UNIVERISTATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV,

FACULTATEA DE INGINERIE, TEHNOLOGIE SI MANAGEMT INDUSTRIAL

CAIET DE PRACTICA

STUDENT: Savin Andreea Lorena, ANUL III, IEI, ID

Brasov 2023

1
 STAGIU DE PRACTICA

Perioada de desfasurare:

Din data de 12 iunie 2023 pana in data de 30 iulie 2023

Program de lucru zilnic, intre orele 08:00- 14.30

Persoana de coordonare a practicii in firma:

Numele si prenumele : Savin Alina

Functia: Administrator

Societatea:

Denumire: SC EUROTOP TRANS SRL

Adresa: STRADA AVANTULUI, ONESTI, JUD. BACAU

Domeniul de activitate: fabricarea de componente electrice si electronice pentru autovehicule si

pentru motoare de autovehicule (Cod CAEN 2932)

2
 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

Joyson Safety Systems este unul din liderii producatori in sisteme de siguranta pentru
automobile cu o cifra de afaceri de aproximativ 6.4 miliarde de euro sim ai mult de 50.000 de
angajati in toata lumea. Cei de la Joyson Safety Systems sunt foarte bine angajati in a inova si a
progresa constant. Ca un partener de incredere si competent in industria de automotive, ei
dezvolta si produc sisteme de siguranta si componente ce sunt folosite in toata lumea.
Portofoliul lor contine volane de masini, airbag-uri, century de siguranta, componente tehnice
de plastic, sisteme de siguranta pentru copii, dispositive electronice si senzori. Ei ofera produsele
lor aproape tuturor marilor producători de autovehicule din întreaga lume.

3
 Programa de practica
Anul III specializarea: I.E.I
An universitar 2022-2023

Nr. Crt. Denumirea activitatii Nr. Ore

1. Prezentarea programei de practica. 6

2. Masini unelte . 6
3. Dispozitive presare la rece 6
4. Dispozitive 6
5. Masini cu comanda numerica 6
6. Proiectare asistata la calculator 6
7. Tehnologii de realizare a pieselor 6
8. Norme de tehnica securitatii muncii 6
9. Colocviu . 6

Total ore: 90

4
1. Prezentarea programei de practica

5
 2. Masini unelte
Masinile – unelte sunt elementele de baza in realizarea unui produs ajutand la transformarea
materiei prime si a semifabricatelor in produse finite .Aceste mijloace de productie sunt tot mai
prezente in sistemele de productie actuale.Cunasterea acestora permite alegerea de solutii de
automatizare cat mai eficiente tehnico-economic.

Sistemele de productie sunt intr-o stransa dependenta cu dezvoltarea consumului si cu cererea

de noi produse pe piata.Asigurea succesului in vanzarea produselor este strans legata de capacitatea de
adaptare a fabricatiei la schimbarea produsului, notiune tot mai vehiculata in ultima perioada, si care
este o caracteristica a sistem de productie modern numita FLEXIBILITATE.

Ingemanarea cunostintelor legate de masinile-unelte si roboti industriali nu este intamplatore

deorece elementele structurale ale acestora sunt asemanatore ambele fiind cuprinse in categoria
mijloacelor de productie

Maşina – în sensul larg al cuvântului, este construcţia care transformă forma energiei din mecanică
în altă formă sau, în sens invers, din alta formă în energie mecanică.

Maşinile se clasifică în :

- maşini de forţă (energetice)

- maşini de lucru ( masina-unealta )

Maşina de forţă furnizează energie sub diferite forme, inclusiv mecanică.

Maşina de lucru primeşte energie sub diferite forme, o transformă şi execută anumite obiecte sau
produse. Maşina de lucru este construcţia ce efectuează lucrări de execuţie parţiala sau produse, prin mişcări
cu diferiţi parametri şi transformări de energie.

Domenii de utilizarea a maşinilor de lucru sunt: industria: extractivă, metalurgică, chimică,

prelucrătoare, uşoara, alimentara, etc.

Maşina unealta este o maşina de lucru având rolul de a modifica forma şi dimensiunile unor corpuri,
în general metalice, prin procesul de aşchiere, cu o anumită capacitate de producţie, precizie dimensională şi
calitatea suprafeţei. Maşinile unelte se pot utiliza independent sau în grupuri de maşini-unelte cu funcţionare
corelata succesiv prin o parte a procesului de producţie rezultând liniile tehnologice.

Masina-unealta se defineşte ca fiind o maşină de lucru având ca scop formarea pieselor, pe procese bazate pe
îndepărtarea adaosului de prelucrare sub formă de aşchii sau particule în anumite condiţii economice, precizie
dimensională şi de formă şi calitate a suprafeţei.

6
 3. Utilaje de presare la rece cu actionare mecanica (prese cu excentric/surub)

Presarea la rece este procedeul tehnologic de deformare plastică a semifabricatelor, cu

ajutorul unor dispozitive numite ştanţe şi matriţe, pe maşini de presare.

Procedeele de presare la rece a materialelor au aplicaţii multiple în industrie, datorită

avantajelor pe care aceasta le prezintă ,în comparaţie cu alte procedee tehnologice :

-productivitate mare, deci cost redus, utilajul necesar presării fiind de mare randament ;

-posibilitatea de a folosi muncitori cu calificare inferioară ;

-obţinerea unor piese cu un înalt grad de precizie, ceea ce asigura interchimbabilitatea acestora in
ansamblurile in care sunt montate

-pierderi mici de material ,realizarea printr-o elaborare corectă a proceselor tehnologice ;

-condiţii favorabile introducerii mecanizării şi automatizări proceselor de producţie

-îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice a materialelor în urma presării la rece ;

În schimb presarea la rece ,necesită o pregătire a fabricaţiei ,mai costisitoare decît alte
procedee tehnologice ,este economică la producţia în serie mare .

Cele mai folosite mecansisme pentru presarea la rece, in industrie sunt presele mecanice cu
surub ,su genunchi si cu excentric.

Presele cu surub sunt masini simple si relative ieftine in raport cu fortele pe care le
utilizeaza. Se folosesc pentru :matritari ,debavurari , stantari , ambutisari, calibrari , indoiri, etc.

7
 In plus au avantajul ca au curse mari si permit schimbarea sculelor cu usurinta.

Presa manuală cu excentric este utilizată la presarea bucşelor în corpul pârghiilor sau al
bielelor, la presarea roţilor dinţate pe ax, precum şi la operaţii de presare la rece. Presa acţionată
manual de pârghie, prin intermediul excentricului, deplasează culisorul pe verticală.

Prelucrarea prin deformare la rece face parte din procedeele tehnologice applicate la scara larga
in industrie.

8
 4. Dispozitive

Dispozitivul este un sistem tehnic, unitar din punct de vedere tehnologic, cosntructiv si
functional care pregateste, realizeaza, mentine sau modifica pozitionarea obiectelor de lucru,
poate prelua si functii ale masinii unelte sau ale operatorului uman.

Clasificare : 1.dupa functiile pe care le indeplinesc si locul in cadrul sistemului tehnologic

a. Dispozitive de lucru – prin acestea trece fluxul fortelor care iau nastere in procesul de
fabricare. Contribuie la asigurarea preciziei de prelucrare a pieselor fabricate. Dispozitivele de
lucru se construiesc rigide cu elemente constructive precis executate.

b. Dispozitive de alimentare automata cu obiecte de lucru sau cu scule. Acestea contribuie la

cresterea capacitatii de productie a utilajelor si la cresterea productivitatii muncii : dispozitive de
depozitare, de separare, de dozare, de sortare.

2. Dupa tipul si dimensiunile obiectelor de lucru asupra carora isi exercita functiile de lucru :

a. Dispozitive speciale care isi exercita functiile asupra obiectelor de lucru de acelasi tip si
aceeasi dimensiune

9
b. Dispozitive specializate care isi exercita functiile asupra obiectelor de lucru de acelasi tip si
dimensiuni diferite

C. Dispozitive universale care isi exercita functiile asupra obiectelor de lucru de tipuri si
dimensiuni diferite.

d. Dispozitive flexibile care se adapteaza nu numai la diferite tipuri si dimensiuni ale obiectelor
de lucru, dar si la aplicatii diferite fiind universale.

10
11
12
 5. Masini cu comanda numerica
Comanda numerica reprezinta un set de instructiuni sub forma de litere, cifre si simboluri care
controleaza aceleasi lanturi cinematice si pe baza carora masina unealta executa diverse actiuni.
Se elimina astfel o buna parte din reglajele manuale mentionate anterior si nu mai este nevoie de
interventia operatorului in timpul prelucrarii decat in cazuri deosebite.

Pe masura ce tehnologia a evoluat, comanda numerica a ajuns sa foloseasca ca suport al

instructiunii de la cartele perforate la calculatoare performante. Cand echipamentul de comanda
numerica are la baza un calculator, aceasta poarta denumirea de comanda numerica
computerizata sau comanda numerica cu calculator si are binecunoscutul acronim CNC.

Față de mașinile clasice la mașinile cu comandă numerică lanțurile cinematice de avans sunt
mult simplificate mulțumită avantajului adus de dezvoltarea industriei electronice. Astfel au
putut fi eliminate cutiile de avans și filete iar lanțurile de avans sunt independente din punct de
vedere fizic față de lanțul cinematic principal ele având motoare de acționare separate. Corelarea
mișcărilor prin intermediul interpolării asigurată pe cale electronică.

Distribuția temperaturii de-a lungul șurubului din mecanismul de transformare a mișcării

de rotație în mișcare de translație șurub-piuliță cu bile poate fi schimbată foarte rapid datorită
vitezei de avans și forțelor de așchiere. Pe mașinile-unelte cu buclă semi-inchisă (fără traductoare
liniare) rezultă o variație de lungime de 100 μm/m întruun interval de 20 de minute. Dilatările
șurubului pot provoca defecte semnificative în piesele prelucrate.

Avantajele utilizării maşinilor-unelte cu comandă numerică : Se poate spune că un echipament

este cu comandă numerică dacă instrucţiunile care permit funcţionarea maşinii sunt transmise în
formă codificată. Conform acestei definiţii, prima maşină cu comandă numerică a fost războiul
de ţesut a lui Jacquard (1800) care avea ca port program o bandă perforată.

Prima maşină-unealtă cu comandă numerică (prototip) a apărut în anul 1952 (MIT). Ea a fost
dezvoltată în USA începând cu 1942 pentru a satisface nevoile industriei aeronautice: realizarea
suprafeţelor complexe cum ar fi paletele elicei elicopterelor sau buzunarele de diverse forme în
panouri mari de aluminiu.

Iniţial, aceste echipamente dispuneau de elemente de comandă alimentate prin cablu, iar
introducerea datelor se făcea prin cartele perforate. Cu apariţia microprocesoarelor şi cu
progresul electronicii, costul acestor echipamente a scăzut până prin anul 1970. Suporturile şi
transmiterea de date au putut fi asigurate cu ajutorul disketelor, a benzilor magnetice etc.

Această evoluţie, care a asigurat prelucrarea datelor în timp real, a permis creşterea posibilităţilor
oferite de acest tip de comandă şi a favorizat integrarea acestora în construcţia de echipamente
automatizate.

Utilizarea comenzii numerice (CN) nu se limitează numai la maşini-unelte cu care se

îndepărtează material cu ajutorul unor scule cu tăiş, ci ea este prezentă şi la instalaţiile de

13
decupat cu fascicul laser, la prelucrarea prin electroeroziune cu electrod sau cu fir, la operaţiile
de asamblare etc. Ea se întâlneşte, de asemenea, astăzi, la comanda meselor maşinilor de măsurat
tridimensionale, la roboţi şi la alte echipamente.

În zilele noastre, producţia de piese mici nu poate fi considerată realizabilă fără maşini rapide cu
comandă numerică. Cu aceste maşini-unelte se poate realiza producţia în orice formă, cu precizie
ridicată. În prezent, maşinile-unelte CN asigură o precizie de prelucrare ridicată, putând ajunge
până la ±(0,015–0,02) mm, în cazul centrelor de prelucrare.

La prelucrarea suprafeţelor complexe cu maşini-unelte convenţionale, înaintea realizării

procesului de prelucrare propriu-zis, a fost necesară realizarea unui prototip din lemn sau din alt
material, care, apoi, a fost supus unei scanări şi copiat cu precizie variabilă într-o piesă nouă.
Acest proces era considerat un mult prea mare consumator de resurse umane şi/sau de materiale.
Astfel, mulţi angajaţi lucrau mai multe zile la o piesă complexă, care, cu tehnologia actuală, se
poate produce într-un timp considerabil mai scurt şi cu mare precizie. Este necesar, însă, un
model construit cu ajutorul calculatorului.

14
Evoluţii

Comanda Numerică Computerizată (CNC) este comanda unei maşini-unelte prin utilizarea de
numere, litere şi simboluri. Este un sistem în care mărimile programate sunt direct introduse şi
înmagazinate într-un anumit format, apoi automat citite şi decodificate pentru a determina
mişcarea corespunzătoare a maşinii pe care o comandă.

In exemplul din figura 4, relativ la o placă pe care se efectuează găuriri simple şi filetare, se
observă că la realizarea unei piese avem un câştig de 1h15’ faţă de prelucrarea pe maşini-unelte
convenţionale, în timp ce la prelucrarea a 2 piese câştigul este de 4h15’, iar la o serie de 10 piese
deja se ajunge la un câştig de aproximativ de 40h.

Acest câştig de timpi de execuţie provine din cheltuielile mai reduse de punere în fabricaţie şi de
prelucrare a datelor pentru un reper.

 Material prelucrat: lemn de esenţă tare;

 Viteza de aşchiere: 8 – 15 m/min.;
 Seria de fabricaţie: 3 – 12 piese;

Informaţiile iniţiale, cum că prelucrările pe maşini-unelte cu comandă numerică sunt

nerentabile, trebuie, deci, să fie actualizate.

Progrese în domenii conexe şi avantaje oferite de MUCN

Asistenţa informatică permite definirea mai rapidă a modelului geometric al piesei, a proiectării
rapide a tehnologiei de prelucrare, calcule rapide şi în timp real pentru stabilirea condiţiilor de
operare. În acest context, timpii necesari pentru asigurarea programării pot fi reduşi la jumătate,
iar timpii de execuţie a celor 10 piese, de asemenea, pot fi reduşi la jumătate. (figura 5)

Aceste avantaje sunt datorate, în general, aportului tehnic adus de comanda numerică, dar sunt
mult mai vizibile în cazul programării asistate de calculator, care elimină restricţiile legate de
timpii de programare, permiţând:

15
 scoaterea în exteriorul postului de lucru a sarcinilor legate de modelarea geometrică,
cinematică şi tehnologică a procesului de prelucrare;
 reducerea timpilor pentru mersul în gol, prin realizarea în regim automat a secvenţelor
procesului de prelucrare, prin punerea în poziţie de lucru a sculelor cu viteze de deplasare
rapide, prin schimbarea automată a sculelor, prin schimbarea automată a vitezelor cu
ajutorul sistemelor de comandă a motoarelor de acţionare;
 reducerea numărului de operaţii care erau necesare pentru efectuarea de lucrări precise:
trasare, utilizare de linete, eliminarea dispozitivelor de copiat;
 realizarea de suprafeţe complexe – prin deplasarea după mai multe axe simultan şi
posibilitatea realizării de piese cu suprafeţe mult mai apropiate de necesităţile
funcţionale;
 definirea condiţiilor optime de lucru, pentru că aceste maşini oferă posibilitatea de a face
să
 varieze continuu viteza de lucru şi, astfel, creşte durata de viaţă a sculelor;
 diminuarea gradului de implicare a factorului uman, prin creşterea gradului de
automatizare
 a echipamentelor şi prin diminuarea sarcinilor de control, care sunt efectuate în timpul
derulării operaţiilor de prelucrare, de echipamente speciale;
 posibilitatea de a asigura flexibilitatea în raport cu evoluţiile tehnice actuale în materie de
 moduri de schimbare a sculelor, de proiectare geometrică şi tehnologică sau de utilizarea
unor sisteme de procesare a datelor CFAC (Concepţia Fabricaţiei Asistată de Calculator).
 integrarea echipamentelor periferice (dispozitive pentru măsurarea sculelor,
manipulatoare, roboţi etc) sau integrarea MUCN în ansambluri automatizate (celule
flexibile, linii de fabricaţie).

16
 6. Proiectare asistata la calculator

Prin Proiectarea asistată de calculator sau CAD (din engleză de la Computer-aided Design) se
înțeleg acele unelte, aplicații, programe de calculator care pot asista inginerii, arhitecții,
geodeziștii în activitatea lor de proiectare.

Inițial aceste aplicații au fost create ca instrument de desenare cu calculatorul, instrument dorit să
înlocuiască planșeta de desenare. În cursul timpului însă ele au fost dezvoltate mai departe pentru
a ușura nu numai desenarea, dar și toată activitate de proiectare. De unde inițial ele permiteau
numai desenare în două dimensiuni (2D), la momentul actual se poate crea virtualizarea
(reprezentarea în calculator) a unui obiect real cum ar fi de ex. un arbore motor, precum și
vizualizarea spațială (în 3D) a unei asamblări pe un monitor de calculator.

Domenii de utilizare :

 Arhitectură
 Construcții
 Drumuri și poduri
 Industria aeronautică
 Industria de automobile
 Electronică și electrotehnică
 Design Industrial
 Inginerie Mecanică

Apariţia şi dezvoltarea controlului numeric în anii 50, marcheazăînceputul procesului de

automatizare a maşinilor-unelte. Este un fapt recunoscut că introducerea comenzii
numerice a însemnat debutul unuiproces de inovare în activităţile de proiectare şi
producţie a bunurilor. Astăzi există fabrici aproape complet automatizate care sunt
capabile sămanufactureze o însemnată varietate de produse. De la început, este necesar să
se precizeze ce se înţelege prin “întreprindere producătoare” sau fabrică, avându-se în
vedere volumul producţiei. Specialiştii clasifică procesele de manufacturare în trei
categorii principale: producţia în flux continuu,producţia de masăşi producţia de serie.

17
 In literatura de specialitate, CAD/CAM este un acronim care înseamnăproiectare şi fabricare
cu ajutorul calculatorului. Această tehnologie novatoare care utilizează calculatoarele digitale
pentru realizarea unor funcţii diverse de proiectare şi fabricare are tendinţa de integrare totală a
acestor activităţi care, în mod tradiţional, au fost considerate ca fiind douăfuncţii distincte şi
separate. În ansamblu, CAD/CAM dezvoltă tehnologiaavansată a întreprinderii viitorului,
asistată complet de calculator. Fig. 1.1. Monitorizarea şi controlul asistate de calculator a)
monitorizarea asistată; b) controlul asistat b)a)Semnale de controlDateProces de
fabricaţieCalculator DateProces de fabricaţie Calculator Proiectarea asistată de calculator (în
limba engleză, “Computer-aided design” – CAD), poate fi definită ca o activitate de utilizare a
unui sistem de calcul în proiectarea, modificarea, analiza şi optimizarea proiectării. Sistemul de
calcul este format din echipamente şi programe care asigurăfuncţiile necesare în proiectare.
Echipamentul destinat activităţilor de CAD este format dintr-un calculator, unul sau mai multe
terminale grafice, tastaturăşi alte periferice. Programele de CAD sunt aplicaţii destinate
implementării graficii în cadrul unui sistem de calcul, la care se adaugăprogramele dedicate
funcţiilor inginereşti care pot realiza analiza stării de tensiuni şi deformaţii ale unor elemente,
analiza dinamică a mecanismelor, calculul transferului de căldurăşi controlul numeric.
Programele aplicative variază de la un utlizator la altul, în funcţie de tipul liniilor de producţie,
de procesul de fabricaţie şi de specificul pieţei de desfacere. Fabricarea asistată de calculator (în
limba engleză, “Computer-aided manufacturing” – CAM), se defineşte ca utilizare unui sistem
de calcul în activitatea de planificare, conducere şi control al operaţiilor unei fabrici, prin orice
interfaţă directă sau indirectă dintre calculator şi resursele de producţie. Aşa cum rezultă din
definiţie, aplicaţiile CAM se împart în două categoriiprincipale: - monitorizare şi control; acestea
sunt aplicaţii în care calculatorul este conectat direct la procesul de fabricare în scopul
monitorizării şi controlului acestuia;

- susţinerea fabricaţiei; acestea sunt aplicaţii indirecte în carecalculatorul este utilizat în

sprijinirea operaţiilor de producţie, fără existenţa unei legături directe între calculator şi procesul
de fabricare. Monitorizarea implică prezenţa unei interfeţe directe între calculator şi procesul de
manufacturare, în scopul urmăririi operaţiilor şi echipamentelor şi a colectării de date. În acest
caz, calculatorul nu este utilizat direct în controlul operaţiilor, activitate ce rămâne în sarcina
operatorului uman care poate fi ghidat de informaţiile furnizate de calculator. Controlul asistat de
calculator merge un pas mai departe decât monitorizarea, realizând nu numaiobservarea
procesului, ci şi controlul acestuia, pe baza informaţiilor obţinute. Diferenţa dintre monitorizare
şi control este ilustrată în figura 1.1. În cadrul activităţii de monitorizare, fluxul de date dintre
proces şi calculator este unidirecţional. În cazul controlului are loc un schimb bidirecţional.
Semnalele sunt transmise de la proces la calculator, la fel ca în cazul monitorizării. În plus,
calculatorul emite semnale de comandă către procesulde fabricare, conform algoritmului de
control. Suplimentar faţă de aceste funcţii, CAM include aplicaţii indirecte în care calculatorul
are rol de suport pentru operaţiile de fabricare. În acest gen de aplicaţii, calculatorul nu este
conectat direct la procesul de producţie, ci este utilizat “off-line” la îndeplinirea activităţilor de
planificare, la generarea programelor, instrucţiunilor şi informaţiilor prin care resursele de
producţie ale firmei pot fi gestionate mai eficient. Legătura dintre calculator şi proces este
reprezentată simbolic în figura 1.2. Liniile întrerupte sugerează căacţiunea de comunicare şi

18
legătura de control sunt conexiuni “off-line” care solicită, adesea, intervenţia operatorului uman.
În continuare sunt date câteva exemple de activităţi cu rol de suport al fabricaţiei: - partea de
control numeric programată de calculator; sunt pregătite programe de control pentru maşini-
unelte automate; - proiectarea automată a procesului de fabricare; calculatorul elaboreazăfişa
tehnologică a unui produs;

- calculul automat al timpilor de lucru necesari operaţiilor deprelucrare; - programul de

producţie; sistemul de calcul generează un program corespunzător pentru satisfacerea cerinţelor
producţiei; - stabilirea consumului de materiale; calculatorul este utilizat în planificarea
aprovizionării cu materiale, conform programului de producţie; - controlul atelierelor; în această
aplicaţie sunt colectate datele de fabricaţie pentru a determina stadiul comenzilor pe ateliere. În
toate aceste exemple, operatorul uman este solicitat de aplicaţie săfurnizeze datele de intrare în
programe, să interpreteze rezultatele şi săimplementeze acţiunile necesare.

CONŢINUTUL CAD/CAM

În practica inginerească tehnologia CAD/CAM este utilizată îndiferite moduri de către diverse
grupuri de specialişti. O primă categorie seocupă de realizarea desenelor şi a documentaţiei
aferente. A doua categorie utilizează instrumentele vizuale pentru realizarea efectelor de umbrire
şi animaţie. A treia categorie execută activităţi de analiză pe modele geometrice, aşa cum este
analiza cu elemente finite. A patra categorie elaborează tehnologia de fabricaţie şi programează
maşinile cu comandănumerică. Evoluţia tehnologică arată că începuturile CAM sunt mult mai
clar delimitate decât cele ale CAD. Dezvoltarea CAD s-a produs odată cuevoluţia graficii pe
calculator şi a instrumentelor de desenare şi redactare asistate de calculator, cunoscute sub
denumirea de CADD (din limba engleză "computer - aided drawing and drafting"). Sunt
necesare câteva precizări cu privire la această terminologie. Grafica pe calculator se referă la
utilizarea unui sistem de calcul la generarea reprezentărilor picturale, care acoperă o arie largă,
de la simple diagrame şi histograme, la imagini complexe care simulează tablourile marilor
maeştri. Desenarea şi redactarea asistată de calculator CADD utilizează sistemul de calcul la
realizarea reprezentărilor bidimensionale ale obiectelor cu asocierea datelor dimensionale şi a
altor informaţii de fabricare. Proiectarea asistată de calculator depăşeşte limitele
CADD,introducând instrumentele de analiză alături de reprezentarea grafică. De exemplu,
sistemul de suspensie al unui automobil poate fi proiectat utilizând instrumentele CAD care
permit testarea în condiţii specifice de drum.Efectul amortizării suspensiei poate fi pus în

19
evidenţă cu ajutorul animaţiei, pentru diferite condiţii de deplasare. Astfel, proiectarea poate fi
îmbunătăţităinteractiv, pe baza acestor rezultate. Ca o consecinţă a cerinţelor de proiectare,
programele CAD încorporează, de obicei, rutine complexe pentru analiza inginerească. Mai
mult, instrumentele CAD nu se limitează lafabricarea produselor. De exemplu, un plan de
arhitectură al unei clădiri poate fi considerat un rezultat al CADD, dacă nu este inclusăşi
capacitatea de analiză. Dacă pachetul de proiectare include şi instrumente de analiză a soluţiilor,
conform recomandărilor din standarde sau dacă are în vedere caracteristicile factorului uman şi
altele, atunci funcţiile CAD sunt realizate. În mod evident, dezvoltarea calculatoarelor digitale,
este cheia implementării CAD/CAM. Calculatoarele au fost utilizate în funcţii de control al
fabricării în urmă cu aproape 40 de ani. De exemplu, un raport din 1973, arăta că diverse grupuri
de aplicaţii ale calculatorului în control, includ: controlul traficului auto; testarea produselor şi
controlul calităţii; controlul proceselor de turnare; echipamente de control numeric; cercetări de
inginerie spaţială; cercetări neurologice şi biomedicale; controlul şi monitorizarea centralelor
nucleare; monitorizarea transportului de marfă pe calea ferată; controlul fabricilor de beton;
controlul cuptoarelor cu oxigen;controlul procesului de fabricare a nylon-ului; operaţiile de
cracare în rafinăriile de petrol etc. Este evident că majoritatea acestor aplicaţii intră în categoria
proceselor industriale. Orice formă de control necesită strângerea de informaţii de la procesul ce
trebuie supravegheat. Aceste date sunt analizate pentru a decide dacă sunt necesare acţiuni de
corecţie. Acolo unde existăprocese automatizate, este relativ uşor de introdus un calculator
digital cu rol de a controla procesul şi chiar de a lua decizii.

20
 7. Tehnologii de realizare a pieselor
Procesul de fabricaţiecuprinde totalitatea acţiunilor şi procedeelor folosite pentru transformarea
materiei prime şi a semifabricatelor în produse finite.Procesul de fabricaţie al unui produs
industrial poate fi împărţit în următoarele etape principale:obţinerea
semifabricatelor,prelucrarea mecanică a semifabricatelor,controlul tehnic,asamblarea pieselor
prelucrate în produs finit,vopsirea,ambalarea şi expedierea.

Procesul tehnologic este acea parte a procesului de fabricaţie, care cuprinde operaţiile de
modificare a formei, dimensiunilor, proprietăţilor materialului sau semifabricatului, în vederea
obţinerii piesei finite, în concordanţă cu condiţiile tehnice impuse. În funcţie de natura acţiunilor,
procesul tehnologicpoate fi :

a.Proces tehnologic de prelucrare mecanică, prin care se înţelege partea din procesul de fabricaţie
legată de schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor şi calităţii suprafeţei,pe care le suferă
semifabricatul până la obţinerea piesei finite.La rândul său,procesul tehnologic de prelucrare
mecanică poate fi:

proces de prelucrare prin aşchiere,

proces de prelucrare prin deformare plastică,

proces de prelucrare neconvenţional,

proces de prelucrarea rapidă a prototipurilor.

b.Proces tehnologic de tratamente termice, care este parte din procesul tehnologic de fabricaţie
legată de modificarea structurii materialului din care se execută piesa, în scopul îmbunătăţirii
proprietăţilor fizico-mecanice ale acesteia.Principalele procedee de tratament termic
sunt:recoacerea,normalizarea, călirea, revenirea, îmbunătăţirea, cementarea, nitrurarea, călirea cu
curenţi de înaltă frecventă.

c.Procesul tehnologic de asamblare,care reprezintă partea procesului de fabricaţie cese referă la

montarea pieselor în produsul finit, urmărindu-se realizarea condiţiilor de funcţionare impuse.

Elementele procesului tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiereProcesul tehnologic de

prelucrare mecanică prin aşchiere prezintă complexitatea cea mai mare şi este cel mai des
utilizat. El se împarte în: operaţii, faze, treceri, mânuiri şi mişcări.Operaţiaeste partea procesului
tehnologic de prelucraremecanică cese execută la un loc de muncă şi cuprinde totalitatea
acţiunilor care se realizează la un loc de muncă, intr-o stare de reglare bine determinată a
utilajului. Această ultimă precizare, divizează sau concentrează diferitele părţi componente ale
procesului tehnologic, în funcţie de posibilităţile de realizare din aceeaşi stare de reglare. Pentru
exemplificare se consideră prelucrările de degroşare a arborelui din figura1.1, din semifabricat
laminat.
21
Dacă se execută pe un strung universal, este suficientă o singură operaţie de degroşare, pe când
dacă se prevede prelucrarea pe un strung de copiat cu comandă program, sunt necesare două
operaţiipentru cele două extremităţi (Fig.1.2).

TEHNOLOGII DE FABRICAŢIE 41.1.2. Elementele procesului tehnologic de prelucrare

mecanică prin aşchiereProcesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere prezintă
complexitatea cea mai mare şi este cel mai des utilizat. El se împarte în: operaţii, faze, treceri,
mânuiri şi mişcări.Operaţiaeste partea procesului tehnologic de prelucraremecanică cese execută
la un loc de muncă şi cuprinde totalitatea acţiunilor care se realizează la un loc de muncă, intr-o
stare de reglare bine determinată a utilajului. Această ultimă precizare, divizează sau
concentrează diferitele părţi componente ale procesului tehnologic, în funcţie de posibilităţile de
realizare din aceeaşi stare de reglare. Pentru exemplificare se consideră prelucrările de degroşare
a arborelui din figura1.1, din semifabricat laminat.Fig.1.1.Desenul intermediar al unui arbore în
stare degroşată[GYE 04]Dacă se execută pe un strung universal, este suficientă o singură
operaţie de degroşare, pe când dacă se prevede prelucrarea pe un strung de copiat cu comandă
program, sunt necesare două operaţiipentru cele două extremităţi (Fig.1.2).Fig.1.2.Ciclul de lucru
la prima operaţie de degroşarea arborelui din figura 1.1[GYE 04]Fazaeste partea operaţieiîn
cadrul căreia se realizează prelucrarea unei suprafeţe sau a unui complet de suprafeţe, cu o scula,
sau un complet de scule, cu un anumit regim de aşchiere.Astfel, de exemplu, trecerea de finisare

22
după şablon din figura 1.1. se poate realiza dintr-o singură fază(dacă nu se schimbă pe tot
parcursul acesteia nici un parametru al regimului de aşchiere), sau din două faze (12 şi 13), cum
este reprezentat pe figură.În figura 1.3 este reprezentată prelucrarea simultană a trei suprafeţe -
care este considerată o fază compusă şi se defineşte astfel: " strunjire d1şi d2plus burghiere d3".

ASIGURAREA CALITĂŢII IN PROCESELE DE FABRICAŢIE

Indicatorii de calitate definitorii ai unui produs rezultăadesea din efectul combinat al

caracteristicilorelementelor sale componente:

Componente mecanice (axe, angrenaje, carcase),

Subansambluri opticeşi electronice,

Componente softwareşi hardware.Criteriile de evaluare sunt parţial cuantificabile și permit doar

o evaluare calitativă. Unele criterii sunt obligatorii.În aceastăprivinţăsarcinainginerului este de a:

defini corelaţia dintre proprietăţile tuturor componentelor produsuluişi functionalitatea

sistemului rezultat (produsul),

corela cerinţele de calitate ale clientuluiînceea ce priveşte caracteristicile de calitate ale tuturor
componentele, subansamblurileşi reperele produsului.

23
Procese de prelucrare
Sunt acele operaţii prin care se modifică forma, proprietăţile fiziceşi/sau
aspectulsemifabricatului, în scopul adăugării devaloare materialul prelucrat. Există trei categorii
principale de procesede prelucrare:Proceselede modelare (formare)modifică geometria
semifabricatului iniţial. Operaţiile de modelare pot fi la rândul lor împărţite în patru
categorii:a)Procese de solidificare-materialul de bază este un lichid încălzitsauun semilichidcare
se solidifică sub forma/geometria semifabricatului. Materia primă este încălzită suficient pentru a
se transforma într-o stare lichidă sau pentru a ajunge într-o stare extrem de plastică. Exemple:
turnarea metalelor, injectarea materialelor plastice.În cazul multor produse industriale se folosesc
procesele de turnare pentru obţinerea unei prime forme a piesei. Turnarea permite proiectantului
o anumită libertate în ceea ce priveşte proiectarea formei. Astfel,devine posibilă fabricarea
eficientă a unor piese cu configuraţie geometrică complicată. Clasificarea proceselor de turnare
se face în procese de turnare în modele fuzibile respectiv în forme solide, în funcţie de utilitatea
formelor respectivealesculelor.Materialele care se pot turna se clasifică în metalice (feroase şi
neferoase) şi nemetalice. Cele mai importante materiale feroase care se toarnă sunt: fonte cu
grafit lamelar(GGL), fonte cu grafit nodular(GGG), fonte albe şi cenuşii(GTW und GTS), ca şi
oţelurile de turnare. Dintre materialele neferoasese remarcă aluminiul, datorită proprietăţilor
foarte bune de turnare.

24
Operaţii de asamblare
Al doilea tip de bază de operaţii de fabricare este constituit de operaţiile de asamblare, în care
două sau mai multe piese/repere separate sunt unite pentru a forma o nouă entitate.
Componentele noului ansamblu sunt conectate permanentsau semi-permanent.Procesele de
asamblare permanentă includ: sudare, brazare, lipire şi lipirea cu adezivi. Ele formează un corp
comun între componente,care nu pot fi uşor deconectate.Câteva tipuri de operaţii de asamblare
sunt:procese de contopire–creează o asamblare permanentă. Exemple: sudare, brazare, lipire şi
lipire cu adezivi.asamblare mecanică-fixare prin metode şi elemente mecanice de montaj.
Exemple: folosirea de şuruburi, buloane, piuliţe, alte organe de asamblare, fitinguri, elemente
expandabile.Metodele de asamblare mecanicăsunt disponibile pentru a fixa două (sau mai multe)
piese împreună într-un montaj care poate fi demontat convenabil. Utilizarea de şuruburişi a altor
elemente de prindere filetate sunt metodele tradiţionale importante de asamblare din această
categorie. Alte tehnici mecanice care formează o legătură semipermanentăinclud: nituri,
fitingurişi elemente de expandare. Metode speciale de fixare sunt utilizate în asamblarea
produselor electronice. Unele dintre metodele sunt identice sau sunt adaptări ale proceselor
menţionate anterior (de exemplu, lipirea)

25
 8. Norme de tehnica securitatii muncii

Fecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si

instruirea sa, precum si cu instruc 242g69c tiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa
nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prezentate, lucratorii au urmatoarele

obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele

de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il

inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca

despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele

suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca
si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii

desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru

sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si

sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

26
 Particularitati ale locului de munca si a activitatilor descrise in caietul de practica

Joyson are capabilitatea de a concepe si construi echipamente si matrite pentru uz intern in

producerea si dezvoltarea produselor, foloseste statii de lucru fabricate intern si extern. Pentru
fabricarea componentelor subansamblelor acestor statii precum si pentru repararea, retusarea,
rectificarea anumitor piese uzate sau defectate in timpul procesului tehnologic de lucru, firma are
un toolshop performant.
Acest toolshop este dotat cu :
-strung normal, model TRENS SN 50, cu cititor electronic
-masina de electroeroziune cu electrod masiv de cupru, Agie Charmiles Form 20
-masina de electroeroziune de taiat cu fir de alama ,Agie Charmiles Cut 20P
-masina de rectificat plan
-freza CNC , MAS 454 QUIC
-aparat de sudura cu laser
-ferrastrau mecanic
Activitatea de practica reprezinta o oportunitate de a studia si aprofunda in tehnicile
constructiilor de masini. Experienta in Joyson este una placuta, iar materialele puse la
dispozitie sunt utile.

27