UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT ANALIZA EMISIEI ACUSTICE

Cadru didactic: S.l.dr.ing. Gabriela MATEIASI

Grupa: ECMP, an 1
Student: PRIANU Alexandru-Florin

2013-2014

Fenomenul E.A. si fenomenele

microscopice si macroscopice care
determina aparitia
emisiei acustice.

1.1. NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE EMISIEI ACUSTICE

FENOMENUL DE EMISIE ACUSTICA

Emisia acustica este un ultrasunet generat natural, creat de intabilitati mecanice locale din material.
Presupunem ca intr-un corp supus unei sarcini, apare o fisura intr-un punct mai indepartat de punctul
unde a fost aplicata sarcina.Suprafetele fisurii se pot deplasa astfel, inact sa se elibereze de efort. In
acelasi timp, ele emit o parte din energia elastica acumulata din corp.
Eliberarea acestei energii are loc sub forma de unde elastice care se propaga liber prin materialul
corpului si care sufera reflexii sau conversii de mod, la limetele acestuia. Propagarea acestor unde
elastice este mecanismul prin care se transmite starea elastica modificata in imediata apropiere a fisurii
catre restul materialului. Undele permit intregului corp sa isi modifice forma si sa primeasca fisura, astfel
incat fiecare front de unda care se propaga poarta o componenta a acestei modificari de forma.
In corpul perfect elastic folosit pentru modelarea matematica, aceste unde se propaga in mod
nedefinit si nu se instaleaza echilibru mecanic.
La materialele reale se produce absorbtia si undele se disipeaza, permitand corpului sa obtina o
forma noua(fisurata), stabilind un nou echilibru cu sarcinle, in general.
Pe baza mecanismului de scris putem defini emisia acustica ca fiind fenomenul in cursul caruia sunt
generate unde elastice tranzitorii, prin eliberarea rapida a enrgiei de la o sursa localizata in interiorul
materialului.
Undele elastice de frecventa ultrasonora mai mare de 100 de KHz, care se genereaza spontan in
interiorul materialelor metalice aflat pe sub actiune a unor tensiuni mecanice poarta numele de semnale
de emisie acustica.
Emisia acustica este consecinta unei redistributii bruste de tensiuni interne si este asociata
urmatoarelor fenomene:
-dislocarile structurale in domeniul deformatiilor elastice si plastice;
-transformari de faza (formarea martensitei in otel) ;
-realinierea, reorientarea sau cresterea domeniilor magnetice;
-fisurile, aparitia si cresterea lor,ca rezultat a solicitarilor statice sau la oboseala, cu evolutia
catre rupere;
-cocnirile intre particulele microscopice, aprazite libere;
-coroziune fisuranta sub tensiune, imbatranirea la oboseala,etc.
Deformarea plastica este sursa primara de emisie acustica la materialele metalice supuse unei
sarcini.
In timpul deformarii unei structuri apare un efect cunoscut sub numele de Efect Kaiser.
Acest efect consta in incarcarea unei structuri sub sarcina cu declansarea emisiei acustice, urnata de
descarcarea structurii si de o noua incarcare, ce este insotita de emisie acustica numai daca sa depasit
nivelul initial de incarcare.
Dupa configuratia semnalului de emisie acustica se disting doua feluri de emisie:
a) emisie explozive asociate defectelor microscopice in dezvoltare care dau semnale de un timp
scurt de crestere, urmata de o descrestere exponentiala (Fig 1).
b) emisie continua asociata deformarii plastice si caracterizata de amplitudine continua (fig2).
Forma si parametri undei sunt importanti in crearea modelului teoretic. Astfel, in fig 3 se prezinta
semnalul ideal de emisie acustica, a carei reprezentare este data de ecuatia urmatoare:
V=V0 e-Bt sin t
Unde:
V este tensiunea de iesire a traductorului;
V0 este amplitudinea semnalului;
t timpul;
viteza unghiulara ( frecventa unghiulara).

Numararile de emisie acustica( N) vor fi date de relatia:

2 B

V0

ln

Vt

Unde: Vt este tensiunea prag;

B constanta (decay constant).

1.2 MECANISMELE MACROSCOPICE SI MICROSCOPICE ALE FENOMENULUI DE EMISIE

ACUSTICA

In incercarile de emisie acustica semnalul isi are originea in discontinuitatea in sine, ceea ce face ca
aceasta tehnica sa se deosebeasca de alte incercari. Majoritate celorlalte metode de incercari
nedistructive se bazeaza pe aplicarea unei excitatii locale asupra unei structuri, obtinandu-se informatii
asupra structurii prin raspunsul local la excitatie.
Tehnicile de emisie acustica se bazeaza pe detectarea raspunsului structurii la aplicarea unei
sarcinii externe pentru a crea o solicitare in toata structura , cauzand discontinuitati care emit semnale
acustice si vibratii.
Datorita acestei diferente , emisia acustica poate fi folosita la supravegherea unei zone intinse de
material.

1.2.1 MECANISME MACROSCOPICE ALE EMISIE ACUSTICE

In acest paragraf sunt prezentate mecanismele macroscopice ale incercarilor cu emisie acustica si
se prezinta corelarea parametrilor emisiei acustice cu fenomenele care se produc in sfructura cristalina a
materialelor. Cauzele aparitiei discontinuitatilor din structurile supuse solicitarilor sunt prezentate pe
parcursul acestui paragraf in paralel cu fenomenele fizice ce apar si cu explicatiile necesare.
Discontinuitatile din material pot fi deformari excesive in zonele elastice si plastice si rupturi. Din
aceste motive se va trata mai inati deformarea plastica ca sursa primara de emisie acustica.

DEFORMAREA PLASTICA
Deformarea plastica este sursa primara de emisie acustica la materialele metalice supuse sarcinilor.
Inceperea fenomenului de plasticizare la limita sau aproape de limita de curgere se pune in evidenta prin
observarea unui nivel ridicat al activitatii emisie acustice corespunzator momentului de deformare
maxima pe curba de deformare solicitare. Plasticitatea contribuie la obtinerea celor mai ridicate nivele
de activitate pentru rata de numarare sau amplitudinea semnalului in raport cu deformarea.
Un prim experiment in care s-a urmarit numarul de evenimente de emisie acustica in functie de
deformarea unei epruvete soliciate la tractiune este aratat in graficul din fig.1 , grafic in care se prezinta o
curba tipica pentru un otel moale. Nivelul activitatii emisie acustice observat depinde in primul rand de
material. De asemenea, s-a observat ca intr-o masura mai mica emisia acustica depinde, de pozitia
traductoarelor fata de zona cu discontinuitati(cu defecte), de nivelul de crestere si de propagare al
acestora si de pragul ales pentru echipament.
Emisia acustica cea mai mare se produce la detectare limitei de curgere a materialului. S-a
observat, experimental,ca in unele cazuri a avut loc niveluri mari de emisie acustica inainte de atingere a
limitei de curgere. Acest fenomen se datoreaza efortului de deformare plastica locala si demonstreaza ca
aceasta tehnica este adecvata pentru detectarea debutului microdeformarilor in anumite materiale.
In alte cazuri, varful ratei de numarare apare cand s-a produs patrunderea, trecerea in zona
plastica. In fig. 2 se prezinta curba caracteristica cu epruveta confectionata din aluminiu si care a fost
supusa unei incercari de tractiune, supravegheata tot timpul incercarii prin emisie acustica. Se observa
ca valoarea maxima a ratei emisiei acustice corespunde momentului debutului zonei de curgere.
Una din manifestarile macroscopice a emisiei acustice in timpul deformarii est observarea si
punerea in evidenta a efectului Kaiser ( materialul da semne de activitate de emisie acustica, numai dupa
ce sarcina aplicata depaseste o sarcina anterioara). S-a observat experimantal, ca efectul kaiser se
aplica cu succes la structurile din otel si ca acest efect este in functie de durata de mentinere intre sarcini
si de temperatura la care se mentine structura intre sarcini.
Fenomenul de emisie acustica este corelat de fenomenul de curgere, cu debutul zonei plastice si cu
efortul de rupere. Din aceste motive tratarea teoretica se va face atat pe baza teoriei mecanice liniar
elastice, cat si pe baza teoriei mecanicii ruperii prin curgere generalizata.
Suportul analitic al mecanicii liniar elastice a ruperii il constituie teoria factorului de intensitate a
tensiunii in medii elastice, teorie ce este regasita atat in modului lui Grifafith, cat si in modelul lui Irwin si
Orowan. Aceste modele se refera la ruperea materialelor fragile reale.
Modelul lui Griffith a stabilit urmatorul criteriu de propagare spontana a unei fisuri: O fisura se va
propaga atunci cand scaderea energiei de deformare elastica este cel putin egala cu energia necesara
pentru a crea o noua suprafata a fisurii. Acest criteriu poate fi folosit pentru determinarea marimii
tensiunii normale, necesara propagarii unei fisuri intr-o structura metalica fragila.
Conform aceluiasi model a lui Griffith, propagarea fisurii se realizeaza prin deplasarea suprafetelor
de rupere, situate de o parte si de alta a planului in care se extinde fisura.
Deplasarea relativa a suprafetelor de rupere una fata de cealalta poate fi realizata in trei moduri
diferite:
Deschidere, modul 1;
Alunecare, modul 2;
Alunecare laterala, modul 3.
Ruperile fragile au loc prin extinderea fisurii conform modului 1 de propagare.
Propagarea si dezvoltarea microfisurilor in fisurile macroscopice este determinata de actiunea
tensiunilor normale, in cazul ruperii fragile si de componentele tangentiale, in cazul ruperii ductile.
In cazul ruperii fragile pot fi mentionate urmatoarele etape ale procesului:
-germinarea microfisurilor sub actiunea ternsiunilor normale;
-dezvoltarea microfisurilor sub actiunea tensiunilor normale;

-depasirea primului obstacol (particule de faza secundara, incluziuni, limite de graunte, etc.)
sub actiunea componentelor normale ale tensiunii. Germinarea fisurilor se realizeaza prin fenomenul
dislocational.
In cadrul modelului lui Griffith s-a enuntat criteriul de rupere fragila:
K 2G m

Unde: G - este modulul de elasticitate transversal;

K - factorul de intensitate a tensiunii;
m- energia de suprafata la extinderea unei fisuri.
Valoarea critica a factorului de intensitatea tensiunii este independenta de geometria piesei, in conditiile
in care deformarea plastica la varful fisurii este suficient de mica in raport cu marimea fisurii, respectiv
dimensiunile corpului, in conditiile starii plane de deformatii si a modului 1 de deplasare a flancului fisurii.
Aceasta reprezinta criteriul K1c.
Acest criteriu este pertinent in cazurile cand starea de tensiune din zona adiacenta fisurii este
preponderent elastica in stadiul initierii propagarii instabile. Asemenea conditii se realizeaza in cazul
materialelor cu capacitate mica de deformare in stadiul premergator ruperii, respectiv la materialele cu
raportul urmator c /r apropiat in valoare de unitate.
Suportul analitic al mecanicii ruperii prin curgere generalizata il constituie teoria deplasarii la
varful fisurii, teorie exprimata in modelul lui Dugdale si Cottrell.
Acest model se refera la ruperea materialelor elastoplastice si sa stabilit criteriul deextindere a fisurii prin
intermediul deplasarii la varful fisurii numit criteriul COD[1,19,53].
Criteriul COD consta in masurarea deplasarii critice la varful fisurii si totodata releva dependenta de
geometria piesei studiate si de natura materialelor, a lungimii fisurii si a deschiderii acesteia.
Conform teoriei expuse pe scurt se va trata in continuare propagarea rupturii si fisurii ca sursa de
emisie acustica.

PROPAGAREA FISURII CA SURSA DE EMISIE ACUSTICA.

Fisurarea se produce fie in timpul aplicarii unei sarcini monoton crescatoare si in acest caz se observa
rupturile ductile sau prin fragilizare, fie prin aplicarea unei sarcini ciclice, inacest caz fisurarea fiind
obtinuta prin oboseala. Mecanismele de fisurare sunt multiple si vor fi discutate pe rand in continuare,
facandu-se referiri asupra celor mai semnificative fenomene, studiate si in cercetarea intreprinsa.
Termenul de macroscopic se refera la conditiile in care o mare parte ca volum sau ca suprafata de
proba contribuie la emisie acustica.
Mecanismele macroscopice, cum ar fi: fisurile, incluziunile, golurile, prevaleaza sursele microscopice
de emisie acustica. Sursele macroscopice de emisie acustica sunt generate de deformarea materialului,
urmata de germinat\rea fisurilor.
Detectarea timpurie a propagarii fisurii este importanta pentru prevenirea unui defect catastrofal,
mai ales in cadrul unei structuri mecanice supuse unei sarcini ciclice.
Fenomenele emisiei acustice s-au folosit ca tehnica de cercetare pentru studiul comportamentului
mecanic. Astfel, s-a impus necesitatea unei colaborari intre emisia custica si parametri care
caracterizeaza starea de efort la varful unei fisuri. Acesti parametri sunt: lungimea fisurii, factorul de
intensitate a tensiunii K, tensiunea la rupere la varful fisurii, in zona plastica in fata fisurii.

Dezvoltarea acestor corelari s-a detasat de mecanica ruperii, ea reprezentand o imbinare a

rezultatelor experimentale si teoretice din domenii conexe ca: cristalografia, fizica cristalelor, fizica
corpului solid, controlul dedistructiv, analiza numerica, mecanica ruperii.
MODELUL DE DEFORMARE PLASTICA.
Din consideratiile facute mai sus s-a impus realizarea unui model de deformare plastica, aplicand
mai multe premise:
1) se presupune ca rata cea mai mare a emisiei acustice este emisa de un metal sau un aliaj
cand acesta este supus unui efort pana la limita de curgere.
2) Dimensiunea si forma zonei plastice din fata fisurii se determina cu ajutorul conceptului
mecanicii ruperii liniar-elastice dupa ecuatia de mai jos.

K1

- este dimensiunea zonei plastice;

K

y- factorul de intensitate a tensiunii pentru modul 1 de deplasare;

K

y - efortul de curegere;

2 6 - coeficient ce depinde de solicitarea plana sau tensiunea plana la varful fisurii;

3) tensiunea la varful fisurii variaza ca 1/r2 , unde r este dustanta radiala fata de varful fisurii.
4) Rata de numarare (R) a emisiei acustice observate este proportionala cu rata cresterii
pentru volumul materialului supus unei tensiuni intre u si y ; unde y este tensiunea de
curgere si u este tensiunea uniforma.
Aceste ipoteze conduc la dezvoltare urmatoarelor ecuatii pentru model, presupunand ca exista
conditiile solicitarilor plane ( cu alfa = 2 ) [11.18.19].

N~ Vp
Vp~

y 2 ru 2 B

1 K
B

2 E y

4 4
u
y

4
K

4 4 E y u

Unde: B grosimea placii,

K factorul de intensitate a tensiunii,
E modulul de elasticitate.
Rezulta ca:
Vp ~ K4

Apoi:1

dN
dt

p d(K)4

d V
dt

dt

Care conduce la:

N~k4
Relatia 8 arata ca numarul de semnale de emisie acustica (n), rezultat din miscarea de dislocare din
zona plastica din apropierea varfului fisurii poate fi corelat cu factorul de intensitate a tensiunii.
Pentru cazul general relatia 8 devine:
N~AKm
Unde: A, m sunt constante de material.
Pentru materiale diferite, constanta m poate lua valori intre 4-8 sau intre 6-11, dupa grupa
elementului din tabelul Mendeleev. Acest parametru se poate determina experimental, din incercari la
tractiune, pe epruvete crestate, confectionate din materiale diferite.
S-au efectuat incercari de verificare a validitatii valorii exponentului m din ecuatia 7 pentru epruvete
cu o singura crestatura supusa unor tensiuni in timpul incercarilor de tractiune, supravegheata prim
emisie acustica. Rezultatele acestor teste se vor prezenta in paragraful urmator, cand se va discuta si
ruperea materialelor.
Din incercarile efectuate s-a concluzionat ca trebuie sa se coreleze:
1) Emisia acustica observata cu deformare plastica la varful fisurii;
2) Rata de propagare a fisurii cu starea solicitarii in fata fisurii.
Se presupune ca mecanismele microscopice care favorizeaza cresterea fisurii pot contribui, de
asemenea, la aparitia emisiei acustice din material.
1

Experimentele realizate au aratat ca o crestere spectaculoasa a emisiei acustice este marcata in

punctul de propagare instabil a fisurii, in cazul starii plane de tensiune.

RUPTURA CA SURSA DE EMISIE ACUSTICA.

Procesul de germinare a fisurilor este precedat de propagarea si dezvoltare fisurii cu evolutia catre
rupere urmata de rupere, in cazul cand tensiunea maxima admisaeste depasita. Mecanismele fizice ale
ruperii vor fi prezentate in continuare.
Modelul de ruptura elastica liniara.
Modelul de ruptura este necesar a se realiza, deoarece se impune corelarea activitaii emisiei
acustice din epruvetele crestate supuse solicitarilor, si starea de solicitare la varful fisurii.
Spre deosebire de modelul anterior, pentru analiza, acest model foloseste conceptul mecanicii liniar
elastice al fisurii.
Se presupune ca zona plastica din fata fisurii este mult mai mica decat dimensiunile relative ale
epruivetei supuse incercarilor.
In acest model se porneste de la considerentul ca numarul total al semnalelor de emise acustica
esate proportional cu zona limitei elastici-plastice din fata fisurii. Astfel, emisia acustica se leaga de
discontinuitatea sau de tensiunea aplicata la rupere printr-o relatie de forma:
N=D*S
Unde: N numarul total de semnale de emisie acustica;
D constanta de proportionalitate, se determina experimental din incercari de treactiune si
din mecanica ruperii.
S dimensiunea zonei plsatice din fata fisurii.
D depinde de temperatura, de tensiune, de grosimea epruvetei (proba de lucru) si de microstructura
materialului.
Dimensiunile zonei plasticesunt legate de solicitarea aplicata si de lungimea fisurii intiale astfel
[1.11]:

2 1

C sec

Unde: C reprezinta din lungimea fisurii;

1- solicitarea caracteristica a materialului, este egala cu tensiunea de curgere atunci cand se
poate aplica mecanica ruperii liniar elastice.
Din ecuatiile 9 si 10 rezulta ca:

2 1

DC sec

S-a aratat ca pentru deformarea plastica, apreciabila, dimensiunea discontinuitatii critce este legata
de tensiunea de rupere (fracturare), prin relatia:

1 sec

K2
IC
exp

2 1 C

Combinand ecuatiile 11 si 12 se obtine numarul de semnale de emisie acustica corespunzator fisurii

pentru o discontinuitate din interiorul unui material ea fiid data de relatia:

K2

IC

D C exp
1

8 1 C

Pentru solicitari mici ecuatia 10 poate fi redusa la:

IC 2

8 1

Comparand relatiile 14 si 8 se observa ca ecuatia 14 este mai adecvata pentru materiale cu

rezistenta mai mare, deoarece tine cont de solictarea caracteristica a materialului si de factorul de
intensitate a tensiunii pentru modul 1 de deplasare.
Pentru a obseva daca teoria expusa este in concordanta cu datele experimentale, s-au efectuat
incercari pentru aliaje din otel folosite la vase sub presiune.
Experimentele au constat in incercari la tractiune pe diferite materiale si epruvete crestate. In timpul
testelor s-au inregistrat nivele de emisie acustia in funtie de evolutia fisurii si diagrama sarcina-deformatie
in functie de timp.
Pentru incercarile de laborator, s-au ales mai multe tipuri de epruvete confectionate din mai multe
tipuri de materiale de un interes deosebit in industria energetica, masini-unelte, organe de masini.
Primele experimente legate de observarea originilor si a mecanismelor macrosciopice ale emisiei
acustice s-au realizat in conditii de laborator. Aceste au constat din teste de emisie acustica pe epruvete
rotunde confectionate din otel moale si supuse incercarilor de tractiune.
Scopul acestor prime teste de emisie acustica a fost de a demonstra existenta fenomenului de
emisie acustica se de a corela fenomenul emisiei acustice cu tipul de fisura, cu natura materialului si cu
aspectul ruperii.
La scara macroscopica ruperile pot fi clasificate dupa deformarea plastica care percede ruperea
astfel:
-ruperile fragile produse de clivaj care se caracterizeaza prin suprafete de rupere plane si
perpendiculare pe directia sarcinii aplicate. In cazul ruerii fragile, desi macroscopic nu se observa
deformatiile plastice, aceasta rupere este precedata de deformatii plastice submicroscopice care se
produc in vecinatatea planului de rupere. Ruperea comporta doua stadii : primul stadiu corespunde
germinarii fisurilor, iar al doilea stadiu corespunde propagarii fisurilor formate. In timpul testelor s-au
observat nivelele de emisie acustica corespunzatoare urmatoarelor etape ale ruperii fragile.
Etapele puse in evidenta sunt :
-germinarea microfisurilor sub actiunea tensiunilor tangentiale;
-dezvoltarea fisurii sub actiunea tensiunilor normale;

10

-depasirea primului obstacol (limita de graunte, incluzini) sub actiunea componentelor normale ale
tensiunii.
Conditia de rupere fragila este ca limita de curgere sa fie mai mare decat tensiunea nominala de
rupere sau la limita. Fisurile se propaga prin material cu vitaza mare.
-ruperile ductile sunt definite ca deformatii plastice totale. Aceasta rupere apare, asa cum
se poate observa si din analizele metalografice corelate cu emisia acustica, printr-o smulgere lenta a
materialului metalic, cu un consum considerabil de energie. In timpul proceselor de prelucrare a metalelor
si a utilizarii lor in serviciu, pot aparea diferite tipuri de ruperi ductile. Analiza ruperii ductile se va limita la
ruperea ductila a metalelor produsa de intindere simpla. Ruperile ductile sunt determinate de tensiunile
tangentiale si sunt de mai multe feluri:
-ruperi ductile prin forfecare (caracteristica monocristalelor);
-rupere complet ductila;
-rupere ductile(caracteristica policristalelor).
Principala diferenta intre ruperea ductila si cea fragila este aceea ca in timp ce propagarea unei
fisuri ductile este insotita de curgere plastica(observata prin emisie acustica), ruperea fragila au loc
deformatii plastice foarte mici. Ruperea ductila ca si cea fragila se produce prin germinsrea si cresterea
fisurilor. Propagarea ruperii ductile are un caracter stabil, ea producandu-se treptat si la tensiuni din ce in
ce mai mari.
Comportarea fragila sau ductila nu este o proprietate strict dependenta de material, ci este
determinata de o serie de factori interni sau externi. Dintre acesti factori cel mai important rol il au
temperatura, tensiunile de germinare si de curgere, ruperea fiind dependenta de temperatura. Geometria
corpului influenteaza comportare fragila sau ductila prin modificarea starii de tensiune. Astfel, epruvetele
cu crestaturi sau cu suprafata neprelucrata (cu aspiritati) vor avea tendinta de rupere fragila mult ami
pronuntata fata de o epruveta fara crestaturi. Diferitele crestaturi actioneaza in sensul scaderii
coeficientului de rigiditate, cu atat mai mult cu cat este mai mare gradul de ascutire a varfului crestaturii.
Un alt factot care influenteza comportarea materialelor la rupere este acel al vitezei de aplicare a sarcinii,
fenomen observat in timpul testelor de emisie acustica. Prin emisie acustica s-a pus in evidenta si
dependenta aspectului ruperii de natura, structura si compozitie chimica.
In continuare se vor discuta rezultatele semnificative obtinute pentru 6 epruvete rotunde crestate,
supravegheate prin emisie acustica in timpul incercarilor de tractiune. Dimensiunile si forma epruvetelor
sunt date in figura 6. Aspectul dupa rupere al acestor epruvete este prezentat in foto1. De mentionat este
faptul ca s-au practicat crestaturi de lungimi si forme diferita pentru a simula mai multe tipuri de fisuri si
pentru a observa rata si numarul de evenimenta de emisie acustica atins in momentul curgerii si ruperii
materialului.
Analizand diagramele trasate din fig 4 si 5, respectib Ne = f(t) si F = f(t), se observa o crestere
substantiala a numarului de evenimente de emisie acustica in zona deformarii plastice a materialului la
limita de curgere.
Prin acest tip de experiment s-a corelat emisia acustica cu aspectul la rupere al epruvetelor. In
continuare se prezinta analizele metalografice corelate cu activitatea de emisie acustica inregistrata. Se
observa ca materialul a avut o comportare atat de fragila, cat si una ductila pentru diferite dimensiuni ale
crestaturii initial practicate.
EMISIA ACUSTICA PRODUSA DE OBOSEALA

Emisia acustica este foarte utila pentru detectare inceperii propaga fisurii in materiale obosite si
imbatranite din cauza conditiilor de lucru. De asemenea, se mai pote folosi pentru supravegherea
oboselii, in cazul incercarilor de ovoseala.
Experimentele arata ca amplitudinea si rata emisiei acustice sunt dependente de rata de propagare
a fisurii si de factorul de intensitate a tensiunii, dupa o relatie de forma:

11

E
2

Unde:
A - este aria fisurii;

E
K

- sunma emisiei acustice care se produce in timpul maririi suprafetei fisurii A;

- este modulul de elasticitate;
- factorul de intensitate a tensiunii.

Aceasta ecuatie s-a obtinut pe baza unor incercari legate de cresterea fisurii in rate. In testele
realizate s-au urmarit contributia mecanismelor de deformare plastica si microdeformarea varfului fisurii la
emisie acustica, scopul acestor experimente fiind acela de a gasi corelatia dintre emisia acustica si
durata de viata a materialului.
MECANISMELE MICROSCOPICE ALE EMISIEI ACUSTICE

Intelegerea originii microscopice a emisiei acustice permite sa se faca distinctia intre diferitele
fenomene de interes, corelate cu mecanismele microscopice ale dislocatiilor, microfisurilor,
transformarilor de faza etc.
In tratarea microscopica a emisiei acustice se vor folosi atat modelele fizice din fizica cristalelor,
cristalografie, cat si din teoria dislocatiilor.
Scopul acestui studiu este de a determina relatia dintre instabilitatile mecanice locale si emisia
acustica rezultanta. Se vor dezvolta relatiile pentru miscarea de suprafata, produsa de sursele de emisie
acustica microscopice, cum ar fi: microfisurile, dislocatiile, impuritatile.
Folosind rezultatele teoriei alasticitatii si ale modelelor micromecanice, s-au elaborat criteriile ce
stau la baza detectiei surselor microscopice de emisie acustica. Aceste criterii se folosesc pentru
indentificarea originii emisiei acustice in cazul materialelor supuse deformarii si microfisurarii.
Premisa de la care se pleaca este cea a elasticitatii liniare.
Undele elastice emise de o sursa activa de emisie acustica pot fi considerata ca o suprapunere de
moduri normale de vibratii ale respectivei structuri, in care are loc emisia. Detectarea acesator unde se
face cu ajotorul traductoarelor piezoelectrice.
Un traductor piezoelectric cuplat la o structura metalica devine un traductor capabil sa detecteze
miscarea suprafetei la care este cuplat. Raspunsul traductorului, ca urmare a extinderii locale a fisurii,
este prezentat prin emisie acusticainregistrata in timpul incercarilor si experimentelor.
Deoarece traductoarele de emisie acustica sunt piezoeloctrice, avand frecventa cuprinsa intre 200800KHz, vor fi detectate numai undele ale caror componente spectrale sunt cuprinse in banda indicata
mai sus.
Semnalele observate de emisia acustica, cel putin cele apropiate de sursa, sunt dominate de
deplasari ale suprafetei, precum si de producerea frontului de unda in amplasamentul traductorului. Daca
frontul de unde contine componente apreciabile in frecventam in latimea de banda a traductorului, atunci
emisia este detectata de traductor.

12

Semnal de voltaj

Capacitatea de detectie a emisiei acustice depinde de natura temporala a sursei, deoarece aceasta
determina amplitudinea fiecarei componente spectrale din fiecare front de unda.
Daca sursa de emisie acustica functioneaza lent si structura are suficient timp sa revina la starea de
cvasiechilibru, inainte ca fisura sa nu se fi extins prea mult, atunci este posibil sa nu fi detecta niic un
semnal.
Daca fisura se extinde rapid, atunci fronturile de unda emise sunt dominate de componentele de
frecventa in gama detectabila.

model de diagrama a supravegherii cu

EA
(intervale iregulate de timp)

13

Bibliografie:

Dr. Ing.fiz. Gabriela MATEIASI, Note de curs (Tehnici neconventionale si

echipamente computerizate de control nedistructiv , supraveghere si diagnoza;
Analiza nedistructiva a structurilor metalice prin evaluarea emisiei acustice)
M. VOICU, A. MIHAI, A.D.RUJINSKI, G. MATEIASI, C. DUMITRASCU, V.
POPOVICI, S. FUNAR, D. PAUSAN, - Examinari nedistructive, (Lucrari
practice de laborator- Indrumar, Ghid pentru proiectarea inspectiei produsului),
editura Printech, Bucuresti
handbook of nondestructive evaluation -Introduction
http://en.wikipedia.org/wiki/Acoustic_emission
http://www.scribd.com/doc/89768700/47/CONTROLUL-PRIN-EMISIEACUSTIC%C4%82

14