de ntoarcere; a
J1
= b
J1
= 1
(se consider numai deplasarea n sensul negativ al axei)
V
0
deplasarea de origine a piesei n raport cu originea mainii, a
0
= 1 ; b
0
= -1
V
p
deplasarea suplimentar de origine prin G92, a
q
= 1 ; b
q
= -1
V
R
valoarea cotei de referin, cotare incremental, poziia momentan a sculei fa de O
M
la
nceputul deplasrii, se consider i convecia de joc V
M
V
R
= V
M
+ a
J1
V
J1
Cnd se ia n calcul V
R
, a
0
= a
p
= 0 (fiind progr. G91) i invers a
R
= 0 cnd se consider V
0
i V
p
Valoarea b
R
= -1 ntotdeauna
V
CS
valoarea coreciei de scul, a
CS
= -1 cnd este programat G43 (b
CS
= 1) sau G44 (b
CS
= -1)
V
I
valoarea cotei programate a
I
= 1 b
I
= -1
V
J2
valoarea deplasrii suplimentare pentru pozitionri unidirecionale, b
J2
= +1
Cand 0 se initiaz un ciclu de oprire
V
R
avans rapid; F avans programat
A
0
anticipare oprire; Z
P
zona de reducere
parabolic a vitezei de avans
Din relatia (2.1) se poate deduce relaia:
VD = VP VC VCM .............. (2.2)
n care: VD valoarea deplasrii organului mobil
VP valoarea programat
VC valoarea coreciei
VCM valoarea constantelor de main
Schema bloc a unui ECN (tip CNC)
Clasificarea ECN
-Posibiliti de prelucrare: PCP, PL, C
-Programarea cotelor: absolut (G90), incremental (G91)
-Circuite de comand: bucla nchis, deschis
-Realizare: hardware, software
Posibiliti de prelucrare
Sisteme de control
Sisteme pas cu pas (MPP)
Se mai numesc sisteme in bucla deschisa
-Motorul pas cu pas preia impulsuri(caracterizate prin amplitudine si frecventa) si le
converteste in miscare de rotatie
-Probleme:MPP are un moment de regula scazut in raport de alte motoare, la depasirea lui
aluneca
-M-ul nu stie unde se gaseste , stie doar unde trebuie sa ajunga.
Sistemul servo-motor de control
Se mai numesc cu bucla inchisa
sistemul motor are o bucla de reactie (feedback- loop) prin care se controleaza pozitia.
Avantaje:momente mari ce permit aschierearapida intensiva.
masina-unealta cunoaste in fiecare moment pozitia actuala.
Caracteristici principale ale masinilor CNC:
masive, de regula de 4 ori mai grele decat o masina unealta conventionala.
motoare de actionare puternice cu posibilitati de aschiererapida (in concordanta cu sculele
moderne).Puterea si turatia sunt de 4 ori mai puternice (rapide decat m-u conventionale)
schimbator automat de scule cu capacitatea de la 8 la sute de scule.
vMagazin de scule.(exemplu)
vSistemul de paletizare:
Precizie ridicata, de regula 0,01-0,001 mm.
Cum se realizeaza precizia:
suruburi cu bile:
ghidaje de tip tanchete ( elimina sleop-slip-ul)
Recirculabile Fixe
traductare de deplasare.
Animation CIM
Bibliografie recomandata:
-Programarea sistemelor numerice CNC : pg.:4-23
-Bazele programrii numerice: pg.:6-22
-Masini si instalatii in sisteme robotizate: pg.:160-165 ; pg.:185-192
3.Bazele comenzii numerice
Se da:
Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune:
-proiectarea unei tehnologii adevarate ( faze, operatii), scule, reg. de aschiere;
-realizarea deplasarilor care se impun;
Ca urmare trebuie stabilite informatiile necesare prelucrarii si codificarea acestora.
Informatii tehnologice(scula T, turatia S, avansul F)
Informatii de deplasare (X,Y,Z,A,B,..)
Traiectoria sculei:
Echidistanta.
Obs.:
Fiecare portiune de curba se descrie intrun bloc (propozitie) separata.
Ca urmare programul sursa de prelucrare va contine o succesiune de blocuri pentru deplasarea
sculei si pentru implementarea tehnologiei
0(%) 0001 (numar program)
N0005 T01 M06 LF (schimbare scula)
N0010 G54 G90 S400 M03 LF (slectare sistem de coordonate
, programare absoluta, pornire AP cu 400 de rot/min)
N0015 G00 X-10.0 Y-10.0 LF (deplasare in punctul de start, Rf=10mm)
N0017 G43 Z-5.0 D01 M08 LF (activare corectie de lungime scula , pozitionare la
z = - 5 mm, pornire lichid de racire)
N0020 G01 Y65.578 F100 LF (deplasare cu avans de lucru w = 100 mm/min)
.
.
.
N80 G01 X-10.0 LF
N83 G91 G28 Z0 M19 LF (revenire la locul de schimbare a sculei , oprire oirentata , AP)
N84 M01 (stop optional)
N85 T02 M06
N90 G54 G90 S600 M03 LF
.
.
.
N105 G91 G28 Z0 M19
M110 M30 LF (sfarsit program)
Analiza programului permite evidentierea a patru tipuri de format de programare:
-formatul de programare pentru start;
-formatul de programare pentru inlocuirea sculei i
-formatul de programare pentru startul sculei i+1 ;
-formatul de programare pentru terminarea programului.
Dupa materializarea comenzilor din primul format scula este pregatita sa inceapa aschierea (de
la blocurile N0005 pana la N0017).
Blocurile N83 , N84 alcatuiesc cel deal doilea format de programare
Blocurile N85 , N90 alcatuiesc formatul de programare pentru scula urmatoare;
Formatul aferent sfarsitului de program este dat de blocurile N105, N110.
Programarea ECN
Aspecte generale:
Pentru realizarea operaiilor de prelucrare ECN are nevoie de urmtoarele informaii specifice:
-dimensiunile piesei;
-deplasrile sculei cu menionarea axei (ghidajul);
-secvenele de prelucrare;
-selectare scul;
-selectare viteza de achiere i de avans.
Programul sorteaz informaiile ntr-o anumit secvent i le convertete ntr-un limbaj nteles de
ECN cod ISO conform DIN 66025. [26,30,31,32,1,9,11]
3.1. Metode de programare
Fig. 3.1.
3.2. Programarea manual
3.2.1. Aspecte fundamentale
Programul de prelucrare este alctuit dintr-o insuire de blocuri NC, fiecare bloc defineste o anumit
secven de prelucrare. Cuprinde (fig. 3.2):
-un caracter NCEPUT PROGRAM;
-un numr de blocuri;
-un caracter SFRIT PROGRAM.
STRUCTURA PROGRAMULUI
Fig. 3.2
BLOCURI: CUVINTE CU ADRESE
N20 G00 X-20000 Y-30000 M08 LF
TABULAR
20 TAB 00 TAB 20000 TAB 30000 TAB 08 LF
Formatul de programare
-concis:
1

2

3
n
1
n
2
n
3
-
1
: L, F

2
: A, T

3
: M, R, D
n
i
: axe
- detaliat: N04 G02 G02 XL 04.3 YL 0.4.3 ZL 04.3 R 04.3 ID 04.3 JD 04.3 KD 04.3
F04 D02 SO2 TO2 M02 M02 LF
Prima liter: adresa
A doua liter: L absolut i incremental
D numai incremental
Prima cifr: 0 zerourile nesemnificative pot fi omise
A doua cifr: numrul maxim de cifre dup adres
A doua i a treia cifr: numarul de cifre nainte i dup virgula zecimal.
Observaii.: La echipamentele NC clasice virgula zecimal NU se programeaz. La CNC , .
LF sfrit de bloc
3.2.2. Elementele blocului
Tipuri de blocuri:
-principale
-sub blocuri sau normale
Blocul principal trebuie s conin toate informaiile necesare realizrii unui ciclu de prelucrare
n aceast zon din program.
:20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF
Sub blocul conine informaii diferite de cele din blocurile anterioare.
N20 Y40.0 LF
n cadrul blocului codurile
(inclusiv M i G) pot avea
caracter modal sau
nemodal.
Fig. 3.3.
- blocuri opionale (eliminabile)
/ N20 Y40.0 LF
/ : 20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF
%funcia: - nceput program
- terge informaii din memoriile ECN (excepie corecii i poziii)
Un bloc principal urmat de mai multe sub-blocuri pot constitui o seciune din program dedicat
prelucrarii cu o anumit scul.
: 30 G00 ........................................T02 M06 LF
N35........ Seciune
N40......... dedicat
N45....... prelucrrii
. cu scula
. numarul 2 (T2)
.
: 80 .................T03.....................LF
3.2.3. Structura informaiilor coninute n blocuri:
Considerm
Din exemplul de format prezentat se pot reine urmtoarele tipuri de informaii:
a funcii pregtitoare;
b informaii cu caracter geometric;
c registre pentru introducerea valorii coreciilor de scul;
d parametrii utilizai n interpolarea circular sau n sistemul polar de coordonate;
e plan de referin, asociat cu diverse cicluri fixe, poate avea i alte semnificaii cum ar fi raza
unui cerc, etc.;
f parametrii tehnologici;
g selectare scul;
h funcii auxiliare.
Ordinea de scriere a informaiilor n bloc (cuvintele NC) este dat de formatul de
programare, fr ns a fi strict necesar. Semnificaia cifrelor de dup adrese a fost indicat
anterior.
3.2.3.1.Functii pregatitoare (G)
Prin cele dou cifre de dup adresa G se genereaz, n ECN, o operaie de natur
nedimensional cum ar fi:
Selectarea unei micri de poziionare sau conturare ( G00, G09, G02, G03);
Activarea coreciilor de scul (G40, G41, G42, G43, G44);
Selecteaz anumite cicluri fixe (G80, G81,...);
Selecteaz modul de cotare (G90, G91);
Activeaz diferite deplasri de origine (G92, G54...).
Pot fi programate, ntr-un bloc mai multe funcii G dar nu din aceeai grup.
La unele echipamente CNC sunt implementate funcii G urmate de un grup de caractere mai
mare dect cifra 2 (G309, BRISC).
3.2.3.2.Informaii dimensionale (X, Y, Z)
Poziia sculelor n procesul de prelucrare este descris prin intermediul adreselor specifice
fiecrei axe.
Cnd se introduc deplasri ale sculei n program se va programa NTOTDEAUNA considernd
scula n micare i piesa fix.
Cotare, recotare.
Discuie
O deplasare, pe axa X n sens negativ, de 27,62 mm se programeaz astfel:
X 27620 n formatul X 04.3, unitatea BLU (0,001 mm), pentru echipamente NC
sau
X 27.62 pentru
echipamente CNC
Noiunea de: zero semnificativ
zero nesemnificativ
3.2.3.3. Corecia de scul (lungime, raz)
3.2.3.4 Informaii tehnologice (F, S)
F_ _ _ _ - viteza de avans, mm/min
-avansul, mm/rot sau m/rot
-codul FRN min
-1
FRN = viteza de avans / distan 10 [min
-1
]
-codul Magic Trei (MT)
a > 1 c
1
c
2
c
3
c
4
c
5
c
6
C1C2C3 C1 = 3 + n
n C2C3 = c
1
c
2
a < 1 0, 0 0 c
1
c
2
c
3
C1C2C3 C1 = 3 n
Corelarea vitezei de avans programat cu viteza real de pe m-u.
a<1 n C2C3 = c
1
c
2
Corelarea vitezei de avans
programat cu viteza real de pe m-u.
c
p
s p
F
R
R R
F

=
S _ _ - turaia arborelui principal, rot/min
S _ _ _ _ - viteza de achiere, m/min
- viteza constant de achiere, m/min
Exemplu
S1250 - 1250 rot/min
S10 - a 10-a turaie din gama de turaii a mainii
G96 S_ _ - meninerea constant a vitezei de achiere
3.2.3.5.Selectare scul (T)
T _ _
T _ _ _ _
Exemplu:
T3 M6 pentru NC schimbarea efectiv
CNC schimbarea efectiv plus activare corecie de lungime
T8 - selectare scul, fr schimbare efectiv
Descrierea pct.piesei
Sistemul de referinta:
Pentru definirea unor puncte, n plan sau spaiu, aparinnd pieselor este necesar considerarea
unui sistem de referin. Informaiile privind poziia sunt totdeauna precizate, fa de un
punct predeterminat, prin intermediul coordonatelor.
Sistemul de referin este astfel ales nct s corespund cu direciile de micare ale sniilor
axelor mainii-unelte.
Fig. 3.2
P1 corespunde la X=60 Y=20
P2 corespunde la X=30 Y=50
P3 corespunde la X=-50 Y=-30
P4 corespunde la X=40 Y=-40
iar n figura 3.3. s-a considerat planul XZ, specific strungurilor.
Fig. 3.3.
P1 corespunde la Z=-7,5 X=25
P2 corespunde la Z=-15 X=40
P3 corespunde la Z=--25 X=40
P4 corespunde la Z=-35 X=60
Descrierea punctelor piesei se face n mod similar i n spaiu utiliznd de data aceasta trei
coordonate X, Y, Z
Un alt mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de
coordonate (fig. 3.5.).
Fig. 3.5.
Programarea in sistem absolut/incremental
Cat de departe
trebuie sa fie
scula? (G91)
In ce pozitie
trebuie sa
deplasez scula?
(G90)
Denumirea planurilor de lucru:
Fig. 3.9.
Puncte de zero
n cadrul unui sistem numeric de prelucrare sunt definite o serie de puncte origine i poziii de
referin. Unele din ele sunt bine precizate de constructorul de maini-unelte, altele pot fi
declarate de programator.
Fig. 3.10.
M punctul de zero main originea mainii;
Op punctul de zero pies, programat;
R punct de referin. Determinat prin came i sistemul de msurare. Distana de la acest punct
la punctul de zero main trebuie s fie cunoscut astfel nct poziia pe ax la acest punct s
poat fi redat exact la aceast valoare.
T punct de referin pentru scul, situat pe capul revolver al strungului;
S punct de start, poate fi definit pentru fiecare program. Prima scul ncepe prelucrarea din
acest punct
Sistemul de coordonate
Programarea deplasarilor
1.Programarea blocurilor pentru deplasri
3.3.1. Aspecte generale
Programarea traiectoriei sculei, n vederea realizrii unei piese, se poate face n 2 feluri:
oSe programeaz direct conturul piesei. Corecia de raz
oSe programeaz echidistant
Echidistanta
A, B, C, Puncte de contur
Fig. 3.35.
Calcul: Bisectoarei
Fig. 3.36
3.3.2.Interpolare
Conform DEX ed. 1984; a interpola: a intercala ntr-un ir de valori cunoscute una sau mai
multe mrimi determinate sau estimate.
Mrimea pailor () : - BLU
- prec. s. m.
Fig. 3.37.
Deplasri dup traiectorii liniare
- de poziionare, cu avans rapid.
Se programeaz cu G00 (G0)
- cu avans de lucru
Se programeaz cu G01 (G1)
G00 pot fi programate deplasri cotate G90, G91 sau n sistem polar (G09)
Obiectiv : Deplasarea sc. din P
i
n P
f
:
G90
G00
G90
N20 G00 X60000 Y60000 LF
sau
G91
N20 G0 X60.0 Y60.0
G91
N20 G00 X40000 Y30000 LF
N20 G0 X40.0 X30.0 LF
G90
Fig. 3.38
(G09) G90
G91
N20 G00 G09 G90 I20.000 J30.000 R50.000 W36.87 LF
(G09) G91
N20 G00 G09 I0 J0 R50.000 W36.87 LF
G01
G01
Apare o singur diferen: se programeaz F..... ..
Not! Traiectoria nu poate fi arbitrar (scula achiaz)
G90
Ref. la fig. 3.38
G90
N20 (G01) S700 M03 LF
G90
N25 (G01) X60000 Y60000 F180 LF
(G09) G90
N20 G90 G01 G09 I20.0 J30.0 R50.0 W36.87 F180 LF
Sistemul polar poate fi utilizat i la programarea incremental
Variant N20 N20 G9 IIO JIO R300 W 110 LF
Fig. 3.39
8
Unele echipamente ofer posibilitatea interpolrii lineare 3D.
Exemplu: echipamentul DIALOG 10, TNC430, Sinumerik 840 D
%35 LF
N1 G0 Z100 LF
N5 G17 T1 M6 LF
N10 G00 X40.0 Y60.0 Z2 S4000 LF
N15 G01 Z-12.0 F150 M3 LF
N20 X20.0 Y10.0 Z-8.0 F200 LF
N25 T0 LF
N30 G0 Z100.0 M30 LF
Fig. 3.40.
Aproximarea: Se utilizeaz cnd curba elementar din conturul piesei nu are corespondent n
ansamblul de interpolatoare implementat pe echipamentul numeric.
Exemplu.: Trebuie realizat un profil circular. Interpolare: linear
a coarda
b secanta
c tangenta
ntrebri: 1. Care curb?
2. Ct de mare?
Rspuns: 1. Tolerana (abaterea de la contur)
2. AB = 2
2
= 0
= arc cos > !!
R = R
P
+ R
S
Punct de nceput Discuie
Fig. 3.41
Fig. 3.42.
Deplasri dup traiectorii circulare
Funcii standard: G02; G03
De regul se pot programa arce situate ntr-un singur plan.
Corelare: interpolare circulara + interpolare liniar (cealalt ax) interpolare elicoidal
Fig. 3.43.
Informaii necesare programrii interpolrii circulare:
A punct iniial
B punct final
- direcia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;
- coordonatele pct. final;
- coordonatele centrului arcului de cerc.
Obs.: Scula se gsete n punctul iniial.
Fig. 3.43
Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91.
Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei R;
-prin parametrii de interpolare I, J, K
- Utilizarea R.
N30 G00 X20.0 Y50.0 LF - poz. n punctul A
N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circular
Observaii.: n blocul N35 Y poate lipsi fiind acelai cu Y din blocul N30.
NU toate echipamentele au o astfel de facilitate !
- Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche
Pot fi: - scalri (ECN cu restricii)
- vectori (ECN fr restricii)
I proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa X
J - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Y
K - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Z
Programare greit a parametrilor I, J, K produce:
-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare
- Eroare nedetectat (se ncadreaz n tolerane)
ocu I, J, K prea mari se produce sub tierea cercului
ocu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula n afara traiectoriei normale)
Domeniul de setare a aproximrii cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice 1m
........3200 m
Restricia de cadran:
Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.
La ECN cu restricii n cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depete
limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.
Fig. 3.45
Pentru fig. 3.44
Echipament cu restricii:
N20 G00 X20000 Y50000 LF
N25 G02 X60000 Y70000 I40000 J30000 F100 LF
N30 X100000 Y50000 10
Echipamente fara restrictii:
N20 G00 X20000 Y50000 LF
N25 G02 X100000 Y50000 I40000 J-30000 F100 LF
Un caz particular al interpolrii circulare l constituie programarea unui cerc ntreg.
N20 G01 X50.0 Y20.0 F100 LF
N25 G02 J30.0 LF / N25 G02 I0 J30.0 LF
n blocul de interpolare circular adresele X i Y nu sunt prezente deoarece punctul final are
coordonatele punctului iniial.
Parametrul I = 0 nu se programeaz la unele echipamente. La altele este obligatorie
programarea chiar dac are valoarea 0.
Fig. 3.46
Interpolare circular n coordonate polare Mod de notare unghi
Fig. 3.47 Fig. 3.48
% 40 LF
N10 G09 (G16) G0 R46.0 W-15 G90 I 15.0 J70.0 LF
N15 G0 Z1.0 S1500 M3 LF
N20 G01 Z-7.0 F150 LF
N25 G02 G09 M71 W-65 I15.0 J70.0 LF
N30 G0 Z100.0 LF
N35 M30 LF
Z=0
Interpolarea elicoidal: micare simultan pe 3 axe
% 30 LF
N10 G0 G17 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF
N15 G01 Z20.0 F100 LF
N20 G02 X0 Y-25.0 Z-10.0 I0 J25.0 LF
N25 G0 Z25.0 M30 L
Fig. 3.49
Interpolarea cilindric
Combin micarea de rotaie a masei (axa NC) cu o axa liniar => traiectorii cilindrice
Dimensiuni circumfereniale la unitatea de diametru
Dimensiuni circumfereniale la nivelul diametrului de prelucrare
Fig. 3.50
Poziia pe axa de rotaie dat n grade, apoi este convertit de ECN n dimensiuni
circumfereniale ale diametrului de prelucrare utiliznd coeficientul:
P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru
(pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens).
N20 G92 P
valoare
B
valoare
LF
Unitatea de diametru d = [mm] d = 114,592 mm
.
.
.
N10 G92 P3 B LF Selectare interpolare cilindric
N15 G01 G42 B40 Y200.0 LF Not! Semnul + asociat lui R se alege
N20 G03 B60 Y216.0 R+60 LF funcie de unghiul la centru al
N30 G02 B150 Y549 R+165 LF arcului ce trebuie interpolat
N30 G02 B150 Y549 R+165 LF R+ dac < 180
0
N35 G01 B260 LF R- dac > 180
0
.
.
.
N90 G92 P1 B LF Anulare interpolare cilindric
CENTRE DE PRELUCRARE
Un centru de prelucrare este de fapt o masina de frezat cu un schimbator automat pentru scule
si alte dispozitive pentru manipularea pieselor
Exista mai multe tipuri de centre de prelucrare ,diferentierea facandu-se in functie de numarul
de axe programabile.
CENTRE DE PRELUCRARE CU TREI AXE
Un centru de prelucrare cu trei axe are axele Xsi Y programabile in planul mesei iar axa Z in
directia arborelui principal.
,Un astfel de centru de prelucrare cu o dotare standard costa de la 35000E. Curent centrele de
prelucrare cu trei axe sunt de tipul vertical.
In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculelor, echipamentul cnc,sistemul de
paletizareetc.
Cu trei axe se poate prelucra ,cu partea frontala a sculei,
o suprafata a unui cub si patru alte suprafete cu partea cilindrica ( un buzunar)
CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU TREI AXE
Figura prezinta un cetru orizontal cu trei axe. Se observa orientarea diferita a axelor
X,Y,Z.
Acest tip de masina este mai scump. In varianta standard de dotare poate costa
50000E.
In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculei , controlul numeric
etc.
Se pot prelucra aceleasi tipuri de suprafete casi in cazul masinii verticale.
CENTRE DE PRELUCRARE ORIZONTALE CU PATRU AXE
Exista atat in varianta orizontala cat si cea verticala, a patra axa este de rotatie a mesei
rotative.Costul unei asemenea masini incite cu 55000E
Ostructura similara se poate obtine si prin adaugarea unei mese rotative la un centru vertical cu
trei axe .Aceasta completare este posibila numai baca echipamentul CNC poate realize comanda
celor patru axe
Frecvent pe paleta se monteza dispozitive de prindere cu pozitii multiple. O astfel de solutie
asigura prelucrarea simultana a mai multor piese de dimensiuni mai mici (vezi fig.)
Se pot prelucta ,cu suprafata frontala a sculei, patru din
suprafetele cubului.
Utilizand suprafata laterala a sculei se pot prelucra
suplimentar inca doaua suprafete.
CENTRE DE PRELUCRARE CU CINCI AXE
Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000E. Constructiv sunt
asemanatoare cu centrele cu patru axe .A cincea axa poate fi inclusa in masa rotativa, solutia
cea mai ieftina. O solutie complexa presupune existenta unui cap de frezare montat in
arboreal principal avand doua axe. Solutia de compromise o reprezinta capul de frezat cu o
singura axa de rotatie in plan vertical(vezi desen).
Sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor complexe din indusrria aerospatiala, auto.
Pot fi prelucrate ,cu suprafata frontala a sculei, cinci din suprafetele cubului si sase cu partea
frontala a sculei.
Este important de precizat si faptul ca se pot realize prelucrari dintr-o singura prindere care
pe alte masini ar necesita mai multe prinderi. Rezulta o precizie ridicata .
CENTRE DE PRELUCRARE CU SCHIMBATOR DE PALETE
Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi echipate cu schimbator de palete cu scopul de a creste
productivitatea.
Fara un asemenea dispozitiv aducerea semifabricatului pe masa centrului de prelucrare
consuma timp.
Cu un astfel de sistem , operatorul poate si reincarca paletele in timp ce masina prelucreaza alte
piese , asigurandu-se astfel aschierea in mod continuu.
Sistemul de coordinate a centrelor de prelucrare
Masina Haas VF-1
In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu trei axe , HAAS VF-1, avand
urmatoarele caracteristici principale:
-puterea 20hp,
-turatia AP: 7500RPM,
-avans rapid :710ipm
-avand de lucru pana la : 300ipm,
-arbore principal : Con :20 CAT,
-magazin scule 40 ,
-curse :20x16x20,
-greutate: 7100 lbs.
Consideratii privind sistemul de coordonate a centrelor de frezare
Programul se intocmeste intodeauna considerand deplasarea sculei si nu miscarile efective de
pe masina.
La majoritatea centrelor de prelucrare , capul deplaseaza scula pe directia axei Z , sensul
pozitiv fiind acela in care creste distanta intre piesa si scula.
Majoritatea centrelor de frezare , misca masa in directia X si Y, senul +X este sensul in care
masa se deplaseaza spre stanga , iar sensul Y+ este de la montant inspre operator.
Nota:Nu trebuie sa fiti preocupati de aceste reguli, deoarece acestea sunt o problema de
operare si nu de programare.
Nu uitati ca totdeauna programul se intocmeste considerand scula in miscare.
Offset-ul dispozitivului de fixare a piesei (distanta dintre MCS 0,0,0 si WCS 0,0,0 se introduce in
echipament).
Originea piesei WCS se stabileste convenabil de catre programator.
Lungimea fiecarei scule se introduce deasemenea in echipamentul de control a.i. se compenseaza
diferentele de lungime dintre scule .
Separarea programului de masina
Asa cum sa vazut programatorul alege WCS pe piesa si dupa aceea programeaza deplasarile
sculei considerand acest punct .
Prin program se introduc valorile de nul piesa respectiv corectiile de lungime .
Programare in sistem absolut/incremental
Nota: G90 programare in sistem absolut
G91- programare in sistem incremental
Incremental vs.Absolute
In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolut
Editarea programului in cazul unor schimbari in program este mult mai usoara in sistem absolut
si poate fii deasemenea mai usor urmarita.
Anumite operatii repetitive cum ar fi:realizarea unor gauri in diferite tipuri de structuri sunt de
preferat sa fie programate in sistem incremental (se va vedea in continuare)
Aplicatii CNC Sistemul de scule
Scule aschietoare:
Sculele frecvent utilizate pentru centre de prelucrare prin frezare sunt din otel de scule / rapid
si cu placute (carburi metalice si materiale mineralo-ceramice.)
Freze deget
Sculele cu placute asigura o viteza de aschiere mai mare decat cele din otel rapid insa calitate
suprafetei rezultata este mai slaba .
Frezele frontale cu placute asigura o productivitate mare si o calitate buna
a suprafetei prelucrate.
Cateva tipuri de freze sunt prezentate in continuare:
Freze cilindro-frontale speciale
-forma odulata a muchei de aschiee genereaza forte reduse de aschiere si
asigura o aschiere precisa,
Freze frontale speciale:
-se utilizeaza pentru frezare aliaje de aluminiu cu viteze mari de aschiere
(5000m/min), utilizeaza placute din carbura de wolfram
Freze deget standard
-executata dintr-un strat ultra fin de carbura de cobalt acoperit prin intermediul
nano-tehnologiei
Recomandat pentru otel nealiat otel aliat otel tratat termic otel dur otel
inoxidabil aliaje refractare si multe altele.
Freze frontale la 45 de uz general
-frezele utilizeaza placute turnate de mare precizie.Viteze de aschiere de
cc.400m/min.
Freza cu cap sferic pt finisare Freza deget cu cap sferic
Rezultatele extraordinare obtinute
cu aceasta freza de finisare se
datoreaza combinatiei dintre lama
sa sigmoidala si sistemul precis
de fixare, ceea ce duce la
rigiditatea extrema a capului de
taiere.
Sunt realizate cu placute
radiale detasabile profile
complexe. acoperirite cu un
strat ultra dur de ZX produs
prin intermediul nano-
tehnologiei.
Tipuri de frezare
Toate masinile CNC sunt echipate cu suruburi cu bile astfel realizate incat inlatura jocul dintre
flancurile piulitei si suruburile.Ca urmare pe astfel de masini se poate realize atat frezarea in
sensul avansului cat si contra avansului.
Frezarea in sensul avansului are mai multe avanataje printer care se mentioneaza calitatea mai
buna a fetei , durabilitatea mai mare , si freza are tendinta de a se indeparta de piesa.
In tehnologia CNC este preferabil sa programati frezarea in sensul avansului decat cea
conventionala contra avansului
Deplasri dup traiectorii circulare
Funcii standard: G02; G03
De regul se pot programa arce situate ntr-un singur plan.
Corelare: interpolare circulara + interpolare liniar (cealalt ax) interpolare elicoidal
Fig. 3.43.
G2, G3 interpolare circular se
programeaz cu:
F viteza de avans
x,y(z) coordonatele punctului final
I,J, K parametrii de interpolare
Exist anumite dificulti n a nelege semnificaia mrimilor I i J cnd defapt sunt simple:
Prin I i J se noteaz direciile de la punctual iniial al arcului de cerc la centrul arcului.
Calcularea valorilor I i J
sau
I = distana de la PA la CA n direcia X
J = distana de la PA la CA n direcia Y
utarc punctincep centruarc
X X I =
arc inceput punct arc centru
X X I
. . .
=
CA
PA
arc inceput punct arc centru
CA
PA
Y Y J
Y Y J
X X I
=
=
=
. . .
G9 (G16) interpolare G2, G3 n sistem polar
G2 interpolare n sensul acelor de ceasornic
G3 interpolare n sensul trigonometric
M7 specificare unghi
M71 unghi la centru
M72 unghi relative la axa X
W adres unghi
I,J,K poziia polului n sistemul G90/G91
La unele echipamente R se specifica sub adresa
Axei X iar unghiul sub adresa axei Y
N20 G16 X40.0 Y60;
Informaii necesare programrii interpolrii circulare:
A punct iniial
B punct final
- direcia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;
- coordonatele pct. final;
- coordonatele centrului arcului de cerc.
Obs.: Scula se gsete n punctul iniial.
Fig. 3.43
Coordonatele pct. final, B, pot fi date in G90 sau G91.
Coordonatele centrului: - prin utilizarea razei R;
-prin parametrii de interpolare I, J, K
- Utilizarea R.
N30 G00 X20.0 Y50.0 LF - poz. n punctul A
N35 G02 X100.0 Y50.0 R50.0 F100 LF interpolare circular
Observaii.: n blocul N35 Y poate lipsi fiind acelai cu Y din blocul N30.
NU toate echipamentele au o astfel de facilitate !
- Utilizarea I, J, K. Metoda cea mai veche
Pot fi: - scalri (ECN cu restricii)
- vectori (ECN fr restricii)
I proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa X
J - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Y
K - proiecia distanei : punct nceput - centru arc pe axa Z
Programare greit a parametrilor I, J, K produce:
-Eroare detectata de ECN prin punctul final. => ECN emite un semnal de avertizare
- Eroare nedetectat (se ncadreaz n tolerane)
ocu I, J, K prea mari se produce sub tierea cercului
ocu I, J, K prea mici se produce o umflare a cercului (scula n afara traiectoriei normale)
Domeniul de setare a aproximrii cercului: atingerea punctului final, pentru NC clasice 1m
........3200 m
Restricia de cadran:
Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.
La ECN cu restricii n cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu depete
limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante.
Fig. 3.45
Pentru fig. 3.43
Echipament cu restricii:
N20 G00 X20000 Y50000 LF
N25 G02 X60000 Y70000 I40000 J30000 F100 LF
N30 X100000 Y50000 10
Echipamente fara restrictii:
N20 G00 X20000 Y50000 LF
N25 G02 X100000 Y50000 I40000 J-30000 F100 LF
% 25 numr program
N1 G0 X10 Y25 Z1 S2500 M3 deplasare n punctul P01
N2 G1 Z-5 F100 ptrundere la Z = -5
N3 G3 I20 J0 F 125 prelucrarea complet cuc
N4 G0 Z100 retragere pe axa Z
N5 X0 Y0 deplasare din P01 n punctual de nul
N6 M30 sfrit program
Un caz particular al interpolrii circulare l constituie programarea unui cerc ntreg.
N20 G01 X50.0 Y20.0 F100 LF
N25 G02 J30.0 LF / N25 G02 I0 J30.0 LF
n blocul de interpolare circular adresele X i Y nu sunt prezente deoarece punctul final are
coordonatele punctului iniial.
Parametrul I = 0 nu se programeaz la unele echipamente. La altele este obligatorie
programarea chiar dac are valoarea 0.
Fig. 3.46
% 30
N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea n P01
N2 G1 Z-10 F100 Z=-10
N3 G2 X15 Y35 I0 J-25 F200
N4 G0 Z100
N5 G0 X0 Y0
N6 M30
Metode utilizate n programarea interpolrii circulare
G02/G03XYZIJK
G2/G3APRP
G2/G3XYZCR
G2/G3ARIJK
G2/G3ARXYK
CIPXYZI1J1K1
CTXYZ
Semnificaia notaiilor utilizate:
CIP interpolare circular printr-un punct intermediar
CT cerc cu tranziie tangenial
X, Y, Z coordonatele punctului final
I, J, K centrul arcului de cerc n coordonate carteziene, n direciile X, Y, Z (fig. 6.11)
AP punct final, n coordonate polare, exprimat prin unghi
RP punct final, n coordonate polare, exprimat prin raza polar ce corespunde cu raza
cercului
CR raza cercului
AR unghiul de apertur
I1, J1, K1 punctul intermediar, coordonate carteziene.
Interpolare circular n coordonate polare Mod de notare unghi
Fig. 3.47 Fig. 3.48
% 40 LF
N10 G09 G0 R46.0 W-15 G90 I15.0 J70.0 LF
N15 G0 Z1.0 S1500 M3 LF
N20 G01 Z-7.0 F150 LF
N25 G02 G09 M71 W-65 G09 I15.0 J70.0 LF
N30 G0 Z100.0 LF
N35 M30 LF
Interpolarea elicoidal: micare simultan pe 3 axe
% 30 LF
N10 G0 G17 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF
N15 G01 Z20.0 F100 LF
N20 G02 X0 Y-25.0 Z-10.0 I0 J25.0 LF
N25 G0 Z25.0 M30 L
Fig. 3.49
Interpolarea cilindric
Combin micarea de rotaie a masei (axa NC) cu o axa liniar => traiectorii cilindrice
Dimensiuni circumfereniale la unitatea de diametru
Dimensiuni circumfereniale la nivelul diametrului de prelucrare
Fig. 3.50
Poziia pe axa de rotaie dat n grade, apoi este convertit de ECN n dimensiuni
circumfereniale ale diametrului de prelucrare utiliznd coeficientul:
P = diametrul de prelucrare / unitatea de diametru
(pentru ECN de tip CNC ale firmei Siemens).
N20 G92 P
valoare
B
valoare
LF
Unitatea de diametru d = [mm] d = 114,592 mm
.
.
.
N10 G92 P3 B LF Selectare interpolare cilindric
N15 G01 G42 B40 Y200.0 LF Not! Semnul + asociat lui R se alege
N20 G03 B60 Y216.0 R+60 LF funcie de unghiul la centru al
N30 G02 B150 Y549 R+165 LF arcului ce trebuie interpolat
N30 G02 B150 Y549 R+165 LF R+ dac < 180
0
N35 G01 B260 LF R- dac > 180
0
.
.
.
N90 G92 P1 B LF Anulare interpolare cilindric
PROGRAMAREA CORECIILOR DE SCUL
Corecia de lungime
Corecia de mas (paraxial)
Corecia de raz
Valoarea coreciilor se programeaz n registrii D (echipamente NC) sau n tabele de scule (echipamente CNC)
CORECIA DE LUNGIME A SCULEI (C.L.)
Rememorare: MCS este la captul AP, traductorul pe
axa Z msoar distana de la MCS la WCS astfel c
maina poate compensa deplasarea n raport de
poziia piesei.
CORECIA DE LUNGIME A SCULEI
Corecia de lungime scade valoarea lungimii sculei din distana dintre MCS i WCS, n direcia Z.
Ca urmare, programatorul programeaz centru suprafeei frontale (vrfuzl sculei)
G0 G90 G43 Z0 D01
Atenie! n programare se va urmrii
posibila interferen a sculei cu
dispozitivul de fixare
La unele echipamente regimul de corectie
Pentru corectie de scula este H_ _
CORECIA DE LUNGIME A SCULEI
Stabilirea valorii coreciilor
Valorile coreciilor se pot stabilii:
-prin msurarea deplasrii pe maina unealt;
-utiliznd dispozitive de prereglat scule
Activarea C.L.
-prin program
N40 G0 G43 G44 Z . D01 (H)
specific NC
-implicit la schimbarea sculei
N40 T1 M6 specific CNC.
Obs.Valorile coreciilor sunt introduse tabelar :
Se introduce
valoarea corectiei
% 46
N1 G0 Z100 deplasarea de siguran
N2 G17 T1 apelare scula 1, corecia de lungime activ
N3 G0 X20 Y16 Z2 S800 punct P01
N4 G1 Z-12 F80
N5 X80 Y64 F125 Punct P02
N6 T0 Anulara coreciei de lungime
N7 G0 Z100 S0 Oprire AP
N8 G17 T2 Apelare scula2,corecia de lungime active
N9 G0 X65 Y28 Z2 S1600
N10 Z-6 F60
N11 X90 Y8 F100
N12 G0 Z2
N13 G0 X35 Y52 Punctual P05
N14 Z-8 F60 Frezare P05-P06
N15 X10 Y72 F100
N16 T0
N17 G0 Z100 S0 M30 Anulare CL
CORECIA TRAIECTORIEI PROGRAMAT A SCULEI
Corecia de mas (paraxial)
Corecia de raz
Asemnri: asigur deplasarea sculei dup echidistan programnd centrul piesei
Deosebiri: corecia de mas trebuie activat bloc cu bloc (secvenial)
Corecia de razactivat este valabil pe tot conturul programat
Corecia paraxial (C.P.) se programeaz cu
-G43/G44 adun scade valoarea coreciei
-D registruln care se introduce valoarea coreciei
Are carecter model
C.P. la E.C. de tipul N.C.
Limitata la deplasri a sculei paralele cu axele programate X i Y
Programare:
N20 G01 G43 X20000 D01 F50
Considernd valoarea memorat n D01=2500 , deplasarea efectiv X= 22500
C.P. la echipamente de tip C.N.C.
Nu exist restricii privind traiectoria sculei
Programare: G43/G44 D_ _ Ax
Obs. Corecia de lungime este un caz particular al coreciei paraxiale.
Alernativa prin functii speciale:
G45 axa D-creste
G46 axa D- scade
G47 axa D- creste dublu
G48 axa D- scade dublu
f
R
Corectia de raza (CR)
Activarea coreciei de raz:
G41/G42
D _ _ registrul n care se introduce valoarea coreciei
Anularea coreciei de raz
G40/D0
Corecia de raz : Se utilizeaz pentru prelucrri cu periferia frezei. Nu se utilizeaz la operaii de
burghiere, tarodare, filetare.
f
R
De ce corectia de raza?
-Precizia suprafeei obinute la prelucrarea cu periferia frezei(profilare) depinde i de precizia frezei: ct de
apropiat este diametrul real de cel considerat n programare.
-Compensarea uzurii;
-Modificarea diametrului frezei; (ex: prin reascuire, schimbate etc.)
-Utilizarea unui singur program pentru degresare si finisare;
-Compensasrea unor abateri de la profilul obinut, n raport cu cel teoretic
-Etc.
f
R
CORECIA DE RAZ:
-NEGATIV :
-POZITIV :
- scula utilizat n prelucrare
- scula utilizat n programare
0 <
f f
R R
0 >
f f
R R
f
R

f
R
Nota: Posibila confuzie
La unele ECN de tipul CNC (formula Series Oi-MC) prin corectie negativa /pozitiva se intelege semnul
valorii corectiei / nu este rezultatul unei scaderi).
Cand traiectoria este programata ca in ( 1 ) si corectia este negativa , centrul sculei se va deplasa ca
in ( 2 ).
Discutie: Prelucrarea de tip mos - baba
f
R
Corecia de raz la echipamentele N.C.
Activarea/anularea se face dup o direcie perpendicular pe direcia de deplasare. Vectorul C.R.
Obs.: Unele ECN cer programarea G91
inainte de blocul in care s-a programat
G41/G42 (VCR - deplasarea increm.
N20 G91 X - LF
N21 G42 D10 LF
N22 G90 LF
O corectie de tipul :
Deformeaza colturile interioare:
0 >
f f
R R
f
R
Exemple de programare:
%LF
N1 G90 LF
N5 G17 LF
N10 G04 X30000 S42 M03 LF
(temporizare i pornire Ap)
N20 G00 Z2000 D1 LF
N25 X 70000 Y15000 LF
(poziionare n punctul de start, Ps)
N30 Z-7000 LF
N35 G91 LF
N40 G42 X- D02 LF
(programare corecie de raz R
f
=10 mm n D02)
N45 G90
N50 G01 X-20000 F150 LF
(programare contur pies)
N55 Y0 LF
f
R
CORECTIA DE RAZA (CR) LA ECHIPAMENTE CNC.
A.Traiectoria sculei la activarea CR
B.Traiectoria sculei in regimul OFFSET
C.Traiectoria sculei la anularea CR.
REMARCA: Traiectoria sculei, in cele trei regimuri poate fi programataprin diferite constante de masina sau
coduri G
f
R
Traiectorii de activare a C.R. prin utilizarea unor functii G
Activare
Anulare
% 50
N10 G00 Z100 LF
N20 G17 T01 M0G LF
N30 G00 Z2 S500 LF
N40 Z-17 F100 LF
N50 G00 G41 G47 R5 X0 Y25 LF
N60 G90 G09 G02 M72 W-1130.578 I0 J0 LF
N70 G90 G09 G01 R15 W-113.578 I-25 J0 LF
N80 G90 G09 G02 M72 W113.578 I-25 J0 LF
N90 G90 G01 R25 W113.578 I0 J0 LF
N100 G90 G09 G02 M72 W90 I0 J0 LF
N110 G40 G47 R5 LF
N120 T0 LF
N130 G00 Z100 M30 LF
f
R
Traiectorii de activare a C.R. prin funcii speciale
f
R
apropiere n linie dreapt cu coordonare tangenial (APPR LT) (fig. 6.35. a)
7 L X+40 Y10
R0 FMAX M3
8 APPR LT X+10
Y+2
0
Z-15 LEN15 RR F100
9 L X+20 Y+35
apropiere dup o linie perpendicular (APPR LN) (fig. 6.35. b)
7 L X+40 Y+10
R0 FMAX M3
8 APPR LN X+10
Y+25 Z-15 LEN15 RR F100
9 L X+20 Y+35
apropiere dup arc de cerc tangent la contur (APPR CT) (fig. 6.35. c)
7 L X+40 Y+10
R0 FMAX M3
8 APPR CT X+10
Y+20 Z-15 CCA180 R+10 RR F100
9 L X+20 Y+35
n versiunea de programare ISO a aceluiai echipament este implementat
numai curba APPR CT, programabil prin adresa G26.
N50
G00 G40 G90 X+40 Y+10 *
N60 G01 G42 X+10 Y+20 F350 *
N70 G26 R6 *
Deprtarea de contur se programeaz prin adresa G27.
f
R
Comanda: KONT G41/G42
Traiectoria sculei depinde de pozitia relativ a punctului I n raport de punctul de start Ps
% _N_EXEMPLU_MPF
N10 G0 Z100
N20 G17 T1 M6 Schimbare scul
N30 G0 X0 Y0 Z1 M3 S800 D1
N40 G01 Z-7 F500
N50 G41 KNOT G450 X20 Y20
Apelare corecie de raz,
scula pe stnga
N60 Y40
N70 X40 Y70
N80 X80 Y50
N90 Y20
N100 X20
N110 G40 G0 Z100 M30
Anulare corecie de raz,
retragere scul
Apelare valori offset scul,
activare corecie de
lungime
f
R
Traiectoriii de activare prin parametrii de masina
Deplasarea sculei la activarea CR
-deplasarea sculei in jurul coltului
interior

0
180
Deplasarea sculei in jurul coltului exterior,
unghi obtuz
0 0
180 90
Nota:
Tip A/B se
selecteaza prin
parametrul SUP,
Na 5003 #0 ,
pentru CNC tip
Fanuc Oi-MC
f
R
Modul OFFSET. Deplasarea sculei in regim offset
Deplasarea sculei in jurul coltului interior

0
180
Deplasarea sculei in jurul coltului exterior, unghi
obtuz
0 0
180 90 <
f
R
Schimbarea CR (G41/G42 ). Traiectoria sculei la schimbarea G41/G42
1.Aplicatii CNC
Programarea centrelor de prelucrare prin frezare
Planificarea si programarea
In realizare unui program corect este necesar sa fie urmariti o serie de
pasi:
1. analiza desenului pentru a se contura o idee generala asupra modului
de a proceda
2. stabilirea modului de prindere a semifabricatului pentru a putea
realiza cat mai multe prelucrai dintro singura prindere.
3. stabilirea sculei ce urmeaza a fi utilizata.
4. stabilirea seceventelor necesare prelucrarii , separat pentru fiecare
scula .
5. convertirea secventelor operatiilor in coduri program si simularea
programului.
Coduri G si M
Centrele de prelucrare utilizeaza pentru programarea ISO, coduri:
G-numite si coduri pregatitoare
spun echipamentului ce fel de miscare/functie trebuie indeplinita.
Ex.: deplasare rapida, interpolare liniara, prelucrare filet, etc.
M- numite si coduri auxiliare
Conduc la pornirea/oprirea arborelui principal, pornirea/oprirea
lichidului, schimbarea sculei.Se adreseaza achipamentului conventional
de actionare si modului de derulare a programului
Cateva coduri frecvent utilizate.
Modal
Majoritatea codurilor sunt modale:au efect pana sunt schimbate
Se programeaza numai ce se schimba , nimic altceva.
Observatii.:
Nu toate masinile admit mai multe coduri G si M intr-un bloc
Atentie la caracterul de inceput program 0, toate celelalte sunt zero
(0)
Caracterele alfabetice sunt majuscule
A nu se uita punctul zecimal (la CNC).Valoarea a X 30 este
interpretata X 0.030 (BLU=.001)
Sublinieri speciale privind trimiterea sculei active de pe centrele de prelucrare
in pozitia de referinta.(Home).
Centrele echipate cu echipamente NC nu au implementata o functie G in acest
scop.Pentru a evita coleziuni scula/piesa, dispozitiv se programeaza
deplasarea pe axa Z in sensul pozitiv.
Programarea codului G28 cere (la unele echipamente) deplasarea printr-un
punct intermediar.
In cazul general scula se pozitioneaza in afara piesei inainte de programarea
codului G28, ca urmare punctul intermediar nu este utilizat.
Pentru a preciza totusi prin programe un punct, se programeaza o deplasare
incrementala 0:
- G91 G28 Z0 ceea ce inseamna deplasare in HOME pe
aza Z , incremental printr-un punct situat la distanta 0 de pozitia actuala
- G91 G28 Y0
- G91 G28 X0
De regula se programeaza deplasarea in HOME dupa axa Z si Y.
Programarea functiilor cuprinde numai patru ( 4 ) categorii
1.Start program
2.Schimbare scula
3.Sfarsit program
4.Functii pentru prelucrare
Primele trei categorii sunt , in geenral , aceleasi pentru orice
program intocmit pentru o anumita masina.Difera pentru masini diferite.
Studiul manualului masinii este obligatoriu!!
Cele patru categorii sunt mai putin diferentiate pentru echipamentele NC.
Programarea functiilor pentru centrul de prelucrare, HAAS VF-1
Remember , limbajul CNC nu este 100% standard pentru toti constructorii
de masini unelte si echipamente.
HAAS utilizeaza o programare generica , compatibila cu echipamentul
Fanuc.Atentie la programarea schimbarii sculei si trimiterea sculei in
pozitia HOME.
HAAS VF-1 START PROGRAM
2.Aplicatii CNC
Centru de prelucrare
Exemplu 1
Material piesa:otel carbon
?daN/mmDebitat la L=80 mm
din platbanda h=20 mm
Scula: Freza cilindrica frontala
Semifabricat:
Planificarea si Programarea (1)
1.Examineaza desenul atent si fa-ti o idee generala asupra modului in care vei
proceda
a. Stabileste originea piesei in coltul din stanga a suprafetei finisate
b. Prelucreaza partea frontala (din stanga) a piesei ce se sprijina pe un
opritor
c. Programeaza stop ,intoarce piesa si realizeaza cota 75
d. Indeparteaza materialul de pe suprafata exterioara pentru a realiza cota
18
2.Cum se fixeaza piesa?
Pe masa masinii se fixeaza menghina cu bacuri .Piesa se aseaza
astfel incat suprafata superioara( ce urmeaza a fi frezata ) sa depaseasca
inaltimea bacurilor.Strangearea se realzeaza pe cota 50 din desenul piesei
.Deoarece se prelucreaza capetele semifabricatului, pentru a realiza cota de
75 , latimea bancurilor nu trebuie sa depaseasca aceasta cota.La unul din
capetele piesei se monteaza pe masa masini unelte un opritor.
Menghina A1 STAS 424-83
Se va utiliza un adaos pentru sprjinul piesei de inaltimea 22 mm
Schita fixare piesa
3.Scula: Freza cilindro-frontala, 16
Z=4 dinti:
Freza 16X117STAS 1683-80/Rp3

Lungimea folosibila a dintilor este de 32 mm


Raza de rotunjire la varf R=0
Planificarea si Programarea
3.Regimul de aschiere
Avansul:
s=0.08 0.05 mm/dinte tab.9.6 [ ]

?
Viteza de aschiere , tab.9.43 [ ]
Planificarea si programarea (4)
4.Scrie secventa de exacta a operatiilor:
A.Pozitionarea rapida a sculei la 2.5 mm in partea stanga si la o distanta de
siguranta dupa axa Y.
B.Pozitioneaza rapid scula la adancimea de aschiere (z=h piesa+D).Valoarea D
se adopta in functie de raza de rotunjire a sculei
(vezi desen).Indeparteaza atent adaosul de material , rapid sus.
C.Deplaseaza in punctul de zero, dupa Y si Z , intoarce piesa.
D.Repeta A si b, exceptie pentru pozitia finala X
E.Frezeaza partea superioara a piesei cu adaosul de 2.0 mm (vezi desen)
F.Sfarsit program.
Planificarea si programarea (5)
5.Converteste secventa operatiilor in program sursa de prelucrare:
Inceput program
Prelucreaza partea stanga
Intoarce piesa
Prelucrare lungimea piesei
Indeparteaza adaosul de prelucrare de pe fata superioara
Sfarsit program
O sistematizare a procesului
1.Ambele parti ale piesei sunt
debitate ca urmare se va
indeparta, succesiv excesul de
material de pe ambele parti
( 2x adaos 2 mm)
2.Scula se va pozitiona initial la
z=4 mm, deoarece Z=0 este pe
suprafata prelucrata a piesei finite
9 vezi detaliu A)
3.Tine minte, programeaza ca si
cum scula s-ar misca dupa toate
trei directii, chiar daca piesa se
misca dupa directiile Xsi Y
4.Tine minte , se programeaza
centrul sculei .Contactul cu piesa
trebuie decalat cu raza sculei.
Ce face masina?
Dublu clic pe poza
pentru a viziona
animatia
Continuare program cu a doua schiere pentru lungime
Dublu clic pe poza
pentru a viziona
animatia
Frezare partea superioara a piesei
Traiectoria conturului sculei trebuie calculata astfel incat sa se
suprapuna portiunile aschiate adiacente:
Traiectoriile indicate asigura suprapunerea portiunilor aschiate cu 1 mm.
Dublu clic pe poza
pentru a viziona
animatia
CICLURI FIXE
De ce? Fac posibila realizarea mai usoara a unui program .Cu ajutorul ciclurilor fixe este
posibila programarea unei operatii de prelucrare (ex. Burghierea intr-un singur bloc
specificandu-se o anumita functie G.
In ce consta ciclul fix?
Operatia 1:Pozitionare pe axele X si Y
Operatia 2: Deplasare rapida in planul R
Operatia 3: Prelucrarea gaurii
Operatia 4: Operatii la fundul gaurii
Operatia 5: Retragerea rapida in R
Operatia 6:Retragerea rapida in punctul initial .
Deplasarea pe axa de gaurire Retragerea sculei
Simboluri utilizare in fig.
Cateva cicluri fixe (standard)
Ciclu fix de gaurire (G81) Ciclul fix de gaurire (alezare G82)
Exemplu:
S2000 M3 -pornire AP
G90 G99 G81 X300. Y-250. -pozitionare gaura 1, gaurire, revenirein R
Z-150. R-100. F120.;
Y-550.; -pozitionare la gaura 2
X 1000; -pozitionare la gaura 3
G98 Y-750.; -pozitionare la gaura 4 cu revenire la pct.initial
G80 G28 G91 X0 Y0 Z0 -revenire la pct. de referinta
M5 -Stop AP
Gaurire adanca (G83)
Exemplu:
S2000 M03
G90 G99 G83 X300. Y-250. Z-150. R-100 Q15. F120.; -poz.la prima gaura , la
terminare revenire in R
Y-550. Poz.la gaura a-2-a
X 1000. Poz.la gaura a -3-a
G98 Y-750 Poz.la gaura a-4-a cu revenire in pct initial
G80 G28 G91 X0 Y0 Z0 .....revenire in pct. De referinta
M5 -oprire AP
Ciclul de tarodare (G84)
Alezoare cu retragere scula (G87) Alezoare (G88)
Anulare ciclu fix
G80;
Efect.:
Anularea tuturor ciclurilor fixe active.Sunt sterse valorile R si Z , adica R=0
si Z=0 in mod incremental .Sunt anulate si celelate date specifice ciclurilor fixe .
Obs.Ciclul fix trebuie anulat dupa terminarea prelucrarii cu o scula
Exemplu de utilizare cicluri de gaurire
PROGRAMAREA CICLURILOR FIXE PENTRU GAURIRE
Modul de programarea depinde de ECN
Exemplele prezentate anterior sunt compatibile cu echipamentele numerice din familia
FANUC.
Echipamente numerice din familia SINUMERIK (840 D)
Programare:
Ciclul de gaurire CYCLE 81
CYCLE 81 (RTP, RFP,SDIS, DP, DPR)
In care:
RTP -planul de retragere scul (valoare absolut)
RFP -planul de referin (valoare absolut)
SDIS -distana de siguran (fr semn)
DP -adncimea finala de burghiere (valoare absolut)
DPR -adncimea finala de burghiere relativ la planul de referin (fr semn)
N10 G0 G90 F200 S300 M3 - Valori pentru parametrii tehnologici
N20 T3 D1 Z110 M6 - Deplasare la planul de retragere
N30 X40 Y120
N40 CYCLE81(110, 100, 2, 35) - Apelare ciclu, adncimea de burghiere
valoare absolut, distan de siguran, list incomplet pentru parametrii
N50 Y30
N60 CYCLE81(110, 102, , 35) - Apelare ciclu, lips distana de siguran
N70 G0 G90 F180 S300 M3 - Parametrii tehnologici
N80 X90
N90 CYCLE81(110, 100, 2, , 65) - Apelare ciclu, cu valoarea relativ a
adncimii de burghiere (100-65), distan de siguran
N100 M30 - Sfrit program
Un ciclu asemanator programat pe echipamente Heidenhain (TNC 430)
In programare se utilizeaza parametrii Q
N70 G200 Q200=2 Q201=-20......
In care G200- ciclul 200
.
.
.
Q210- oprire avans
Echipamentele CNC moderne au implementatte si cicluri complexe pentru gauri dispuse in
diferite tipuri de structuri liniare si circulare.In astfel de situatii se prefera apelarea modala a
ciclurilor.
Exemplu:gauri dispuse liniar HOLES 1 (sinumerik 840 D)
Programare:
HOLES 1 (SPCA, SPCO, STA1, FDIS, DBH, NUM)
n care:
SPCA -abscisa punctului de referin din linie (valoare absolut)
SPCO - ordonata punctului de referin din linie (valoare absolut)
STA1 -unghiul abscisei
valori: -1800<STA1<1800
FDIS -distana de la prima gaur la punctual de referin (fr semn)
DBH -distana dintre guri (fr semn)
NUM -numrul gurilor
CICLURI DE FREZARE
Echipamentele CNC moderne au implementate o multime de cicluri pentru : vezi pagina324 /CNC:
-frezarea filetelor,
-a gurilor alungite,dispuse pe un cerc,
-a buzunarelor dispuse dup un cerc,
- a buzunarelor sub forma unor sectoare de cerc,
-a buzunarelor individuale rectangulare,
-a celor circulare, a suprafeelor plane,
- a suprafeelor de tip treapt,
-a buzunarelor prevzute cu insule,
-a unor suprafee nclinate,
-a prelucrrii unor suprafee complexe compuse din mai multe entiti plasate interior sau
exterior (cicluri SLM) sau nlnuite.
Gauri alungite dispuse pe un cerc, ciclu LONGHOLE ( fig.)(Sinumerik 840 D)
Programare
LONGHOLE(RTP, RFP, SDIS, DP, DPR, NUM, LENG, CPA, CPO, RAD, STA1, INDA, FFD, FFP1,
MID)
Semnificaia parametrilor noi este urmtoarea:
LENG -lungimea gurii alungite (fr semn)
FFD -avansul de ptrundere
FFM -avansul pentru prelucrarea plan a gurii
MID -adncimea de ptrundere maxim la o trecere
Semnificatia celorlalti parametrii (primii cinci au fost specificata pentru ciclurile de gaurire
N10 G19 G90 S600 M3 -valori tehnologice
T10 D1 M6
N20 G0 Y50 Z25 X5 -deplasare n poziia de start
N30 LONGHOLE(5, 0, 1, , 23, 4, 30, 40, -apelare ciclu
45, 20, 45, 90, 100, 320, 6)
N40 M30 -sfrit program
SUBPROGRAME
SUBPROGRAME
SUBPROGRAME SUBPROGRAME
De De ce ce subprograme subprograme? ?
Pentru Pentru a a simplifica simplifica programul programul de de prelucrare prelucrare c cnd nd prelucrarea implic prelucrarea implic
o anumit secven o anumit secven fix de ac fix de ac iuni sau o structur ce se repet iuni sau o structur ce se repet
frecvent. frecvent.
Apelarea subprogramului: Apelarea subprogramului:
- - n programul principal n programul principal
- - n subprograme( n subprograme( nln nln uire de maxim 5) uire de maxim 5)
Un subprogram se identific prin Un subprogram se identific prin: :
- - prin prin numele numele (sau (sau adres adres, c , cifr ifr...) ...)
- - prin instruc prin instruc iunea de sfr iunea de sfr it (M it (M17, M 17, M99, . 99, ...) ..)
Numrul de repetri Numrul de repetri, definit prin modul de apelare. , definit prin modul de apelare.
Adresele din cadrul subprogramelor pot fi urmate de: Adresele din cadrul subprogramelor pot fi urmate de:
- - cifre; cifre;
- - parametri; parametri;
Configuratia Configuratia unui unui subprogram subprogram
Caracter nceput
Nume subprogram
Blocuri
Cod sfrit
L
L P
M17
L340
nr.repetri
nume subprogram
sau
nr.repetri
nume subprogram
Apelare (1) :
Apelare (2):
M98 P
nr.repetri
nume subprogram
R2=5 adncimea de achiere
B1 punctul de nceput / sfarit subprogram
% 53 LF
N26 G90 XA1.......YA1 LF (poziia START)
N27 L46 P1 R0=60 R1=30 R2=5 R3=8 LF
N28 G90 XB1.......YB1 LF
N29 L46 P1 R0=40 LF (poziia START)
L46 LF
N5 G01 G64 G91 Z = -R2 LF
N10 X = R0 LF
N15 G02 X=R3 Y=-R3 I0 J=-R3 LF
N20 G01 Y=-R1 LF
N25 G02 X=-R0 LF
N30 G01 X=-R0 LF
N35 G02 X=-R3 Y=R3 I0 J=R3 LF
N40 G01 Y=R1 LF
N45 G02 X=R3 Y=R3 I=R3 J0 LF
N50 G01 Z=R2 LF
% 53 LF
N1_ _ _
N2 L11 P1 R1 = 50 R9 = 10 LF
N3 _ _ _ LF
.
L11 LF
N1 R1 = R1 R9 LF
N2 G00 G64 G17 G41 D01 LF
N3 R1 = R1 + R9
N4 G03 X = -R9 Y = -R9 I0 J = -R9
LF
N5 X = R1 Y = -R1 I = R1 J0 LF
N6 X = R1 Y = R1 I0 J = R1 LF
N7 X = -R9 Y = R9 I = -R9 J0 LF
N8 R1 = R1 R9 LF
N9 G00 G40 X = -R1 Y = -R9 LF
N10 R1 = R1 + R9 M01
N11 M17 LF
Exemplul 1.
Not:Apelarea unui subprogram poate fi facut (de regul)
ntr-un bloc care conine programat deplasare:
N30 X150.0 M98 P120 , iar apelarea subprogramului se
face dup realizarea deplasrii
Program principal
%105
N1 G0 Z100
N2 G17 T1 M6
N3 G0 Z2
N4 N*1 G0 X80 Y50
N5 N*1 X130 Y80
N6 N*1 X180 Y50
N7 T0
N8 G0 Z100
N9 T2 M6
N10 L3 N3 N8 N*2
N11 T3 M6
N12 G0 Z5
N13 L1 N4 N8 N*3
N14 M30
N*1 G81 F200 S3150 Z-4 (op. centruire)
N*2 G81 F200 S2500 Z-42 (op. burghiere)
N*3 G84 F200 S200 Z-33 (op. filetare)
A. TIP BLOC NC
Apelare : N*1
Program principal
% 200 LF
N1 G17 T1 M3 M6 LF
N5 N*1 G0 X51,0 Y28,5 Z2,0
N10 M30
N*1 G71 F500 S+1000 X90 X0,5 Y45 Y8.0 F100
Z 20.0 Z-5.0 Z-0.5
N*1 G71 F1_ _ S_ _X1_ _X2_ _Y1_ _Y2_ _
F2_ _ Z1_ _ Z2_ _Z3
F1 : avansul de frezare
S+ : codif. Turatie
X1 : cota maxima buzunar
X2 : adaos finisare dupa X,Y
Y1 : cota minima buzunar
Y2 : latimea de frezare, dupa Y
F2 : avans patrundere
Z1 : adancimea totala de patrundere, Z
Z2 : adancimea de patrundere, la trecere,pe Z
Z3 : adaos de finisare la trecerea buzunarului
B. REPETARI DE BLOCURI
Apelare
N50 L2 NN
nr. de repetari
(poate fi P)
%60 LF
N10 G0 Z100 LF
N20 G17T1 M6 LF
N30 G0 X15 Y15 Z2
S2000 M3 LF
N40 G1 Z0 F800
S2000 M3 LF
N50 G91 Z-2 F100 LF
N60 X25 F125 LF
N70 Z-2 F100 LF
N80 X-25 F125 LF
N90 L3 N50 N80 LF Se pereta de 3 ori
secventele de prelucrare cuprinse
intre blocurile N50 si N80.
N100 G90 G0 Z2 LF
N110 G0 X60 LF
N120 L1 N40 N100 LF Se repeta o data secventa
N40-N100.
N130 G0 X30 Y65 LF
N140 L1 N40 N100 LF Se repeta o data secventa
N40-N100.
N150 T0 LF
N160 G0 Z100 M30 LF
MACROURI DEFINITE DE UTILIZATOR
Macrourile permit, fata de subprograme, utilizarea de varialbile, operatii logice si
aritmetice, salturi (conditionale, neconditionale) prin care se pot dezvolta usor programe
pentru diferite cicluri fixe.
Apelarea lor se face in programul sursa de prelucrare.
O 001;

G65 P9010 R50.0 L2;

M30
Macrou
O 9010
#1=#18/2
G01 G42 X#1 Y#1 F300;
G02 X#1 Y-#1 R#1;

M99
Tipuri de variabile (CNC, fam. Fanuc)
Pot fi folosite in cadrul macroului pentru a retine
rezultatul unor operatii. Sunt initializate la zero la
oprirea ECN. La apelarea unui macrou, argumen-
tele sunt asignate prin variabile locale.
Pot fi utilizate de diferite macrouri. La oprirea
echipamentului #100#199 si initializeaza la zero,
celelalte isi pastreaza valoarea.
Sunt utilizate pentru a scrie/citi date NC, cum ar fi
pozitia curenta, corectia de scula.
#1#33 variabile locale
#100#199 variabile
#500#999 comune
#1000 variabile sistem
APELARE MACROU
G 65 (apelare nemodala)
G 66 (apelare modala)
G65 Pp L l <specificatie, argument>;
P numarul programului ce se apeleaza
L numarul de repetari
argument date ce se asigneaza macroului
O 001;

G65 P9010 L2 A1.0 B2.0

M30
O 9010;
#3=#1+#2
IF[#3GT360] GOTO 9;
G00 G91 X#3;
N9 M99;
La programarea adresei G65 este apelat macroul definit de adresa P (apelare nemodala)
Adresele G,L,N,O,P nu pot fi utilizate ca argument;
Adresele care nu trebuie specificate pot fi omise. Variabilele locale corespunzatoare adreselor
omise sunt zero.
Adresele nu trebuie specificate in ordinea alfabetica. Exceptie adresele I, J, K.
Exemplu: B_A_D_J_K_ - corect
B_A_D_J_I_ - incorect
SPECIFICARE ARGUMENT (ASIGURARE VALORI)
Tip - I - : Utilizeaza literele alfabetului cu exceptia G,L,N,O,P
Adresa Adresa Variabil Variabil
a a
Adresa Adresa Variabil Variabil
a a
A A #1 #1 Q Q
R R
S S
T T
U U
V V
W W
X X
Z Z
Y Y
#17 #17
B B #2 #2 #18 #18
C C #3 #3 #19 #19
D D #7 #7 #20 #20
E E #8 #8 #21 #21
F F #9 #9 #22 #22
H H #11 #11 #23 #23
I I #4 #4 #24 #24
J J #5 #5 #25 #25
K K #6 #6 #26 #26
M M #13 #13
Tip Tip - - II II - - Utilizeaza Utilizeaza literele literele A,B,C, o A,B,C, o singura singura data data si si literele literele I,J,K, I,J,K, pana pana la 10 la 10
repetari repetari
Adres Adres
a a
Variabil Variabil
a a
Adresa Adresa Variabil Variabil
a a
A A
#1 #1 K K3 3 #12 #12
B B
#2 #2 I I 4 4 #13 #13
C C
#3 #3 J J 4 4 #14 #14
I I 1 1
#4 #4 K K4 4 #15 #15
J J 1 1
#5 #5 I I 5 5 #16 #16
K K1 1
#6 #6 J J 5 5 #17 #17
I I 2 2
#7 #7 K K5 5 #18 #18
J J 2 2
#8 #8 I I 6 6 #19 #19
K K2 2
#9 #9 J J 6 6 #20 #20
I I 3 3
#10 #10 K K6 6 #21 #21
J J 3 3
#11 #11
I I 7 7
#22 #22
Adres Adres
a a
Variabil Variabil
a a
J J 7 7
#23 #23
K K7 7
#24 #24
I I 8 8
#25 #25
J J 8 8
#26 #26
K K8 8
#27 #27
I I 9 9
#28 #28
J J 9 9
#29 #29
K K9 9
#30 #30
I I 10 10
#31 #31
J J 10 10
#32 #32
K K10 10
#33 #33
Exemplu: Ciclu de gaurire, gauri dispuse in structura circulara
Formatul de operare :
G65 P9100 Xx Yy Zz Rr Ff Ii Aa Bb Hh
X coordonata X a centrului cercului
Y - coordonata Y a centrului cercului
Z adancimea gaurii
R coordonatele planului de referinta
F viteza de avans
I raza cercului
A unghiul de inceput pentru gaurire
B incrementul unghiular
H numarul de gauri
P nume (P=9000 - 9896)
Program
O 002;
G90 G92 X0.0 Y0.0 Z100.0;
G65 P9100 X100 Y50 R30 Z-50 F500 I100 A0 B45 H5;
M30;
Macrou
O 9100;
#3=#4003; Memoreaza G grupa 3 (G90, G91)
G81 Z#26 R#18 F#9 K0; Ciclul de gaurire
IF[#3EQ90]GOTO 1; Salt la N1 pentru G90
#24=#5001+#24; Calc. coordonatei X a centrului;
#25=#5002+#25; Calc. coordonatei Y a centrului;
N1WHILE[#11GT0]DO1;pana nr.de gauri devine zero
#5=#24+#4*COS[#1]; Pozitia X pentru gaurire;
#6=#25+#4*SIN[#1]; Pozitia Y pentru gaurire;
G90 X#5 Y#6; Executarea gaurii dupa pozitionare;
#1=#1+#2; Incrementeaza unghiul;
#11=#11-1; Decrementeaza numarul gaurilor;
END 1;
G#3 G80; Revenire la codul G;
M99;
Exemplu Exemplu: : Structura Structura de de gauri gauri dispuse dispuse in in platou platou
0 005 programul principal nr. 5
N50 G90 X0 Y50 Poziionare pentru primul rnd de guri la z=20
N60 G0 Z20
N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-20 R-15 T1000 F100 A3
Apelare macrou i asignare valori pentru variabile
9090 MACROU
N10 G91
N20 G90 G82 X#24 Y#18 T#20 F#9 L#1
Ciclul fix se execut de trei ori (A=3) pentru primul
rnd de guri
N30 G00 X[3*#24] Y#24 Poziionare la rndul urmtor de
guri
N40 G90 M99 Revenire n programul principal
%
Blocul apelare macrou
N70 G65 P9090 L3 X50 Y0 Z-10 R-15 T1000 F100 A3
- distana la prima gaur pe axa X (#24)
- distana la prima gaur pe axa Y (#25)
- distana de la planul de referin R la suprafaa piesei (#26)
- distana de la poziia iniial la planul de referin R (#18)
- stop (#20)
- vitez de avans (#9)
- numr de repetri a ciclului fix (#1)
Blocuri din macrou
N20 G99 G82 X#24 Y#25 Z#26 R#18 P#20 F#9 L#1
N30 G00 X-[3*#24] Y#24
99 revenirea sculei n planul de referin R
82 ciclu fix de gurire
Y distane pn la guri
- cota gurii, considernd i valoarea de depire la fund
- stop la sfritul cursei cu avans de lucru
- numr de repetri
G66 Pp L l <specificatie argument, asigurare>; MODALA
P numarul programului ce va fi apelat;
L numarul de repetari;
argument: date ce vor fi asigurate variabilelor din macrou;
Anulare caracter model prin G67
Exemplu: Ciclu de gaurire, structura de gauri anterioara
Programul principal
O 005;
N50 G90 G00 X0 Y0;
N60 G0 Z20.0;
N70 G66 P9081 L3 X50 R-15 Z-20 F100;
N80 G00 X50.0 Y30.0;
N90 G00 X50.0 Y80.0 ;
N100 G00 X50.0 Y130.0;
N110 G67;
Macroul
09081;
N10 G91;
N20 G00 Z#18;
N30 G01 Z#26 F#9;
N40 G00 Z-[#18+#26];
N50 G00 X#24;
N60 G90 M99;
%