1

Curs 1

Programarea manuală a strungurilor cu comandă numerică.

1.1 Generalităţi
Maşinile-unelte cu comandă numerică sunt echipamente în care operarea diferitelor
componente este realizată de un echipament de comandă numerică pe baza unui program.
Un program (denumit şi program-piesă) constă dintr-o succesiune ordonată de instrucţiuni
(denumite şi linii sau blocuri). Fiecare linie conţine informaţii codificate folosind litere, cifre şi
câteva caractere speciale.
Echipamentele de comandă numerică actuale sunt practic calculatoare de calitate industrială
având un microprocesor, memorie (ROM şi RAM), unitate de disc (HDD), ecran, tastatură,
conectori de comunicaţie ş.a.

Maşinile-unelte cu comandă numerică permit realizarea precisă şi productivă a reperelor,

indiferent de complexitatea acestora. Este de remarcat chiar faptul că prelucrarea reperelor
complexe este realizată cu prioritate pe astfel de maşini, mai ales în varianta includerii lor în
sisteme tehnologice de fabricaţie asistată de calculator.
În principal, beneficiile utilizării maşinilor cu comandă numerică sunt următoarele:
• reglarea mai rapidă a sistemului tehnologic;
 2

• timp mai redus de alimentare a postului de lucru;

lucru
• creşterea preciziei şi a repetabilităţii;
repetabilit
• posibilitatea realizării
ării formelor
forme complexe;
• simplificarea sistemului de scule şi portscule;
• reducerea timpului de prelucrare.
prelucrare
Exploatarea maşinilor
inilor cu comandă
comand numerică produce efecte şii în ceea ce priveşte
prive personalul
societăţii.. Apar meserii noi: reglor m.u.c.n., programator m.u.c.n. sau operator m.u.c.n., dar şi o
specializare inginerească - specialist în fabrica
fabricaţia asistată de calculator.
Maşinile cu comandă numerică pun de asemenea probleme aparte şi din punct de vedere al
securităţii muncii. Dacă în cazul maşinilor
ma universale pericolul
colul principal era legat de rănirea
r
operatorului, în cazul utilajelor cu comandă
comand numerică operatorul este de regul regulă protejat, dar
utilajul poate fi avariat în cazul unei erori de reglare sau de programare. Evitarea acestora
implică utilizarea unui personal
al bine calificat (şi mult stres!!!).

1.2 Dispunerea axelor strungurilor cu comandă numerică

Comanda deplasării cuţitului
itului în spaţiul
spa piesei se realizează prin precizarea mărimii
m deplasării, a
direţiei şi a sensului. În cazul strungurilor, direcţiile
d pe care se poate deplasa cuţitul
cu sunt X şi Z.
Direcţia
ia Z coincide cu axa strungului (axa de rota
rotaţie e piesei) şii sensul pozitiv este spre dreapta,
ca în figură.

arbore principal turela

universal

bacuri cuţit

vârf rotativ

Axa X este perpendicularăă pe Z,

Z deci dispusă în direcţie radială. Mărimea
rimea deplasării
deplas pe axa X
arată diametrul de dispunere a vârfului cuţitului şi nu raza. Astfel dacă
ă programul piesă
pies conţine
cuvântul X50, acesta indică
ă dispunerea vârfului cuţitului pe diametrul de 50 mm (la 25 mm de
axa strungului).
Mărimile deplasărilor
rilor sunt exprimate faţă
fa de originea piesei. De cele mai multe ori originea
piesei este plasată la intersecţia
intersecţ axei piesei cu suprafaţa frontalulă a semifabricatului.
 3

1.3 Formatul frazei

Un program piesă conţine o listă de comenzi şi de date transmise echipamentului de comandă

numerică al maşinii.
Limbajul folosit este standardizat. Toate maşinile actuale acceptă programe codificate conform
specificaţiilor ISO (ISO - International Standard Organisation), existând cazuri în care
producătorul defineşte şi un al doilea sistem de programare.
Programul-piesă este constituit din blocuri sau fraze. Formatul unui bloc este următorul:

N120 G0 X25. Z1.5 F0.75 S2350 T1010 M08 ;

Număr Funcţii Funcţii Avans, Turaţie, Număr Funcţii Sfârşit
bloc pregătitoare geometrice sculă şi auxiliare de bloc
mm/rot 2350 rpm
corecţie

Programul-piesă se compune dintr-un program principal şi eventual un număr de subprograme.

Un bloc se compune dintr-un număr de cuvinte (denumite şi funcţii sau adrese). Un cuvânt
începe cu o literă şi conţine o valoare numerică reprezentând o mărime geometrică sau un cod.
Exemple:
• funcţii geometrice: X50., Z-12.5, U-8., W-23.
• funcţii pregătitoare: G00, G02
• funcţii auxiliare: M04, M08
 4

Deşi funcţia N este de regulă prima dintr-un bloc, ordinea în care sunt plasate funcţiile în cadrul
blocului este aleatoare. Funcţia N poate lipsi dar este bine să nu fie omisă pentru a putea
depana mai uşor programele eronate.
Funcţiile pot fi modale sau nemodale. Cele nemodale sunt active doar în cadrul blocului în care
sunt definite. Cele modale sunt active începând de la blocul în care au fost definite şi până la
întâlnirea unei funcţii de anulare.
Exemplu :
N120 G0 X50. Z3. ;
N130 G1 Z-35. F0.8 ;

În exemplul dat, blocul N130 comandă o deplasare a cuţitului pe ø50, cu avans de lucru, în
lungul axei strungului, de la Z3 la Z-35. Diametrul pe care s-a deplasat cuţitul s-a stabilit în
blocul N120, blocul N130 conţinând doar adresa Z. Acest lucru este posibil deoarece funcţiile
geometrice X şi Z sunt modale.
Există blocuri care conţin mai multe funcţii pregătitoare (G) sau auxiliare (M). Acest lucru este
permis datorită grupării funcţiilor. Într-un bloc nu poate însă să apară decât o funcţie dintr-un
grup. Egemplu:
N140 G0 G42 X50. Z3. ;
În exemplul dat, blocul conţine două funcţii G. Prima, G0, comandă o deplasare cu avans rapid.
A doua funcţie, G42, indică intrarea pe un contur cu luarea în considerare a razei la vârf a
cuţitului.

1.4 Programarea deplasărilor

În cazul strungurilor cu comandă numerică, vârful cuţitului poate fi deplasat după traiectorii
liniare sau circulare. Eventualele profile complexe trebuie deci descompuse în segmente de
dreaptă şi arce de cerc. Evident, acest proces necesită utilizarea unei aplicaţii de calculator.

a. Programarea deplasărilor liniare

Înaintea realizării unor deplasări liniare este necesară plasarea unei funcţii pregătitoare care să
indice modul de deplasare. Astfel pentru realizării unei deplasări cu avans rapid trebuie folosită
 5

funcţia G0 (sau G00 în cazul echipamentelor mai vechi) iar pentru deplasările liniare cu avans
de lucru trebuie folosită funcţia G1 (sau G01).
Deplasarea cuţitului într-un punct având coordonatele absolute X şi Z se comandă scriind un
bloc în care se indică valorile coordonatelor:
Exemplu:

N20 G0 X50. Z3. ;

N30 G1 Z-35. F0.8 ;
N40 X52. Z-34. ;
P3(ø 52, -34)
P2(ø 50, -35)

P1(ø 50, 3)

OP

În anumite cazuri este mai uşor să se programeze deplasările liniare folosind coordonatele
relative. Pentru a indica mărimile deplasărilor în direcţiile X şi Z se vor folosi în acest caz
adresele U şi W.
Exemplu:

N20 G0 X50. Z3. ;

N30 G1 W-33. F0.8 ;
N40 U4. ;
N50 W-10. ;
N60 U6. ;
N70 G0 U2. W1. ;
ø 54

ø 50

P1(ø 50, 3)

OP

10 30
ø 60
 6

În exemplul dat s-au folosit coordonatele relative deoarece cotarea piesei în lungul azei Z s-a
făcut în lanţ.

b. Deplasări după arce de cerc

În comanda numerică un arc de cerc poate fi definit în două moduri:

- prin coordonatele punctului final şi coordonatele relative I şi K ale centrului arcului de
cerc în raport punctul iniţial (cazul a.) sau,
- prin coordonatele punctului final şi raza arcului de cerc.

R10

cazul a. cazul b.

Exemple:

N20 G0 X30. Z-20. ; N20 G0 X30. Z-20. ;

N30 G2 X38. Z-28. I10. K0 F0.8 ; N30 G2 X38. Z-28. R10. F0.8 ;
N40 G1 X40. Z-27. ; N40 G1 X40. Z-27. ;

În exemplul dat, poziţia relativă a centrului arcului de cerc în raport cu punctul de start este I10
K0. La indicarea poziţiei relative a centrului arcului faţă de punctul de început al arcului, adresa
I se evaluează calculând pe rază nu pe diametru, ca în cazul adreselor X sau U.

Pentru a indica sensul de parcurgere a arcului de derc se folosesc funcţiile G2 (G02, în sensul
acelor de ceasornic) sau G3 (G03, în sens contrar).
 7

Notă: Pentru compensarea efectului razei vârfului sculei, înaintea începerii parcurgerii
contururilor în arc de cerc se va apela funcţia G41 sau G42. Funcţia G41 indică plasarea
cuţitului la stânga în raport cu traiectoria parcursă iar G42 indică plasarea cuţitului la dreapta
traiectoriei. Funcţia pregătitoare G40 anulează efectului funcţiei G41 sau G42.

G41

Exemplu fundamental:
Să se programeze finisarea piesei din figură prin parcurgerea conturului cu un cuţit cu plăcuţă
rombică.
 8

Varianta 1:

G42 G00 X35.0 Z5.0 ;

G01 Z-20.0 F0.2 ;
G02 X67.0 Z-36.0 I16.0 K0 ;
G01 X68.0 ;
G03 X100.0 Z-52.0 I0 K-16.0 ;
G01 Z-82.0 ;
G40 G00 X100.0 Z20.0 ;

Varianta 2:

G42 G00 X35.0 Z5.0 ;

G01 Z-20.0 F0.2 ;
G02 X67.0 Z-36.0 R16.0 ;
G01 X68.0 ;
G03 X100.0 Z-52.0 R16.0 ;
G01 Z-82.0 ;
G40 G00 X200.0 Z200.0 ;

1.5 Funcţii pregătitoare şi auxiliare

Anvergura acestei părţi a cursului nu va permite tratarea tuturor funcţiilor pregătitoare şi
auxiliare. Practic se vor include doar funcţiile strict necesare realizării prelucrărilor de bază şi
care pot apărea în programele-piesă generate de aplicaţiile de fabricaţie asistată.

Principalele funcţii pregătitoare (G):

G00 - deplasare cu avans rapid

G01 - deplasare cu avans de lucru. Mărimea avansului este programată folosind funcţia F.
G02 - interpolare circulară în sensul acelor de ceasornic (CW - clockwise). Deplasare cu avans
de lucru.
G03 - interpolare circulară în sens invers acelor de ceasornic (CCW - counterclockwise).
Deplasare cu avans de lucru.

G28 - îndepărtarea turelei de universal, pe direcţiile X+ şi Z+, în poziţia extremă. Înaintea

deplasării se va executa deplasarea relativă indicată cu ajutorul adreselor U şi W.
Exemplu:
G28 U0 W0 ;

G41 - activarea corecţiei automate a traiectoriei cu luarea în considerare a razei la vârf a sculei.
 9

În comanda numerică a strungurilor, punctul ale cărui deplasări în spaţiul piesei se

programează este vârful sculei. Acesta definit ca în figură, respectiv ca punct de intersecţie a
două tangente la muchia sculei. În lipsa activării acestei corecţii, profilul realizat va coincide cu
cel programat doar pe tronsoanele în care acesta este paralel cu axele de coordonate X şi Z. În
zonele înclinate se observă că apare o abatere inerentă. Desigur această corecţie priveşte în
special prelucrările de finisare.
Funcţia G41 se foloseşte când cuţitul este în stânga conturului programat.

G42

profil realizat
G41

punct programat

G42 - activarea corecţiei automate a traiectoriei cu luarea în considerare a razei la vârf a sculei,
cuţitul fiind pe dreapta conturului programat.
G40 - anularea efectului funcţiei G41 sau G42 activată într-unul dintre blocurile anterioare.
G50 - limitarea turaţiei arborelui principal. Turaţia maximă este indicată folosind adresa S.
Exemplu:
G50 S3000 ; (limitare la 3000 rot/min.)

G96 - permite definirea vitezei de aşchiere. Viteza se indică folosind adresa S, în m/min.
Exemplu:
G96 S300 ; (300 m.min)
G97 - anulează efectul funcţiei G96, deci se revine la indicarea vitezei în rot/min (folosind tot
adresa S).
Exemplu:
G97 S1230 ; (1230 rot/min)

Principalele funcţii auxiliare (M) :

M03 sau M04 - pornire arbore principal
 10

M05 - oprire arbore principal. Rotaţie se reia la apăsarea butonulu START de pe panou.
M08 - pornire lichid de aşchiere;
M09 - oprire lichid de aşchiere;
M30 - sfârşit program.

1.6 Programarea avansului şi a vitezei de rotaţie

Elementele de bază în determinarea regimului de aşchiere, avansul s, viteza Vc şi adâncimea
de aşchiere ap sunt furnizate de fabricantul insertului sculei folosite.

1000 ∙ 

 ,  


Exemplu fundamental:

(X68 Z-30)

(X60 Z-30)
(X60 Z0)
X
.

Z
 11

O0009 ;
N1 G28 U0. W0. ;
N2 T1010 ;
N3 G50 S3500 ;
N4 G96 S300 M4 ;
N5 G0 X64. Z0.
N6 G1 X-0.8 F0.25
N7 G0 Z2.
N8 X60.
N9 G01 Z-30. F0.4
N10 X68.
N11 G28 U0 W0
N12 M30