Disciplina: Bazele Fabricației

Curs: Strunjirea
1. Metode de strunjire

Curs:

Asist. Dr. Ing. Vasile Dănuț LEORDEAN

- 2013 -

1
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
1. Metode de strunjire

Structura cursului:
1. Procesul de fabricație (PF);

2. Caracteristicile procesului de producţie;

3. Aspectele economice ale PF;

4. Tipurile de producţie;

5. Procesele de realizare a formei pieselor;

6. Semifabricate utilizate în construcţia de

maşini;

7. Pregătirea semifabricatelor în vederea

prelucrărilor prin aşchiere .

2
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
1. Procesul de fabricație

 Procesul de fabricaţie cuprinde totalitatea acţiunilor şi procedeelor folosite pentru

transformarea materiei prime şi a semifabricatelor în produse finite;

 Etape:
 obţinerea semifabricatelor;
 prelucrarea mecanică a semifabricatelor;
 controlul tehnic;
 asamblarea pieselor prelucrate în produs finit;
 vopsirea;
 ambalarea şi expedierea.

 1.1. Procesul tehnologic este acea parte a procesului de fabricaţie, care cuprinde operaţiile de modificare
a formei, dimensiunilor, proprietăţilor materialului sau semifabricatului, în vederea obţinerii piesei finite în
concordanţă cu condiţiile tehnice impuse.

 Poate fi:
 Proces tehnologic de prelucrare mecanică;
 Proces tehnologic de tratamente termice;
 Procesul tehnologic de asamblare.

3
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
1. Procesul de fabricație

 1.2. Elementele procesului tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere:

 Operația - partea procesului tehnologic de prelucrarea mecanică care se execută la un loc de muncă şi cuprinde totalitatea acţiunilor

care se realizează intr-o stare de reglare bine determinată a utilajului;

 Faza - partea operaţiei, în cadrul căreia se realizează prelucrarea unei suprafeţe sau a unui complet de suprafeţe, cu o scula, sau un

complet de scule, cu un anumit regim de aşchiere;

 Trecerea - acea parte a fazei, în cadrul căruia se în depărtează un singur strat de material;

 Mișcarea - deplasarea organului de lucru sau a celui auxiliar, cu o anumită mărime, timp în care arborele principal, se află într-o

anumită stare de mişcare.

4
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
2. Caracteristicile procesului de producţie

 2.1. Modelul geometric piesei

 modelarea tip reţea de bare;
 modelarea cu ajutorul volumelor a reperelor;
 modelarea prin suprafeţe.

 2.2. Părţile componente şi caracteristicile produsului

 Produsul este rezultatul procesului de producţie.
 este format din repere, subansambluri, mecanisme complexe, instalaţii diverse.
 numărul de repere/piese - de la 1 la milioane;
 aspecte tehnico-organizatorice:
 posibilităţile de recunoaştere şi evidentă;
 posibilităţile de repartizare a fabricaţiei şi de cooperare în această direcţie;
 posibilităţile de asamblare şi de întreţinere;
 preţul de cost al fabricaţiei, etc.
 exemplu de definire a produsului – autoturismul;

 Subansamblul principal;
 Grupa principală;
 Subgrupa;
 Piesa.

5
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
3. Aspectele economice ale procesului de fabricaţie

 Din punct de vedere al procesului de fabricaţie deosebim următoarele cheltuieli directe:

 cheltuieli legate de semifabricat;

 cheltuieli legate de manoperă;

 cheltuieli legate de regie;

 cheltuieli legate de exploatarea maşinii – unelte;

 cheltuieli legate de dispozitivele de lucru folosite;

 cheltuieli legate de scule, etc.

 Diferitele elemente ale preţului de cost se stabilesc fie analitic (de exemplu cheltuielile legate de manoperă), fie pe baza unor normative locale

sau de ramură.

 În cadrul economiei de piaţă fiecare producător are interesul să producă la un preţ de cost cât mai redus, menţinând pretenţiile privind calitatea. În

acest scop utilizează procedee tehnologice moderne, scule care permit viteze de aşchiere ridicate, scheme de prelucrare optime care reduc la minim

mişcările auxiliare, etc.

6
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
4. Tipurile de producţie şi particularităţile lor tehnologice

 În funcţie de volumul de producţie, există trei tipuri de producţie:

 producţia individuală sau de unicate;

 producţia de serie;

 producţia de masă.

 Pentru stabilirea caracterului producţiei se iau în considerare mai mulţi factori:

 cantitatea produselor fabricate,

 nomenclatura fabricaţiei,

 ciclul de fabricaţie,

 caracterul utilajelor, sculelor şi dispozitivelor

 productivitatea fabricaţiei,

 modul de amplasare al utilajelor

 calificarea muncitorilor,

 economicitatea fabricaţiei.

7
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
5. Procesele de realizare a formei pieselor

 Tipuri caracteristice de mişcări:

 mişcarea principală de aşchiere;

 mişcarea secundară de avans.

 Din punct de vedere al felului mecanismului de generare deosebim prelucrări de:

 formare (a) – mișcari simple pe o direcție;

 generare geometrică / profilare (b) – frezarea de conturare;

 generare cinematică (c) – danturarea;

 generare spaţială / 3D (d) – frezarea pe centre CNC.

8
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
6. Semifabricate utilizate în construcţia de maşini

 Alegerea semifabricatului se efectuează în funcţie de următorii factori:

 forma, dimensiunile şi masa piesei;

 destinaţia, materialul şi condiţiile de funcţionare ale piesei;

 volumul producţiei;

 preţul de cost la care trebuie realizată piesa.

 Variante de bază:
 semifabricate cu forme şi dimensiuni cât mai apropiate de cele ale piesei finite:

 semifabricatele turnate în forme-coji;

 semifabricatele turnate de precizie;

 semifabricatele forjate în matriţă, etc.

 semifabricate cu un grad mai mic de apropiere de forma şi dimensiunile piesei finite:

 semifabricatele laminate;

 semifabricatele forjate liber;

 semifabricatele turnate în forme de nisip.

9
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
6. Semifabricate utilizate în construcţia de maşini

 6.1. Semifabricate turnate:

 turnarea în forme de nisip – Ra = 25 - 50 μm;

 turnarea în forme metalice – productivitate de 2...3 ori mai mare, micşorarea adaosului de prelucrare cu 50 - 70%, >300…500buc.;

 turnarea centrifugală – IT 8...9, Ra = 25 - 50 μm;

 turnarea în modele uşor fuzibile – volumul de prelucrări mecanice se reduce cu până la 90%, IT 6...7, Ra=12,5- 25 μm;

 turnarea sub presiune – IT 4...5, Ra = 1,6 – 6,3 μm, masa semifabricatelor < 5kg, producţia de serie mare şi în masă (minim 1000-

2000 piese);

 turnarea în forme-coji – IT 8...9, Ra = 12,5 - 25 μm, forme complexe, din fontă, oţel şi neferoase cu masa până la 25...30 kg.

 6.2. Semifabricate forjate liber şi matriţate:

 semifabricate forjate liber – producția de unicate sau serie mică, Ra=100μm;

 semifabricate forjate în matrițe libere – matriţe universale, semifabricate

de dimensiuni medii (flanşe, pinioane, bucşe, arbori în trepte, inele, etc.);

 semifabricate matrițate la cald – asigură o precizie de formă şi dimensiune

mai mare, rentabilă numai în producţia de serie şi de masă .

10
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
6. Semifabricate utilizate în construcţia de maşini

 6.3. Semifabricate laminate – sub formă de bare laminate la cald, bare trase la rece, profile, benzi, ţevi

cu pereţi groşi fără sudură.

 6.4. Semifabricate matriţate şi ştanţate la rece – semifabricate şi piese obţinute prin operaţii de

prelucrare la rece a tablelor sau a benzilor, precum şi operaţii de deformare în volum la rece, a materialului

iniţial sub formă de bare.

 Refularea la rece - procedeul se întrebuinţează pentru executarea pieselor de fixare (buloane, şuruburi, nituri), pinioane cilindrice şi

conice, supape de motor;

 IT 4...5;

 Ra = 6,3 – 12,5 μm;

11
 Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație
7. Pregătirea semifabricatelor în vederea prelucrărilor prin aşchiere

 7.1. Pregătirea semifabricatelor laminate:

 debitarea – prin aşchiere (cu ferăstraie mecanice circulare, alternative sau cu panglică), prin forfecare, cu flacără oxiacetilenică, prin
metode electrice;
 îndreptarea:
 îndreptarea între vârfurile strungului;
 îndreptarea la prese;
 îndreptarea la maşini de îndreptat şi retezat;
 îndreptarea la maşini de calibrat şi retezat.
 cojirea – maşini speciale de cojit, prevăzute cu cuţite rotitoare. Scopul operaţiei de cojire este de a îndepărta crusta formată la
laminare, sau stratul de material decarburat la laminare.

 7.2. Pregătirea semifabricatelor turnate:

 tăierea maselotelor şi a reţelelor de turnare – la piesele din oţel se face cu flacără oxiacetilenică iar la piesele din fontă prin rupere;
 ajustarea bavurilor – cu ajutorul dălţilor manuale sau pneumatice, respectiv, la piese mici, pe polizoare statice;
 curăţirea suprafeţelor – cu perii de sârmă, prin tobare, prin sablare cu aer comprimat, cu alice sau nisip, sablare cu proiectare de
alice, sablare hidraulică.

 7.3. Pregătirea semifabricatelor matrițate:

 debavurare și curățire;
 îndreptare – la cald sau la rece;
 tratament termic – reduce tensiunile interne după matriţare, de a îmbunătăţi prelucrabilitatea prin aşchiere;
 calibrare. 12
Disciplina: Bazele Fabricației
Curs: Procesul de fabricație

13