Modelare Piesa

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei
piese de tip placa de baza fixare bucsa
Pag.
2/59
CUPRINS
1. Introducere................................................................................................................................ 3
2. Modelarea piesei ........................................................................................................................8
3. Modelarea semifabricatului ...................................................................................................17
4. Itinerariul tehnologic...............................................................................................................19
5. Simularea prelucrarilor mecanice .........................................................................................20
Simularea prelucrarilor prin frezare plana.................................................................................................20
Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur.....................................................................................25
Simularea prelucrarilor prin frezare plana.................................................................................................28
Simularea prelucrarii operatiei de centruire..............................................................................................32
Simularea prelucrarii operatiei de gaurire..................................................................................................35
Simularea prelucrarii de lamare....................................................................................................................37
Simularea prelucrari operatiei de gaurire...................................................................................................41
Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur ...................................................................................43
Simularea prelucrarii operatiei de tesire.....................................................................................................45
Simularea prelucrarii operatiei de tesire.....................................................................................................48
Simularea prelucrarii operatiei de centruire..............................................................................................51
Simularea prelucrarii operatiei de gaurire..................................................................................................52
Simularea prelucrarii operatiei de filetare.................................................................................53
6. Concluzii ..................................................................................................................................54
Bibliografie ..............................................................................................................................55
Anexa 1 Desen de executie......................................................................................................56
Anexa 2-Program CNC...............................................................................................................57
2010

Pag.
3/59
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Proiectarea asistata de calculator (CAD Computer Aided Design) este in present din ce in
ce mai utilizata in domenii foarte diverse, aflandu-se inca in plina evoluie.Aceasta priveste atat
arhitectura generala si adaugarea de funcii si instrumente noi de modelare in sistemele de
proiectare existente, cat sdi posibilitatea acestora de a crea nu numai simple schite 2D cu hasuri
si cote, ci si mai ales modele geometrice solide si suprafete, pe baza parametrilor, uneori foarte
diversi,indicate de inginerul proiectant, care sa permita simulari de analiza cu elemente finite sau
de prelucrari pe masini-unelte cu comanda numerica.
Complexitatea in continua crestere a produselor conduce la unele dificultati in proiectare
si fabricatie. Exista mai multe solutii la aceasta caracteristica a productiei modern, cea mai
utilizata fiind realizarea de noi instrumente si tehnologii care sa sprijine abordarea proiectului
fara a afecta semnificativ timpul de realizare sau calitatea obtinuta.Astfel,se impugn imbunatatiri
in procesele de proiectare, de calcul si de optimizare, de simulare a fabricatiei, sau in modul de
gestionare a informatiilor.Intre toate acestea,proiectarea asistat prezinta o veriga hotaratoare.
Reducerea duratei ciclului de realizare a produsului este posibila cand proiectarea si
fabricatia sunt din ce in ce mai integrate.Aceasta necesita un flux international intens, foarte
important datorita abordarii interative a proceselor de proiectare, de analiza si a proceselor de
fabricatie.Din acest punct de vedere, se poate considera ca proiectarea nu mai este o creatie
intuitive, determinate de experienta proiectantului, ci contine, de asemenea, activitati de
analiza,de simulare, de optimizare, de reprezentare si interpretare a rezultatelor.
Modelarea cu metoda elementelor finite a sistemelor mecanice, utilznd soft-ul CATIA
V5R10 sau versiuni evoluate (soft care este utilizat pentru modelarea elementelor,
subansamblelor si structurilor din prezenta lucrare), este caracterizata de o serie de avantaje
care se refera, in principal, la:
2010

Pag.
4/59
- modelarea unor domenii cu geometrie complexa;

- modelarea ansamblelor si subansamblelor;
- flexibilitate;
- modelarea unor categorii relativ mari de materiale existente in biblioteca soft-ului;
- modelarea materialelor cu comportare neliniara;
- modelarea domeniilor unidimensionale, bidimensionale si tridimensionale;
- modelarea legaturilor fixe si mobile dintre elementele componente ale ansamblelor si
subansamblelor;
- modelarea legaturilor cu baza (partea fixa);
- modelarea incarcarilor de tip: forte concentrate sau distribuite; momente; acceleratii;
mase concentrate sau distribuite; deplasari impuse; acceleratii; temperaturi;
- posibilitatea verificarii intocmirii corecte a modelului;
- posibilitati de analiza statica, a modurilor si frecventelor proprii de vibratie si de
analiza termica;
- viteze relativ mari de analiza a modelului;
- posibiltati de vizualizare a reultatelor sub forma de: cmpuri de valori in codul
culorilor; stari deformate si animate; liste de valori; grafice.
Analiza comparativa a rezultatelor obtinute in urma rezolvarii modelelor intocmite in softurile
care au la baza metoda elementelor finite (MEF) gen CATIA, si
for Windows au evidentiat diferente nesemnificiative (sub 2%), ceea ce confirma
posibilitzatea utilizarii soft-ului CATIA pentru modelarea cu elemente finite.
Modelarea cu elemente finite prin intermediul soft-ului CATIA presupune, ca si in cazul
utilizarii celorlate soft-uri care au la baza MEF, parcugerea unor etape specific.
In alegerea corect a unei aplicatii destinate modelrii de componente mecanice trebuie
ins avute in vedere i alte intrebuintri ale modelului geometric elaborat: generarea de desene
de executie, realizarea de ansamble i subansamble, verificarea sau optimizarea formei folosind
un program de calcul cu elemente finite.
Analiznd solutiile CAD propuse de diferite firme (AutoCAD Inventor, SolidWorks,
SolidEdge,CATIA, ProENGINEER, etc.), se poate observa c toate au la baz un modelor
geometric 3D parametrizat peste care s-au adugat sau se pot aduga aplicatii care permit
2010

Pag.
5/59
exploatarea modelului realizat. Aplicatiile care exploateaz modelul geometric pot fi dependente
sau integrate aplicatiei de baz.
In cele ce urmeaz s-a folosit CATIA, o aplicatie de referint in domeniul proiectrii
asistate de calculator. Ea ofer o solutie integrat, pe lng facilittile legate de modelarea cu
solide comune tuturor aplicatiilor reprezentative ea oferind i module destinate stilitilor,
permitnd astfel extinderea utilizrii calculatorului i la etape anterioare proiectrii constructive.
CATIA se prezint ca un ansamblu de medii de lucru (Workbenches) care pot fi activate
succesiv in vederea realizrii unui ansamblu de sarcini. In acest mod s-a putut evita lucrul cu o
interfa_ unic, mult prea complex pentru majoritatea sarcinilor utilizatorului.
Dup instalare i lansare in executie, aplicatia afieaz interfata necesar realizrii unui
ansamblu.
In soft-ul CATIA, descrierea profilelor plane care stau la baza generarii elementelor
tridimensionale se realizeaza in modulul Sketcher, prin parcurgerea succesiunilor de comenzi
Start _ Mechanical Design _ Part Design _ (Sketcher).
Comenzile din modulul Sketcher, utilizate in prezenta lucrare, se refera la:
(Snap to Point) optiunea snap de pozitionare a mouse-ului la intersectia liniilor din
caroiaj.
(Construction/Standard Element) se deseneaza/transforma linii sau curbe ajutatoare,
(Geometrical Constraints) se activeaza in cazul introducerii constrngerilor geometrice
(Profile) se deseneaza conturul inchis.
(Rectangle) se deseneaza un dreptunghi.
(Hexagon) se deseneaza un hexagon.
(Circle) se deseneaza un cerc, prin metoda centru - raza.
Elemente introductive privind modelarea cu elemente finite utiliznd soft-ul CATIA 13
(Line) se deseneaza o linie.
(Point by Clicking) se deseneaza un punct, prin metoda click.
(Intersection Point) se deseneaza un punct la intersectia a doua linii.
(Corner) se genereaza o racordare.
(Chamfer) se genereaza o tesitura.
(Quick Trim) stergere linii intre puncte de intersectie.
2010

Pag.
6/59
(Symmetry) generarea entitatilor simetrice fata de o axa.

(Translate) copierea prin translatie dupa o axa.
(Rotate) copierea prin rotatia in jurul unui punct.
(Constraint) se definesc dimensiuni tip lungimi, distante, unghiuri, prin selectarea
entitatii geometrice si a comenzii.
(Constraints Defined in Dialog Box) se definesc cosntrngeri geometrice
(Measure Between) masurare distanta intre doua entitati prin selectarea a doua
entitati geometrice si a comenzii.
(Measure) masurare dimensiuni prin selectarea entitatii geometrice si a comenzii.
(Exit Workbench) iesire din modulul Sketcher se intra in modulul Part.
Descrierea elementelor tridimensionale, se realizeaza in modulul Pad prin parcurgerea
succesiunilor de comenzi
Start _ Mechanical Design _ Part Design.
Comenzile din modulul Pad, utilizate in prezenta lucrare, se refera la:
(Point) creare punct.
(Line) creare linie.
(Polyline) creare polilinie.
(Extrude Surface) generarea suprafetei prin extrudarea unei linii.
(Pad) extrudare dupa o directie.
(Shaft) rotatie dupa o directie.
(Pocket) generare gol prin extragere de material a unui profil inchis.
(Hole) generare gaura.
(Rib) extrudare dupa o curba.
(Slot) generare gol prin extragere de material a unui profil inchis dupa o curba.
(Helix) generare spirala spatiala.
Metoda elementelor 14 finite. Aplicatii
(Spiral) generare spirala plana.
(Edge Fillet) generare racordare.
(Chamfer) generare tesitura.
(Translation) translatia dupa o directie a unei entitati.
2010

Pag.
7/59
(Rotation) rotatia dupa o directie a a unei entitati.

(Symmetry) generarea a unei entitati simetrice fata de o axa.
(Mirror) oglindirea a unei entitati fata de un plan.
(Rectangular Patern) copierea a unei entitati prin dispunere matriceala.
(Circular Patern) copierea a unei entitati prin dispunere circulara.
(Measure Between) masurare distanta intre doua entitati prin selectarea a doua
entitati geometrice si a comenzii.
(Measure) masurare dimensiuni prin selectarea entitatii geometrice si a comenzii.
(Insert _ Axis System) crearea unui sistem de referinta local.
Descrierea ansamblelor si subansamblelor se realizeaza in modulul Assembly Design
prin parcurgerea succesiunilor de comenzi Start _ Mechanical Design _ Assembly Design.
2010

Pag.
8/59
CAPITOLUL 2
MODELAREA PIESEI
Orice construcie de model 3D incepe de regul prin realizarea unui contur plan, care
printr-o deplasare (translatie sau rotatie) devine o form de baz. Primul contur se va desena pe
unul dintre planele existente la pornirea aplicatiei. In continuare, ori de cte ori se realizeaz o
form bazat pe un contur, acesta se va construi pe unul dintre planele de coordonate initiale, pe
o fat plan a piesei sau pe un plan ajuttor, construit in acest scop.
Conturul plan desenat trebuie s fie :
inchis;
eventualele contururi interioare trebuie s fie inchise ;
s fie corect i complet definit (prin cote i constrngeri).
Part Design este un mediu de lucru destinat realizrii modelelor reperelor. Modelorul
integrat in CATIA este parametrizat, deci el asigur:
pstrarea tuturor dimensiunilor ca valori ale unor parametri ;
evidentierea automat a strii schitei (subdefinit, complet definit sau supradefinit);
refacerea automat a reperului in caz de revenire asupra cotelor ;
sesizarea intentiei proiectantului (adugare automat de constrngeri) ;
posibilitatea impunerii unor relatii intre parametri.
La inceperea unui model este esenial alegerea corect a formei de baz. Dac alegerea
este bun, realizarea modelului se va face printr-un numr redus de pai. Astfel, realizarea
modelului pentru exemplul fundamental, prezentat in continuare, se face prin urmtorii pai :
1. Se creeaz un contur pentru forma de baz;
2. Se creeaz forma de baz prin extrudarea conturului 2D;
3. Se adaug succesiv alte elemente component
Construirea contururilor plane este partea cea mai dificil in constructia unui model 3D. Pentru
a incepe in mediul Part Design constructia unui contur plan, se va selecta planul de desenare i
2010

Pag.
9/59
apoi se va activa aplicatia de schitare (Sketcher), actionnd cu mouse-ul pictograma aferenta.

Piesa se poate modela prin mai multe metode.
Metoda aleasa este prezentat in continuare.
In modulul Sketcher se selecteaza planul de lucru XY pe care se deseneaza un patrat cu
latura de 80 [mm].
Fig. 2.1. Schia unui ptrat

Acest ptrat va fi extrudat 25mm in modulul Part Design cu ajutorul instrumentului Pad
rezultnd figura urmtoare
Fig.2.2 Extrudarea unui patrat
2010

Pag.
10/59
Se selecteaza suprafata superioara (Pad1) si se traseaza un cerc in modulul Sketcher care

se va extruda cu 4 [mm]rezultand piesa din fig urmatoare
Fig. 2.3. Extrudarea (Pad) unui cerc pentru obtinerea unui cilindru
Pe suprafata superioara se traseaza in modulul Sketch un cerc concentric cu cel anterior
cu diametrul de 22 [mm] ce se va extruda 6.5 [mm]rezultand figura urmatoare.
Fig. 2.4. Obinerea partii cilindrice 22 [mm]
2010

Pag.
11/59
Pe suprafata laterala a cilindrului se traseaza un cerc de diametru 4[mm] in modulul

Sketch in planul XZ
Fig.2.4. Desenarea unui cerc in plan lateral

Acest cerc va deveni o gaura cu ajutorul comenzii Pocket din modulul Pad si vom obtine
figura urmatoare
Fig.2.5. Obtinerea unei gauri laterale

Pe suprafata superioara se traseaza un cerc concentric cu cel anterior cu diametrul de 10
[mm].Se va reveni in modulul Pad unde se va crea o gaura de 22 [mm] adincime cu ajutorul
comenzii Hole. Cu ajutorul comenzii Chamfer se vor crea tesiturile aferente ultimelor doua
extrudari rezultand fig urmatoare
2010

Pag.
12/59
Fig.2.6.Obtinerea unei gauri si a tesiturilor cilindrilor extrudati

Pe suprafata superioara a primei extrudari Pad1 in modulul Sketch se traseaza 2 cercuri
concentrice,care mai apoi vor deveni gauri cu ajutorul comenzii Hole, primul cu diametrul de 8.5
mm si adancime pe toata lungimea piesei si al doilea cu diametrul de 15 mm si adancime de 10
mm ca in fig urmatoare
Fig.2.7.Obtinerea unei gauri 8.5[mm]
2010

Pag.
13/59
Cu ajutorul comenzii Rectangular Pattern se va copia aceasta gaura la 60 [mm] distanta

intre centrele celor doua simetric fata de planul XZ rezultand figura urmatoare
Fig.2.8.Obtinerea unei gauri simetrice fata de planul XZ

Tot pe suprafata superioara a primei extrudari respectiv Pad1 se vor creea doua profile
predefinite cu ajutorul comenzii Cilindrical Elongated Hole in modulul Sketch ca in figura
Fig.2.9.Desenarea profilelor predefinite
2010

Pag.
14/59
Cele doua profile predefinite vor deveni doua gauri alungite pe o adancime de 3 [mm] cu
ajutorul comenzii Pocket din modulul Pad ca in figura urmatoare
Fig.2.10.Obtinerea a doua gauri alungite

Cu ajutorul comenzii Chamfer se vor tesi colturile piesei dupa cum urmeaza
Fig.2.11.Tesirea colturilor
2010

Pag.
15/59
Urmeaza apoi tesirea muchiilor suprafetei rezultate din prima extrudare cu un unghi de 45
grade si lungime de 1,5 [mm] cu ajutorul comenzii Chamfer ca in fig urmatoare
Fig.2.12.Tesirea muchiilor
Urmeaza apoi tesirea muchiilor gaurilor obtinute cu comenzile Hole si Pocket cu un
unghi de 45 grade si lungime de 0.5[mm] ca in fig urmatoare
Fig.2.13.Tesirea muchiilor gaurilor
2010

Piesa rezultata este reprezentata in figura urmatoare
a)
b)
Fig. 2.14.Piesa finita n 2 vederi
2010
Pag.
16/59

Pag.
17/59
CAPITOLUL 3
MODELAREA SEMIFABRICATULUI
Semifabricatul are urmatoarele dimensiuni:
-Lungime-85[mm]
-Latime-85[mm]
-Inaltime-40[mm]
In modulul Sketcher se traseaza un patrat cu latura de 85[mm]ca in fig urmatoare:
Fig.3.1. Trasarea unui patrat cu latura de 85[mm]

Acest patrat se extrudeaza 40[mm] in modulul Pad cu ajutorul instrumentului Pad ca in
fig urmatoare:
2010

Fig.3.1.Extrudarea patratului cu 40[mm]
2010
Pag.
18/59

CAPITOLUL 4
ITINERARIUL TEHNOLOGIC
Alegerea materialului:OL37
Alegerea semifabricatului:
-Lungime-85[mm]
-Latime-85[mm]
-Inaltime-40[mm]
Prinderea 1:-frezare plana
-frezare dupa contur
Prinderea 2:-frezare plana
-frezare prismatica
-centruire
-gaurire
-lamare
-gaurire
-tesire
-tesire
Prinderea 3:-centruire
-gaurire
-filetare
2010
Pag.
19/59

Pag.
20/59
CAPITOLUL 5
SIMULAREA PRELUCRARILOR MECANICE
Simularea prelucrarii prin frezare plana
Pentru simularea prelucrarii se formeaza un ansamblu (Product) din cele doua piese, cea
finita si semifabricatul.Din meniul Start Mechanical Design Assembly Design se deschide o
noua sesiune de lucru unde se adauga cele doua piese cu ajutorul optiunii Existing Component
din meniul Insert.
Fig.5.1.Ansamblu din semifabricat(transparent) si piesa finita
2010

Pag.
21/59
Reprezentarea transparenta a semifabricatului sa realizat prin alegerea optiunii Properties

din meniul contextual afisat la efectuarea unui click dreapta.In tab-ul Graphic se bifeaza optiunea
Transparency si se alege valoarea transparentei cu ajutorul cursoruluica in fig urmatoare:
Fig.5.2.Optiunea Transparency pentru semifabricat

Se initializeaza modulul Prismatic Machining din meniul Start ca in figura urmatoare
Fig.5.3. Alegerea modulului Prismatic Machining

In prinderea 1 se va executa o frezare plana a semifabricatului cu ajutorul icoanei Facing
din bara de unelte Tool Bar de unde se va deschide o fereastra de dialog ca in figura urmatoare:
2010

Fig.5.4.Fereastra de dialog frezare
Pag.
22/59
Fig.5.5.Selectia suprafetelor de inceput si

sfartit de frezare
In aceasta fereastra de dialog in campul Name se va scrie numele operatiei care in acest
caz se va numi Frezare plana1.
In meniul de strategie se pot selecta optiunile One Way(frezare intr-un singur sens),ZigZag(frezare in dublu sens sau zig-zag), Back and Forth(frezare inainte-inapoi).Se opteaza pentru
cea de-a treia optiune cu 2 treceri ca in figura 5.4
In meniul pentru definirea suprafetelor se alege suprafata semifabricatului ca suprafata
de inceput de prelucrare si suprafata piesei finite ca suprafate de sfarsit de prelucrare ca in
figura. 5.5.
2010

Pag.
23/59
Din meniul pentru definirea sculei se alege o freza pentru frezare plana apoi se introduc
parametrii definitorii ai acesteia: diametrul nominal Da = 50[mm], lungime totala L=30[mm],
diametrul bratului Db=25[mm], etc. ca in figura 5.6
Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, fig. 5.7.
Fig.5.6. Alegerea sculei si dimensiunilor
Fig. 5.7. Modul de apropiere a sculei de
acesteia
semifabricat
2010

Pag.
24/59
In fig. 5.8. se prezint parametrii regimului de aschiere alesi pentru prelucrarea de frezare
plana.
Fig. 5.8. Parametrii regimului de aschiere alesi pentru prelucrarea de frezare plana
In fig. 5.9. se prezint simularea prelucrarii prin frezare plana.
Fig. 5.9. Simularea prelucrarii prin frezare plana
2010

Pag.
25/59
Simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

Tot in prinderea 1 se va realiza o frezare dupa contur; diferena fata de frezarea plana este
ca se defineste o curba directoare pe care o va urmari freza, fig. 5.10.
In meniul de strategie se pot selecta optiunile One Way(frezare intr-un singur sens),ZigZag(frezare in dublu sens sau zig-zag), Helix.Se opteaza pentru prima optiune cu 2 treceri ca in
figura 5.11.
Fig.5.10. Definirea unei curbe directoare si
Fig. 5.11. Alegerea modului si numarului de
alegerea suprafetelor de frezare
trecere a sculei
2010

Pag.
26/59
Din tab-ul pentru definirea sculei se alege scula si dimensiunile acesteia ca in figura
urmatoare 5.12
Fig. 5.13. Definirea parametrilor regimului de
acesteia
aschiere
In figura 5.13. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere
In figura 5.14. este prezentat modul de apropiere si de retragere al sculei fata de semifabricat din
tab-ul Macro
2010

Fig.5.14 Modul de apropiere si de retragere al sculei fata de semifabricat

In fig. 5.15. se prezint simularea prelucrarii prin frezare dupa contur
Fig. 5.15. Simularea prelucrarii prin frezare dupa contur
2010
Pag.
27/59

Pag.
28/59
Simularea prelucrarii prin frezare plana

In prinderea 2 simularea frezarii plane se face analog simularii din prinderea 1.
Fig.5.16. simularea frezarii plane din prinderea 2

In continuare se executa o frezare prismatica cu ajutorul instrumentului Prismatic
Roughing din bara de instrumente.
In aceasta fereastra de dialog in campul Name se va scrie numele operatiei care in acest
caz se va numi Frezare prismatica1.
In meniul de strategie se pot selecta optiunile pentru deplasarea sculei ca in fig 5.16.
In meniul pentru definirea suprafetelor se alege suprafata semifabricatului ca suprafata
de inceput de prelucrare si suprafata piesei finite ca suprafate de sfarsit de prelucrare ca in
figura. 5.17.
2010

Pag.
29/59
Fig.5.16. Selectarea optiunilor pentru
Fig.5.17.Selectia suprafetelor de inceput si
deplasarea sculei
sfartit de frezare
Din meniul pentru definirea sculei se alege o freza pentru frezare prismatica apoi se
introduc parametrii definitorii ai acesteia: diametrul nominal Da = 25[mm], lungime totala
L=100[mm], diametrul bratului Db=25[mm], etc. ca in figura 5.18
In fig. 5.19. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere
2010

Pag.
30/59
Fig. 5.19. Definirea parametrilor regimului
acesteia
de aschiere
Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, precum si

modul de retragere al sculei dupa prelucrare.
In fig 5.20 este prezentata simularea prelucrarii prin frezare prismatica
2010

Pag.
31/59
Fig.5.20.Simularea prelucrarii prin frezare prismatica

In mod analog se va realiza urmatoarea operatie de frezare prismatica a carei simulare
este prezentata in figura 5.21.
Fig.5.21.Simularea prelucrarii prin frezare prismatica
Simularea prelucrarii operatiei de centruire

2010

Pag.
32/59
In continuare se va executa operatia de centruire cu sjutorul instumentului Spor Drilling

din bara de instrumente.In fereastra de dialog aparut in campul name se va denumi operatia de
prelucrare.In acest caz vom trece Centruire1.
In tab-ul de strategie se alege valoarea Approach Clearence (A) (pana la 20mm deasupra
piesei burgiul efectueaza miscarea de apropiere rapida), iar in campul Depth Mode se selecteaza
optiunea By tip(Dt) ca in figura.5.22.
In tab-ul pentru definirea sculei se aleg parametrii geometrici ai sculei ca in figura 5.23.
Fig.5.22. Alegerea modului de apropiere al
Fig. 5.23. alegerea parametrilor geometrici ai
sculei
sculei de aschiere
In fig. 5.24. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere.
2010

Pag.
33/59
Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, precum si

modul de retragere al sculei dupa prelucrare fig 5.25.
Fig.5.24. Modul de definire a parametrilor
Fig. 5.25.Alegerea modullui de apropiere si
regimului de aschiere
de retragere a sculei de semifabricat
In fig 5.26 este prezentat tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat
2010

Fig 5.26. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.27.este prezentata simularea operatiei de centruire
In fig. 5.27.Simularea prelucrarii operatiei de centruire
2010
Pag.
34/59

Pag.
35/59
Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

In continuare se va executa operatia de gaurire cu ajutorul instumentului Drilling din bara
de instrumente.operatia se va realiza similar operatiei de centruire cu cateva deosebiri in tab-ul
Strategy si in tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat.
In tab-ul de strategie se alege valoarea Approach Clearence (A) (pana la 20mm deasupra
piesei burgiul efectueaza miscarea de apropiere rapida), in campul Depth Mode se selecteaza
optiunea By tip(Dt), iar in campul Breaktrough(B)(pana la 5mm va inainta burghiul dupa
strapungerea piesei) si implicit deplasarea sculei ca in figura.5.28
In tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat se vor defini diametrul gaurii,
adancimea,etc. Ca in figura.5.29
Fig.5.28. Deplasarea sculei

Fig. 5.29. Definirea suprafetei de prelucrat
In figura 5.30 este prezentata simularea prelucrarii operatiei de gaurire
2010

In fig. 5.30 Simularea prelucrarii operatiei de gaurire
2010
Pag.
36/59

Pag.
37/59
Simularea prelucrarii de lamare

In continuare se va realiza operatia de lamare cu ajutorul instrumentului Counter Boring
din bara de instrumente.In fereastra de dialog aparuta tab-urile pentru definirea sculei, definirea
parametrilor regimului de aschiere precum si macro sunt definite similar procedeului de
prelucrare prin gaurire prezentat anterior.
In figura 2.31.este prezentat tab-ul pentru definirea traseului sculei
In figura 2.32. este prezentat tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrare de unde reies
si parametrii geometrici ai operatiei.
Fig.5.31. Definirea traseului sculei
2010

In figura 5.33. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin lamare
Fig 5.33. Simularea operatiei de prelucrare prin lamare
2010
Pag.
38/59

Pag.
39/59
Simularea prelucrarii de frezare dupa contur

Prelucrarea de frezare dupa contur se va realiza similar prelucrarii de frezare dupa contur
descris la prinderea 1 a semifabricatului.
In figura 5.34. este prezentata simularea frezarii dupa contur.
Fig 5.34. Simularea frezarii dupa contur
2010

Pag.
40/59

In figura 5.35. este prezentata simularea frezarii dupa contur
Fig 5.35. Simularea frezarii dupa contur
2010

Pag.
41/59
Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

Simularea prelucrarii operatiei de gaurire se face similar operatiei de gaurire prezentata
anterior.
In figura.5.36. este prezentata simularea prelucrarii operatiei de gaurire
Fig 5.36 Simularea prelucrarii operatiei de gaurire
2010

Pag.
42/59

Fig 5.37. Simularea prelucrarii operatiei de frezare dupa contur
2010

Pag.
43/59

2010

Pag.
44/59

2010

Pag.
45/59
Simularea prelucrarii operatiei de tesire

Cu ajutorul instrumentului Counter Sinking din bara de instrumente se vor realiza tesirile
gaurilor.In fereastra de dialog aparuta in tab-ul pentru definirea traseului sculei se defineste
traseul precum si distanta fata de piesa pana la care scula inainteaza cu avans rapid ca in
figura5.40.
In tab-ul pentru definirea suprafetelor de lucru se aleg parametrii geometrici ai tesirii ca
in figura 5.41
Fig.5.40. Definirea traseului sculei
2010

Pag.
46/59
In tab-ul pentru alegerea sculei se definesc parametrii geometrici ai sculei care in acest
caz este o freza ca in figura 5.42
In figura 5.43 este prezentat tab-ul pentru definirea parametrilor regimului de aschiere
Fig.5.42. Definirea parametrilor geometrici ai
Fig. 5.43. Definirea parametrilor regimului
sculei
de aschiere
In figura 5.44. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin tesire
2010

Fig 5.44. Simularea prelucrarii operatiei de tesire
Simularea prelucrarii operatiei de tesire

2010
Pag.
47/59

Pag.
48/59
In continuare se va realiza tesirea gaurii centrale printr-o prelucrare similara cu cea

prezentata anterior
In figura 5.45. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin tesire
Fig 5.46. Simularea prelucrarii operatiei de tesire
2010

Pag.
49/59
2010

Pag.
50/59
Simularea prelucrarii de centruire
2010

Pag.
51/59
Prelucrarea de centruire se va realiza similar prelucrarii de centruire descris la prinderea

2 a semifabricatului.
In figura 5.49. este prezentata simularea operatiei de centruire
Fig 5.49. Simularea prelucrarii operatiei de centruire
Simularea prelucrarii de gaurire
2010

Pag.
52/59
Prelucrarea de gaurire se va realiza similar prelucrarii de gaurire descris la prinderea 2 a

semifabricatului.
In figura 5.50. este prezentata simularea operatiei de gaurire
Fig 5.50. Simularea prelucrarii operatiei de gaurire
Simularea prelucrarii de filetare
2010

Pag.
53/59
Prelucrarea de filetare se va realiza similar prelucrarii de filetare descris la prinderea 2 a

semifabricatului.
In figura 5.50. este prezentata simularea operatiei de filetare
Fig 5.50. Simularea prelucrarii operatiei de filetare
2010

Pag.
54/59
CAPITOLUL 6
CONCLUZII
Lucrarea incepe cu o scurta introducere a programului Catia, o descriere a modulelor
implementate in program.
Sa continuat cu prezentarea modului de modelare tridimensionala a piesei utilizandu-se
instrumentele de modelare.
De asemenea s-a moselat tridimensional semifabricatul.
S-a realizat un ansamblu format din cele doua piese, eca finita si semifabricatul.
S-a prezentat ulterior simularile prelucrarilor necesare obtinerii piesei finite din
semifabricat. Prelucrarile sau realizat pe o masina in 3 axe.pentru obtinerea piesei au fost
necesare 3 prinderi.
S-a realizat desenul de executie cu ajutorul modulului Catia Drafting.
Acest mod de lucru prezinta avantajul ca la schimbarea dimensiunilor piesei de prelucrat,
se pot modifica usor parametrii definitorii ai simularilor, fiind posibila obtinerea codului necesar
prelucrarii piesei
2010

Pag.
55/59
BIBLIOGRAFIE
A. Cri
1. Ghionea I.G.-Module de proiectare asistata in CatiaV5 cu aplicatii in constructia de masini,
editura Bren, Bucuresti,iulie2004
2. Ghionea I.G-Proiectare asistata in Catia V5.Elemente teoretice si aplicati, editura
Bren,Bucuresti,iunie2007;
3. Teoria si practica sculeler aschietoare, ed.Didactica si Pedagogica,Sibiu,1994;
4. Marin D-Desen tehnic.Elemente de proiectare,ed. Bren, Bucuresti,2007
B. Adrese pagini web

1. www.catia.ro
2. www.catiaonline.com
3. www.3ds.com
4. www.cadromania.net
2010

Anexa 1
Desen de executie
2010
Pag.
56/59

Anexa 2
Secventa program CNC
;======================================================
;=== cPost Standard PP for SINUMERIK 840 D
===
;======================================================
N10 G0 G90 G40
N20 G17
N30 ;=============== TOOL CHANGE =================
N40 ; DESC : T1Freza D 50
N50 ;=============================================
N60 T1 M06
N70 D1
N80 G0 G90 G40 G17
N90 G94 F1000 S70 M3
N100 G64 SOFT
N110 G0 X35 Y0 Z129
N120 G0 Z69
N130 G1 Z-1 F300 G94
N140 X-120 F1000
N150 Y-17
N160 X35
N170 Y-34
N180 X-120
N190 Y-51
N200 X35
2010
Pag.
57/59

N210 Y-68
N220 X-120
N230 Y-85
N240 X35
N250 G0 Z60
N260 G0 Y0
N270 G0 Z-2
N280 G1 X-120
N290 Y-17
N300 X35
N310 Y-34
N320 X-120
N330 Y-51
N340 X35
N350 Y-68
N360 X-120
N370 Y-85
N380 X35
N390 G0 Z60
N400 G0 Y0
N410 G0 Z-2.5
N420 G1 X-120 F0
N430 Y-17
N440 X35
N450 Y-34
N460 X-120
N470 Y-51
N480 X35
N490 Y-68
N500 X-120
2010
Pag.
58/59

N510 Y-85
N520 X35
N530 Z67.5 F1
N540 G0 Z127.5
N550 M5 M9
N560 M30
2010
Pag.
59/59

Modelare Piesa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modelare Piesa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

piese de tip placa de baza fixare bucsa

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

- modelarea unor domenii cu geometrie complexa;

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

(Symmetry) generarea entitatilor simetrice fata de o axa.

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

(Rotation) rotatia dupa o directie a a unei entitati.

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

apoi se va activa aplicatia de schitare (Sketcher), actionnd cu mouse-ul pictograma aferenta.

Fig. 2.1. Schia unui ptrat

Fig.2.2 Extrudarea unui patrat

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Se selecteaza suprafata superioara (Pad1) si se traseaza un cerc in modulul Sketcher care

Fig. 2.4. Obinerea partii cilindrice 22 [mm]

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Pe suprafata laterala a cilindrului se traseaza un cerc de diametru 4[mm] in modulul

Fig.2.4. Desenarea unui cerc in plan lateral

Fig.2.5. Obtinerea unei gauri laterale

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.2.6.Obtinerea unei gauri si a tesiturilor cilindrilor extrudati

Fig.2.7.Obtinerea unei gauri 8.5[mm]

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Cu ajutorul comenzii Rectangular Pattern se va copia aceasta gaura la 60 [mm] distanta

Fig.2.8.Obtinerea unei gauri simetrice fata de planul XZ

Fig.2.9.Desenarea profilelor predefinite

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.2.10.Obtinerea a doua gauri alungite

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.2.13.Tesirea muchiilor gaurilor

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Piesa rezultata este reprezentata in figura urmatoare

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.3.1. Trasarea unui patrat cu latura de 85[mm]

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.3.1.Extrudarea patratului cu 40[mm]

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.5.1.Ansamblu din semifabricat(transparent) si piesa finita

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Reprezentarea transparenta a semifabricatului sa realizat prin alegerea optiunii Properties

Fig.5.2.Optiunea Transparency pentru semifabricat

Fig.5.3. Alegerea modulului Prismatic Machining

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.5.4.Fereastra de dialog frezare

Fig.5.5.Selectia suprafetelor de inceput si

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.5.6. Alegerea sculei si dimensiunilor

Fig. 5.7. Modul de apropiere a sculei de

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig. 5.9. Simularea prelucrarii prin frezare plana

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

Fig.5.10. Definirea unei curbe directoare si

Fig. 5.11. Alegerea modului si numarului de

alegerea suprafetelor de frezare

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei

Fig.5.12. Alegerea sculei si dimensiunilor

Fig. 5.13. Definirea parametrilor regimului de

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a unei