GENERALITATI
            Mecanismul pe care dorim sa-l proiectam este un subansamblu al turbinelor Kaplan si
Francis . Pentru intelegerea rolului functional al mecanismului trebuie sa intelegem bine fuctionarea
turbinelor din care fac parte mecanismele.

            Este necesar deci o consultare a bibliografiei indicate:

                                     [8] ; [20] ; [21];[22] .

            Elementele componente ale turbinelor mentionate rezulta din fig. 1,fig.1` si fig. 2.                   

                                                                 Fig. 1
 Fig. 2

Pentru caderile reduse, la care costul masinilor reprezinta un procent insemnat din cheltuielile
de investitie, cresterea turatiei specifice are drept urmare reducerea pretului pe kW instalat. Din acest
motiv, proiectantii de masini hidraulice si-au indreptat atentia inca din primele decenii ale secolului
nosrtu catre turbine cu nsmare. Ca rezultat al studiilor si incercarilor efectuate, a aparut turbina
elicoidala.

                Profesorul ceh Kaplan, in urma a numeroase experiente efectuate cu aceste turbine, ajunge la
concluzia ca   performantele
cele mai bune se obtin daca unghiul de
asezare al paletelor poate fi modificat in timpul functionarii.
            Turbinele Kaplan se caracterizeaza prin:

-turatie specifica foarte mare (ns = 4001200);

-intrare si iesire axiala a curentului din rotor;

-spatiu mare si lipsit de palete intre aparatul director si                rotor;

-numar redus de palete rotorice si disparitia inelului rotoric;

 -palete rotorice profilate si mobile in jurul axei proprii;

-viteze mari ale apei la trecerea prin turbina.

In figura 2 se prezinta o sectiune printr-o turbina

Kaplan. Din camera spirala de sectiune poligonala, curentul trece prin stator (1) si aparatul director
(2) catre rotor. Pentru a impiedica accesul apei, in parte superioara s-a prevazut capacul turbinei
(3). Arborele turbinei (7) este imbinat cu flanse de cel al generatorului (5), care se sprijina pe lagarul
axial (4). La aceasta constructie corpul lagarului axial se sprijina direct pe capacul turbinei. La parte
superiora a arborelui generatorului este dispusa constructia de admisie a uleiului (6) la servomotorul
rotorului. Paletele directoare sunt puse in miscare de catre servomotoarele (8), prin intermediul
mecanismului de manevra. Arborele turbinei (7) se invarteste in lagarul de ghidare (9). Flansa sa
inferioara (10) constituie in acelasi timp si capacul servomotorului rotorului. Atat arborele
generatorului cat si cel al turbinei trebuie sa fie tubulari, pentru a permite intoducerea coloanelor de
alimentare cu ulei a servomotorului. Paletele rotorului (11) sunt miscate de catre pistonul diferential
(12).

            Rotorul turbinei Kaplan (figura 2’) se compune din butuc si pale. Desfasurand o

sectiune cilindrica concentrica prin rotor, se obtine reteau de profile hidrodinamice de la raza
respectiva. Paleta este compusa din cateva profile aerohidrodinamice, racordate de asa maniera incat
suprafata sa nu prezinte inflexiuni.
 Fig. 2’

 Profilele trebuie astfel dispuse incat intrarea apei sa se faca la bordul de atac, iar fata pe care
se produce depresiunes sa fie orientata spre tubul de aspriratie. In figura 2’ se prezinta comparativ
asezarea paletelor la rotoarele de pompa si turbina.

           

    I.SCHEMA CINEMATICA;SCHEMA STRUCTURALA

                          ROL FUNCTIONAL    

Am realizat acest indrumator de proiectare pe baza fig.5,fig6,fig7 si

fig8,animat de ideea de a da studentilor un material pe baza caruia sa poata intelege
cartea tehnica,aceasta oricare ar fi si in orice limba ar fi scrisa neputind fi inteleasa
atita timp cit nu se intelege esenta,care este desenul de ansamblu ori de
subansamblu din ea.

                                                                                        
  
 
 
 
 
 
 

                              Fig.7

                     Fig.6  

                                

                                                    Fig.5                                                               
                                
                                    Fig.8

In baza acestor figuri am realizat schema cinematica din fig.3. a mecanismului

propus spre proiectare.

Pe figura am pozitionat elementele cinematice active, (n=5).

                               [8];[1];[20]

Figura 3

   

ELEMENTE CINEMATICE ACTIVE                  ELEMENTE CINEMATICE PASIVE

            Elementul 1   -   inel;                                    0

            Elementul 2   -   biela;                                 ZP-1

            Elementul 3   -   lenker;                               ZP-1
            Elementul 3’  -   pala;                                  ZP-1

            Elementul 4   -   tija;                                     1 

            Elementul 5   -   piston;                                1 

            

   FIG.4.Schema structurala a mecanismului aparatului director

       

        Pe baza schemei cinematice din fig.3 am alcatuit schema structurala a

mecanismului din fig.4.

Recomandam studentilor si revederea cursurilor de mecanica fluidelor si masini hidraulice,

precum si a cursurilor de mecanisme, deoarece ne-am propus un indrumar succint axat pe proiectarea
mecanismului.

Astfel pentru un numar de pale ales Zp vom avea la acest mecanism elementele passive
mentionate mai sus.

Am extras din figura 4 prin linie punctata grupele structurale ale mecanismului.

Rezulta ca mecanismul aparatului director este format dintr-un mecanism de baza si doua
diade.

Aparatul director are urmatoarele misiuni:conduce apa spre periferiarotorului cu o viteza

potrivita,ca marime si directie,pentru orice valoare a debitului;realizeaza alimentarea rotorului cu orice
debit de la o valoare maxima oarecare pina la oprirea accesului apei.Constructia aleasa trebuie sa aiba
urmatoarele proprietati: pierderi hidraulice minime; manevrare usoara,fara frecari mari sau uzura
pronuntata.

Dintre numeroasele sisteme imaginate, cel care raspunde in conditii optime acestorcerinte si
care este adoptat la toate constrructiile moderne de turbine Francis si Kaplan este compus (fig.5) din
doua suprafete plane inelare ,intre care sint asezate , la distante egale, palete mobile in jurul unei axe
proprii.Deplasarea simultana a paletelor este este asigurata de catre un inel de reglare si o serie de
pirghii articulate (fig.6).

Miscarea este transmisa sistemului de reglare de catre unul sau doua servomotoare , puse in
functiune de instalatia automata de reglare.Dupa cum se poate observa din schema cinematica (fig.7),
mecanismul nu are miscare silita (mecanismul cu 5 verigi).Functionarea este posibila datorita faptului
ca paleta se roteste cu un unghi mic (mai putin de 90°).In timpul exploatarii exista posibilitatea ca
intre paletele directoare sa se intepeneasca un corp solid, trnsportat de  curentul fluid.Daca
servomotorul comanda inchiderea paletelor, doua dintre ele nu se pot misca datorita corpului
intepenit.Pentru a preveni avaria unui organ important ,fie biela 2 fie lenkerul 3 (fig.6) se executa cu
un element de rupere usor de inlocuit. Cind asupra acestui element de rupere se exercita o forta cu
20.30% mai mare decit cea obisnuita,el va ceda, dind paletei in cauza posibilitatea de a ramine
nemiscata, in timp ce toate celelalte se rotesc spre inchidere.

Aparatul director se proiecteaza astfel incit sa fie posibila deschiderea la un unghi mai mare
decit cel corespunzator debitului normal, in general astfel incit sa poata fi absorbit
debitul Qmax=1,25Qnormal.In vederea obtinerii unor randamente maxime, corpul paletei trebuie sa
opuna rezistente minime la trecerea curentului ,deci se va profila hidrodinamic.Grosimea profilului
trebuie sa fie suficient de mare, pentru a rezista la presiunea apei in pozitia complet inchisa.
Unghiul ,pe care il face ultimul element al paletei directoare (la deschiderea normala) cu tangenta
la cercul paralel ce trece prin bordul ei de fuga, trebuie sa fie tocmai unghiul 1 din triunghiul
vitezelor de la intrare in rotor ,pentru ca sa nu apara devieri bruste ale curentului la intrarea in rotor
(soc la intrare).Conditia nu poate fi intocmai indeplinita ,decit in cazul muchiilor de intrare in rotor
verticale.  

            Acest mecanism are rolul functional de mentinere constanta a turatiei turbinelor, pentru ca
generatoarele electrice pe care le actioneaza sa-si mentina constanta frecventa de 50 Hz.

            Amintesc aici ecuatia de miscare a masinilor:

                                        (1)        [2];[20];[23]              

         Din relatia (1) rezulta ca atunci cand momentul rezistent Mr se modifica

datorita bransari ori debransari consumatorilor de energie electrica este necesar sa modificam in
mod corespunzator si momentul motor Mm pentru o mentinere cvasiconstana a turatiei respectiv a
vitezei unghiulare , astfel incat in permanenta sa avem Mm=Mr.

            Momentul de inertie mecanic I al agregatului este dat de relatia I=Ii, unde ‘n’

este numarul de piese aflate in miscarea de rotatie cu viteza   : rotor turbina, rotor generator, arbore
turbina, arbore generator, cuplaj, etc. Din (1) rezulta ca este bine ca I sa fie mare pentru ca variatia
lui  sa fie mica, deci frecventa ν a curentului sa se mentina practic la valoarea de 50 Hz.

            Momentul motor este creat de variatia momentului cinetic al apei turbinate

fata de axa de rotatie a rotorului in conformitate cu teorema momentului cinetic:

                                                                                [14]
 Cunosand ca momentul cinetic al particulei de masa m, de viteza V,
este K0 = r x mV si consideand apa turbinata formata din o infinitate de particule, rezulta din (2)
relatia:

                         Mm=∙Q(r1 x V1-r2 x V2)        (3)    [8];[20];[21]

            

            Pentru ca turbina data prin constructie r2 || V2, deci:

                               Mm=∙Q∙r1 x V1                       (4)

            In relatia (4) singura marime ce se poate modifica este debitul Q.

            Rolul de modificare a debitului Q pentru a mentine constanta turatia n (respectiv ω) revine

aparatului director, care variaza debitul prin variatia sectiunii de trecere a apei printre palele aparatului
director, in baza relatiei de continuitate:

                                       Q=S∙V                             (5)

                  (unde S este sectiunea de trecere a apei)

            Debitul de apa Q trebuie sa cada uniform pe toata periferia rotorului. Camera spirala a turbinei
are acest rol de distributie uniforma a debitului pe toata periferia rotorului. Din camera spirala prin
palele statorice, apa ajunge la palele mobile ale aparatului director.

            Din necesitatea unui debit uniform pe periferia rotorului, rezulta necesitatea rotirii palelor in
jurul axelor proprii in mod simultan si in acelasi unghi, pentru ca toate spatiile dintre pale sa fie egale
intre ele.

            Cele spuse mai sus conduc la schema cinematica a mecanismului din figura 3.

            Rotirea simultana este asigurata de inelul mobil ‘1’ pe care sunt montate articulat un numar de
Zp=16÷36 de biele ‘2’ identice.

            Pe un cerc de diametru Don sunt montate un numar identice de pale (Zp=16÷36); (tabelul 1-2);

[20]

            Legatura dintre axul palelor si biela ‘2’ se face prin intermediul pieselor ‘3’ ,montate prin pana
pe axul palelor si articulat de biele. Prin urmare pala ‘3’ si lenkerul formeaza un singur element
cinematic. Pentru determinarea mobilitatii trebuie sa eliminam cuplele cinematice pasive. Toate
elementele fiind in plan, mecanismul este de familia f=3.

            Din schema rezulta ca nu avem cuple cinematice de clasa IV, ‘C4’ ci numai numai cuple
cinematice de clasa 5. Acestea sunt in numar de sapte: de translatie intre piston si elementul de baza
(cilindru fix) si celelate de rotatie in numar de sase si anume: (3;0) ; (2;3) ; (1;2) ; (1;0) ; (4;1) ;
(4;5).Acestea sint cuplele active. Decimobilitatea mecanismului este :
                            M=3n-2C5=3∙5-2∙7=1       (6)      [1] ; [2];[3]

         unde ‘n’ este numarul de elemente cinematice active

   Avand M=1, rezulta ca pentru o pozitie data a elementului motor (piston),

toate celelalte elemente cinematice ale mecanismului vor avea pozitii bine
determinate ce rezulta din cinematica mecanismului.

Relatia (6) s-a scris dupa ce am eliminat din mecanism elementele pasive si
cuplele cinematic pasive,aferente elementelor pasive.

II DATE DE PROIECTAREA MECANISMULUI

In vederea proiectarii mecanismului se dau prin tema de

proiectare urmatoarele date:                   [7]; [8]

     -Caderea turbinei                      H; [m]

     -Presiunea din hidromotor        pc; [N/m2]

     -Puterea turbinei                       P; MW

     -Debitul dublu unitar               Q11; m3/s

     -Turatia dublu unitara              n11; rot/min

     -Randamentul modeluluii        ηM

     -Dimensiunile de gabarit ale modelului turbinei, (fig.4); [7]

Fig. 4

III DETERMINAREA DIMENSIUNILOR
DE GABARIT ALE TURBINEI

                                 P= ηρgQH               (7)    [21] ; [7] ;[20]

In relatia (7) ρ este densitatea apei ρ=103 Kg/m3 iar  acceleratia gravitationala g=9,81 m/s2.

Debitul turbinei este dat de relatia :

                                                 (8);[8];[20]

unde D1 este diametrul rotorului turbinei.

            Din relatiile (7) si (8) rezulta:

                                          (9)

Randamentul este dat de relatia:

                                       (10);[7]

unde diametrul D1m al rotorului modelului se citeste pe model.(fig.4 )              [7]

            Se calculeaza parametrul de similitudine geometrica :

                                                                    (11);[8]

cu ajutorul caruia determinam celelalte dimendiuni de

 gabarit ale mecanismului, citind pe model (fig. 4) marimile: inaltimea palelor bM, diametrul de

dispunere al axelor palelor DoM.

            Cunoscand marimile λ, bM si DoM calculam inaltimea palelor pe turbina bn si diametrul de

dispunere al palelor pe turbina DoM cu ajutorul criteriului de similitudine geometrica:

                                                        (12);
[8]                                                                            

In baza desenelor de ansamblu ale turbinelor, respecand proportiile, alegem constructiv diametrul de
amplasare a axelor bolturilor de articulatie pe inelul mobil: Di=0,8∙Don.

            Din schema cinematica din fig. 3, rezulta lungimea lenkerului:

Alegand constructiv lungimile bielei 2,rezulta din schema cinematica (fig. 3) ca:

                                                                  (14)

unde  este rotirea in radiani a inelului mobil fata de inelul fix, pentru ca pala sa se roteasca din pozitia
‘inchis’ in pozitia pentru debitul maxim de trecere a apei prin aparatul director.

            Tot din schema cinematica rezulta, cursa maxima a pistonului, pozitia 5 (fig. 3), ca fiind egala
cu 2l2. Cunoscand cursa s=2l2, presiunea de lucru a hidromotorului, putem determina diametrul
hidromotorului dupa ce calculam forta necesara rotirii inelului mobil. Din desenele de ansamblu ale
turbinelor (fig. 6) rezulta lungimea tijei prin care forta dezvoltata de hidromotor se poate transmite
inelului mobil ‘1’. (fig. 6)

            Respecand proportiile din figura 6, alegem l5=l4=0,75 Dn, unde am notat cu li, lungimea

elementelor cinematice din figura 3. Cunoscand diametrul de dispunere a axelor palelor D0n, se poate
determina lungimea lo a palei ca fiind lungimea unui poligon cu un numar de laturi Zp=16÷36,
circumscris cercului de diametru Don.

                            unde             

            Cunoscand cursa pistonului s=2l2, lungimea elementului cinematic ‘5’ se determina cunoscand

desenul de ansamblu al servomotorului din figura 8.      [8]

           

                                         

IV CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ELEMENTELOR                              CINEMATICE

IV.1 Calculul fusului palei   [1] ; [6]

organe de masini: pala,
lenker, pana paralela si piulita, dupa cum reiese
din desenul de ansamblu al mecanismului.

Arborele palei este solicitat la torsiune datorita

fortei Fn, creata de presiunea apei ce actioneaza
pe suprafata palei si care are punctul de aplicatie
la distanta a de axul palei.
 

            Elementul cinematic 3, fig. 3, este format din patru

                                                           

Distanta “a” se determina cunoscind lo si no calculand mai intii lo1 si lo2 din relatiile (14”)

Excentricitatea “n0” se alege din tabelul 1.2 cap.V.1.                      

                                  lo=l01+l02

Rezulta:  a=(l01-l02)/2.              ( unde  no  are valoarea 0,04).

Lungimea l0 se calculeaza tinand cont ca ea este lungimea unui poligon regulat cu Zp laturi
circumscrise unui cerc de diametru D0n. (vezi fig.3).

            Pala este mentinuta in pozitia data datorita fortei F23, forta cu care elementul cinematic
‘2’ actioneaza asupra elementului ’3’, prin intermediul boltului de articulatie de diametru d23.
            Forta F23 apare in articulatie ca urmare a presiunii Pc din hidromotor, presiune care transmite
forte in toate elementele mecanismului, forte pe care urmeaza sa le determinam, fiind

 necesare la dimensionarea elementelor mecanismului. Cunoscand adancimea  la care se afla pala fata
de suprafata lacului  de acumulare, se calculeaza presiunea pe pala si apoi valoarea fortei
hidrostatice Fh (Fh=ρgHSp;unde Sp=bnlo este suprafata palei ) dupa ce calculam mai intai suprafata
palei [6].Inaltimea palei bn se calculeaza tinind cont de relatia (12). Fusul fiind solicitat la torsiune de
momentul de torsiune Mt, calculam diametrul lui d3 cu relatia (15).In relatia (15) am notat

cu Wpmodulul de rezistenta polar al sectiunii.                            (15)  ;[3]

                        (Mt=Fh a;Wp=d3/16)

Momentul Mt se transmite de la pala la lenker prin intermediul penei paralele. Alegand din STAS
sectiunea penei functie de diametrul d3 ,[17];[11] calculam lungimea penei, din solicitarea la strivire
cunoscand as  pentru pana, fiindca ne alegem materialul din care se executa pana.

as=                   ;(15’) ;[17]

Verificam pana la forfecare:

                  af= ;                     (16)

-unde bp si hp reprezinta latimea respective inaltimea penei

IV.2 Proiectarea lenkerului

            Elementul cinematic ‘3’ este format din patru organe de masini solidar legate intre ele si
anume: pala, lenker, pana aralela, piulita speciala, toate formand un rigid articulat pe fusul palei.

            Din conditia de echilibru a rigidului cu axa palei, rezulta forta din articulatie dintre elementele
cinematice ‘2’ si ‘3’. Notam cu F23  forta din articulatie transmisa de elementul cinematic ‘2’

asupra elementului cinematic ‘3’. In baza principiului actiunii si reactiunii elementul ‘3’ la transmite

elementului ‘2’ o forta egala si de semn contrar, pe care o vom nota cu F32, forta ce se transmite
prin intermediul boltului de articulatie de diametru d23.

            Vom scrie ca suma momentelor fortelor ce actioneaza asupra unui rigid in

raport cu axa de rotatie este nula:
 Mo3 = 0  (16). In relatia (16) precizez prin indici ca axa de rotatie a rigidului coincide cu axa
cuplei cinematice de clasa 5, de rotatie, formata intre elementul ‘3’ si baza ‘0’.

            Din figura IV.1 tinand cont de relatia (16) rezulta:

                              F23∙l3 - Fh∙a = 0                        (17),

unde am notat cu ‘l3’ lungimea lenkerului. Din relatia (17) rezulta modulul fortei F23, directia si sensul
fiind precizate pe fig. IV.1.

            Forma constructiva a lenkerului rezulta din rolul functional. (vezi fig. IV.2)

Fig. IV.2

                Articulatia
(cupla cinematica C5 de rotatie) dintre elementele cinematice ‘2’ si ‘3’ se
realizeaza printr-un bolt de diametru d23. Pentru o distributie uniforma a eforturilor de strivire pe
suprafetele in contact dintre bolt si elementele ‘2’ si ‘3’ de furca, forma care conduce totodata la
marirea durabilitatii articulatiei precum si la micsorarea pierderilor de energie prin frecare. In figura
IV.3 se reda forma articulatiei dintre elementele cinematice ‘2’ si ‘3’ .

 
 
 
 
                                      
Fig 4.3
 Pentru buna fuctionare a articulatiei alegem un ajustaj alunecator intre bolt si
elementele cinematice adiacente.

            Tolerantele pentru bolt si elelemntele ‘2’ si ‘3’  se aleg din STAS in conformitate cu ajustajul
ales.

            Diametrul d23 se calculeaza tinand cont de faptul ca prin furca se creeaza doua sectiuni de
forfecare a boltului (vezi fig.
4.3)
:                                                                                                                                                                    
                                                

                                                           (18) ;[12];[9]

         Alegand materialul din care se executa boltul si afland valoarea efortului unitar admis la
forfecare,af ,din relatia (18) determinam valoarea diametrului d23, pe care o trecem si pe figura IV.2
cu tolerantele corespunzatoare ajustajului precizat mai inainte. Se trec de asemeni pe figura  si
valorile d3 si l3 deja calculate.

            La diametrul d3 se trec tolerantele din STAS pentru ajustajul presat usor, recomandat la
asamblarile prin pene paralele. Diametrul butucului db3 se alege constructiv:

                                dB3 = 1,3∙d3                                  [16]
         Dimensiunile canalului de pana din butuc se iau din STAS in functie de diametrul alezajului d3.

            Lungimea butucului lenkerului lb (fig.lV.2) se ia constructiv cu 2÷3 mm mai mare decat

lungimea penei, lungime ce se calculeaza din conditia solicitarii la strivire si se verifica la forfecare:
[16]

                                                           (19); [16]                  

         Cunoscand din STAS inaltumea penei h din relatia (19) se poate determina lungimea penei lp.

         Verificarea la forfecarea penei se face cu relatia:

                                 (20);
[16]                                                                                                                                                               
                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                     
                                                                                 unde am notat cu b latimea penei corespunzatoare
dimatrului d3.

 Pentru a calcula
inaltimea h3 a tijei, trebuie
observat mai intai ca sectiunea
respectiva este solicitata la
incovoiere, in conformitate cu fig.
IV.3, unde am notat

            Grosimea b3 a tijei lenkerului se calculeaza din conditia rezistentei lui la strivire pe suprafata
de contact cu lenkerul, cu relatia:                                                                                        [10]

                                                              (21);[16]

dupa cum reiese din figura IV.2.

            Deci am cosiderat tija o grinda incastrata de

lungimea lt solicitata la inconvoiere.
            Tinand seama de figurile IV.2 si IV.3 putem scrie :

                                                                  (23);[16]

unde modulul de rezistenta axial Wz are valoarea :

                                (23);[16];[9]
                

iar momentul de inconvoiere maxim are valoarea Mi max = F23∙lt (24).

Alegand efortul unitar admisibil la inconvoiere fuctie de material [16] determinam din relatia (22)
valoarea lui h3, avand in vedere totadata relatiile (23) si (24).

IV.3 Proiectarea elementului cinematic ‘2’, biela

                                         Fig. IV.3.
            Din schema cinematica a mecanismului rezulta ca acest element transmite miscarea si forta de
la inelul mobil ‘1’ la lenkerul ‘3’. (fig. 3). Dupa cum am mentionat lungimea lui este jumatate din
lungimea l3. Ambele capete ale elementului sunt prevazute cu furca, cele doua furci fiind identice,
avand in vedere faptul ca fortele din cele doua articulatii sunt egale in modul dar de semn schimbat :

                                    IF32I = IF12I                       (25)

            Relatia (25) s-a scris pe baza conditiilor de echilibru ale unui rigid si tinand cont ca reactiunea
din articulatii este o forta de marime si directie necunoscuta.

            Cum se cunoaste marimea si directia fortei F32, dupa cum e precizat mai inainte rezulta din
conditia de echilibru
  F = 0 (26), valoarea fortei cu care elementul ‘1’ actioneaza asupra elementului ‘2’, deci
valoarea F12.

            Diametrul d2 al acestui element se calculeaza pe baza solicitarii la compresiune: 

                                               (27);[16];[9]
Inaltimea b2 a furcii (fig. 4.3) rezulta din calculul la strivire

                                                                  (28);[16]

Diametrul boltului din articulatia dintre elementel ‘1’ si

‘2’ d12 este acelasi cu d32 in baza relatiei (25).

IV.4 Determinarea fortei din articulatia

dintre inelul mobil ‘1’ si tija ‘4’

Dupa cum reiese din figura alaturata am

notat acesta forta F41, care ne sugereaza
faptul ca elementul cinematic ‘4’ actioneaza
prin boltul de articulatie asupra elementului
cinematic ‘1’. Forta F21 este forta cu care
elementul cinematic ‘2’ actioneaza asupra
elementului cinematic ‘1’.
                                                                                                                                                                     
                                                        Numarul de forte F21 este egal cu numarul de pale ale aparatului
director si asa cum reiese din figura 3, ele sunt plasate echidistant de inelul mobil si formeaza toate
acelasi unghi cu tangenta la cerc, anume /4.

            Pentru a avea reactiunea nula in articulatia dintre inelul mobil si cel fix (baza), respectiv
articulatia ‘o’ din figura IV.4.1, vom alege constructiv doi cilindri hidraulici identici ca sa creeze
fortele F41 si F’41 egale in modul dar de sens contrar.

            Marimea fortei F41 rezulta din conditia

                                        Mo=0                              (29) ;[14]

                       (30)

         Unde Zp este numarul de pale

Din relatia (30) scrisa pe baza relatiei (29) rezulta marimea fortei F41.

            Avantajul constructiei cu doi cilindri hidraulici rezulta din cresterea randamentului mecanic al
aparatului director prin anularea mometului de frecare al inelului mobil si cel fix, moment dat de
relatia :

Reactiunea Ro din articulatie este nula (asupra ineluli actioneaza numai cupluri de forte dupa cum
reiese din relatia (30) si din distributia echidistanta a fortelor F21 pe periferia inelului mobil).
            Relatia (30) s-a scris pentru pozitia inchis a aparatului director, deci pentru situatia cand
valorile fortelor ce actioneaza asupra inelului mobil sunt maxime.

           

                 IV.5 Dimensionarea cilindrilor hidraulici

ai aparatului director

Asupra elementului cinematic ‘5’ (pistonul servomotorului) actioneaza presiunea p si forta F45.

            Din relatia de echilibru,  Fx=0 (32) , rezulta diametrul Dc al cilindrului hidrauluic, deoarece

forta  IF45I=IF41I, in baza principiului actiunii si reactiunii dintre corpuri iar presiunea p este
cunoscuta pentru ca se da presiunea la care lucreaza sistemul de actionare hidraulica a
servomotoarelor.

                                               (32);
[16]                                                                           

           Din (32) rezulta diametrul Dc al cilindrului hidraulic. Cunoscand unghiul  de rotire al inelului
mobil si aproximand arcul cu coarda pentru acest unghi,calculam cursa pistonului:

                                                                 (33)      

unde  se ia in radiani.

            Pe baza diametrului cilindrului Dc a cursei s a pistonului si a presiunii de lucru p se alege din
STAS cilindrul hidraulic.

        Tinand cont ca Di>>d2i, iar d2i=d23 n-am mai luat in calcul momentele de frecare din
articulatii, a caror marime este:
                                                  (34)

pentru un bolt, unde  este coeficientul de frecare din articulatie. Energia disipata printr-o articulatie
este :

                                        Wf = Mf                       (35)

unde  este unghiul de roatie dintre elementul cinematic ce formeaza cuplele de rotatie C5. Aceste
unghiuri rezulta din schema cinematica a mecanismului aparatului director.

            In baza relatiilor (34) si (35) se poate efectua un calcul exact al energiei totale pierduta prin
frecare, fapt ce ne poate permite un calcul exact al Dc. Din aprecierile mentionate mai sus rezulta ca
putem renunta la aceste calcule, marind Dc cu 1%.

                  IV.6 Dimensionarea elementului cinematic ‘4’

fig. IV.6

            Acest element ‘tija’, face legatura intre pistonul ‘5’ si inelul mobil ‘1’, prin bolturile de
articulatie de acelasi diametru d41=d45, deoarece forta ce actioneaza in cele doua articulatii este
aceasi: (F41) = (F45).

            Pentru o buna distributie a presiunilor pe suprafetele in

 contact din articulatie, stabilim forma de furca la ambele capete pentru acest element, forma ce
conduce la micsorarea diametrului la bolturi, deoarece fprtele sunt preluate astfel prin doua sectiuni de
forfecare.
            Mersul de calcul din aceste articulatii este identic cu cel din articulatiile dintre biela ‘2’
cu lenkerul ‘3’, ori cu inelul ‘1’.

            Din schema generala a turbinei (fig.1), rezulta lungimea tijei

constructiv aleasa astfel

incat sa asiguram prinderea la elementul de baza a cilindrului hidraulic.

            Lungimea l4 fiind mare, si tija fiind solicitata la compresiune, calculam diametrul ei din

conditia de a nu flamba. Tija fiind articulata la ambele capete, lungimea de flambaj este egala cu
lungimea tijei:

                                                     (37);[10];[12]

unde coeficientul de zveltete are valoarea:

                            (38);[10];[12]

unde raza de inertie este:

                                                             [10];[12]

unde Imin este momentul de inertie geometric minim al sectiunii tijei,

unde:                              

                          ;   unde Fcr=CF41(39),iar c coieficient de

siguranta.                                         [3]
                            

  

In relatiile de mai sus E este modulul de elasticitate al materialului, iar A este aria sectiunii. In

baza relatiior de mai sus se determina diametrul tijei.

            In baza datelor obtinute pe baza de calcul se stabileste forma constructiva a acestui element si
apoi desenul de executie.

IV.7 Calculul inelului mobil ‘1’

fig.IV.7
                                              (40);[9];[10]

            Valorile d21 si 2b1 din figura IV.7 se iau din calculele anterioare.

            Valoarea d41 se calculeaza din relatia (40).

            Marimile lui h4 se stabilesc constructiv. Marimea fortei F41 a fost calculata anterior.

            Din relatiile (41) si (42) se determina lungimea l41.

Rolul functional al acestui element cinematic determina forma lui. Impreuna cu inelul
fix (baza) ,fig. IV.8, determina articulatia ‘o’ din schema cinematica a mecanismului.

            Diametrul Di al inelului reprezinta diametrul de dispunere al bolturiolor de articulatie de

diametru d21. Numarul de pale determina numartul de gauri echidistante pe inelul mobil de acelasi
diametru cu diametrul bolturilor. Forma caracteristica se realizeaza tinand cont ca cele doua articulatii
prin care inelul primeste miscarea de la cilindri se deplaseaza intr-un plan paralel cu planul celorlalte
articulatii si superioare acestuia. Distanta dintre cele doua articulatii este tot Di, motiv pentru care
distanta dintre cele doua plane trebuie sa fie suficient de mare astfel ca intre boltul de diametru d41 si
boltul inferior de diametru d21 sa fie un spatiu de aproximativ 5 mm.

            In pozitiz deschis a palei, axa elementului cinematic ‘2’ devine coarda in cercul de diametru di,
motiv pentru care rezulta o forma corespunzatoare a elementului ‘2’ sub forma de furca la ambele
capete.Tinand cont de calculele anterioare precum si de figura 5 si figura 6 se stabileste forma
constructiva si apoi desenul de executie al acestui element cinematic.[8]
   Prinintermediul
gaurilor  se realizeaza
cuplele C5 dintre elementul baza si
elementul 3(articulatia “O1” din
fig.3 iar prin diametrul  se
realizeaza cupla C5 dintre elementul
de baza si inelul mobil (art. “O” din
fig.3.

       FIG.IV.8

(ELEMENT BAZA

              ASAMBLAT)

      1.Element baza

     2.Inel fix

V TEORIA APARATULULUI DIRECTOR LA TURBINE

[20];[21];[22]
                                                                                  camera spirala

     fig. V.1                   

            Aparatul direcor conduce apa de la camera in spirala (fig. V.1)spre rotor si

asigura vitezele, respectiv circulatia 1 necesara transformarii energetice optime, in
conditiile pierderilor hidraulice minime. De asemenea asigura o distributie uniforma a
debitului pe periferia rotorului la intrare si un camp hidrodinamic caracteristic unei
curgeri axial simetrice. Functiunea de variatie a debitului, respectiv de reglare a
cuplului motor al turbinei revine aparatului director.

V.1 DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE APARATULUI DIRECTOR

            Un aparat director cilindric utilizat in constructia turbinelor Kaplan si Francis este

caracterizat din punct de vedere geometric de parametrii din fig.V.2, in care sunt reprezentate
paletele directoare la deschiderea optima (a), la pozitia inchis complet (b) si in pozitia
radiala (c).
fig. V.2

            Dimensiunile relative Da/D1 ale cercului Da de amplasare a fusurilor paletelor

aparatului director si cele ale profilului acestora calculate dupa Kovalev sunt date in tabelul
1.1.

Tabelul 1.1

            Aici, D1=D la turbinele Kaplan si D1=D1e in cazul turbinelor Francis. I. Raabe

recomanda pentru turbinele KaplanDae/D1=1,05, iar la
turbinele Francis cu ns=60÷350:Dae/D1=0,04÷0,99.

Pozitia fusului paletelor fata de bordul de atac si de fuga este definita prin
excentritatea no=lo1-lo2/2lo. Kovalev recomanda pentru no valorile din tabelul 1.2, in
care za este numarul palelor.

tabelul 1.2
            Deschiderea paletelor directoare este definita prin ao , deci prin distanta dintre doua
palete invecinate masurata de la bordul de fuga al uneia pana intr-un punct oarecare al
celeilalte. Uneori deschiderea se exprima ca o marime relativa:

,  deoarece      ,     

                       ,deoarece   .

In cazul in care se compara functionarea a doua turbine oarecare

                                                 (43)

            Daca cele doua turbine sunt asemenea se obtine :

                      sau              (44)

            Aceste relatii permit transpunerea caracteristicilor functionale ale aparatului director al

turbinei model la cea industriala. Un parametru important in constructia si functionarea
turbinelor, respectiv in transpunerea rezultatelor de la un aparat director la altul, este
unghiul ae.

Acesta este unghiul constructiv inchis de tangenta la ultimul element al scheletului palei
directoare si tangenta la cercul
paralel de la iesire. Unghiul ae difera relativ putin de ungiul vitezei absolute Vae si depinde
de geometria profilelor paletelor directoare. Dupa Raabe, ae=20o÷65o la ns=60÷700.

            In figura V.3 sunt prezentate profilele cu curba negativa (a), simetrice (b) si cu curba
pozitiva (c). In cazul acestora, deschiderea ao este aceeasi.

            Dependenta ae =f(ao) si Q11= f(oe), respectiv Q11= f(ae ) sunt reprezentate in fig.

V.3 – V.6.

            Rezulta de aici ca debitul Q11 ce trece prin aparatul director este aceasi la ae =const.,
indiferent de geometria profilului in timp ce la ao=const., Q11 depinde de profil.

V.2 I    NALTIMEA APARATULUI DIRECTOR bo

SI DESCHIDEREA aomax
 Inaltimea paratului director bo este unul dintre parametrii care alaturi de ae si turatia
turbinei influienteaza apreciabil valoarea debitului Q11 si a circulatiei G1 de la intrarea in
rotor, respectiv transformarea energetica din turbina.

            In figura V.7 se prezinta pentru o turbina radial-axiala Q11max=f(bo) obtinut

experimental si prin calculul cu relatia (48) de Gutovski, considerand ae=const. si n11=const.

            In cazul in care V2u=0, deci al unei miscari axiale la iesire din turbina din (46)
se obtine :

                           (45)

relatie ce releva influienta lui bo si ae asupra debitului Q11 la o turatie specifica

data ns=const.

            Cercetarile experimentale si practica constructiei de turbine recomanda orientativ

pentru inaltimea bo a aparatului director si deschiderea maxima valorile din fig. V.8.

                Deschiderea aomax (aomax) corespunde
debitului Q11max ce trece prin turbina si se
calculeaza pentru caderea minima Hmin de functionare a turbinei si puterea nominala. Aceasta
descriere difera aoptim corespunzator regimului de randament maxim situau in centrul caracteristicii
universale.

V.3 VARIATIA DEBITULUI CU PARAMETRII

APARATULUI DIRECTOR SI AI TURBINEI

            In cazul unei turbine hidraulice cuplate cu un generator electric, ecuatia

fundamenrala a dinamicii se scrie :
I ddt = Mm – Mr,

unde:

I este momentul de inertie al turbinei si al        generatorului,

    - viteza unghiulara,

Mm         – momentul motor, Mm = QH,

Mr           - momentul rezistent.

        In functionarea unei turbine n=const., deci =const. orice variatie a cuplului rezistent impune o
modificare a cuplului motor pentru a asigura constanta turatie, respectiv o frecventa f=const. a
curentului electric. Dupa cum se vede, la H=const. cuplul motor se modifica prin variatia debitului Q.

            Se stie ca hgH = u1 Vu1 –u2Vu2,                            (46)

 iar

          Vu2 = U2 – Vm2 ctg 2 = u2 – QS2 ctg 2. 

Inlocuind in relatia (46), se obtine:

              (47)

                                (48)

              
            De aici rezulta ca debitul unei turbine date ce functioneaza la turatia n si cadere H constanta,
depinde de unghiurile ae si ae ,unghiuri ce caracterizeaza directiile vitezelor absolute Vae de la iesire
din aparatul director, respectiv vitezele relative W2 de la iesire din rotor fata de directiile tangentiale.
Constructia turbinelor Francis  este de regula cu ae variabil si ae=const., deci cu regl