Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

FIȘĂ DE LUCRU 4.1. +TEST

3.1 Clasificarea aparatelor pentru măsurarea mărimilor electrice; criterii de clasificare
Unitatea de rezultate a ȋnvățării: URÎ 3. Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice
Cunoștințe : 4.1.3.: Aparate electrice (analogice şi digitale) pentru măsurarea mărimilor electrice:
-intensitatea curentului electric (ampermetre şi multimetre analogice şi digitale)
-tensiunea electrica (voltmetre şi multimetre analogice şi digitale)
-rezistenţa electrică (ohmmetre, montaje volt-ampermetrice şi multimetre analogice şi digitale)
-puterea electrică (wattmetre şi montaje volt-ampermetrice)
-energia activă (contoare electrice)
4.1.6.: Norme de sănătate şi securitate în muncă
Abilități : 4.2.9.: Alegerea dispozitivelor de măsurare/ aparatelor electrice şi a domeniului de măsurare în funcţie de valoarea prezumată
4.2.10.: Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat
4.2.11.: Montarea aparatelor în circuitul de măsurare
4.2.12.: Monitorizarea indicaţiilor aparatelor pentru determinarea mărimilor electrice
4.2.13.: Efectuarea reglajelor iniţiale ale aparatelor de măsură în funcţie de natura mărimii măsurate şi de domeniul de variaţie al
acesteia
4.2.22.: Aplicarea normelor SSM, de protecţie a mediului şi PSI specifice operaţiilor de măsurare şi control utilizate.
Atitudini : 4.3.2.: Grad de autonomie restrâns în executarea operaţiilor sub supraveghere..
4.3.3.: Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
4.3.4.: Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
4.3.6.: Demonstrarea spiritului creativ în argumentarea soluţiilor tehnice abordate
Timp de lucru : 45 minute
Noțiuni teoretice:
Mijlocul de măsurare este în fapt un lanţ de măsurare şi poate fi reprezentat printr-o schemăfuncţională, ale cărei elemente principale sunt
convertoarele. În forma cea mai generală, mijloacele electrice de măsurare se consideră a fi alcătuite din trei tipuri de convertoare de măsurare:
convertorul de intrare, convertorul de prelucrare şi convertorul de ieşire.
Convertorul de intrare - denumit de obicei traductor – transformă mărimea de măsurat într-un semnal electric: curent, tensiune, număr de impulsuri,
etc. Convertorul de prelucrare (conţine amplificatoare, circuite de mediere, circuite de comparare, circuite de formare a impulsurilor, etc.) transformă
semnalul electric astfel încât acesta să poată acţiona convertorul de ieşire. Convertorul de ieşire oferă posibilitatea citirii sau înregistrării valorii
măsurate, fiind de fapt în cazul aparatelor analogice un instrument electric de măsurare.
În cazul măsurării mărimilor active, energia necesară convertirii mărimii de măsurat de către convertorul de intrare în mărime electrică este furnizată
de însăşi mărimea de măsurat.
Pentru măsurarea mărimilor pasive (care nu pot furniza energia necesară formării semnalului metrologic) se face apel la o mărime exterioară
fenomenului supus măsurării – numită mărime de activare – care este modulată de către mărimea de măsurat şi aplicată la intrarea convertorului de
intrare.
Clasificarea aparatelor electrice de măsură
Se bazează pe diferitele manifestari ale curentului electric(magnetice, termice, electrodinamice, de inducţie, etc.), care provoaca forte mecanice sub
actiunea carora echipajul mobil al instrumentului de masurat sub actiunea carora echipajul mobil al instrumentului de masurat tinde sa se deplaseze,
executand de obicei o miscare de rotatie.
Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice se face după următoarele criterii:
• după natura mărimii masurate;
• după natura curentului;
• după gradul de precizie;
• după principiul de funcţionare, in funcţie de sistemul utilizat etc.
Simbolizarea curentului electric în funcţie de tipul său:
curent continuu curent trifazat cu sarcina echilibrata curent continuu si alternativ
Clasificarea aparatelor de măsură se poate face după:
- mărimea electrică măsurată: galvanometre, ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, frecvenţmetre, contoare, punţi (de rezistenţe, de capacităţi,
de inductivităţi) etc.
- după constructie si principiu de funcţionare:
• după constructie:
- pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple);
- pentru producerea a două interacţiuni (cupluri) de sensuri contrare(logometre)
• după principiul de funcţionare:
- dispozitive magnetoelectrice;- feromagnetice;
- electrodinamice;
- de inductie;
- termice;
- electrostatice;
- cu vibratii
;- magnetoelectrice cu redresoare;
- magnetoelectrice cu termoelemente, etc
Pentru indicarea principiului de functionare se utilizeaza simboluri caracteristice inscrise pe cadranul aparatului.
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

Scara este determinată de ecuaţia de funcţionare. Aceasta poate fi

liniară (AM magnetoelectrice), pătratică liniarizată (AM
feromagnetice, electrodinamice), logaritmică (dB) şi hiperbolică
(ohmmetre).
Precizia cea mai bună la citire o asigură scara liniară. Ecuaţia de
funcţionare este de forma:

scară digitală→ scară analogică

Cerințe:
Utilizând teoria, identificaţi la următoarele aparate de măsură (10 p – 8p pentru aparatul 1 şi 2p pentru aparatul 2) :
tipul de afişare a mărimii măsurate, mărimile măsurate, felul curentului măsurat, clasa de precizie,domeniul de măsurare, principiul de funcţionare,
poziţia de lucru, tensiunea de încercare dielectrică.
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

FIȘĂ DE LUCRU 4.2. +TEST

3.2. Aparate pentru măsurarea intensității curentului electric (ampermetre şi multimetre analogice şi digitale) ;
Unitatea de rezultate a ȋnvățării: URÎ 3. Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice
Cunoștințe : 4.1.3.: Aparate electrice (analogice şi digitale) pentru măsurarea mărimilor electrice:
-intensitatea curentului electric (ampermetre şi multimetre analogice şi digitale)
-tensiunea electrica (voltmetre şi multimetre analogice şi digitale)
-rezistenţa electrică (ohmmetre, montaje volt-ampermetrice şi multimetre analogice şi digitale)
-puterea electrică (wattmetre şi montaje volt-ampermetrice)
-energia activă (contoare electrice)
4.1.6.: Norme de sănătate şi securitate în muncă
Abilități : 4.2.9.: Alegerea dispozitivelor de măsurare/ aparatelor electrice şi a domeniului de măsurare în funcţie de valoarea prezumată
4.2.10.: Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat
4.2.11.: Montarea aparatelor în circuitul de măsurare
4.2.12.: Monitorizarea indicaţiilor aparatelor pentru determinarea mărimilor electrice
4.2.13.: Efectuarea reglajelor iniţiale ale aparatelor de măsură în funcţie de natura mărimii măsurate şi de domeniul de variaţie al
acesteia
4.2.22.: Aplicarea normelor SSM, de protecţie a mediului şi PSI specifice operaţiilor de măsurare şi control utilizate.
Atitudini : 4.3.2.: Grad de autonomie restrâns în executarea operaţiilor sub supraveghere..
4.3.3.: Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
4.3.4.: Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
4.3.6.: Demonstrarea spiritului creativ în argumentarea soluţiilor tehnice abordate
Timp de lucru : 45 minute
Noțiuni teoretice:
Intensitatea curentului electric, desemnată uneori în limbajul curent prin anglicismul "amperaj", sau numită eliptic curent electric, este o mărime
fizică scalară ce caracterizează global curentul electric. Se definește ca măsurând sarcina electrică ce traversează secțiunea unui conductor în unitatea
de timp, sau debitul sarcinii electrice printr-o suprafață dată, de obicei aceasta fiind secțiunea transversală a unui fir conductor.
Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric în Sistemul Internaţional de unităţi de măsură este amperul [A].
Intensitatea curentului electric se masoara cu ampermetrele (analogice si digitale) si cu multimetrele (analogice si digitale).
Multimetru digital este un aparat electronic cu ajutorul căruia putem măsura rezistenţe, tensiuni şi curenţi (de c.c. şi c.a.). Pentru semnalele de curent
alternativ sinusoidal este măsurată valoarea efectivă. Prelucrarea semnalelor şi afisarea rezultatelor este digitală.
Ampermetrul este un aparat de măsurare a intensității curentului electric ce trece printr-un conductor sau un circuit electric.
Există ampermetre folosite pentru curent continuu (c.c.) și ampermetre pentru curent alternativ (c.a.). Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului
electric este, în SI Amperul. Pentru a măsura curentul ce trece printr-un element (componentă) de circuit, ampermetrul se montează în serie cu acesta.
Dat fiind că în timpul operației de măsurare, prin ampermetru trece curentul de măsurat, rezistența lui electrică internă (constructivă) trebuie sa fie cât
mai mică posibil (putând ajunge până la 10-3 Ω), pentru o bună precizie și pentru limitarea pierderilor de energie nejustificate.
La aparatele analogice indicatoare, deviația sistemului mobil care este legat rigid cu acul indicator al instrumentului, este cu atât mai mare cu cât
valoarea numerică a curentului de măsurat este mai mare. Această deviație este determinată de un cuplu de forțe de natură electromagnetică (la
ampermetrele electromagnetice și magnetoelectrice) sau de natură electrodinamică (la ampermetrele electrodinamice).
Clasificare
După natura curentului măsurat, ampermetrele pot fi:
• ampermetre de curent continuu; ampermetre de curent alternativ; ampermetre de curent continuu și alternativ.
După principiul de măsurare, ampermetrele pot fi:
• magnetoelectrice: cu magnet permanent și bobină mobilă;
• electromagnetice: cu fier mobil;
• electrodinamice
• aparate de inducție: bazat pe acțiunea câmpului magnetic al curentului asupra unui disc de cupru sau aluminiu parcurs de curenți turbionari induși;
• termice: bazat pe efectul dilatării sau deformării unui bimetal.
• digitale
După gradul de precizie, ampermetrele pot avea următoarele clase de precizie: 0,001; 0,002; 0,005; 0,01; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5.
În funcție de valoarea intensității curentului măsurat, există: microampermetre, miliampermetre, ampermetre și kiloampermetre.
Ampermetrele sunt caracterizate de eroarea de măsurare (care determină clasa aparatului) și de valoarea rezistenței interne. Astfel, ampermetrele
analogice cu sistem magnetoelectric sunt de cea mai înaltă clasă. Ampermetrele digitale au eroarea un pic diferită: peloarea datorată rezistenţei interne,
apare şi eroarea de afişare (nu pot afişa cifre intermediare).
Pentru calculul erorii de măsurare vom considera un circuit de curent continuu alimentat la o tensiune electromotoare E. Dacă R este rezistența
consumatorului, iar r cea internă a alimentării, atunci intensitatea curentului din circuit este: Io=E/(R+r)
Introducând în circuit ampermetru de rezistență internă Ra, valoarea curentului scade și va fi: I=E/(R+Ra+r)
Eroare absolută datorată inserării aparatului de măsură în circuit este: I=Io-I
Se observă că eroarea este cu atât mai mică cu cât rezistența internă a ampermetrului este mai mică.
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:
Scala unui: ampermetru multimetru cu ampermetru
Pentru a măsura intensitatea curentului într-un circuit sunt necesare, mai întâi întreruperea circuitului electric şi apoi, conectarea în serie cu acest
circuit, a ampermetrului.

Conectarea ampermetrului se realizează în serie cu circuitul, deoarece indicaţiile ampermetrului sunt proporţionale cu intensitatea curentului electric
care îl străbate.
Deoarece montarea în paralel pe circuit a ampermetrului duce la defectarea acestuia, aceasta se consideră o greşeală foarte gravă în tehnica
măsurătorilor.

Algoritmul de măsurare cu multimetrul

La o măsurare cu multimetrul se parcurg următorii paşi:
• Se stabileşte ce mărime se doreşte a fi măsurată : tensiunea electrică sau intensitatea curentului electric. În situaţia în care, se măsoară tensiunea
electrică, multimetrul trebuie dispus în paralel cu circuitul respectiv . În situaţia în care, se măsoară intensitatea curentului electric, multimetrul se
dispune în serie cu circuitul respectiv
• Se stabileşte cu ajutorul selectorului multimetrului mărimea ce urmează a fi măsurată (tensiune electrică sau intensitatea curentului electric).
• În cazul în care, se cunosc ordinele de mărime a valorilor ce trebuiesc măsurate cu multimetrul (de exemplu se doreşte a se măsura tensiunea
produsă de o sursă de 12 V) se selectează scara de valori ce încadrează această valoare – în cazul nostru 20 V. Dacă nu se cunoaşte ordinul de
mărime al valorii ce urmează a fi măsurate, se selectează cea mai mare scară permisă de multimetrul respectiv.
• Se selectează tipul de mărime – curent alternativ (~) sau curent continuu (–).
• Se efectuează măsurarea cu ajutorul bornelor multimetrului. Acestea se ţin de partea izolată (din material plastic) în timp ce părţile metalice se
dispun pe punctele de măsurare din circuitul respectiv.
• Este recomandant ca la o masurare cu multimetrul, citirea să se facă de 3 ori (să se măsoare de 3 ori). În acest mod, sunt evitate eventualele erori
de măsurare generate de amplasarea incorectă a bornelor de măsură. Valorile măsurate cu ajutorul unui multimetru sunt cu atât mai precise cu cât
scara utilizată este mai mică. Valorile măsurate pe scara de 20 V în curent continuu vor fi mult mai precise decât cele măsurate pe scara de 700
V.
Măsurare cu multimetrul – măsuri de protecţia muncii
Utilizarea unui multimetru trebuie să se facă cu foarte multă atenţie deoarece selectarea greşită a scalei de măsură sau a valorii măsurate (tensiune sau
curent) poate duce la accidente grave. La folosirea unui multimetru setat să măsoare intensitatea curentului electric, pentru măsurarea tensiunii
electrice se produce un scurtcircuit ce poate provoca rănirea gravă a persoanei respective.
În general, preţul unui multimetru variază funcţie de clasa sa de precizie precum şi de facilităţile oferite. Cu cât clasa de precizie este mai bună, cu
atât preţul este mai mare. Preţul unui, multimetru profesional poate depăşi câteva mii de euro.
Intensitatea curentului electric – norme de protecţia muncii
Atenţie, atunci cand se masoara intensitatea curentului electric, trebuie întotdeauna să avem grijă ca valoarea curentului măsurat să nu depăşească
valorile maxime pe care poate să le suporte aparatul. În general, aceste depăşiri provoacă o ardere a siguranţei fuzibile prezente în aparatul de măsură.
Cerințe:
Utilizând teoria, scrieţi pe fișa de lucru, pentru fiecare enunţ, litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau
litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals (2p/răspuns corect):
1. Amperul este o unitate de măsură fundamentală în Sistemul Internaţional.
2. Introducerea ampermetrului în circuit are ca efect apariţia unei erori.
3. Ampermetrul se conectează în paralel în circuit
4. Eroarea de măsurare scade odată cu creşterea rezistenţei interne a ampermetrului.
5. Ampermetrului magnetoelectric are cea mai mică eroare de măsurare dintre toate ampermetrele analogice.
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

FIȘĂ DE LUCRU 4.3. +TEST

3.3. Aparate pentru măsurarea tensiunii electrice (voltmetre şi multimetre analogice şi digitale) ;
Unitatea de rezultate a ȋnvățării: URÎ 3. Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice
Cunoștințe : 4.1.3.: Aparate electrice (analogice şi digitale) pentru măsurarea mărimilor electrice:
-intensitatea curentului electric (ampermetre şi multimetre analogice şi digitale)
-tensiunea electrica (voltmetre şi multimetre analogice şi digitale)
-rezistenţa electrică (ohmmetre, montaje volt-ampermetrice şi multimetre analogice şi digitale)
-puterea electrică (wattmetre şi montaje volt-ampermetrice)
-energia activă (contoare electrice)
4.1.6.: Norme de sănătate şi securitate în muncă
Abilități : 4.2.9.: Alegerea dispozitivelor de măsurare/ aparatelor electrice şi a domeniului de măsurare în funcţie de valoarea prezumată
4.2.10.: Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat
4.2.11.: Montarea aparatelor în circuitul de măsurare
4.2.12.: Monitorizarea indicaţiilor aparatelor pentru determinarea mărimilor electrice
4.2.13.: Efectuarea reglajelor iniţiale ale aparatelor de măsură în funcţie de natura mărimii măsurate şi de domeniul de variaţie al
acesteia
4.2.22.: Aplicarea normelor SSM, de protecţie a mediului şi PSI specifice operaţiilor de măsurare şi control utilizate.
Atitudini : 4.3.2.: Grad de autonomie restrâns în executarea operaţiilor sub supraveghere..
4.3.3.: Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
4.3.4.: Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
4.3.6.: Demonstrarea spiritului creativ în argumentarea soluţiilor tehnice abordate
Timp de lucru : 45 minute
Noțiuni teoretice:
Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică (diferenţa de potenţial dintre două puncte) este volt-ul [V]. Dispozitivul utilizat pentru măsurarea
tensiunii electrice se numeşte voltmetru, care poate fi separate sau în cadrul unui multimetru. Acesta se conectează în circuit în paralel cu
tensiunea de măsurat. Deoarece montarea în serie în circuit a voltmetrului duce la erori mari de măsurare şi la perturbarea gravă a funcţionării
circuitului, aceasta se consideră o greşeală foarte gravă în tehnica măsurătorilor.

Schema de măsurare a tensiunii electrice pe un consumator.

Căderea de tensiune pe un consumator dispus într-un circuit electric parcurs de un curent alternativ (sau continuu), se măsoară conectând
voltmetrul în paralel cu acesta (consumatorul).
Dacă dorim să măsurăm tensiunea electrică la bornele unui consumator conectat într-un circuit electric, vom plasa terminalele voltmetrului pe cele
două borne ale consumatorului. Căderea de tensiune (tensiunea electrică) la bornele consumatorului va fi afişată pe afişajul aparatului de măsură
Atenţie, la măsurarea tensiunii, trebuie să avem grijă ca pe aparatul de măsură să fie selectată scara corectă de tensiuni precum şi tipul de curent
(continuu sau alternativ). Omiterea acestui lucru poate duce la accidente sau la erori de măsurare.
O diferenţă esenţială între un multimetru digital şi un multimetru analogic este faptul că, la un multimetrul analogic trebuie cunoscută cu
aproximaţie gama de valori în care se încadrează tensiunea măsurată, pentru a putea fixa scara de măsură. Un multimetru digital determină mai întâi
valoarea tensiunii măsurate, după care o afişează conform scalei selectate.
Multimetrele uzuale pot măsura tensiuni electrice de ordinul milivolţilor [mv] şi până la sute de volţi (600 V) atât în curent alternativ cât şi în curent
continuu.

Scala unui voltmetru : analogic digital

Oricât de precise ar fi aparatele de măsurat folosite, acestea vor introduce erori de măsurare. Între valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi
cea reală, care exista înainte de conectarea acestora în circuitul de măsurare, este o diferenţă determinată de rezistenţa aparatului de măsurat (Rv –
rezistenţa voltmetrului nu este zero)În concluzie, eroarea introdusă este cu atât mai mare cu cât consumul aparatelor de măsurat este mai mare. Se
impune o corecţie care depinde de rezistenţa internă a aparatului de măsurat. Aceasta trebuie să fie mult mai maredecât rezistenţa consumatorului,
pentru a nu influenţa măsurarea: Rv>>R*(mult mai mare). Voltmetrul poate fi analogic sau digital
Gradatiile scalei incep cu 0 (de obicei in stanga scalei )si terminand cu valoarea maxima αmaxcorespunzatoare unei tensiuni maxime a aparatului .Dacă
acul indicator s-a oprit la o valoare α corespunzătoare unei valori U a tensiunii putem deduce valoare U de măsurat : : U = CU·α [V]
Pentru fiecare scară şi domeniu de măsurare, la voltmetrele analogice, se va calcula constanta scării
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

Un  V 
CU = ; unde : Un – valoarea tensiunii nominale pentru domeniul respectiv; αmax – numărul maxim de diviziuni ale
 max  
 div 
scării gradate; α - numărul de diviziuni arătate de acul indicator

U = tensiunea pe care o masoara aparatul corespunzatoare indicatiei α a voltmetrului

Cerințe:

1. Aplicaţie : Un voltmetru cu Un = 2,5V în curent continuu are scara αmax = 50 diviziuni. Acul indică 30 diviziuni.
Ce tensiune se măsoară ? 2p

2. Se consideră următorul circuit. Desenaţi conectarea în schemă a voltmetrelor pentru a măsura tensiunea pe fiecare rezistor
(2p/voltmetru corect desenat)
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

FIȘĂ DE LUCRU 4.4. + TEST

3.3. Aparate pentru măsurarea tensiunii electrice (voltmetre şi multimetre analogice şi digitale) ;
Unitatea de rezultate a ȋnvățării: URÎ 3. Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice
Cunoștințe : 4.1.3.: Aparate electrice (analogice şi digitale) pentru măsurarea mărimilor electrice:
-intensitatea curentului electric (ampermetre şi multimetre analogice şi digitale)
-tensiunea electrica (voltmetre şi multimetre analogice şi digitale)
-rezistenţa electrică (ohmmetre, montaje volt-ampermetrice şi multimetre analogice şi digitale)
-puterea electrică (wattmetre şi montaje volt-ampermetrice)
-energia activă (contoare electrice)
4.1.6.: Norme de sănătate şi securitate în muncă
Abilități : 4.2.9.: Alegerea dispozitivelor de măsurare/ aparatelor electrice şi a domeniului de măsurare în funcţie de valoarea prezumată
4.2.10.: Decodificarea simbolurilor folosite pentru marcarea aparatelor de măsurat
4.2.11.: Montarea aparatelor în circuitul de măsurare
4.2.12.: Monitorizarea indicaţiilor aparatelor pentru determinarea mărimilor electrice
4.2.13.: Efectuarea reglajelor iniţiale ale aparatelor de măsură în funcţie de natura mărimii măsurate şi de domeniul de variaţie al
acesteia
4.2.22.: Aplicarea normelor SSM, de protecţie a mediului şi PSI specifice operaţiilor de măsurare şi control utilizate.
Atitudini : 4.3.2.: Grad de autonomie restrâns în executarea operaţiilor sub supraveghere..
4.3.3.: Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
4.3.4.: Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
4.3.6.: Demonstrarea spiritului creativ în argumentarea soluţiilor tehnice abordate
Timp de lucru : 45 minute
Noțiuni teoretice Măsurarea rezistentelor electrice
Rezistenta electrica este o marime egala cu raportul intre tensiunea electrica aplicata intre capetele unui conductor si intensitatea curentului produs de
aceasta tensiune in conductorul respectiv. R=U/I
Unitatea de masura pentru rezistenta electrica in sistemul este ohmul,avand ca simbol Ω: 1Ω = 1V/1A (1 ohm = 1 volt / 1 amper )
In circuitele electrice folosite in practica se intalnesc rezistente electrice cu o gama larga de valori,ceea ce a condus la un mare numar de metode de
masurat. Cele mai utilizate metode de masurare a rezistentei electrice sunt :
-Metoda indirecta a ampermetrului si volmetrului (montaj volt-ampermetric) ;
-Metoda cu citire directa utilizand ohmetre,megaohmetre si multimetre ;
-Metoda de comparatie (metode de punte).
Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si volmetrului
Metoda ampermetrului si volmetrului este o metoda indirecta si presupune 3 etape in precesul masurari si anume :
Se masoara tensiunea U la bornele consumatorului cu ajutorul unui volmetru ;
Semasoara intensitatea I curentului prin consumator cu un ampermetru ;
Se calculeaza rezistenta consumatorului prin introducerea valorilor obtinute anterior in expresia matematica a legi lui ohm.
In montajele volt-ampermetrice, volmetrul poate fi legat inainte sau dupa ampermetru,rezultand astfel 2 montaje de masurare a rezistentelor prin acesta
metoda si anume :
-montajul amonte
-montajul aval
Montajul amonte,reprezentat in figura 1 are volmetrul legat inaintea ampermetrului.
In acest montaj ampermetrul masoara intensitatea curentului care trece prin rezistenta de masura Rx.

Fig.1
Volmetrul masoara o tensiune U diferita de valoarea tensiuni Ux la bornele rezistentei.
Tensiunea masurata este egala cu suma dintre tensiunea la bornele rezistentei Ux si caderea de tensiune pe rezistenta inferioara r a ampermetrului Ua.
Se observa ca in situatia cand r <<Rx se poate neglija r si rezistenta necunoscuta Rx rezultata direct din indicatiile aparatelor.
Montajul amonte se utilizeaza numai pentru masurarea rezistentelor de valoare mare,fata de care rezistenta interna a ampermetrului se poate neglija.
Montajul aval este reprezentat in figura 2 si are volmetrul montat dupa ampermetru.
In acest montaj ampermetrul masoara curentul I diferit de valoare curentului Ix ce parcurge rezistenta : I=Ix+Iv , unde I,este curentul prin voltmetru.

ig.2
Se observa ca abaterea marimii masurate R fata de valoarea reala Rx se datoreaza intensitati curentului care trece prin volmetrul Iv .Curentul Iv trebuie sa aiba valoare
foarte mica in raport cu valoarea curentului Ix pentru a putea fi neglijat.
Data: 26/03/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:
Acest lucru este posibil daca rezistenta interna a volmetrului r este foarte mare,deoarece legi lui ohm,intensitatea curentului printr-o latura de circuit este invers
proportionala cu rezistenta acestuia : r>>Rx , atunci Iv<<Ix
deci Iv poate fi neglijat in raport cu Ix,iar valoarea rezistentei R calculate este aproximativ egala cu valoarea reala Rx .
Montajul aval se utilizeaza numai pentru masurarea rezistentelor de valoare mica fata de rezistenta interna a voltmetrului.
Metodata ampermetrului si volmetrului are avantajul cap ermite masurarea rezistentelor aflate sub tensiune.Valoarea intensitatii curentului poate fi reglata cu un reostat
(rezistor cu rezistenta variabila) introdus in circuit.

Cerințe:

Aplicaţie :
1. Se consideră următorul circuit:

Voltmetruul indică 2,5V, iar ampermetrul indică 0,5 A. Rezistența ampermetrului este de 0,1 Ω, iar rezistența
voltmetrului este de 1 000 kΩ. Calculaţi valoarea rezistenţei măsurate. 4p

2. Se consideră următorul circuit:

Voltmetruul indică 5V, iar ampermetrul indică 2 A. Rezistența ampermetrului este de 0,1 Ω, iar rezistența
voltmetrului este de 1 000 kΩ. Calculaţi valoarea rezistenţei măsurate. 4p