Data: 08/05/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

FIȘĂ DE LUCRU+TEST 5.2

3.5. Aparate pentru măsurarea puterii electrice (wattmeter şi montaje volt-ampermetrice);
Unitatea de rezultate a ȋnvățării: URÎ 3. Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice
Cunoștințe : 4.1.4.: Analiza metodelor de măsurare a mărimilor electrice în instalațiile electromecanice. Norme de calitate
(normative în vigoare). Norme de SSM, de protecția mediului şi PSI specifice operațiilor de măsurare şi control utilizate.
Abilități : 4.2.14.: Selectarea/Aplicarea metodelor de măsurare pentru măsurarea mărimilor electrice în instalații
4.2.15.: Măsurarea mărimilor electrice
4.2.16.: Înregistrarea mărimilor măsurate
4.2.17.: Evaluarea erorilor în procesul de măsurare, calcul procentual
4.2.18.: Prelucrarea matematică a datelor măsurate
4.2.19.: Interpretarea influenței variației mărimilor în instalații
4.2.20.: Verificarea parametrilor electrici pentru componente şi subansambluri ale instalațiilor electromecanice
4.2.21.: Utilizarea normelor de calitate în cadrul lucrărilor de măsurare a mărimilor electrice
4.2.22.: Aplicarea normelor SSM, de protecţie a mediului şi PSI specifice operaţiilor de măsurare şi control utilizate.
Atitudini :
4.3.3.: Comunicarea/ raportarea rezultatelor activităţilor profesionale desfăşurate
4.3.4.: Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
4.3.6.: Demonstrarea spiritului creativ în argumentarea soluţiilor tehnice abordate
4.3.7.: Asumarea la locul de muncă a calităţii lucrărilor/sarcinilor încredinţate
4.3.8.: Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi de protecţia mediului specifice sarcinilor de lucru încredinţate
Timp de lucru : 45 minute
Noțiuni teoretice: Aparate pentru măsurarea puterii electrice (wattmeter şi montaje volt-ampermetrice);
În curent continuu puterea se determină cu relaţia : P = U ⋅ I şi se măsoară în waţi [W].
Măsurarea se poate face direct (cu wattmetrul) sau indirect (cel mai adesea cu ampermetrul şi voltmetrul- metoda voltamperică)
Metoda ampermetrului şi voltmetrului
Pornind de la acestă relaţie se poate deduce că puterea consumată în curent continuu de un receptor având rezistenţa electrică R se poate măsura cu un
voltmetru şi un ampermetru folosind montajul din figura 1 . Voltmetrul se va monta fie amonte (comutatorul K în poziţia a), fie aval (comutatorul K în
poziţia b), în funcţie de mărimea rezistenţei R. Când R >> ra (ra – rezistenţa ampermetrului) se va folosi montajul amonte. Când R >> rv rv – rezistenţa
voltmetrului) se va folosi montaj

Metoda wattmetrului electrodinamic sau ferodinamic

Indicaţia aparatelor electrodinamice şi ferodinamice în curent continuu este proporţională cu produsul intensităţilor curenţilor ce străbat bobinele fixe
şi mobile ale aparatelor: α = K ⋅ I1 ⋅ I2
Dacă bobinele fixe, numite şi bobine de curent se montează în serie cu consumatorul, I1=I şi dacă bobina mobilă, numită şi bobină de tensiune

împreună cu o rezistenţă adiţională, rad , se montează în paralel cu consumatorul, atunci şi avem: .

Relaţia arată că indicaţia aparatelor electrodinamice şi ferodinamice este proporţională cu puterea electrică şi ca urmare ele se pot grada direct în waţţi,
obţinânâdu-se o scară uniformă. Montajul utilizat pentru măsurarea puterii electrice cu wattmetrul electrodinamic sau
ferodinamic este reprezentat în figura (2).Wattmetrul are 4 borne: două de curent şi două de tensiune. Bornele marcate cu steluţă se conectează spre
sursă.
Data: 08/05/2020 Clasa IX A Modulul 4 Numele și prenumele:

Deoarece la wattmetre există pericolul de supraîncărcare chiar dacă indicaţia aparatului este sub limita de măsurare (valorile lui I sau U pot depăşi
valorile nominale chiar dacă produsul I⋅U este în limite normale), la utilizarea wattmetrului este necesar să se monteze un ampermetru în serie şi un
voltmetru în paralel cu ajutorul cărora să se poată urmări încărcarea wattmetrului.
Se observă că şi în cazul montajului din figura 2 se poate alege montajul amonte (K pe poziţia a ) sau aval (K pe poziţia b ) după aceleaşi criterii ca şi
la metoda ampermetrului şi voltmetrului.
Pentru a obţine o indicaţie corectă , în sensul că acul indicator să se deplaseze de la stânga la dreapta, este necesar să se respecte o anumită ordine de
legare a celor două bobine. În acest scop, wattmetrele sunt prevăzute cu câte o bornă marcată printr-un semn distinctiv (un asterix sau o săgeată) atât la
bobina de curent cât şi la bobina de tensiune. Bornele marcate se vor lega întotdeauna spre sursă, ca în figura 2 .
Wattmetrele cu mai multe domenii de măsurare sunt prevăzute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric şi mai multe domenii
pentru tensiune (de exemplu :I1=0.5A; I2=1A; U1=150V; U2=300V).
Pentru a putea determina puterea măsurată de wattmetru, este necesar să se cunoască constanta Kw a wattmetrului, corespunzătoare domeniilor alese
pentru intensitatea curentului şi pentru tensiune.
Constanta Kw reprezintă puterea corespunzătoare unei diviziuni a scării gradate. Dacă wattmetrul are αmax diviziuni, de exemplu αmax = 120 div.,

constanta KW se calculează cu relaţia:

unde :
Un – domeniul de măsurare ales pentru tensiune; In – domeniul de măsurare ales pentru intensitatea curentului; αmax - numărul maxim de diviziuni ale
scării gradate.
Puterea măsurată de wattmetru, în cazul în care acul indicator indică α diviziuni va fi: P=KW●α

Cerințe
1. Ce metodă de măsurat poate fi folosită pentru a măsura puterea unui bec de maşină?
2. Să se redeseneze circuitul următor cu wattmetrul conectat pentru a măsura puterea pe R2

3. Citiţi valoarea indicată de wattmetru

4. Cu montajul din figura următoare s-au obtinut indicaţiile I=2A, V= 16V, P=31W. Calculaţi puterea măsurată cu ampermetrul şi voltmetrul.
Calculaţi eroarea absolută şi relativă. dacă ampermetrul şi voltmetrul indică valoarea corectă