Tipuri de curent si polaritate

La sudare se poate folosi atat curentul continuu cat si cel alternativ.

Sudare cu curent continuu
Creearea de particule incarcate in arc si de asemenea stabilitatea e mai buna cand se sudeaza cu
curent continuu. In acest caz arcul este in general constant si poate fi intrerupt numai prin
scurtcircuit pe timpul transferului picaturii.
Majoritatea electrozilor se pot topi,in cazul ambelor polaritati (+ sau -). In cazul electrozilor cu invelis
acid sau rutilic polul negativ ete localizat uzual la electrod si polul pozitiv la piesa de lucru.
Patrunderea in cazul electrodului cu invelis rutilic este aproape egala daca se foloseste polaritate
pozitiva sau negativa. Totusi exista o usoara tendinta de patrundere mai adanca in cazul utilizarii
polaritatii pozitive la electrod.
Daca se foloseste polaritate pozitiva la electrodul bazic, patrunderea este semnificativ mai adanca.
Aceste rezultate sunt conforme experientei de sudare prin MIG/MAG. Totusi se obtine o rata de
depunere mai mare si o patrundere mai mica in cazul utilizarii polului negativ la electrod. Datorita
aparitiei stropilor aceasta polaritate nu este folosita in mod normal la sudarea MIG/MAG.
De asemenea sunt importanti si alti factori. Electrozii cu invelis super mare sunt utilizati cu polaritate
pozitiva deoarece in timpul disocierii fluoritului de calciu in invelis, polaritatea pozitiva impiedica
ionizarea fluoritului in arc si o cantitate mare de energie ar putea fi luata din arc (ceea ce conduce la
un arc instabil).
Toti electrozii inalt aliati sunt deasemenea utilizati cu polaritate pozitiva. In arc, in afara de particulele
incarcate numai ionii prezinta proprietati materiale. Acestea sunt prin urmare contributiile de
aprovizionare ale piesei de lucru, de la faza metal-vapor intre electrod si piesa si creste eficienta.
Numai atunci cand electrodul este polarizat pozitiv ionii de transfer trec de la electrod la piesa de
prelucrat.
La procesul de sudare cu gaz protector electrodul este de obicei conectat la polul negativ, pentru ca
varful electrodului nu va fi supraincalzit.
Sudarea cu curent alternativ
La acest tip de curent, polaritatea se schimba constant cu o fregventa de 50 Hz .
Acest lucru inseamna ca arcul se stinge la schimbarea de directie si apoi trebuie sa fie aprins din
nou cu o fregventa dubla de 100 de ori pe secunda.
Cu scaderea amperajului, energia de densitate mare, fluxul devine intradevar scazut care are efect
de stingere a arcului . In decalajele de gaze dintre poli mai sunt inca electoni si ioni care sunt inca
lichizi si au o temperatura ridicata; ei inca trimit particule incarcate in exterior care permit
reaprinderea arcului dupa ce curentul si tensiunea au ajuns la valori suficiente dupa trecerea prin
zero.

Aceasta reaprindere este posibila doar daca se produce o ionizare suficienta in zona arcului. Simplu
precum si la electrozii cu invelis bazic , in cele din urma deoarece suma mare de amestecuri(e.g.
CaF2), nu indeplinesc aceste conditii. Prin urmare acestea nu sunt adecvate pentru sudarea cu
curent alternativ.
In timp ce sudarea WIG a aluminiului cu curent alternativ o aprindere auxiliara este necesara la
trecrea prin zero. Sudabilitatea curentului alternativ este imbunatazit de un circuit de tensiune
deschis superior al sursei de sudare, prin cresterea fregventei curentului alternativ si trecerea brusca
prin zero cu viteza a curentului in forma patrata. In ambele cazuri momentul zero al arcului este
coborat de o apropiere rapida de caracteristicile de reaprindere si de o trecere rapida prin zero.

Elementele componente arcului

Caderea de tensiune in arc nu este liniara, avand valorile cele mai ridicate langa poli. Aceste origini
numite anod sau catod realizeaza caderea de tensiune in avans care se numeste cadere anodica
sau catodica. Intre cele doua se afla coloana arcului numita si arc plasma. In cazul acesta tensiunea
scade foarte putin.
Temperaturile din arc
Temperatura anodului este mai mare decat temperatura catodului deoarece polul pozitiv este incalzit
de catre electroni puternic accelerati. In plus, radacina anodica a arcului este relativ fixa in timp ce
radacina catodica prezinta miscare mai mare si astfel caldura este mai disipata pe suprafata
electrodului. Temperaturile difera de la arc la arc (arc de curent mic si curent mare). Acestea depind
de tipul arcului plasma si deci sunt influentati de tipul gazului de protectie, invelis, cantitatea fluxului
si materialul electrodului.
Radiatia arcului
Arcul emite radiatii in spectrul vizibil cat si raze ultraviolete spre domeniul infrarosu. Dar nu emite
raze X nocive cum se credea inainte. Radiatiile infrarosii pot provoca arsuri ce pot fi evitate prin
purtarea de haine corespunzatoare de protectie.
Radiatia infrarosie conduce la arsuri similare cu cele solare, exfolieri ale pielii si poate cauza orbirea.
Ochii se protejeaza cu ochelari de protectie conform SR EN 166/169. Acestia sunt impartiti in clase
separate de protectie care se refera la gradul de transmitere. Clasa 9 de exemplu este folosita
pentru sudarea cu electrozi de marime medie sau mare in timp ce clasa 11 se foloseste pentru
sudare in mediu de gaz protector.
Ochelarii de protectie sunt fixati in masti protectoare pentru a proteja fata operatorului. Cand se
sudeaza in mediu de gaz protector, care emite o radiatie foarte mare este bine ca sudarea sa se
faca cu masti protectoare care protejeaza capul operatorului si pe laterale si in spate de scanteile
survenite din proces. O protectie aditionala este vopsirea peretilor zonei de lucru cu vopsea mata.

Caderea de tensiune pe catod UC

In fata anodului se formeaza un nor de electroni iar in fata catodului se formeaza un strat de
particule incarcate pozitiv. Aceste straturi sunt foarte fine. Dar intre aceste straturi si poli apare o
cadere de tensiune ce poarta denumirea de cadere catodica sau anodica. Tensiunea este foarte
mare in zona polilor daca o cadere de tensiune este foarte mica in arcul plasma. Tensiunea este
foarte mare in zona polilor daca o cadere de tensiune este foarte mica in arcul plasma. Aceasta
inseamna ca exista o conditie de ionizare favorabila pentru gaze iar in cazul materialului este
posibila cu arc scurt si tensiune redusa.
Arc (plasma)
Spatiul dintre caderea anodica si catodica se numeste arc plasma cu coloana pozitiva, datorita unei
viteze mici de deplasare, majoritatea fiind particule incarcate pozitiv. Pe langa ionii pozitivi, coloana
arcului mai este compusa din electroni, atomi neutri si molecule. De-a lungul plasmei tensiunea
scade constant ce are ca rezultat o crestere a tensiunii arcului odata cu marirea acestuia.
Caderea de tensiune pe anod UA
In fata anodului se formeaza un nor de electroni iar in fata catodului se formeaza un strat de
particule incarcate pozitiv. Aceste straturi sunt foarte fine. Dar intre aceste straturi si poli apare o
cadere de tensiune ce poarta denumirea de cadere catodica sau anodica. Tensiunea este foarte
mare in zona polilor daca o cadere de tensiune este foarte mica in arcul plasma. Tensiunea este
foarte mare in zona polilor daca o cadere de tensiune este foarte mica in arcul plasma. Aceasta
inseamna ca exista o conditie de ionizare favorabila pentru gaze iar in cazul materialului este
posibila cu arc scurt si tensiune redusa.

Transferul materialului in timpul sudarii

Transferul materialului la un electrod ce se topeste are loc sub forma unei picaturi. Formarea
picaturii, marimea acesteia si felul in care este transferata in baia de metal topit este determinata de
catre fortele fizice si electromagnetice.

Influenta vascozitatii si a tensiunii suprafetei

O scadere a vascozitatii sau o crestere a temperaturii pot fi responsabile pentru o tensiunea mai
mica a suprafetei avand ca rezultat picaturi de dimensiuni mai mici. Efect il are si un continut mai
mare de oxigen in materialele feroase. Un exemplu pentru aceasta sunt electrozii inveliti (rutilici sau
acizi) care au un continut mai mare de oxigen.
Influenta gazelor asupra descarcarii materialului
La temperaturi mari picatura, care este formata in arc, poate sa absoarba mai multe gaze. Rezultatul
este re-eliminarea gazelor. Aceasta re-eliminare conduce la o marire a picaturii. Dilatarea gazului
CO 2este cel mai important mecanism de descarcare pentru electrozii inveliti.
Transferul de material n scurtcircuit
Daca nu exista vreun mecanism special de descarcare atunci picatura se mareste pana genereaza
un scurtcircuit intre electrod si materialul depus.
In acest caz baia de metal topit desprinde picatura din varful electrodului pentru a reduce suprafata
baii topite.

Transferul de material cauzat de efectul Pinch

Fiecare conductor are un camp magnetic format de un curent care trece prin acesta. Fortele radiale
incearca sa constranga conductorul. Aceasta forta Lorenz (sau forta pinch) creste proportional cu
patratul densitatii curentului. Consecinta este o constrangere totala si descarcarea picaturii.
La o densitate de curent mare se poate forma o forma permanent ascutita a electrodului. Aceasta
conduce la eliberarea de picaturi fine intr-un mod rapid.
In timpul constrangerii picaturii apar si elemente ale fortei axiale care accelereaza detasarea picaturii
din electrod in directia polului reciproc.