Masurari Electrice Auxiliar Curricular1

MASURARI ELECTRICE
Autor: Ing . Popescu Andusa Cristiana
2012
MASURARI ELECTRICE Auxiliar curricular
Cuprins
1.Introducere
2.Procesul de masurare.Unitati de masura
 Fisa de documentare 1: U.M ale marimilor electrice si magnetice
 Teste de evaluare: unitati de masura
3. Mijloace pentru masurarea marimilor electrice
 Fisa de documentare 2 - Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de

masurare.
 Fisa documentare 3 - Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

 Fisa de documentare 4 - Aparate de masurat analogice.
 Teste de evaluare
4. Masurarea analogica a marimilor electrice
 Fisa documentare 5 - Masurarea intensitatii curentului electric

 Fisa documentare 6 - Ampermetre magnetoelectrice de curent alternativ
 Fisa de documentare 7-Masurarea tensiunii electrice
 Fisa documentare 8- Masurarea rezistentei electrice
 Teste de evaluare
5. Bibliografie
DOMENIUL ELECTRIC 2
I. INTRODUCERE
Prezentul auxiliar se adresează elevilor liceului tehnologic, profil tehnic - domeniul

electric şi îşi propune a fi un instrument de sprijin in predarea modului Masurari electrice.
Auxiliarul cuprinde fise de documentare si fise de evaluare utile pentru
aprofundarea cunostintelor si fomarea competentelor necesare pentru parcurgerea
modului.
Modulul „Măsurări electrice” se studiază în anul clasa a IX-a, în vederea asigurării
pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician electrotehnist”.
Modulul are alocate un număr de 108 de ore / an, din care:
 teorie – 36 ore;
 laborator tehnologic – 72 ore.
I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

14. Măsurări electrice
14.1. Identifică. metodele şi mijloacele de măsurare.
14.2. Analizează funcţionarea tipurilor de aparate.
14.3. Explică structura instalaţiilor / sistemelor de măsurare
14.4 Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor
tehnice specifice proceselor industriale
14.5 Interpretează rezultatele măsurătorilor.
DOMENIUL ELECTRIC 3
II. PROCESUL DE MASURARE. UNITATI DE MASURA

Fisa documentare 1
UNITĂŢI DE MĂSURĂ ALE MĂRIMILOR ELECTRICE ŞI MAGNETICE
De-a lungul anilor, au fost utilizate diverse sisteme de unităţi de măsură. Începând din
1960, Conferinţa Internaţională de Măsuri şi Greutăţi a adoptat Sistemul Internaţional
(prescurtat SI), care se bazează pe alegerea unităţilor de măsură pentru şase mărimi
fundamentale şi exprimarea celorlalte în funcţie de acestea.
S-au ales ca unităţi de măsură pentru mărimile fundamentale:
 metrul (m) pentru lungime;
 kilogramul (kg) pentru masă;
 secunda (s) pentru timp;
 kelvinul (K) pentru temperatură;
 candela (cd) pentru intensitatea luminoasă;
 amperul (A) pentru intensitatea curentului electric de conducţie.
Prin definiţie, amperul este intensitatea curentului electric de conducţie invariabil

în timp, care, străbătând două conductoare paralele, rectilinii, de lungime foarte mare şi
de secţiune neglijabilă plasate în vid la o distanţă de un metru unul de altul, face ca
asupra fiecărui metru din lungimea conductoarelor să se exercite o forţă de 2 10 7
newtoni.
În tabelul 1, se prezintă unităţile de măsură ale mărimilor electrice şi magnetice

studiate.
Tabelul 1. Unităţile de măsură ale mărimilor electromagnetice.
Nr. Mărime fizică Unităţi de măsură

crt. Denumire Simbol Denumire Simbol
intensitatea curentului
1. I, i amper A
electric
2. puterea electromagnetică p wat W
3. tensiunea electrică U, u volt V
4. densitatea de curent J amper pe metru pătrat A/m2
5. densitatea pânzei de curent Jl amper pe metru A/m
6. sarcina electrică q, Q coulomb C
densitatea de volum a v
7. coulomb pe metru cub C/m3
sarcinii electrice
densitatea de suprafaţă a s
8. coulomb pe metru pătrat C/m2
sarcinii electrice
9. potenţialul electric V volt V
10. inducţia electrică D coulomb pe metru pătrat C/m2
11. fluxul magnetic  weber Wb
12. inducţia magnetică B tesla T
13. potenţialul magnetic vector A weber pe metru Wb/m
14. solenaţia  amper A
DOMENIUL ELECTRIC 4
15. tensiunea magnetică v amper A

intensitatea câmpului
16. H amper pe metru A/m
magnetic
17. tensiunea magnetomotoare vm amper A
densitatea curentului Jc
18. amper pe metru pătrat A/m2
electric de convecţie
19. polarizaţia electrică P coulomb pe metru pătrat C/m2
20. permitivitatea absolută  farad pe metru F/m
21. momentul electric p coulomb metru Cm
22. permeabilitatea absolută  henry pe metru H/m
23. magnetizaţia M amper pe metru A/m
24. momentul magnetic m amper metru pătrat A  m2
intensitatea câmpului Ei
25. volt pe metru V/m
electric imprimat
26. rezistivitatea electrică  ohm metru m
27. conductivitatea electrică  siemens pe metru S/m
În multe situaţii, valorile uzuale ale mărimilor fizice nu sunt de ordinul de mărime
al unităţilor lor de măsură. Din acest motiv, se folosesc multipli sau submultipli ai
unităţilor de măsură.
Simbolurile, prefixele şi factorii de multiplicare ai principalilor multipli şi
submultipli zecimali ai unităţilor de măsură sunt prezentaţi în tabelul 2.
Tabelul 2. Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură.
Factor de Factor de
Simbol Prefix Simbol Prefix
multiplicare multiplicare
T tera 10+12 p pico 10-12
G giga 10+9 n nano 10-9
M mega 10+6  micro 10-6
K kilo 10+3 m mili 10-3
TEST evaluare - U.M.
DOMENIUL ELECTRIC 5
Subiectul I
1. Elementele componente ale procesului de măsurare sunt:
a. mărimea şi metoda de măsurare;
b. măsurile, aparatele şi instalaţiile de măsurat;
c. obiectul măsurării, mijloacele şi metode de măsurare;
d. mărimile fizice şi unităţile lor de măsură
2. Mijloacele de măsurare reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice utilizate

pentru:
a) materializarea unităţii de măsură
b) obţinerea informaţiei de măsurare
c) adaptarea şi prelucrarea semnalelor de măsurare
d) indicarea rezultatelor măsurătorilor
3. Valoarea 600 mA este echivalentă cu:

2. 6A; b. 60A; c.0,6A; d. 0,06A
4. Notaţia mV se citeşte:
a. miliwat; b. microvolt; c. milivolt; d. megavolt.
5. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte:

a) voltme
b) watmetrul;
c) ampermetrul;
d) varmetrul.
6. Dacă în urma unei măsurări rezultatul se obţine prin calcul utilizând date furnizate de
alte măsurări, înseamnă că s-a utilizat:
a) metoda directă;
b) metoda substituţiei;
c) metoda de punte;
d) metoda indirectă.
Subiectul II
Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecărui enunţ(a, b, c, d, e) şi
notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă
apreciaţi că enunţul este fals.
a. Etaloanele nu se folosesc pentru măsurări curente.
b. Metodele de măsurare directe sunt acele metode în care se măsoară nemijlocit
mărimea de măsurat.
c. Metodele de comparaţie sunt metode de măsurare indirecte.
d. După forma prezentării rezultatului, mijloacele de măsurare sunt analogice şi digitale.
e. Unitatea de măsură a tensiunii electrice în SI este amperul.
f. În România Sistemul Internaţional de unităţi de măsură este legal şi obligatoriu.
g. 2,3KV=230V
h. Megawatul este de un milion de ori mai mare decât watul.
i. Coulombul este unitate de măsură fundamentală în SI.
j. Contorul de energie activă este o instalaţie de măsurat.
DOMENIUL ELECTRIC 6
Subiectul III
1. În coloana A sunt indicate Mărimi fizice, iar în coloana B Unităţi de măsură. Scrieţi pe
foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana A şi litera
corespunzătoare din coloana B.
A. Mărimi fizice B. Unităţi de măsură
1. Intensitatea curentului electric a. amper
2. Energie electrică b. joule
3. Putere activă c. ohm
4. Rezistenţă electrică d. volt
5. Tensiune electrică e. voltamper
f. wat
2. Se dau notaţiile : nV, MV, mΩ, Hz, W, Km, mm, nm, pF, N, GHz, A, nA, m/s, MW, KV,
MΩ, pA, VA, K,
Scrieţi denumirile lor într-una din coloanele tabelului de mai jos, după cum considerati că
se încadrează:
Unitate de măsură Multiplu Submultiplu
DOMENIUL ELECTRIC 7
III. MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

Fisa documentare 2-
Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare
 Intervalul de măsurare, este intervalul de valori ale mărimii de măsurat, cuprins

între o limită inferioară şi una superioară, unde mijlocul de măsurare furnizează
informaţii cu incertitudini de măsurare prestabilite.
 Capacitatea de suprasarcină este capacitatea unui mijloc de măsurare electric de a
suporta, fără defecţiuni, sarcini ce depăşesc condiţiile de referinţă, sau intervalul
de măsurare.
 Rezoluţia (prag de sensibilitate) este cea mai mică valoare a mărimii de intrare,
care determină o variaţie sensibilă a mărimii de ieşire.
,1 9 9 9 Domeniul = 0,2V; rezoluţia = 0,1mV
1 ,9 9 9 Domeniul = 2V; rezoluţia = 1mV
1 9 ,9 9 Domeniul = 20V; rezoluţia = 10mV

1 9 9 ,9 Domeniul = 200V; rezoluţia = 100mV
La aparatele analogice rezoluţia (pragul de sensibilitate) este valoarea măsurandului

corespunzătoare unei deviaţii de 1 diviziune (sau 0,5 diviziuni) pe scara aparatului. La
aparatele numerice rezoluţia este determinată de intervalul de cuantificare, deci de o
unitate a ultimului rang zecimal (un digit). Dacă aparatul numeric are mai multe
domenii de măsurare, pe fiecare din ele va rezulta o anumită rezoluţie
 Sensibilitatea (S) este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi de intrare.

-
S = Ymax Ymin
Xmax - Xmin
 Constanţa aparatului, inversul sensibilităţii.
Pentru o caracteristică statică liniară :
-
C = Xmax Xmin
Ymax - Ymin
 Incertitudinea de măsurare este domeniul de valori în care se pot situa erorile de

măsurare.
 Exactitatea reprezintă calitatea mărimii, funcţie de inceritudinea de măsurare.
 Eroarea limită de măsurare este valoarea maximă posibilă pentru eroarea
aparatului, care garantează că erorile de măsurare, cu care se realizează operaţia,
sunt mai mici ca eroarea limită de măsurare.
 Capacitatea de supraâncărcare:
( X max ) ned
CS   100%
X max
unde (Xmax)ned este valoarea maximă nedistructivă a mărimii de intrare (de măsurat), iar
Xmax este valoarea maximă ce se poate măsura cu aparatul respectiv.
DOMENIUL ELECTRIC 8
Fisa documentare 3- Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice
Mijlocul de măsurare electric se poate reprezenta ca o reţea de captare, numită lanţ de

măsurare.
Semnalul metrologic, este un semnal energetic purtător al informaţiei de măsurare, dat de
mijlocul de măsurare electric.
Semnalul metrologic care circulă de-a lungul lanţului de măsurare este constituit dintr-o
mărime fizică, un parametru variabil, ce ia valori în funcţie cu valoarea mărimii măsurate.
Funcţie de semnalul metrologic,mijloacele de măsurare electrice se clasifică
în: analogice, digitale şi mixte.
Principiul general de functionare al aparatelor de masurat electrice
Aparatele de măsurat mărimi electrice, analogice sau numerice, indiferent de

mărimea măsurată, precizia aparatului, domeniul de măsurare sau tipul constructiv, au
acelaşi principiu de funcţionare, care se bazează pe transformarea unei părţi din energia
electromagnetică a mărimii de măsurat în informaţie perceptibilă.
Schema bloc a aparatelor de măsurat pentru mărimi electrice este prezentată în
figura de mai jos :
Bloc de prelucrare
Mărime Traductor
de măsurat
Afişaj
de prelucrare/adaptare
a afişare
de indicare
1.Aparate analogice
 Se caracterizează prin faptul că mărimile în care este convertit semnalul metrologic
şi mărimile de ieşire, sunt legate de mărimea de măsurat prin relaţii (de exemplu
de proporţionalitate).
 Urmăresc continuu, variaţia mărimii de măsurat.
 Valoarea măsurată se obţine prin aprecierea poziţiei unui ac indicator, a unui
inscriptor sau a unui spot luminos, în raport cu reperele unei scări gradate.
2.Aparate digitale(numerice)
Au semnalul metrologic discontinuu, măsurarea repetându-se după un anumit interval de
timp, iar valoarea măsurată este prezentată sub formă de număr în afişaj.
Ele se pot realiza pe baza unei metode electrice de măsurare analogice sau pe baza unei
metode electrice de măsurare digitale.
Metodele electrice de măsurare digitale au avantajul obţinerii directe a valorii măsurate,
exactitate ridicată şi posibilitatea înregistrării sau transmiterii la distanţă a informaţiei de
măsurare.
DOMENIUL ELECTRIC 9
Fisa de documentare 4 - Aparate de masurat analogice
Dupa principiul de functionare se clasifica in :

a.Aparatele magnetoelectrice, funcţionează numai în curent continuu şi sunt formate din
unul sau mai mulţi magneţi permanenţi, ficşi sau mobili, şi una sau mai multe bobine,
parcurse de curentul de măsurare.
b.Aparatele feromagnetice, sunt formatedintr-o bobină fixă, parcursă de curentul de

măsurat, şi o piesă din Fe, introdusă încâmpul magnetic creat de curent.
c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite din una sau

mai multe bobine mobile, parcurse de curentul de
măsurat. Dacă bobina este din Fe, se numesc
ferodinamice.
d.Aparatele electrostatice, sunt formate din

piese metalice fixe şi piese metalice mobile,
între care se exercită forşe electrostatice.
e.Aparatele termice cu fir cald,

funcţionează prin dilatarea unui fir
conductor parcurs de curentul de măsurat.
f.Aparatele de inducţie, acţionează asupra

curenţilor pe care conductoarele mobile îi
introduc în piese.
g.Aparatele cu redresor sunt formate prin

asocierea unui aparat magnetoelectric cu unul sau
mai multe dispozitive redresoare.
h.Aparatele electrostatice funcţionează la frecvenţe înalte.
Aparatele feromagnetice, electrodinamice, electrostatice şi termice funcţionează în

curent continuu şi alternativ.
Aparatele feromagnetice şi electrodinamice folosesc frecvenţa reţelei de 50 Hz.
Aparatele termice măsoară curenţi la frecvenţe foarte înalte.
Aparate magnetoelectrice
 Au ca element de bază un dispozitiv magnetoelectric, cu sensibilitate micşorată

pentru creşterea preciziei şi a fidelităţii.
DOMENIUL ELECTRIC 10
 Pot fi folosite pentru măsurarea tensiunii şi curentului. Astfel dacă unui

milivoltmetru îi înseriem o rezistenţă adiţională, îl transformăm în voltmetru şi
totodată îl putem utiliza ca ampermetru, prin şuntarea lui cu rezistenţe bine
calculate.
 Avantaje: sensibilitate mare, consum relativ mic, scară uniformă, amortizare bună.
 Principiul de funcţionare constă în:
acţionarea unui câmp fix de inducţie magnetică asupra unei bobine parcurse de
curent.
1-magnet permanent; 2-piese polare; 3-miez
cilindric; 4-şunt magnetic; 5-bobină mobilă; 6-
corector de zero.
 Circuitul magnetic conţine: magnet

permanent sub formă de potcoavă cu două
piese polare şi un şunt magnetic.
 Reglarea poziţiei şuntului permite
menţinerea constantă a inducţiei în
întrefier.
 În întrefier se roteşte o bobină mobilă, pe care se înfăşoară un conductor izolat şi
care este fixată pe un ax de rotaţie.
 Acul indicator se fixează pe un ax cu oscilaţia limitată de contragreutăţi, iar cuplul
rezistent e creat de arcuri spirale.
 Amortizarea se face cu curenţi ce se induc şi care crează un cuplu de frânare.
Aparate feromagnetice
Principiul de funcţionare constă în interacţiunea dintre câmpul magnetic al unei bobine

fixe parcurse de curentul de măsurat şi una sau mai multe piese mobile din material
feromagnetic.
1-bobină; 2-piesă de Fe moale
 Este format dintr-obobină în care poatepătrunde o piesă de

Fe moale, sub acţiunea câmpului magnetic creat de curenţii din
bobină.
 Piesa se magnetizează şi este
atrasă în interiorul bobinei
2.Aparatul feromagnetic cu repulsie
1-bobină rotundă; 2-piesă fixă; 3-piesă mobilă
Este format dintr-o bobină rotundă, cu două piese de Fe moale, una fixă şi una mobilă,
care se magnetizează şi se resping, ceea ce determină deplasarea piesei.
Erorile de funcţionare în curent continuu, se datorează histerezului magnetic al piesei
mobile, ce determină indicaţii diferite la creşterea şi descreşterea curentului de măsurat
(erori de 3-4%).
În curent alternativ, se produce o slăbire a câmpului, provoccând erori de 1-2%. Pentru a
reduce aceste erori, se utilizează piese mobile, de dimensiuni reduse şi carcase din
material plastic.
Aparate electrodinamice şi ferodinamice

Principiul de funcţionare a acestor aparate constă în interacţiunea dintre câmpul magnetic
creat de curentul ce trece print-o bobină fixă şi curentul care parcurge o bobină mobilă.
1.Aparat electrodinamic
 Erorile ce apar la aparatele electrodinamice sunt

cauzate de câmpurile magnetice exterioare
 Pentru micşorarea erorilor,
aparatele electrodinamice se
ecranează.
2.Aparat ferodinamic
 În cazul aparatelor ferodinamice, bobina fixă este

prevăzută cu un miez feromagnetic în scopul întăririi
câmpului.
 Aparatele ferodinamice, nu sunt influenţate de câmpuri
magnetice exterioare, ele având un câmp propriu mai
intens, dar prezintă efectul de histerezis magnetic al
curenţilor turbionari ce apar în miez.
 Pentru micşorarea erorilor, se realizează cu miezul din tole
secţionate.
 Ambele aparate funcţionează în curent continuu şi alternativ
Test de evaluare - Mijloace pentru masurarea marimilor electrce

Subiectul I
Incercuiţi varianta corectă de răspuns:
1p
5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:
5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:

a) de a amortiza oscilaţiile acului indicator în jurul poziţiei de echilibru;
b) de a crea cuplul activ;
c) de a crea cuplul rezistent;
d) de a aduce la zero acul indicator, înainte de a efectua o măsurătoare.
Subiectul II
II.1.În coloana A sunt enumerate blocurile funcţionale ale unui aparat de măsurat digital,
iar în coloana B rolul acestora. Scrieţi, pe foaia de examen, asocierile corecte dintre
fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
2p
II.2. În coloana A sunt indicate Tipuri de dispozitive de măsurat, iar în coloana B , Principii
de funcţionare. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din
coloana A şilitera corespunzătoare din coloana B. 2p
A. Tipuri de dispozitive de B. Principiul de funcţionare

măsurat
1. Dispozitiv a. Acţiunea cîmpului magnetic creat de o bobină
electrodinamic fixă parcursă de un curent electric asupra unor
plăcuţe feromagnetice
2. Dispozitiv ferodinamic b. acţiunea forţelor electrodinamice ce se exercită
între bobine fixe şi mobile parcurse de curenţi
electrici
3. Dispozitiv feromagnetic c. acţiunea câmpului magnetic variabil în circuite
inductoare fixe asupra curenţilor induşi în piese
conductoare mobile
4. Dispozitiv de inducţie d. d. acţiunea forţelor electrostatice exercitate

între piese metalice fixe şi mobile
5. Dispozitiv e. acţiunea forţelor electrodinamice ce se exercită
magnetoelectric între bobine fixe cu miez feromagnetic şi bobine
mobile parcurse de curenţi electrici
f. Interacţiunea dintre câmpul magnetic creat de
un magnet permanent ţi curentul electric ce
străbate o bobină mobilă
II.3. În coloana A sunt indicate Dispozitive de măsurat , iar în coloana B sunt scrise
Simboluri
ale acestora. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare cifrǎ din coloana
A
şi litera corespunzătoare din coloana B.
1p
III. 1.Enumeraţi 5 caracteristici metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare.

1p
2.Definiţi sensibilitatea şi constanta aparatului şi precizaţi unităţile de măsură în care
sunt exprimate aceste caracteristici metrologice. 2p
Se acordă 1p din oficiu
BAREM DE CORECTARE
I. 1-c 2-a 3-b 4-c 5-d

5x0,2p=1p
II. 1. 1-c 2-d 3-e 4-f 5-a

5x0,4p=2p
2. 1-b 2-e 3-a 4-c 5-f

5x0,4p=2p
3. 1-d 2-c 3-e 4-b 5-f

5x0,2p=1p
III. 1. – intervalul de măsurare

- capacitatea de suprasarcină
- rezolutia (pragul de sensibilitate)
- sensibilitatea
- constanta aparatului
- incertitudinea de măsurare
- exactitatea
- eroarea limită de măsurare
- oricare
5x0,2p=1p
2.a. Sensibilitatea reprezintă raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi variatia mărimii de
intrare [div/UM] 1p
b. Constanta aparatului este inversul sensibilităţii. [UM/div] 1p
Test de evaluare - Aparate de măsurare analogice
Alegeţi varianta corectă de răspuns:

1. La aparatele cu scară liniară se defineşte „constanta aparatului” ca inversul:
a) clasei de precizie;
b) sensibilităţii;
c) rezoluţiei;
2. Care dintre următoarele dispozitive nu sunt parte componentă a aparatelor analogice:

a) dispozitivul pentru producerea cuplului activ;
b) dispozitivul pentru producerea oscilaţiilor;
c) dispozitivul de citire;
3. La aparatele indicatoare, cuplul rezistent este proporţional cu:

a) forţa gravitaţională;
b) forţa elastică;
c) o constantă constructivă;
4. Acele indicatoare, la aparatele analogice, au următoarele forme:

a) săgeată sau barcă la aparatele de tablou şi lamă de cuţit sau fir la cele de precizie;
b) săgeată sau lamă de cuţit la aparatele de tablou şi barcă sau fir la cele de precizie;
c) barcă sau lamă de cuţit la aparatele de tablou şi săgeată sau fir la cele de precizie;
5. Aducerea acului indicator la zero se realizează :

a) prin construcţia aparatului;
b) înainte de fiecare măsurătoare cu corectorul de zero;
c) în repaos, nu este importantă poziţia acului;
6. Amortizoarele electromagnetice funcţionează pe principiul:

a) echilibrării cuplurilor;
b) transformării energiei mecanice;
c) inducţiei electromagnetice;
7. Dispozitivul electromagnetic funcţionează pe baza:

a) acţiunii câmpului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de măsurat, asupra
unor plăcuţe feromagnetice;
b) acţiunii câmpului magnetic variabil al unor circuite indicatoare fixe asupra unor piese
conductoare mobile;
c) interacţiunii dintre câmpul unui magnet permanent şi o bobină parcursă de curentul de
măsurat;
8. Care dintre simbolurile de mai jos nu se află înscrise pe cadranul

aparatului magnetoelectric:
a) b) ~ c) ┴ d) 1,5
9. Care dintre datele de mai jos se află înscrise pe cadranul aparatelor analogice:
a) dimensiunile aparatului; b) clasa de precizie; c) tipul de amortizor;
10. Rolul contragreutăţilor la aparatele analogice este de a :

a) amortiza oscilaţiile acului indicator;
b) mări inerţia echipajului mobil;
c) echilibra acul indicator;
11. Sensibilitatea foarte bună şi consum de putere mic sunt caracteristicile aparatului:
a) magnetoelectric
b) feromagnetic;
c) electrodinamic;
12. La montarea unui ampermetru magnetoelectric în c.a.:

a) acul indicator se deplasează la capătul scării;
b) acul indicator rămâne pe loc sau vibrează în jurul poziţiei zero;
c) acul indicator se deplasează la mijlocul scalei şi vibrează puternic
13. Dacă se rupe resortul unui aparat feromagnetic, sub acţiunea mărimii de măsurat, acul
indicator:
a) se deplasează la capătul scării;
b) rămăne pe loc sau vibrează în jurul poziţiei zero;
c) se deplasează la mijlocul scalei şi vibrează puternic;
14. Indicaţiile aparatelor feromagnetice sunt influienţate de:

a) frecvenţă;
b) temperatură;
c) câmpurile magnetice exterioare;
15. Caracteristica  = KI2 a dispozitivului feromagnetic arată că scara aparatului este:

a) uniformă;
b) neuniformă, cu repere mai dese la începutul scării;
c) neuniformă, cu repere mai dese la sfârşitul scării;
16. Amortizorul dispozitivului electrodinamic este de tip:

a) pneumatic cu paletă sau piston;
b) electromagnetic;
c) electrodinamic;
17. În c. a., echipajul mobil al dispozitivului electrodinamic se deplasează sub acţiunea

cuplului activ:
a) maxim; b) efectiv; c) mediu;
18. Aparatele magnetoelectrice au scara:

a) uniformă;
b) neuniformă;
c) neuniformă la începutul scării;
IV. MĂSURAREA ANALOGICĂ A MĂRIMILOR ELECTRICE
Fisa documentare 5 -Măsurarea intensităţii curentului electric
DEF: Intensitatea curentului electric este definită drept cantitatea de electricitate ce

trece în unitatea de timp print-o secţiune a unui circuit. Unitatea de măsură este amperul,
care este o unitate fundamentală în Sistemul Internaţional.
R0
A
RG I RG Im
R R Fig.1. Montarea ampermetrului în circuit:
E E
a)-circuit fără ampermetru; b)-circuit cu
ampermetru montat corect; c)- circuit cu
a) b) ampermetru montat greşit
I
I0 Intensitatea curentului electric din latura
E A R0 R
unui circuit se măsoară cu ajutorul
ampermetrelor, aparate ce se înseriază în
latura respectivă. Ca urmare a rezistenţei
c)
interne R0 a ampermetrului, curentul
măsurat de acesta Im este mai mic decât curentul I care ar circula în lipsa ampermetrului
(fig.1)
Înainte de introducerea ampermetrului:
E
I
R  RG
După introducerea ampermetrului:
E
Im 
R  RG  R 0
Ca urmare eroarea va fi afectată de o eroare, curentul măsurat Im fiind diferit (mai
mic) decât curentul real I.
Eroarea absolută este:
ΔI=Im-I
Iar eroarea relativă:

I R0 R0
I   
I R  RG  R 0 RTotal
Se observă că pentru ca eroarea să fie cât mai mică, rezistenţa internă a
ampermetrului R0 trebuie să fie mult mai mică decât rezistenţa totală a circuitului R Total. Cu
cât rezistenţa ampermetrului este mai mică cu atât calitatea măsurării este mai bună.
Montarea în paralel a ampermetrului este o montare greşită, ducând la distrugerea
aparatului (Fig.1)
Datorită rezistenţei foarte mici a ampermetrului prin aparat va trece un curent cu o
intensitate foarte mare:
E E
I0  I 
R0 R
Pentru extinderea domeniului de măsurare al ampermetrelor magnetoelectrice deci

pentru realizarea de ampermetre de c.c., se folosesc şunturile.
Orice ampermetru este construit pentru un anumit domeniu de măsurare,
caracterizat printr-un anumit curent nominal I0 (maxim, la capăt de scară) şi are o
rezistenţă internă R0. Dacă este necesar să se măsoare un curent continuu cu o intensitate
I>I0, domeniul de măsurare se poate extinde cu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite
şunturi.
Şuntul este o rezistenţă electrică, de valoare mică, care se montează în paralel cu
ampermetru şi prin care trece o parte a curentului de măsurat.
R0 I
I0 Notăm cu n= raportul de
I I I0
mA
şuntare.
Is
R0
I  I 0 + I S = I 0 (1 + )
Rs RS
Fig.2. Ampermetru cu şunt Rezultă:
R0
Rs 
n 1
Ampermetrele de laborator se realizează de obicei cu mai multe domenii de măsurare
prin prevederea de şunturi multiple comutabile ca în Fig.3.
Raportul de şuntare nk este dat de relaţia:
I sk I 0 + I sk I
I0 R0 nK = = = 1 + sk
mA I0 I0 I0
R1 R2 Rk Rm
K m
 R j = I 0 ( R0 +  R j )
... ...
Isk
1
2 k I sk
C
Ik m j =1 j =k
m m
 
R0 + R j R0 + R j
j =k j=1
nk = 1+ k
= k
R j R j
j=1 j=1
Fig.3. Ampermetru cu şunt multiplu
Deci pentru un aparat dat, cu valorile I 0, R0 cunoscute, fixând valorile IK pentru cele cu
domenii de măsurare, rezultă valorile rezistenţelor şunturilor.
Materialele din care se realizează şunturile sunt manganina şi constantanul,
caracterizate prin rezistivităţi ridicate şi coeficienţi de variaţie a rezistivităţii cu
temperatura reduşi. La o variaţie a temperaturii, rezistenţa şuntului rămâne practic
neschimbată, în timp ce rezistenţa bobinei mobile (din cupru) variază. Pentru reducerea
erorii de temperatură este necesară introducerea unor elemente de compensare.
Fisa ducumentare 6 - Ampermetre magnetoelectrice de curent alternativ
Aparatele magnetoelectrice nu pot fi utilizate în curent alternativ sinusoidal întrucât

cuplul activ mediu rezultant este nul. În scopul folosirii acestor aparate şi în curent
sinusoidal, se asociază aparatele magnetoelectrice cu convertoare c.a-c.c. Cele mai
utilizate convertoare c.a-c.c. sunt circuitele de redresare.
Ampermetre magnetoelectrice cu circuite de redresare sunt constituite dintr-o
schemă de redresare monoalternanţă sau bialternanţă, în cadrul căreia se înseriază un
miliampermetru sau microampermetru magnetoelectric. Prin redresarea uneia sau
ambelor alternanţe ale curentului sinusoidal, valoarea medie a acestuia şi deci a cuplului
activ mediu vor fi diferite de zero.
- scheme de redresare monoalternanţă
D1 Ri
i(t) i(t)
i(t) Fig.1. AME cu schemă de
Ri t redresare monoalternanţă (a) şi
formele de undă
D2
D i(t) corespunzătoare (b)
i(t)
i(t)
Considerăm că la intrarea
Ri Imed t
ampermetrului se aplică un
T/2 T curent alternativ sinusoidal
a) b) definit prin relaţia:
i(t) = 2 I ef sin t
Dar curentul prin instrumentul magnetoelectric este i (t) astfel încât cuplul activ
instantaneu (momentan) al aparatului este:
ma (t) = 0 i (t)
- scheme de redresare bialternanţă
i(t)
i(t)
i(t) Fig.2. AME cu schemă de
t
redresare bialternanţă (a) şi
formele de undă
i(t) D1 corespunzătoare (b)
i(t)
i(t) Imed t Şi în acest caz, valoarea
medie a cuplului activ este:
T/2 T
D2
b)
M a med =  0 I  med
a)
T
2
2 I ef
T 0
I  med = i(t)dt =
Kf

Kf= = 1,11
2 2
(3.22)
Deviaţia  a ampermetrului este:

M   I
 = a med = 0 I  med = 0 ef
Kr Kr Kr Kf
K f  2,22  redresare monoaltern ţă
unde 
 K f  1,11  redresare bialternan ţă
Rezultă că scara aparatului este liniară în raport cu valoarea efectivă a unui curent
sinusoidal. Gradaţiile sunt diferite în raport cu cele ale unui curent continuu echivalent,
datorită factorului de formă Kf. Ca urmare, pentru un ampermetru magnetoelectric
destinat a fi utilizat atât în c.c cât şi în c.a se prevăd scări separate sau se utilizează aceeaşi
scară dar se prevede un comutator c.c-c.a care să tină seama de expresiile deviaţiei  în
cele două cazuri. Diodele redresoare introduc erori suplimentare datorită neliniarităţi
caracteristicii diodei pentru semnale mici şi datorită modificării acestei caracteristici cu
temperatura. De asemenea, datorită capacităţilor parazite C p, în paralel cu joncţiunea
diodei, apare un efect de şuntare care creşte odată cu creşterea frecvenţei, micşorând
curentul prin aparatul magnetoelectric. De aceea domeniul de frecvenţă al acestor
aparate este limitat la 10..15kHz.
Fisa documentare 7 - Măsurarea tensiunii electrice.
Tensiunea electrică este definită ca diferenţa de potenţial electric dintre două puncte.
Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică în Sistemul Internaţional este voltul.
Cele mai utilizate voltmetre analogice de c.c. sunt voltmetrele magnetoelectrice.
Dacă la bornele unui aparat magnetoelectric a cărui bobină mobilă are rezistenţa R i, se
aplică o tensiune continuă U, relaţia de funcţionare devine:
 U 0
= unde SU =
K r Ri K r Ri
Se observă că deviaţia  este proporţională cu tensiunea aplicată la borne, deci
aparatul poate fi utilizat ca voltmetru.
Se menţin proprietăţile referitoare la polaritatea fixată şi la liniaritatea scării. De
asemenea, se observă că sensibilitatea de tensiune S U este mai mică decât sensibilitatea
de curent SI. Pot fi folosite direct numai ca milivoltmetre.
Pentru extinderea domeniului de măsurare al unui voltmetru de c.c. se înseriază cu
acesta o rezistenţă adiţională.
Ri
Ra Fig.1.. Voltmetru de c.c. U = I ( Ri + R a )
cu rezistenţă adiţională U i = I Ri
U
= 1+ Ra
Ui
m=
U Ui Ri
Voltmetrele de laborator se R a = (m - 1) Ri
construiesc cu domenii multiple de măsurare. Rezistenţele
adiţionale pot fi realizate separat, pentru fiecare interval de măsurare (Fig.3.9.b) sau pot fi
formate din mai multe rezistenţe legate în serie (Fig.3.9.a).
În cazul rezistenţelor adiţionale în
Ri
Ik Ra1 Ra2 Rak Ram serie, factorul de multiplicare este:
... ...
k

Ui
Ri + Raj
k
Raj
Uk
 Ri
j=1
Uk mk = = = 1+
Ui Ri j=1
a)
Ri Ra1
iar pentru rezistenţe în paralel:
Uk R i + R ak R ak
Rak mK = = = 1+
Ui Ri Ri
Ram
Cunoscând valorile Ri şi Ui pentru un aparat
Uk dat şi stabilind limitele maxime U k pentru
cele K domenii, rezultă factorii de
b) multiplicare mk. Se formează un sistem de
m ecuaţii cu m necunoscute Raj (j =1,2 ...,m) prin rezolvarea căruia rezultă valorile
rezistenţelor adiţionale.
Fig.2. Voltmetru de c.c. cu domenii multiple: a) cu rezistenţe adiţionale în serie

b) cu rezistenţe adiţionale în paralel
Rezistenţele adiţionale se confecţionează din manganină sub formă de rezistenţe

bobinate montate în interiorul carcasei aparatului. Cu ajutorul rezistenţelor adiţionale,
domeniul de măsurare poate fi extins până la 1000V c.c. Această limită este impusă în
principal din considerente de izolaţie şi de pericolul pe care îl prezintă tensiunile mai
ridicate pentru operator.
Rezistenţele adiţionale determină şi un alt parametru de calitate pentru aparat şi
anume consumul propriu:
U2 U2
P= 
Ri + Ra Ra
Un consum de putere redus (ceea ce înseamnă R a mare) determină reducerea erorii
sistematice de metodă.
Adesea, un voltmetru este caracterizat prin rezistenţa necesară pentru a obţine un
domeniu de măsurare de 1 volt, cunoscută sub denumirea de „rezistenţă în Ω/V”. Astfel,
ţinând seama că domeniul de tensiune al unui voltmetru este dat de produsul dintre
curentul nominal şi rezistenţa nominală:
U0=I0R0
atunci pentru U0=1V va rezulta o rezistenţă:
1 
R0= I  V 
0  
relaţie care arată că rezistenţa în Ω/V ce caracterizează un voltmetru este egală cu inversul
curentului său nominal.
Fisa documentare 8-masurarea rezistentei electrice

Există trei metode de măsurat a rezistenţei:
-metoda indirectă a ampermetrului şi voltmetrului;
-metode de comparaţiei;
-metoda citiri directe, folosind ohmetre şi megohmetre.
Metoda ampermetrului şi voltmetrului

Deoarece se folosesc două aparate de măsurat se pune problema poziţionării lor
reciproce existând două variante: varianta aval şi varianta amonte (Fig.1).
UA
RA IR
+ I + I
A A
IV
RA
U V R U V UR R
RV RV
- -
a) b)
Fig.1. Măsurarea rezistenţei cu montajul aval (a) şi montajul amonte (b)
Dacă se aplică relaţia aproximativă de calcul:

U
Rm 
I
unde U, I sunt indicaţiile voltmetrului respectiv ampermetrului, atunci se comite o eroare

sistematică de metodă. Notând cu RA şi cu RV rezistenţele interioare ale ampermetrului
respectiv voltmetrului, atunci relaţia exactă de calcul a rezistenţei măsurate este:
a) pentru montajul aval
U U U 1 RV
R= = = = = Rm
IR I - IV I - U 1 1 RV - R m
-
RV R m RV
Eroarea sistematică de metodă comisă în acest caz este:
RV R 2m
R = R m - R = R m - R m =-
RV - R m RV - R m
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistenţa măsurată trebuie să fie
mult mai mică decât rezistenţa voltmetrului şi deci montajul aval este folosit pentru
măsurarea rezistenţelor mici.
b) pentru montajul amonte
U U -UA
R= R = = Rm - R A
I I
iar eroarea sistematică comisă:
R = R m - ( R m - R A ) = R A
Pentru ca eroarea de măsurare să fie cât mai mică, rezistenţa măsurată trebuie să fie
mult mai mare decât rezistenţa ampermetrului şi deci montajul amonte este folosit pentru
măsurarea rezistenţelor mari.
Metode de comparaţie
În acest caz, rezistenţa de măsurat se compară cu o rezistenţă de valoare cunoscută.
Există mai multe metode de comparaţie cele mai importante fiind:
-metoda substituţiei;
-metoda comparării tensiunilor;
-metoda de punte
În Fig.3.14 este prezentată o schemă de măsurare ce utilizează metoda substituţiei.
R0 Rx
E – sursă de tensiune continuă
2 1 R0 – rezistenţă etalon variabilă
E K K – comutator cu două poziţii
A A – ampermetru
Fig.2.. Măsurarea rezistenţei prin metoda substituţiei
Cu comutatorul K pe poziţia 1 se măsoară curentul prin circuit I=E/R x. Se trece K pe

poziţia 2 şi se reglează R0 până când curentul prin acest circuit este egal cu curentul prin
circuitul anterior, astfel încât:
E E
 şi deci Rx=R0
R x R0
Precizia acestei metode depinde de precizia rezistenţei etalon şi de precizia
ampermetrului.
O altă metodă de comparaţie este metoda de punte. Puntea este un circuit ce conţine
4 elemente (braţe) dispuse într-o schemă sub forma unui patrulater. Circuitul se
alimentează pe una dintre diagonalele patrulaterului, iar în cealaltă diagonală se
montează un indicator de nul. Când indicatorul de nul indică zero, între cele patru
elemente ce formează puntea există o relaţie bine determinată, din care, cunoscând
valorile a trei elemente ale punţii se deduce valoarea celui de-al patrulea.
A
Rx Se închide k şi se reglează din R 3 până când indicatorul

R1
de nul IN arată zero. În acest caz punctele A şi B vor fi la
I1 acelaşi potenţial, prin IN ne circulând curent. Se pot scrie
IN relaţiile:
I2 I1R1=I2R2
R3 I1Rx=I2R3
R2
R x R3

K B R1 R 2
E R
R x  R3 1
R2
Fig.3.Puntea Wheatstone
Această metodă are avantajul unei sensibilităţi şi precizii ridicate, domeniu larg de utilizare
şi o manevrare uşoară.
Ohmmetre şi megohmmetre
Sunt aparate cu citire directă folosite la măsurarea rezistenţelor electrice. După
modul de conectare al sursei de tensiune, al ampermetrului şi al rezistentei necunoscute,
ohmmetrele pot fi: serie sau paralel.
În Fig.4 sunt prezentate schema de principiu a unui ohmmetru serie şi a unui
ohmmetru paralel (derivaţie).
Ix
A
R Rh A R Rh I0 A
R0
Rx A R0 Rx
E E
K B K B
a) b)
Fig.4. Ohmmetru: a)-serie; b)-derivaţie
 Funcţionarea ohmmetrului serie: după închiderea comutatorului k, legând

rezistenţa de măsurat Rx între bornele A B, intensitatea curentului în circuitul ohmmetrului
va fi:
E
I
R  Rh  R 0  R x
Pentru Rx=0 (bornele AB scurtcircuitate):
E
I=Imax= R  R  R
h 0
Pentru Rx=∞ (bornele AB în gol):
E
I=Imin=  0
Deci, pentru valori ale lui Rx cuprinse între 0 şi ∞, intensitatea curentului prin circuit
variază între Imax şi 0, scara gradată fiind inversă şi puternic neliniară. Acest ohmmetru se
foloseşte pentru măsurarea rezistenţelor mari, comparabile cu suma R+R h obţinându-se o
precizie bună în intervalul:
0,1(R+Rh)<Rx<10( R+Rh)
Înainte de utilizare este necesar să se regleze indicaţia corespunzătoare pentru R x=0,
făcând scurtcircuit între bornele A şi B. Dacă acul indicator nu indică maxim (0Ω) se va
regla din Rh până când deviaţia acului indicator va fi maximă.
 Funcţionarea ohmmetrului derivaţie: după închiderea comutatorului k, legând
rezistenţa de măsurat Rx între bornele A B, curentul debitat de sursa E se distribuie prin
ampermetru şi prin Rx, cu valori invers proporţionale cu rezistenţele R0 şi Rx.
Pentru Rx=0 (bornele AB scurtcircuitate):
I=Imin=0
Pentru Rx=∞ (bornele AB în gol):
E
I=Imax= R  R  R
h 0
Deci, pentru valori ale lui Rx cuprinse între 0 şi ∞, intensitatea curentului prin circuit
variază între 0 şi Imax, scara gradată ne mai fiind inversă, dar rămânând foarte neuniformă.
Megohmmetrele sunt aparate cu citire directă destinate măsurării rezistenţelor
foarte mari. Ele funcţionează pe acelaşi principiu ca ohmmetrele, cu deosebirea că sunt
alimentate de tensiuni mult mai mari, de ordinul sutelor sau miilor de volţi.
Test de evaluare
1. Varianta amonte a metodei ampermetrului şi voltmetrului se foloseşte pentru

măsurarea rezistenţelor electrice:
a. mari, mult mai mari decât rezistenţa ampermetrului
b. mici, mult mai mici decât rezistenţa voltmetrului
c. indiferent de valoare
2. Erorile datorate imperfecţiunilor de construcţie şi etalonare ale aparatelor de
măsurat, influenţelor controlabile ale mediului şi metodei folosite sunt:
a. Erori aleatoare (întâmplătoare)
b. Erori sistematice
c. Erori subiective
3. Clasa de precizie a unui aparat este dată de raportul dintre:
a. Eroarea sistematică şi indicaţia maximă a aparatului
b. Variaţia cea mai mică a mărimii de măsurat pe care o poate sesiza aparatul
cea mai mică
c. Eroarea instrumentală tolerată şi indicaţia maximă a aparatului
4. Pentru echilibrarea punţilor de curent alternativ sunt necesare:
a. Trei elemente de reglaj
b. Două elemente de reglaj
c. Un element de reglaj
5. Fascicolul de electroni loveşte ecranul osciloscopului în centru atunci când plăcile

de deflexie sunt:
a. la potenţiale electrice diferite
b. la acelaşi potenţial
c. sunt legate la masă
6. Aparatele de măsurat electrice sunt:
a. dispozitive de măsurare a dimensiunilor unei mărimi electrice;
b. mijloace de măsurare pentru determinarea cantitativă a mărimilor electrice
sau ne-electrice;
c. instrumente de măsurare şi control a proprietăţilor mărimilor fizice.
7. Caracteristica de conversie a unui aparat de măsurat indicator este:
a. o curbă care reprezintă variaţia cuplului activ;
b. o ecuaţie care exprimă dependenţa dintre deviaţia echipajului mobil şi
mărimea de măsurat;
c. proprietatea aparatelor de măsură electrice de a indica precis valoarea
mărimii de măsurat.
8. După caracterul lor erorile pot fi:
a. subiective - obiective
b. sistematice – aleatoare - grave
c. absolute – relative
9. Aparatele magnetoelectrice
a. nu sunt sensibile la câmpurile magnetice exterioare
b. sunt puţin influenţate de câmpurile magnetice exterioare
c. sunt puternic influenţate de câmpurile magnetice exterioare.
10. Valoarea rezistenţei în ohmi/volt a unui aparat magnetoelectric cu un curent
nominal Ia=100A este:
a. 1000/V;
b. 5000 /V;
c. 10000 /V.
11. Un milivoltmetru de 75mV, cu clasa de precizie 0,5 are o eroare raportată tolerată
de 0,5%. Eroarea instrumentală maximă va fi:
a. 0,375mV
b. 3,75mV
c. 0,0375mV
12. Un miliampermetru cu scară liniară are o eroare sistematică de +1mA. La o
măsurare pe scara gradată se citeşte valoarea Xm= 30mA. Valoarea corectă este
a. 31mA
b. 29mA
c. 24mA.
13. La depăşirea intensităţii curentului nominal la un aparat magnetoelectric
a. se rupe acul indicator
b. se întrerupe arcul spiral
c. se întrerupe bobina mobilă
14. O rezistenţă R=6  este alimentată la o sursă de tensiune E=3V. În circuit se
montează un ampermetru cu rezistenţa internă ra=1. Valoarea erorii relative
este :
a. r=1,45%
b.  r =14,5%
c.  r =0,145%.
15. Un miliampermetru care are rezistenţa internă ra=5 indică deviaţia maximă când
e parcurs de un curent Ia=10mA. Pentru a obţine un ampermetru care să indice pe
poziţia maximă a indicatorului un curent I=10A, rezistenţa R s a şuntului va fi :
a. 5 
b. 0,005 
c. 50 
16. Ampermetrul cu şunt din itemul de mai sus va avea rezistenţa internă de:
a. 1
b. 0,0049 
c. 5,005 
17. Pentru determinarea rezistenţei adiţionale a unui voltmetru se foloseşte relaţia:
a. rad = ra (n -1)
b. rad = ra (1-n)
c. rad = ra / (n-1)
18. Un voltmetru este cu atât mai bun cu cât are

a. rezistenţa internă mai mică
b. rezistenţa în ohmi/volt mai mare
c. rezistenţa internă mai mare.
19. Caracteristica statică a aparatului feromagnetic este :
a. = kI2
b. = kI1I2
c. = K I1I2cos?
20. Protecţia aparatului indicator de nul la o punte Wheatstone se realizează cu:
a. o rezistenţă montată în paralel cu aparatul la începutul măsurării
b. o rezistenţă înseriată cu aparatul la începutul măsurării
c. o rezistenţă înseriată cu puntea la începutul măsurării
21. Watmetrul electrodinamic are scara:

a. uniformă
b. neuniformă
c. gradată în zecimi de wat
22. Simbolul de alături aparţine unui aparat :

a. magnetoelectric
b. de inducţie
c. feromagnetic
23. Calitatea măsurării cu ampermetrul este cu atât mai bună cu cât rezistenţa lui
internă:
a. este mai mică faţă de rezistenţa circuitului
b. este mai mare faţă de rezistenţa circuitului
c. nu depinde de rezistenţa circuitului
24. Pentru calcularea valorii puterii reactive se poate folosi relaţia:
a. UI sin 
b. UI cos 
c. UI
25. Ohmmetrul derivaţie măsoară rezistenţe:
a. de valori mari, comparabile cu rezistenţele de reglaj ale miliampermetrului
b. de valori mici, comparabile cu rezistenţa internă a miliampermetrului

c. de orice valoare
26. Echipajul mobil al unui aparat de măsurat analogic indicator de se află în echilibru
în momentul în care:
a. suma cuplurilor care acţionează asupra lui este zero
b. cuplul rezistent devine egal cu zero
c. cuplul activ şi cuplul rezistent sunt egale cu zero
27. Două celule binare de numărare ale unui aparat de măsurat numeric pot măsura:
a. un impuls
b. două impulsuri
c. trei impulsuri
28. Pentru ca imaginea de pe ecranul osciloscopului să fie stabilă trebuie ca frecvenţa
bazei de timp să fie
a. zero
b. submultiplu întreg al semnalului de vizualizat
c. multiplu întreg al semnalului de vizualizat
29. La ieşirea unui redresor se măsoară tensiunea cu un voltmetru care indică 26V în
loc de 25V. Eroarea relativă de măsurare va fi de:
a. 0,4 %
b. 4 %
c. 0,004 %
Test de evaluare
1. La un aparat de măsurat digital mărimea de măsurat analogică este transformată

în serii de impulsuri prin :
a. decodor
b. convertor analogic-digital
c. circuitul de intrare.
2. Consecinţele defectării dispozitivului de producere a cuplului rezistent sunt:
a. oprirea indicatorului
b. întreruperea bobinei
c. deplasarea necontrolată a indicatorului
3. Principalele caracteristici ale aparatelor feromagnetice sunt:
a. scara neuniformă; sensibilitate mare; precizie mare în funcţionare în c.c. şi
c.a.; influenţate de câmpuri magnetice exterioare; influenţate de
fenomenele de histerezis şi curenţi turbionari; robuste; construcţie simplă;
preţ de cost scăzut; nu necesită şunturi pentru măsurarea curenţilor mari;
b. scara uniformă; sensibilitate mare; precizie mare în funcţionare în c.c. ; nu
sunt influenţate de câmpuri magnetice exterioare; influenţate de
fenomenele de histerezis şi curenţi turbionari; robuste; construcţie simplă;
preţ de cost scăzut; necesită şunturi pentru măsurarea curenţilor mari;
c. scara uniformă; sensibilitate mică; precizie mare; în funcţionare în c.c. şi
c.a. ; nu sunt influenţate de câmpuri magnetice exterioare; nu sunt
influenţate de fenomenele de histerezis şi curenţi turbionari; robuste;
construcţie simplă; preţ de cost ridicat; necesită şunturi pentru măsurarea
curenţilor mari.
4. Unitatea de măsură reprezintă:
a. o mărime de aceeaşi natură cu mărimea de măsurat, aleasă în mod

convenţional;
b. o mărime fixă cu care se măsoară o altă mărime fizică;
c. un dispozitiv pentru determinarea valorii unei mărimi fizice.
5. La depăşirea intensităţii curentului nominal la un aparat magnetoelectric
a. se rupe acul indicator
b. se întrerupe arcul spiral
c. se întrerupe bobina mobilă.
6. O rezistenţă electrică de obicei valoare mică montată în paralel pe un ampermetru
şi prin care trece o parte din curentul de măsurat este:
a. rezistenţă adiţională
b. rezistenţă şunt
c. rezistenţă de protecţie
7. Unitatea de măsură pentru puterea aparentă este:
a. wat
b. voltamper
c. var
8. La măsurarea intensităţii unui curent prin intermediul unui transformator de
curent cu raportul nominal de transformare KIn = 80 ampermetrul din secundar
indică 2,75 A. Intensitatea curentului măsurat este:
a. 0,39 A
b. 29 A
c. 220 A
9. Scara gradată a ohmmetrului serie este:
a. directă şi foarte neuniformă
b. inversă şi pătratică
c. inversă şi foarte neuniformă
V. Bibliografie
1. E. Nicolau, Manualul inginerului electronist. Măsurări electronice, Editura

Tehnică, Bucureşti 1979
2. E. Isac, Măsurări electrice şi electronice, E.D.P. Bucureşti 1981
3. A. Trifu, R. Seefeld ş.a. Electronică, Automatizări, Informatică Tehnologică

Industrială, Editura Tehnică, Bucureşti 2000
4. I. Dumitrescu, Măsurări Electronice, Editura Agir, Bucureşti 2001

Masurari Electrice Auxiliar Curricular1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurari Electrice Auxiliar Curricular1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MASURARI ELECTRICE

Autor: Ing . Popescu Andusa Cristiana

2.Procesul de masurare.Unitati de masura

 Fisa de documentare 1: U.M ale marimilor electrice si magnetice

 Teste de evaluare: unitati de masura

3. Mijloace pentru masurarea marimilor electrice

 Fisa de documentare 2 - Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de

 Fisa documentare 3 - Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

4. Masurarea analogica a marimilor electrice

 Fisa documentare 5 - Masurarea intensitatii curentului electric

Prezentul auxiliar se adresează elevilor liceului tehnologic, profil tehnic - domeniul

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

II. PROCESUL DE MASURARE. UNITATI DE MASURA

UNITĂŢI DE MĂSURĂ ALE MĂRIMILOR ELECTRICE ŞI MAGNETICE

Prin definiţie, amperul este intensitatea curentului electric de conducţie invariabil

În tabelul 1, se prezintă unităţile de măsură ale mărimilor electrice şi magnetice

Tabelul 1. Unităţile de măsură ale mărimilor electromagnetice.

Nr. Mărime fizică Unităţi de măsură

15. tensiunea magnetică v amper A

Tabelul 2. Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură.

TEST evaluare - U.M.

2. Mijloacele de măsurare reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice utilizate

3. Valoarea 600 mA este echivalentă cu:

5. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte:

III. MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare

 Intervalul de măsurare, este intervalul de valori ale mărimii de măsurat, cuprins

,1 9 9 9 Domeniul = 0,2V; rezoluţia = 0,1mV

1 ,9 9 9 Domeniul = 2V; rezoluţia = 1mV

1 9 ,9 9 Domeniul = 20V; rezoluţia = 10mV

La aparatele analogice rezoluţia (pragul de sensibilitate) este valoarea măsurandului

 Sensibilitatea (S) este raportul dintre variaţia mărimii de ieşire şi de intrare.

 Incertitudinea de măsurare este domeniul de valori în care se pot situa erorile de

Fisa documentare 3- Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

Mijlocul de măsurare electric se poate reprezenta ca o reţea de captare, numită lanţ de

Principiul general de functionare al aparatelor de masurat electrice

Aparatele de măsurat mărimi electrice, analogice sau numerice, indiferent de

Fisa de documentare 4 - Aparate de masurat analogice

Dupa principiul de functionare se clasifica in :

b.Aparatele feromagnetice, sunt formatedintr-o bobină fixă, parcursă de curentul de

c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite din una sau

d.Aparatele electrostatice, sunt formate din

e.Aparatele termice cu fir cald,

f.Aparatele de inducţie, acţionează asupra

g.Aparatele cu redresor sunt formate prin

h.Aparatele electrostatice funcţionează la frecvenţe înalte.

Aparatele feromagnetice, electrodinamice, electrostatice şi termice funcţionează în

 Au ca element de bază un dispozitiv magnetoelectric, cu sensibilitate micşorată

 Pot fi folosite pentru măsurarea tensiunii şi curentului. Astfel dacă unui

 Circuitul magnetic conţine: magnet

Principiul de funcţionare constă în interacţiunea dintre câmpul magnetic al unei bobine

 Este format dintr-obobină în care poatepătrunde o piesă de

2.Aparatul feromagnetic cu repulsie

1-bobină rotundă; 2-piesă fixă; 3-piesă mobilă

Aparate electrodinamice şi ferodinamice

 Erorile ce apar la aparatele electrodinamice sunt

 În cazul aparatelor ferodinamice, bobina fixă este

Test de evaluare - Mijloace pentru masurarea marimilor electrce

5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:

5.Corectorul de zero, într-un aparat de măsură, are rolul:

A. Tipuri de dispozitive de B. Principiul de funcţionare

4. Dispozitiv de inducţie d. d. acţiunea forţelor electrostatice exercitate

III. 1.Enumeraţi 5 caracteristici metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare.