Masurari Electrice Auxiliar Curricular1

MASURARI
ELECTRICE
Autor: Ing . Popescu Andusa Cristiana

MASURARI ELECTRICE Auxiliar curricular
2012
Cuprins
1.Introducere
2.Procesul de masurare.Unitati de masura
 Fisa de documentare 1: U.M ale marimilor electrice si magnetice
 Teste de evaluare: unitati de masura
3. Mijloace pentru masurarea marimilor electrice
 Fisa de documentare 2 - Caracteristicile metrologice ale mijloacelor

electrice de masurare.
 Fisa documentare 3 - Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

 Fisa de documentare 4 - Aparate de masurat analogice.
 Teste de evaluare
4. Masurarea analogica a marimilor electrice
 Fisa documentare 5 - Masurarea intensitatii curentului electric

 Fisa documentare 6 - Ampermetre magnetoelectrice de curent
alternativ
 Fisa de documentare 7-Masurarea tensiunii electrice
 Fisa documentare 8- Masurarea rezistentei electrice
 Teste de evaluare
5. Bibliografie
DOMENIUL ELECTRIC
2
I. INTRODUCERE
Prezentul auxiliar se adresează elevilor liceului tehnologic, profil

tehnic - domeniul electric şi îşi propune a fi un instrument de sprijin in
predarea modului Masurari electrice.
Auxiliarul cuprinde fise de documentare si fise de evaluare utile
pentru aprofundarea cunostintelor si fomarea competentelor necesare
pentru parcurgerea modului.
Modulul „Măsurări electrice” se studiază în anul clasa a IX-a, în
vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician
electrotehnist”.
Modulul are alocate un număr de 108 de ore / an, din care:
 teorie – 36 ore;
 laborator tehnologic – 72 ore.
I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

14. Măsurări electrice
14. Identifică. metodele şi mijloacele de măsurare.
1.
14. Analizează funcţionarea tipurilor de aparate.
2.
14. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare
3.
14. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea /
4 monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor industriale
14. Interpretează rezultatele măsurătorilor.
5
DOMENIUL ELECTRIC
3
II. PROCESUL DE MASURARE. UNITATI DE MASURA

Fisa documentare 1
UNITĂŢI DE MĂSURĂ ALE MĂRIMILOR ELECTRICE ŞI MAGNETICE
De-a lungul anilor, au fost utilizate diverse sisteme de unităţi de măsură.

Începând din 1960, Conferinţa Internaţională de Măsuri şi Greutăţi a
adoptat Sistemul Internaţional (prescurtat SI), care se bazează pe
alegerea unităţilor de măsură pentru şase mărimi fundamentale şi
exprimarea celorlalte în funcţie de acestea.
S-au ales ca unităţi de măsură pentru mărimile fundamentale:
 metrul (m) pentru lungime;
 kilogramul (kg) pentru masă;
 secunda (s) pentru timp;
 kelvinul (K) pentru temperatură;
 candela (cd) pentru intensitatea luminoasă;
 amperul (A) pentru intensitatea curentului electric de
conducţie.
Prin definiţie, amperul este intensitatea curentului electric de

conducţie invariabil în timp, care, străbătând două conductoare
paralele, rectilinii, de lungime foarte mare şi de secţiune neglijabilă
plasate în vid la o distanţă de un metru unul de altul, face ca asupra
fiecărui metru din lungimea conductoarelor să se exercite o forţă de
2  10 7 newtoni.
În tabelul 1, se prezintă unităţile de măsură ale mărimilor electrice

şi magnetice studiate.
Tabelul 1. Unităţile de măsură ale mărimilor electromagnetice.
Mărime fizică Unităţi de măsură

Nr.
Simb
crt Simbo
Denumire o Denumire
.
l
intensitatea curentului
1. I, i amper A
electric
puterea
2. p watt W
electromagnetică
3. tensiunea electrică U, u volt V
DOMENIUL ELECTRIC
4
amper pe metru
4. densitatea de curent J A/m2
pătrat
densitatea pânzei de Jl
5. amper pe metru A/m
curent
6. sarcina electrică q, Q coulomb C
densitatea de volum a v coulomb pe metru
7. C/m3
sarcinii electrice cub
densitatea de
s coulomb pe metru
8. suprafaţă a sarcinii C/m2
pătrat
electrice
9. potenţialul electric V volt V
coulomb pe metru
10. inducţia electrică D C/m2
pătrat
11. fluxul magnetic  weber Wb
12. inducţia magnetică B tesla T
potenţialul magnetic
13. A weber pe metru Wb/m
vector
14. solenaţia  amper A
15. tensiunea magnetică v amper A
intensitatea câmpului
16. H amper pe metru A/m
magnetic
tensiunea vm
17. amper A
magnetomotoare
densitatea curentului Jc amper pe metru
18. A/m2
electric de convecţie pătrat
coulomb pe metru
19. polarizaţia electrică P C/m2
pătrat
20. permitivitatea absolută  farad pe metru F/m
21. momentul electric p coulomb metru Cm
permeabilitatea 
22. henry pe metru H/m
absolută
23. magnetizaţia M amper pe metru A/m
24. momentul magnetic m amper metru pătrat A  m2
intensitatea câmpului Ei
25. volt pe metru V/m
electric imprimat
26. rezistivitatea electrică  ohm metru m
conductivitatea 
27. siemens pe metru S/m
electrică
În multe situaţii, valorile uzuale ale mărimilor fizice nu sunt de

ordinul de mărime al unităţilor lor de măsură. Din acest motiv, se
folosesc multipli sau submultipli ai unităţilor de măsură.
Simbolurile, prefixele şi factorii de multiplicare ai principalilor
multipli şi submultipli zecimali ai unităţilor de măsură sunt prezentaţi în
tabelul 2.
Tabelul 2. Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură.
DOMENIUL ELECTRIC
5
Factor de Factor de
Simbol Prefix multiplic Simbol Prefix multiplic
are are
T tera 10+12 p pico 10-12
+9
G giga 10 n nano 10-9
M mega 10 +6  micro 10-6
+3
K kilo 10 m mili 10-3
TEST evaluare - U.M.
Subiectul I
1. Elementele componente ale procesului de măsurare sunt:
a. mărimea şi metoda de măsurare;
b. măsurile, aparatele şi instalaţiile de măsurat;
c. obiectul măsurării, mijloacele şi metode de măsurare;
d. mărimile fizice şi unităţile lor de măsură
2. Mijloacele de măsurare reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice

utilizate
pentru:
a) materializarea unităţii de măsură
b) obţinerea informaţiei de măsurare
c) adaptarea şi prelucrarea semnalelor de măsurare
d) indicarea rezultatelor măsurătorilor
3. Valoarea 600 mA este echivalentă cu:

2. 6A; b. 60A; c.0,6A; d. 0,06A
4. Notaţia mV se citeşte:
a. miliwatt; b. microvolt; c. milivolt; d. megavolt.
5. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte:

a) voltme
b) watmetrul;
c) ampermetrul;
d) varmetrul.
DOMENIUL ELECTRIC
6
6. Dacă în urma unei măsurări rezultatul se obţine prin calcul utilizând

date furnizate de alte măsurări, înseamnă că s-a utilizat:
a) metoda directă;
b) metoda substituţiei;
c) metoda de punte;
d) metoda indirectă.
Subiectul II
Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecărui enunţ(a,
b, c, d, e) şi
notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau
litera F, dacă
apreciaţi că enunţul este fals.
a. Etaloanele nu se folosesc pentru măsurări curente.
b. Metodele de măsurare directe sunt acele metode în care se măsoară
nemijlocit mărimea de măsurat.
c. Metodele de comparaţie sunt metode de măsurare indirecte.
d. După forma prezentării rezultatului, mijloacele de măsurare sunt
analogice şi digitale.
e. Unitatea de măsură a tensiunii electrice în SI este amperul.
f. În România Sistemul Internaţional de unităţi de măsură este legal şi
obligatoriu.
g. 2,3KV=230V
h. Megawattul este de un milion de ori mai mare decât wattul.
i. Coulombul este unitate de măsură fundamentală în SI.
j. Contorul de energie activă este o instalaţie de măsurat.
Subiectul III
1. În coloana A sunt indicate Mărimi fizice, iar în coloana B Unităţi de
măsură. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ
din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
A. Mărimi fizice B. Unităţi de măsură
1. Intensitatea curentului electric a. amper
2. Energie electrică b. joule
3. Putere activă c. ohm
4. Rezistenţă electrică d. volt
5. Tensiune electrică e. voltamper
f. watt
2. Se dau notaţiile : nV, MV, mΩ, Hz, W, Km, mm, nm, pF, N, GHz, A,
nA, m/s, MW, KV, MΩ, pA, VA, K,
Scrieţi denumirile lor într-una din coloanele tabelului de mai jos, după
cum considerati că se încadrează:
Unitate de măsură Multiplu Submultiplu
DOMENIUL ELECTRIC
7
III. MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR

ELECTRICE
Fisa documentare 2-
Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de

măsurare
 Intervalul de măsurare, este intervalul de valori ale mărimii de

măsurat, cuprins între o limită inferioară şi una superioară, unde
mijlocul de măsurare furnizează informaţii cu incertitudini de
măsurare prestabilite.
 Capacitatea de suprasarcină este capacitatea unui mijloc de
măsurare electric de a suporta, fără defecţiuni, sarcini ce
depăşesc condiţiile de referinţă, sau intervalul de măsurare.
 Rezoluţia (prag de sensibilitate) este cea mai mică valoare a
mărimii de intrare, care determină o variaţie sensibilă a mărimii
de ieşire.
,1 9 9 9 Domeniul = 0,2V; rezoluţia = 0,1mV
1 ,9 9 9 Domeniul = 2V; rezoluţia = 1mV
1 9 ,9 9 Domeniul = 20V; rezoluţia = 10mV

1 9 9 ,9 Domeniul = 200V; rezoluţia = 100mV
La aparatele analogice rezoluţia (pragul de sensibilitate) este

valoarea măsurandului corespunzătoare unei deviaţii de 1 diviziune
(sau 0,5 diviziuni) pe scara aparatului. La aparatele numerice
rezoluţia este determinată de intervalul de cuantificare, deci de o
unitate a ultimului rang zecimal (un digit). Dacă aparatul numeric are
DOMENIUL ELECTRIC
8
mai multe domenii de măsurare, pe fiecare din ele va rezulta o

anumită rezoluţie
 Sensibilitatea (S) este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire

şi de intrare.
Ymax - Ymin
S=
Xmax - Xmin
 Constanţa aparatului, inversul sensibilităţii.
Pentru o caracteristică statică liniară :
-
C = Xmax Xmin
Ymax - Ymin
 Incertitudinea de măsurare este domeniul de valori în care se

pot situa erorile de măsurare.
 Exactitatea reprezintă calitatea mărimii, funcţie de inceritudinea
de măsurare.
 Eroarea limită de măsurare este valoarea maximă posibilă
pentru eroarea aparatului, care garantează că erorile de
măsurare, cu care se realizează operaţia, sunt mai mici ca eroarea
limită de măsurare.
 Capacitatea de supraâncărcare:
( X max ) ned
CS   100%
X max
unde (Xmax)ned este valoarea maximă nedistructivă a mărimii de intrare
(de măsurat), iar Xmax este valoarea maximă ce se poate măsura cu
aparatul respectiv.
Fisa documentare 3- Mijloace pentru măsurarea mărimilor

electrice
Mijlocul de măsurare electric se poate reprezenta ca o reţea de

captare, numită lanţ de măsurare.
Semnalul metrologic, este un semnal energetic purtător al informaţiei
de măsurare, dat de mijlocul de măsurare electric.
Semnalul metrologic care circulă de-a lungul lanţului de măsurare
este constituit dintr-o mărime fizică, un parametru variabil, ce ia valori
în funcţie cu valoarea mărimii măsurate.
Funcţie de semnalul metrologic,mijloacele de măsurare electrice se
clasifică
în: analogice, digitale şi mixte.
Principiul general de functionare al aparatelor de masurat

electrice
DOMENIUL ELECTRIC
9
Aparatele de măsurat mărimi electrice, analogice sau numerice,

indiferent de mărimea măsurată, precizia aparatului, domeniul de
măsurare sau tipul constructiv, au acelaşi principiu de funcţionare, care
se bazează pe transformarea unei părţi din energia electromagnetică a
mărimii de măsurat în informaţie perceptibilă.
Schema bloc a aparatelor de măsurat pentru mărimi electrice este
prezentată în figura de mai jos :
Bloc de prelucrare
Mărime Traductor
de măsurat
Afişaj
de prelucrare/adaptare
a afişare
de indicare
1.Aparate analogice
 Se caracterizează prin faptul că mărimile în care este convertit
semnalul metrologic şi mărimile de ieşire, sunt legate de mărimea
de măsurat prin relaţii (de exemplu de proporţionalitate).
 Urmăresc continuu, variaţia mărimii de măsurat.
 Valoarea măsurată se obţine prin aprecierea poziţiei unui ac
indicator, a unui inscriptor sau a unui spot luminos, în raport cu
reperele unei scări gradate.
2.Aparate digitale(numerice)
Au semnalul metrologic discontinuu, măsurarea repetându-se după un
anumit interval de timp, iar valoarea măsurată este prezentată sub
formă de număr în afişaj.
Ele se pot realiza pe baza unei metode electrice de măsurare analogice
sau pe baza unei metode electrice de măsurare digitale.
Metodele electrice de măsurare digitale au avantajul obţinerii directe a
valorii măsurate, exactitate ridicată şi posibilitatea înregistrării sau
transmiterii la distanţă a informaţiei de măsurare.
Fisa de documentare 4 - Aparate de masurat analogice
Dupa principiul de functionare se clasifica in :

a.Aparatele magnetoelectrice, funcţionează numai în curent
continuu şi sunt formate din unul sau mai mulţi magneţi permanenţi,
ficşi sau mobili, şi una sau mai multe bobine, parcurse de curentul de
măsurare.
b.Aparatele feromagnetice, sunt formatedintr-o bobină fixă, parcursă

de curentul de măsurat, şi o piesă din Fe, introdusă încâmpul magnetic
creat de curent.
DOMENIUL ELECTRIC
10
c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite

din una sau mai multe bobine mobile,
parcurse de curentul de măsurat. Dacă
bobina este din Fe, se numesc
ferodinamice.
d.Aparatele electrostatice, sunt

formate din piese metalice fixe şi
piese metalice mobile, între care se
exercită forşe electrostatice.
e.Aparatele termice cu fir cald,

funcţionează prin dilatarea unui fir
conductor parcurs de curentul de
măsurat.
f.Aparatele de inducţie, acţionează

asupra curenţilor pe care
conductoarele mobile îi introduc în
piese.
g.Aparatele cu redresor sunt formate prin

asocierea unui aparat magnetoelectric cu unul sau mai multe
dispozitive redresoare.
h.Aparatele electrostatice funcţionează la frecvenţe înalte.
Aparatele feromagnetice, electrodinamice, electrostatice şi termice

funcţionează în curent continuu şi alternativ.
Aparatele feromagnetice şi electrodinamice folosesc frecvenţa
reţelei de 50 Hz.
Aparatele termice măsoară curenţi la frecvenţe foarte înalte.
Aparate magnetoelectrice
 Au ca element de bază un dispozitiv magnetoelectric, cu

sensibilitate micşorată pentru creşterea preciziei şi a fidelităţii.
 Pot fi folosite pentru măsurarea tensiunii şi curentului. Astfel dacă
unui milivoltmetru îi înseriem o rezistenţă adiţională, îl
transformăm în voltmetru şi totodată îl putem utiliza ca
ampermetru, prin şuntarea lui cu rezistenţe bine calculate.
 Avantaje: sensibilitate mare, consum relativ mic, scară uniformă,
amortizare bună.
 Principiul de funcţionare constă în:
DOMENIUL ELECTRIC
11
acţionarea unui câmp fix de inducţie magnetică asupra unei bobine

parcurse de curent.
1-magnet permanent; 2-piese
polare; 3-miez cilindric; 4-şunt
magnetic; 5-bobină mobilă; 6-
corector de zero.
 Circuitul magnetic conţine:

magnet permanent sub formă de
potcoavă cu două piese polare şi
un şunt magnetic.
 Reglarea poziţiei şuntului permite menţinerea constantă a
inducţiei în întrefier.
 În întrefier se roteşte o bobină mobilă, pe care se înfăşoară un
conductor izolat şi care este fixată pe un ax de rotaţie.
 Acul indicator se fixează pe un ax cu oscilaţia limitată de
contragreutăţi, iar cuplul rezistent e creat de arcuri spirale.
 Amortizarea se face cu curenţi ce se induc şi care crează un cuplu
de frânare.
Aparate feromagnetice
Principiul de funcţionare constă în interacţiunea dintre câmpul magnetic

al unei bobine fixe parcurse de curentul de măsurat şi una sau mai
multe piese mobile din material feromagnetic.
1-bobină; 2-piesă de Fe moale
 Este format dintr-obobină în care poatepătrunde o

piesă de
Fe moale, sub acţiunea câmpului magnetic creat de
curenţii din
bobină.
 Piesa se magnetizează şi este
atrasă în interiorul bobinei
2.Aparatul feromagnetic cu repulsie
1-bobină rotundă; 2-piesă fixă; 3-piesă

mobilă
DOMENIUL ELECTRIC
12
Este format dintr-o bobină rotundă, cu două piese de Fe moale, una fixă
şi una mobilă, care se magnetizează şi se resping, ceea ce determină
deplasarea piesei.
Erorile de funcţionare în curent continuu, se datorează histerezului
magnetic al piesei mobile, ce determină indicaţii diferite la creşterea şi
descreşterea curentului de măsurat (erori de 3-4%).
În curent alternativ, se produce o slăbire a câmpului, provoccând erori
de 1-2%. Pentru a reduce aceste erori, se utilizează piese mobile, de
dimensiuni reduse şi carcase din material plastic.
Aparate electrodinamice şi ferodinamice

Principiul de funcţionare a acestor aparate constă în interacţiunea dintre
câmpul magnetic creat de curentul ce trece print-o bobină fixă şi
curentul care parcurge o bobină mobilă.
1.Aparat electrodinamic
 Erorile ce apar la aparatele

electrodinamice sunt cauzate de
câmpurile magnetice exterioare
 Pentru micşorarea erorilor,
aparatele electrodinamice se
ecranează.
2.Aparat ferodinamic
 În cazul aparatelor ferodinamice, bobina fixă

este prevăzută cu un miez feromagnetic în
scopul întăririi câmpului.
 Aparatele ferodinamice, nu sunt influenţate de
câmpuri magnetice exterioare, ele având un
câmp propriu mai intens, dar prezintă efectul
de histerezis magnetic al curenţilor turbionari
ce apar în miez.
 Pentru micşorarea erorilor, se realizează cu
miezul din tole secţionate.
 Ambele aparate funcţionează în curent continuu şi alternativ
Test de evaluare - Mijloace pentru masurarea marimilor electrce

Subiectul I
Incercuiţi varianta corectă de răspuns:
1p
DOMENIUL ELECTRIC
13
5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:
5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:

a) de a amortiza oscilaţiile acului indicator în jurul poziţiei de
echilibru;
b) de a crea cuplul activ;
c) de a crea cuplul rezistent;
d) de a aduce la zero acul indicator, înainte de a efectua o
măsurătoare.
Subiectul II
II.1.În coloana A sunt enumerate blocurile funcţionale ale unui aparat
de măsurat digital, iar în coloana B rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de
examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
2p
II.2. În coloana A sunt indicate Tipuri de dispozitive de măsurat, iar în

coloana B , Principii de funcţionare. Scrieţi pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şilitera
corespunzătoare din coloana B. 2p
A. Tipuri de B. Principiul de funcţionare

dispozitive de
măsurat
DOMENIUL ELECTRIC
14
1. Dispozitiv a. Acţiunea cîmpului magnetic creat de o

electrodinamic bobină fixă parcursă de un curent
electric asupra unor plăcuţe
feromagnetice
2. Dispozitiv b. acţiunea forţelor electrodinamice ce se
ferodinamic exercită între bobine fixe şi mobile
parcurse de curenţi electrici
3. Dispozitiv c. acţiunea câmpului magnetic variabil în
feromagnetic circuite inductoare fixe asupra
curenţilor induşi în piese conductoare
mobile
4. Dispozitiv de d. d. acţiunea forţelor electrostatice
inducţie exercitate între piese metalice fixe şi
mobile
5. Dispozitiv e. acţiunea forţelor electrodinamice ce se
magnetoelectric exercită între bobine fixe cu miez
feromagnetic şi bobine mobile
parcurse de curenţi electrici
f. Interacţiunea dintre câmpul magnetic
creat de un magnet permanent ţi
curentul electric ce străbate o bobină
mobilă
II.3. În coloana A sunt indicate Dispozitive de măsurat , iar în coloana B

sunt scrise Simboluri
ale acestora. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare
cifrǎ din coloana A
şi litera corespunzătoare din coloana B.
1p
III. 1.Enumeraţi 5 caracteristici metrologice ale mijloacelor

electrice de măsurare. 1p
2.Definiţi sensibilitatea şi constanta aparatului şi precizaţi unitățile de
măsură în care sunt exprimate aceste caracteristici metrologice.
2p
DOMENIUL ELECTRIC
15
Se acordă 1p din oficiu
BAREM DE CORECTARE
I. 1-c 2-a 3-b 4-c 5-d

5x0,2p=1p
II. 1. 1-c 2-d 3-e 4-f 5-a

5x0,4p=2p
2. 1-b 2-e 3-a 4-c 5-f

5x0,4p=2p
3. 1-d 2-c 3-e 4-b 5-f
5x0,2p=1p
III. 1. – intervalul de măsurare

- capacitatea de suprasarcină
- rezolutia (pragul de sensibilitate)
- sensibilitatea
- constanta aparatului
- incertitudinea de măsurare
- exactitatea
- eroarea limită de măsurare
- oricare
5x0,2p=1p
2.a. Sensibilitatea reprezintă raportul dintre variația mărimii de ieșire și
variatia mărimii de intrare [div/UM]
1p
b. Constanta aparatului este inversul sensibilității. [UM/div]
1p
Test de evaluare - Aparate de măsurare analogice
Alegeţi varianta corectă de răspuns:

1. La aparatele cu scară liniară se defineşte „constanta aparatului” ca
inversul:
a) clasei de precizie;
b) sensibilităţii;
c) rezoluţiei;
2. Care dintre următoarele dispozitive nu sunt parte componentă a

aparatelor analogice:
a) dispozitivul pentru producerea cuplului activ;
b) dispozitivul pentru producerea oscilaţiilor;
c) dispozitivul de citire;
3. La aparatele indicatoare, cuplul rezistent este proporţional cu:

a) forţa gravitaţională;
b) forţa elastică;
c) o constantă constructivă;
DOMENIUL ELECTRIC
16
4. Acele indicatoare, la aparatele analogice, au următoarele forme:

a) săgeată sau barcă la aparatele de tablou şi lamă de cuţit sau fir la
cele de precizie;
b) săgeată sau lamă de cuţit la aparatele de tablou şi barcă sau fir la
cele de precizie;
c) barcă sau lamă de cuţit la aparatele de tablou şi săgeată sau fir la
cele de precizie;
5. Aducerea acului indicator la zero se realizează :

a) prin construcţia aparatului;
b) înainte de fiecare măsurătoare cu corectorul de zero;
c) în repaos, nu este importantă poziţia acului;
6. Amortizoarele electromagnetice funcţionează pe principiul:

a) echilibrării cuplurilor;
b) transformării energiei mecanice;
c) inducţiei electromagnetice;
7. Dispozitivul electromagnetic funcţionează pe baza:

a) acţiunii câmpului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul
de măsurat, asupra unor plăcuţe feromagnetice;
b) acţiunii câmpului magnetic variabil al unor circuite indicatoare fixe
asupra unor piese conductoare mobile;
c) interacţiunii dintre câmpul unui magnet permanent şi o bobină
parcursă de curentul de măsurat;
8. Care dintre simbolurile de mai jos nu se află înscrise pe cadranul

aparatului magnetoelectric:
a) b) ~ c) ┴ d) 1,5
9. Care dintre datele de mai jos se află înscrise pe cadranul aparatelor

analogice:
a) dimensiunile aparatului; b) clasa de precizie; c) tipul de
amortizor;
10. Rolul contragreutăţilor la aparatele analogice este de a :

a) amortiza oscilaţiile acului indicator;
b) mări inerţia echipajului mobil;
c) echilibra acul indicator;
11. Sensibilitatea foarte bună şi consum de putere mic sunt

caracteristicile aparatului:
a) magnetoelectric
b) feromagnetic;
c) electrodinamic;
12. La montarea unui ampermetru magnetoelectric în c.a.:

a) acul indicator se deplasează la capătul scării;
DOMENIUL ELECTRIC
17
b) acul indicator rămâne pe loc sau vibrează în jurul poziţiei zero;

c) acul indicator se deplasează la mijlocul scalei şi vibrează puternic
13. Dacă se rupe resortul unui aparat feromagnetic, sub acţiunea

mărimii de măsurat, acul indicator:
a) se deplasează la capătul scării;
b) rămăne pe loc sau vibrează în jurul poziţiei zero;
c) se deplasează la mijlocul scalei şi vibrează puternic;
14. Indicaţiile aparatelor feromagnetice sunt influienţate de:

a) frecvenţă;
b) temperatură;
c) câmpurile magnetice exterioare;
15. Caracteristica  = KI2 a dispozitivului feromagnetic arată că scara

aparatului este:
a) uniformă;
b) neuniformă, cu repere mai dese la începutul scării;
c) neuniformă, cu repere mai dese la sfârşitul scării;
16. Amortizorul dispozitivului electrodinamic este de tip:

a) pneumatic cu paletă sau piston;
b) electromagnetic;
c) electrodinamic;
17. În c. a., echipajul mobil al dispozitivului electrodinamic se

deplasează sub acţiunea cuplului activ:
a) maxim; b) efectiv; c) mediu;
18. Aparatele magnetoelectrice au scara:

a) uniformă;
b) neuniformă;
c) neuniformă la începutul scării;
IV. MĂSURAREA ANALOGICĂ A MĂRIMILOR

ELECTRICE
Fisa documentare 5 -Măsurarea intensităţii curentului electric
DEF: Intensitatea curentului electric este definită drept

cantitatea de electricitate ce trece
R0 în unitatea de timp print-o
A
RG I RG Im secţiune a unui circuit. Unitatea
E R E R de măsură este amperul, care
este o unitate fundamentală în
Sistemul Internaţional.
a) b)
I
I0
DOMENIUL E A R0 R ELECTRIC
18
c)
Fig.1. Montarea ampermetrului în circuit: a)-circuit fără ampermetru; b)-

circuit cu ampermetru montat corect; c)- circuit cu ampermetru montat
greşit
Intensitatea curentului electric din latura unui circuit se măsoară cu

ajutorul ampermetrelor, aparate ce se înseriază în latura respectivă. Ca
urmare a rezistenţei interne R0 a ampermetrului, curentul măsurat de
acesta Im este mai mic decât curentul I care ar circula în lipsa
ampermetrului (fig.1)
Înainte de introducerea ampermetrului:
E
I
R  RG
După introducerea ampermetrului:
E
Im 
R  RG  R 0
Ca urmare eroarea va fi afectată de o eroare, curentul măsurat Im
fiind diferit (mai mic) decât curentul real I.
Eroarea absolută este:
ΔI=Im-I
Iar eroarea relativă:
I R0 R0
I   
I R  RG  R 0 RTotal
Se observă că pentru ca eroarea să fie cât mai mică, rezistenţa
internă a ampermetrului R0 trebuie să fie mult mai mică decât rezistenţa
totală a circuitului RTotal. Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică
cu atât calitatea măsurării este mai bună.
Montarea în paralel a ampermetrului este o montare greşită, ducând
la distrugerea aparatului (Fig.1)
Datorită rezistenţei foarte mici a ampermetrului prin aparat va trece
un curent cu o intensitate foarte mare:
E E
I0  I 
R0 R
Pentru extinderea domeniului de măsurare al ampermetrelor

magnetoelectrice deci pentru realizarea de ampermetre de c.c., se
folosesc şunturile.
Orice ampermetru este construit pentru un anumit domeniu de
măsurare, caracterizat printr-un anumit curent nominal I 0 (maxim, la
capăt de scară) şi are o rezistenţă internă R 0. Dacă este necesar să se
măsoare un curent continuu cu o intensitate I>I 0, domeniul de măsurare
se poate extinde cu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite şunturi.
DOMENIUL ELECTRIC
19
Şuntul este o rezistenţă electrică, de valoare mică, care se

montează în paralel cu ampermetru şi prin care trece o parte a
curentului de măsurat.
R0 I
I0 Notăm cu n= raportul de
I I I0
mA
şuntare.
Is
R0
I  I 0 + I S = I 0 (1 + )
Rs RS
Fig.2. Ampermetru cu şunt Rezultă:
R0
Rs 
n 1
Ampermetrele de laborator se realizează de obicei cu mai multe domenii
de măsurare prin prevederea de şunturi multiple comutabile ca în Fig.3.
Raportul de şuntare nk este dat de relaţia:
I sk I 0 + I sk I
I0 R0 nK = = = 1 + sk
mA I0 I0 I0
R1 R2 Rk Rm
K m
 R j = I 0 ( R0 +  R j )
... ...
Isk
1
2 k I sk
C
Ik m j =1 j =k
m m
 
R 0 + R j R0 + R j
j =k j=1
nk = 1+ k
= k
R j R j
j=1 j=1
Fig.3. Ampermetru cu şunt multiplu
Deci pentru un aparat dat, cu valorile I0, R0 cunoscute, fixând valorile

IK pentru cele cu domenii de măsurare, rezultă valorile rezistenţelor
şunturilor.
Materialele din care se realizează şunturile sunt manganina şi
constantanul, caracterizate prin rezistivităţi ridicate şi coeficienţi de
variaţie a rezistivităţii cu temperatura reduşi. La o variaţie a
temperaturii, rezistenţa şuntului rămâne practic neschimbată, în timp ce
DOMENIUL ELECTRIC
20
rezistenţa bobinei mobile (din cupru) variază. Pentru reducerea erorii de

temperatură este necesară introducerea unor elemente de compensare.
Fisa ducumentare 6 - Ampermetre magnetoelectrice de curent

alternativ
Aparatele magnetoelectrice nu pot fi utilizate în curent alternativ

sinusoidal întrucât cuplul activ mediu rezultant este nul. În scopul
folosirii acestor aparate şi în curent sinusoidal, se asociază aparatele
magnetoelectrice cu convertoare c.a-c.c. Cele mai utilizate convertoare
c.a-c.c. sunt circuitele de redresare.
Ampermetre magnetoelectrice cu circuite de redresare sunt
constituite dintr-o schemă de redresare monoalternanţă sau
bialternanţă, în cadrul căreia se înseriază un miliampermetru sau
microampermetru magnetoelectric. Prin redresarea uneia sau ambelor
alternanţe ale curentului sinusoidal, valoarea medie a acestuia şi deci a
cuplului activ mediu vor fi diferite de zero.
- scheme de redresare monoalternanţă
D1 Ri
i(t) i(t)
i(t) Fig.1. AME cu schemă de
Ri t redresare monoalternanţă
(a) şi formele de undă
D2
D i(t) corespunzătoare (b)
i(t)
i(t)
Considerăm că la intrarea
Ri Imed t
ampermetrului se aplică
T/2 T un curent alternativ
a) b) sinusoidal definit prin
relaţia:
i(t) = 2 I ef sin t
Dar curentul prin instrumentul magnetoelectric este i (t) astfel încât
cuplul activ instantaneu (momentan) al aparatului este:
ma (t) = 0 i (t)
- scheme de redresare bialternanţă
i(t)
i(t)
i(t) Fig.2. AME cu schemă de
t
redresare bialternanţă (a)
şi formele de undă
i(t) D1 corespunzătoare (b)
i(t)
i(t) Imed t Şi în acest caz,
valoarea medie a
T/2 T
D2 cuplului activ este:
a) b)
DOMENIUL ELECTRIC
21
M a med =  0 I  med
T
2
2 I ef
T 0
I  med = i(t)dt = (3.22)
Kf

Kf= = 1,11
2 2
Deviaţia  a ampermetrului este:

M   I
 = amed = 0 I  med = 0 ef
Kr Kr Kr Kf
 K f  2,22  redresare monoaltern ţă
unde 
 K f  1,11  redresare bialternan ţă
Rezultă că scara aparatului este liniară în raport cu valoarea efectivă
a unui curent sinusoidal. Gradaţiile sunt diferite în raport cu cele ale
unui curent continuu echivalent, datorită factorului de formă K f. Ca
urmare, pentru un ampermetru magnetoelectric destinat a fi utilizat atât
în c.c cât şi în c.a se prevăd scări separate sau se utilizează aceeaşi
scară dar se prevede un comutator c.c-c.a care să tină seama de
expresiile deviaţiei  în cele două cazuri. Diodele redresoare introduc
erori suplimentare datorită neliniarităţi caracteristicii diodei pentru
semnale mici şi datorită modificării acestei caracteristici cu
temperatura. De asemenea, datorită capacităţilor parazite C p, în paralel
cu joncţiunea diodei, apare un efect de şuntare care creşte odată cu
creşterea frecvenţei, micşorând curentul prin aparatul magnetoelectric.
De aceea domeniul de frecvenţă al acestor aparate este limitat la
10..15kHz.
Fisa documentare 7 - Măsurarea tensiunii electrice.
Tensiunea electrică este definită ca diferenţa de potenţial electric

dintre două puncte. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică în
Sistemul Internaţional este voltul.
Cele mai utilizate voltmetre analogice de c.c. sunt voltmetrele
magnetoelectrice. Dacă la bornele unui aparat magnetoelectric a cărui
bobină mobilă are rezistenţa Ri, se aplică o tensiune continuă U, relaţia
de funcţionare devine:
 U 0
= unde SU =
K r Ri K r Ri
Se observă că deviaţia  este proporţională cu tensiunea aplicată la
borne, deci aparatul poate fi utilizat ca voltmetru.
Se menţin proprietăţile referitoare la polaritatea fixată şi la
liniaritatea scării. De asemenea, se observă că sensibilitatea de
DOMENIUL ELECTRIC
22
tensiune SU este mai mică decât sensibilitatea de curent S I. Pot fi folosite

direct numai ca milivoltmetre.
Pentru extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru de c.c.
se înseriază cu acesta o rezistenţă adiţională.
Ri
Ra Fig.1.. Voltmetru de c.c. U = I ( Ri + R a )
cu rezistenţă adiţională U i = I Ri
Ui U Ra
m= = 1+
U Ui Ri
Voltmetrele de laborator se R a = (m - 1) Ri
construiesc cu domenii multiple de măsurare.
Rezistenţele adiţionale pot fi realizate separat, pentru fiecare interval de
măsurare (Fig.3.9.b) sau pot fi formate din mai multe rezistenţe legate
în serie (Fig.3.9.a).
În cazul rezistenţelor
Ri
Ik Ra1 Ra2 Rak Ram adiţionale în serie, factorul de
... ... multiplicare este:
Ui k

Ri + Raj
k
Raj
 Ri
Uk j=1
mk =
= = 1+
Uk
a)
Ui Ri j=1
Ri Ra1
iar pentru rezistenţe în paralel:
Rak
Uk R i + R ak R ak
mK = = = 1+
Ram
Ui Ri Ri
Uk Cunoscând valorile Ri şi Ui pentru
un aparat dat şi stabilind limitele
b) maxime Uk pentru cele K domenii,
rezultă factorii de multiplicare mk.
Se formează un sistem de m ecuaţii cu m necunoscute R aj (j =1,2 ...,m)
prin rezolvarea căruia rezultă valorile rezistenţelor adiţionale.
Fig.2. Voltmetru de c.c. cu domenii multiple: a) cu rezistenţe adiţionale

în serie
b) cu rezistenţe adiţionale în paralel
Rezistenţele adiţionale se confecţionează din manganină sub formă

de rezistenţe bobinate montate în interiorul carcasei aparatului. Cu
ajutorul rezistenţelor adiţionale, domeniul de măsurare poate fi extins
până la 1000V c.c. Această limită este impusă în principal din
considerente de izolaţie şi de pericolul pe care îl prezintă tensiunile mai
ridicate pentru operator.
DOMENIUL ELECTRIC
23
Rezistenţele adiţionale determină şi un alt parametru de calitate

pentru aparat şi anume consumul propriu:
U2 U2
P= 
Ri + Ra Ra
Un consum de putere redus (ceea ce înseamnă R a mare) determină
reducerea erorii sistematice de metodă.
Adesea, un voltmetru este caracterizat prin rezistenţa necesară
pentru a obţine un domeniu de măsurare de 1 volt, cunoscută sub
denumirea de „rezistenţă în Ω/V”. Astfel, ţinând seama că domeniul de
tensiune al unui voltmetru este dat de produsul dintre curentul nominal
şi rezistenţa nominală:
U0=I0R0
atunci pentru U0=1V va rezulta o rezistenţă:
1  
R0= I  V 
0  
relaţie care arată că rezistenţa în Ω/V ce caracterizează un voltmetru
este egală cu inversul curentului său nominal.
Fisa documentare 8-masurarea rezistentei electrice

Există trei metode de măsurat a rezistenţei:
-metoda indirectă a ampermetrului şi voltmetrului;
-metode de comparaţiei;
-metoda citiri directe, folosind ohmetre şi megohmetre.
Metoda ampermetrului şi voltmetrului

Deoarece se folosesc două aparate de măsurat se pune problema
poziţionării lor reciproce existând două variante: varianta aval şi
varianta amonte (Fig.1).
UA
R IR
+ I I
A
A +
A
IV
RA
U V R U V UR R
RV R V
- -
a) b)
Fig.1. Măsurarea rezistenţei cu montajul aval (a) şi montajul amonte (b)
Dacă se aplică relaţia aproximativă de calcul:

U
Rm 
I
unde U, I sunt indicaţiile voltmetrului respectiv ampermetrului, atunci se
comite o eroare sistematică de metodă. Notând cu R A şi cu RV
DOMENIUL ELECTRIC
24
rezistenţele interioare ale ampermetrului respectiv voltmetrului, atunci

relaţia exactă de calcul a rezistenţei măsurate este:
a) pentru montajul aval
U U U 1 RV
R= = = = = Rm
IR I - IV I - U 1 1 RV - R m
-
RV R m RV
Eroarea sistematică de metodă comisă în acest caz este:
RV R 2m
R = R m - R = R m - R m =-
RV - R m RV - R m
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistenţa
măsurată trebuie să fie mult mai mică decât rezistenţa voltmetrului şi
deci montajul aval este folosit pentru măsurarea rezistenţelor mici.
b) pentru montajul amonte
U U -UA
R= R = = Rm - R A
I I
iar eroarea sistematică comisă:
R = R m - ( R m - R A ) = R A
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistenţa
măsurată trebuie să fie mult mai mare decât rezistenţa ampermetrului
şi deci montajul amonte este folosit pentru măsurarea rezistenţelor
mari.
Metode de comparaţie
În acest caz, rezistenţa de măsurat se compară cu o rezistenţă de
valoare cunoscută. Există mai multe metode de comparaţie cele mai
importante fiind:
-metoda substituţiei;
-metoda comparării tensiunilor;
-metoda de punte
În Fig.3.14 este prezentată o schemă de măsurare ce utilizează
metoda substituţiei.
R0 E – sursă de tensiune continuă

Rx
2 1 R0 – rezistenţă etalon variabilă
E K K – comutator cu două poziţii
A A – ampermetru
Fig.2.. Măsurarea rezistenţei prin metoda substituţiei
Cu comutatorul K pe poziţia 1 se măsoară curentul prin circuit

I=E/Rx. Se trece K pe poziţia 2 şi se reglează R 0 până când curentul prin
acest circuit este egal cu curentul prin circuitul anterior, astfel încât:
E E
 şi deci Rx=R0
R x R0
DOMENIUL ELECTRIC
25
Precizia acestei metode depinde de precizia rezistenţei etalon şi de

precizia ampermetrului.
O altă metodă de comparaţie este metoda de punte. Puntea este un
circuit ce conţine 4 elemente (braţe) dispuse într-o schemă sub forma
unui patrulater. Circuitul se alimentează pe una dintre diagonalele
patrulaterului, iar în cealaltă diagonală se montează un indicator de nul.
Când indicatorul de nul indică zero, între cele patru elemente ce
formează puntea există o relaţie bine determinată, din care, cunoscând
valorile a trei elemente ale punţii se deduce valoarea celui de-al
patrulea.
A
Rx Se închide k şi se reglează din R 3 până când indicatorul

R1
de nul IN arată zero. În acest caz punctele A şi B vor fi la
I1 acelaşi potenţial, prin IN ne circulând curent. Se pot scrie
IN relaţiile:
I2 I1R1=I2R2
R3 I1Rx=I2R3
R2
R x R3

K B R1 R 2
E R
R x  R3 1
R2
Fig.3.Puntea Wheatstone
Această metodă are avantajul unei sensibilităţi şi precizii ridicate,
domeniu larg de utilizare şi o manevrare uşoară.
Ohmmetre şi megohmmetre
Sunt aparate cu citire directă folosite la măsurarea rezistenţelor
electrice. După modul de conectare al sursei de tensiune, al
ampermetrului şi al rezistentei necunoscute, ohmmetrele pot fi: serie
sau paralel.
În Fig.4 sunt prezentate schema de principiu a unui ohmmetru serie
şi a unui ohmmetru paralel (derivaţie).
Ix
A
R Rh A R Rh I0 A
R0
Rx A R0 Rx
E E
K B K B
a) b)
Fig.4. Ohmmetru: a)-serie; b)-derivaţie
DOMENIUL ELECTRIC
26
 Funcţionarea ohmmetrului serie: după închiderea comutatorului

k, legând rezistenţa de măsurat R x între bornele A B, intensitatea
curentului în circuitul ohmmetrului va fi:
E
I
R  Rh  R0  R x
Pentru Rx=0 (bornele AB scurtcircuitate):
E
I=Imax= R  R  R
h 0
Pentru Rx=∞ (bornele AB în gol):
E
I=Imin=   0
Deci, pentru valori ale lui R x cuprinse între 0 şi ∞, intensitatea curentului
prin circuit variază între Imax şi 0, scara gradată fiind inversă şi puternic
neliniară. Acest ohmmetru se foloseşte pentru măsurarea rezistenţelor
mari, comparabile cu suma R+Rh obţinându-se o precizie bună în
intervalul:
0,1(R+Rh)<Rx<10( R+Rh)
Înainte de utilizare este necesar să se regleze indicaţia corespunzătoare
pentru Rx=0, făcând scurtcircuit între bornele A şi B. Dacă acul indicator
nu indică maxim (0Ω) se va regla din Rh până când deviaţia acului
indicator va fi maximă.
 Funcţionarea ohmmetrului derivaţie: după închiderea
comutatorului k, legând rezistenţa de măsurat R x între bornele A B,
curentul debitat de sursa E se distribuie prin ampermetru şi prin R x, cu
valori invers proporţionale cu rezistenţele R0 şi Rx.
Pentru Rx=0 (bornele AB scurtcircuitate):
I=Imin=0
Pentru Rx=∞ (bornele AB în gol):
E
I=Imax= R  R  R
h 0
Deci, pentru valori ale lui R x cuprinse între 0 şi ∞, intensitatea curentului
prin circuit variază între 0 şi I max, scara gradată ne mai fiind inversă, dar
rămânând foarte neuniformă.
Megohmmetrele sunt aparate cu citire directă destinate măsurării
rezistenţelor foarte mari. Ele funcţionează pe acelaşi principiu ca
ohmmetrele, cu deosebirea că sunt alimentate de tensiuni mult mai
mari, de ordinul sutelor sau miilor de volţi.
Test de evaluare
1. Varianta amonte a metodei ampermetrului şi voltmetrului se

foloseşte pentru măsurarea rezistenţelor electrice:
a. mari, mult mai mari decât rezistenţa ampermetrului
b. mici, mult mai mici decât rezistenţa voltmetrului
c. indiferent de valoare
DOMENIUL ELECTRIC
27
2. Erorile datorate imperfecţiunilor de construcţie şi etalonare ale

aparatelor de măsurat, influenţelor controlabile ale mediului şi
metodei folosite sunt:
a. Erori aleatoare (întâmplătoare)
b. Erori sistematice
c. Erori subiective
3. Clasa de precizie a unui aparat este dată de raportul dintre:
a. Eroarea sistematică şi indicaţia maximă a aparatului
b. Variaţia cea mai mică a mărimii de măsurat pe care o poate
sesiza aparatul cea mai mică
c. Eroarea instrumentală tolerată şi indicaţia maximă a
aparatului
4. Pentru echilibrarea punţilor de curent alternativ sunt necesare:
a. Trei elemente de reglaj
b. Două elemente de reglaj
c. Un element de reglaj
5. Fascicolul de electroni loveşte ecranul osciloscopului în centru
atunci când plăcile de deflexie sunt:
a. la potenţiale electrice diferite
b. la acelaşi potenţial
c. sunt legate la masă
6. Aparatele de măsurat electrice sunt:
a. dispozitive de măsurare a dimensiunilor unei mărimi
electrice;
b. mijloace de măsurare pentru determinarea cantitativă a
mărimilor electrice sau ne-electrice;
c. instrumente de măsurare şi control a proprietăţilor mărimilor
fizice.
7. Caracteristica de conversie a unui aparat de măsurat indicator
este:
a. o curbă care reprezintă variaţia cuplului activ;
b. o ecuaţie care exprimă dependenţa dintre deviaţia
echipajului mobil şi mărimea de măsurat;
c. proprietatea aparatelor de măsură electrice de a indica
precis valoarea mărimii de măsurat.
8. După caracterul lor erorile pot fi:
a. subiective - obiective
b. sistematice – aleatoare - grave
c. absolute – relative
9. Aparatele magnetoelectrice
a. nu sunt sensibile la câmpurile magnetice exterioare
b. sunt puţin influenţate de câmpurile magnetice exterioare
c. sunt puternic influenţate de câmpurile magnetice
exterioare.
10. Valoarea rezistenţei în ohmi/volt a unui aparat magnetoelectric cu
un curent nominal Ia=100A este:
a. 1000/V;
b. 5000 /V;
c. 10000 /V.
DOMENIUL ELECTRIC
28
11. Un milivoltmetru de 75mV, cu clasa de precizie 0,5 are o eroare

raportată tolerată de 0,5%. Eroarea instrumentală maximă va fi:
a. 0,375mV
b. 3,75mV
c. 0,0375mV
12. Un miliampermetru cu scară liniară are o eroare sistematică de
+1mA. La o măsurare pe scara gradată se citeşte valoarea Xm=
30mA. Valoarea corectă este
a. 31mA
b. 29mA
c. 24mA.
13. La depăşirea intensităţii curentului nominal la un aparat
magnetoelectric
a. se rupe acul indicator
b. se întrerupe arcul spiral
c. se întrerupe bobina mobilă
14. O rezistenţă R=6  este alimentată la o sursă de tensiune E=3V.
În circuit se montează un ampermetru cu rezistenţa internă ra=1.
Valoarea erorii relative este :
a. r=1,45%
b.  r =14,5%
c.  r =0,145%.
15. Un miliampermetru care are rezistenţa internă ra=5 indică
deviaţia maximă când e parcurs de un curent Ia=10mA. Pentru a
obţine un ampermetru care să indice pe poziţia maximă a
indicatorului un curent I=10A, rezistenţa Rs a şuntului va fi :
a. 5 
b. 0,005 
c. 50 
16. Ampermetrul cu şunt din itemul de mai sus va avea rezistenţa
internă de:
a. 1
b. 0,0049 
c. 5,005 
17. Pentru determinarea rezistenţei adiţionale a unui voltmetru se
foloseşte relaţia:
a. rad = ra (n -1)
b. rad = ra (1-n)
c. rad = ra / (n-1)
18. Un voltmetru este cu atât mai bun cu cât are

a. rezistenţa internă mai mică
b. rezistenţa în ohmi/volt mai mare
c. rezistenţa internă mai mare.
19. Caracteristica statică a aparatului feromagnetic este :
a. = kI2
b. = kI1I2
c. = K I1I2cos?
DOMENIUL ELECTRIC
29
20. Protecţia aparatului indicator de nul la o punte Wheatstone se

realizează cu:
a. o rezistenţă montată în paralel cu aparatul la începutul
măsurării
b. o rezistenţă înseriată cu aparatul la începutul măsurării
c. o rezistenţă înseriată cu puntea la începutul măsurării
21. Wattmetrul electrodinamic are scara:

a. uniformă
b. neuniformă
c. gradată în zecimi de watt
22. Simbolul de alături aparţine unui aparat :

a. magnetoelectric
b. de inducţie
c. feromagnetic
23. Calitatea măsurării cu ampermetrul este cu atât mai bună cu cât

rezistenţa lui internă:
a. este mai mică faţă de rezistenţa circuitului
b. este mai mare faţă de rezistenţa circuitului
c. nu depinde de rezistenţa circuitului
24. Pentru calcularea valorii puterii reactive se poate folosi relaţia:
a. UI sin 
b. UI cos 
c. UI
25. Ohmmetrul derivaţie măsoară rezistenţe:
a. de valori mari, comparabile cu rezistenţele de reglaj ale
miliampermetrului
b. de valori mici, comparabile cu rezistenţa internă a
miliampermetrului
c. de orice valoare
26. Echipajul mobil al unui aparat de măsurat analogic indicator de se
află în echilibru în momentul în care:
a. suma cuplurilor care acţionează asupra lui este zero
b. cuplul rezistent devine egal cu zero
c. cuplul activ şi cuplul rezistent sunt egale cu zero
27. Două celule binare de numărare ale unui aparat de măsurat
numeric pot măsura:
a. un impuls
b. două impulsuri
c. trei impulsuri
28. Pentru ca imaginea de pe ecranul osciloscopului să fie stabilă
trebuie ca frecvenţa bazei de timp să fie
a. zero
b. submultiplu întreg al semnalului de vizualizat
c. multiplu întreg al semnalului de vizualizat
29. La ieşirea unui redresor se măsoară tensiunea cu un voltmetru
care indică 26V în loc de 25V. Eroarea relativă de măsurare va fi
de:
a. 0,4 %
DOMENIUL ELECTRIC
30
b. 4 %
c. 0,004 %
Test de evaluare
1. La un aparat de măsurat digital mărimea de măsurat analogică

este transformată în serii de impulsuri prin :
a. decodor
b. convertor analogic-digital
c. circuitul de intrare.
2. Consecinţele defectării dispozitivului de producere a cuplului
rezistent sunt:
a. oprirea indicatorului
b. întreruperea bobinei
c. deplasarea necontrolată a indicatorului
3. Principalele caracteristici ale aparatelor feromagnetice sunt:
a. scara neuniformă; sensibilitate mare; precizie mare în
funcţionare în c.c. şi c.a.; influenţate de câmpuri magnetice
exterioare; influenţate de fenomenele de histerezis şi
curenţi turbionari; robuste; construcţie simplă; preţ de cost
scăzut; nu necesită şunturi pentru măsurarea curenţilor
mari;
b. scara uniformă; sensibilitate mare; precizie mare în
funcţionare în c.c. ; nu sunt influenţate de câmpuri
magnetice exterioare; influenţate de fenomenele de
histerezis şi curenţi turbionari; robuste; construcţie simplă;
preţ de cost scăzut; necesită şunturi pentru măsurarea
curenţilor mari;
c. scara uniformă; sensibilitate mică; precizie mare; în
funcţionare în c.c. şi c.a. ; nu sunt influenţate de câmpuri
magnetice exterioare; nu sunt influenţate de fenomenele de
histerezis şi curenţi turbionari; robuste; construcţie simplă;
preţ de cost ridicat; necesită şunturi pentru măsurarea
curenţilor mari.
4. Unitatea de măsură reprezintă:
a. o mărime de aceeaşi natură cu mărimea de măsurat, aleasă
în mod convenţional;
b. o mărime fixă cu care se măsoară o altă mărime fizică;
c. un dispozitiv pentru determinarea valorii unei mărimi fizice.
5. La depăşirea intensităţii curentului nominal la un aparat
magnetoelectric
a. se rupe acul indicator
b. se întrerupe arcul spiral
c. se întrerupe bobina mobilă.
6. O rezistenţă electrică de obicei valoare mică montată în paralel pe
un ampermetru şi prin care trece o parte din curentul de măsurat
este:
a. rezistenţă adiţională
b. rezistenţă şunt
c. rezistenţă de protecţie
7. Unitatea de măsură pentru puterea aparentă este:
DOMENIUL ELECTRIC
31
a. watt
b. voltamper
c. var
8. La măsurarea intensităţii unui curent prin intermediul unui
transformator de curent cu raportul nominal de transformare KIn =
80 ampermetrul din secundar indică 2,75 A. Intensitatea
curentului măsurat este:
a. 0,39 A
b. 29 A
c. 220 A
9. Scara gradată a ohmmetrului serie este:
a. directă şi foarte neuniformă
b. inversă şi pătratică
c. inversă şi foarte neuniformă
DOMENIUL ELECTRIC
32
V. Bibliografie
1. E. Nicolau, Manualul inginerului electronist. Măsurări

electronice, Editura Tehnică, Bucureşti 1979
2. E. Isac, Măsurări electrice şi electronice, E.D.P. Bucureşti 1981
3. A. Trifu, R. Seefeld ş.a. Electronică, Automatizări, Informatică

Tehnologică Industrială, Editura Tehnică, Bucureşti 2000
4. I. Dumitrescu, Măsurări Electronice, Editura Agir, Bucureşti

2001
DOMENIUL ELECTRIC
33

Masurari Electrice Auxiliar Curricular1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurari Electrice Auxiliar Curricular1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MASURARI

Autor: Ing . Popescu Andusa Cristiana

2.Procesul de masurare.Unitati de masura

 Fisa de documentare 1: U.M ale marimilor electrice si magnetice

 Teste de evaluare: unitati de masura

3. Mijloace pentru masurarea marimilor electrice

 Fisa de documentare 2 - Caracteristicile metrologice ale mijloacelor

 Fisa documentare 3 - Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

4. Masurarea analogica a marimilor electrice

 Fisa documentare 5 - Masurarea intensitatii curentului electric

Prezentul auxiliar se adresează elevilor liceului tehnologic, profil

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

II. PROCESUL DE MASURARE. UNITATI DE MASURA

UNITĂŢI DE MĂSURĂ ALE MĂRIMILOR ELECTRICE ŞI MAGNETICE

De-a lungul anilor, au fost utilizate diverse sisteme de unităţi de măsură.

Prin definiţie, amperul este intensitatea curentului electric de

În tabelul 1, se prezintă unităţile de măsură ale mărimilor electrice

Tabelul 1. Unităţile de măsură ale mărimilor electromagnetice.

Mărime fizică Unităţi de măsură

În multe situaţii, valorile uzuale ale mărimilor fizice nu sunt de

Tabelul 2. Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură.

TEST evaluare - U.M.

2. Mijloacele de măsurare reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice

3. Valoarea 600 mA este echivalentă cu:

5. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte:

6. Dacă în urma unei măsurări rezultatul se obţine prin calcul utilizând

III. MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR

Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de

 Intervalul de măsurare, este intervalul de valori ale mărimii de

,1 9 9 9 Domeniul = 0,2V; rezoluţia = 0,1mV

1 ,9 9 9 Domeniul = 2V; rezoluţia = 1mV

1 9 ,9 9 Domeniul = 20V; rezoluţia = 10mV

La aparatele analogice rezoluţia (pragul de sensibilitate) este

mai multe domenii de măsurare, pe fiecare din ele va rezulta o

 Sensibilitatea (S) este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire

 Incertitudinea de măsurare este domeniul de valori în care se

Fisa documentare 3- Mijloace pentru măsurarea mărimilor

Mijlocul de măsurare electric se poate reprezenta ca o reţea de

Principiul general de functionare al aparatelor de masurat

Aparatele de măsurat mărimi electrice, analogice sau numerice,

Fisa de documentare 4 - Aparate de masurat analogice

Dupa principiul de functionare se clasifica in :

b.Aparatele feromagnetice, sunt formatedintr-o bobină fixă, parcursă

c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite

d.Aparatele electrostatice, sunt

e.Aparatele termice cu fir cald,

f.Aparatele de inducţie, acţionează

g.Aparatele cu redresor sunt formate prin

h.Aparatele electrostatice funcţionează la frecvenţe înalte.

Aparatele feromagnetice, electrodinamice, electrostatice şi termice

 Au ca element de bază un dispozitiv magnetoelectric, cu

acţionarea unui câmp fix de inducţie magnetică asupra unei bobine

 Circuitul magnetic conţine:

Principiul de funcţionare constă în interacţiunea dintre câmpul magnetic

 Este format dintr-obobină în care poatepătrunde o

2.Aparatul feromagnetic cu repulsie

1-bobină rotundă; 2-piesă fixă; 3-piesă

Aparate electrodinamice şi ferodinamice

 Erorile ce apar la aparatele

 În cazul aparatelor ferodinamice, bobina fixă

Test de evaluare - Mijloace pentru masurarea marimilor electrce

5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:

5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul: