Tema:

Modalitai de imbunatatire a preciziei

prelucrarilor prin aschiere

Competente specifice:
o Utilizeaz tehnici de msurare pentru determinarea / monitorizarea mrimilor fizice
specifice proceselor industriale.
o Controleaz nivelul de uzur al mainilor i utilajelor.
o Aplic metode de ameliorare a fenomenului de uzare

Module:

Tehnici de msurarendomeniu;
Uzarea mainilor i utilajelor- clasaa XI-a;

CUPRINS

Argument ................................................................................................................ 1
Capitolul 1: Aspecte generale privind procesul de aschiere ................................... 3
1.1. Definitia procesului de prelucrare mecanica prin aschiere . 3
1.2. Definitia masinii-unelte .. 3
1.3. Procedee de prelucrare prin aschiere................................................... 4
Capitolul 2: Aspecte generale privind precizia de prelucrare ................................ 5
2.1. Erorile pieselor . Aspectele preciziei de prelucrare .... 5
2.2. Precizia dimensionala .. 7
2. 3. Precizia formei geometrice a suprafeelor .......................................... 8
2. 4. Rugozitatea suprafeelor .................................................................... 10
2. 5. Exprimarea preciziei de prelucrare prin cmpul de toleran .... 11
Capitolul 3: Erorile la prelucrarea prin aschiere si cauzele acestora ..... 13
3.1. Cauzele erorilor ............. 13
3.2. Erorile de prelucrare si clasificarea acestora ..................................... 15
Capitolul 4: Metode de imbunatatire a preciziei de prelucrare ............................... 17
Capitolul 5: Sanatatea si securitatea muncii ............................................................ 18
Bibliografie .............................................................................................................. 20
Anexe

ARGUMENT

Inovarea i dezvoltarea noilor produse sunt eseniale pentru multe companii, de aceea se
impune acordarea unei importante majore calitatii produselor. In amplul proces de creare a unui
produs se pornete de la delimitarea avantajelor pe care acesta le poate oferi i care sunt
comunicate prin atributele ce-l definesc: caracteristicile i designul produsului. Dintre
caracteristicile care definesc un produs, caracteristica tehnica este primordiala. Pentru realizarea
acesteia trebuie acordata o importanta deosebita, preciziei de prelucrare a componentelor
produsului si corelarea acesteia cu procesele tehnologice de fabricatie.
In constructia de masini, utilaje si de aparate, obiectul procesului de fabricatie il reprezinta
realizarea pieselor avand formele geometrice, dimensiunile si calitatea suprafetelor in
concordanta cu prescriptiile impuse de rolul functional si de conditiile tehnice de lucru.
Prelucrrile diferitelor materiale naturale au avut ntotdeauna drept scop, obinerea unor
produse de calitate, care s corespund cerinelor de proiectare i de funcionare. Imbunatatirea
calitatii produselor este scopul urmrit n orice proces de producie i totodat, un factor deosebit de
important n evoluia procedeelor de prelucrare prin achiere.
Procesul de achiere ocup o pondere nsemnat n ansamblul proceselor de fabricaie. Din
acest motiv cercetrile privind optimizarea proceselor de prelucrare mecanic prin achiere
necesit o dezvoltare continu.
Evoluia achierii este legat pe toat durata sa de evoluia sculelor achietoare i de cea a mainilorunelte, inter-influena acestora ducnd la progres, dezvoltarea uneia din cele trei, ducnd automat la
progres si pentru celelalte.
Originea multor scule achietoare folosite n prezent, st n sculele manuale ale meteugarilor
din trecut, care au fost adaptate treptat, pentru a putea fi folosite la mecanismele de lucru ale
uneltelor i ale mainilor-unelte, pe msura evoluiei acestora (iar acestea, la rndul lor au la origine
uneltele de care se folosea omul primitiv, n epoca de piatr). Dei sculele au suferit schimbri
importante n cursul timpului, exist totui unele scule manuale, care n forma lor actual, se
deosebesc destul de puin de cele din trecut. De exemplu, pilele folosite astzi au multe asemnri
cu pilele din secolul al XI-lea.
Necesitatea apariiei mainilor unelte a reieit din nevoia de realizare a uneltelor de
munc, att pentru uz industrial, ct i pentru uz casnic. Revoluia industrial din secolele
2

XVIII-XIX a dus la o dezvoltare rapid a mainilor unelte, prin numeroasele invenii n

domeniu, conducnd astfel i la creterea preciziei de prelucrare prin achiere. Creterea
cerinelor de precizie a prelucrrii, corelat cu creterea productivitii muncii, la prelucrarea
prin achiere au dus la evoluia mainilor-unelte, evoluie att din punct de vedere al
constructorului, ct i al utilizatorului. Aceast evoluie se datoreaz i dezvoltrii
componentelor electronice, precum i a aplicrii informaticii industriale.
Datorit faptului c n timpul obinerii unui produs finit intervin un numr mare de factori
obiectivi i subiectivi (de exemplu, imperfeciunile mijloacelor de lucru sau de control), piesele
i produsele finite identice se deosebesc unele de altele, dar i de piesa sau de produsul teoretic.
Calitatea unui ansamblu este direct legat de calitatea realizrii reperelor componente.
Reperele care nu corespund condiiilor tehnice impuse n desenul de execuie influeneaz
negativ calitatea asamblrii i pericliteaz buna funcionare, precum i durata de funcionare a
ansamblului. Performantele prelucrarilor mecanice prin aschiere se determina prin masurare, de
regula, masurarea fiind efectuata de catre operatorul uman. Totusi, ca urmare a progresului
tehnic, exista tendinta de a se include mijlocul de masurare in cadrul sistemului tehnologic.
Calitatea pieselor depinde foarte mult de precizia de prelucrare. Intre procedeele de
prelucrare a pieselor finite folosite n industrie, achierea ocup un loc important, meninndu-se
ca procent la 70%, dei au aprut n ultimul timp mai multe procedee, numite generic
neconvenionale, care sunt, totui, limitate la materiale i operaii speciale, neputnd concura
achierea cel puin din dou puncte de vedere: economicitate i precizie.
Considernd c precizia de prelucrare este un subiect important pentru domeniul n care
m-am pregatit, am aleas tema de proiect: ,,Modaliti de mbuntire a preciziei prelucrrilor
prin achiere. Lucrarea este structurata pe 5 capitole, astfel:
Capitolul 1: Aspecte generale privind procesul de aschiere- cuprinde definitii privind procesul
de prelucrare prin aschiere, masini-unelte si procedee de prelucrare prin aschiere;
Capitolul 2: Aspecte generale privind precizia de prelucrare- cuprinde aspecte privind precizia
de prelucrare componentele acesteia si erori.
Capitolul 3: Erorile la prelucrarea prin aschiere si cauzele acestora
Capitolul 4: Metode de imbunatatire a preciziei de prelucrare
Capitolul 5: Sanatatea si securitatea muncii

Capitolul 1
Aspecte generale privind procesul de aschiere

1.1. Definitia procesului de prelucrare mecanica prin aschiere

Prin sistem tehnologic se nelege un complex de elemente care concur la realizarea unei
prelucrri de o anumit natur asupra unui semifabricat.

Fig. 1

Schema unui proces de prelucrare mecanica se poate reprezenta astfel:

Fig. 2

Prelucrarea prin achiere reprezinta procesul tehnologic de ndeprtare a adaosului de

prelucrare de pe suprafaa pieselor brute, obinute prin turnare, matriare, forjare, laminare etc,
sub forma de aschii.
Prin detasarea surplusului de material, in timpul procesului de aschiere se obtine modificarea
formei si a dimensiunilor unor corpuri, in general metalice, in scopul obtinerii unor suprafete
cu anumite configuratii, intr-un camp de toleranta determinat, cu o rugozitate impusa.
Corpurile care sufera astfel de modificari poarta denumirea de piese sau semifabricate, iar
surplusul de material, denumit si adaos de prelucrare.
aschi
e
adaos de prelucrare

scula
aschietoare

semifabricat
Fig. 3

Dup forma lor, achiile pot fi:

de rupere (A), la prelucrarea materialelor fragile, ca: fonta, bronzul ;

de forfecare sau de fragmentare (C), la prelucrarea metalelor dure i semidure;

continue sau de curgere (B), la prelucrarea oelurilor moi, a alamelor.

Fig. 4

1.2. Definitia masinii-unelte

Se definete ca fiind o main de lucru avnd ca scop generarea suprafeelor prin procesul de
achiere n anumite condiii de productivitate, calitate a suprafeei i precizie dimensional.
Partile componente ale unei masini-unelte

Fig. 5

1.3. Procedee de prelucrare prin aschiere

Strunjire

Gaurire si alezare

Frezarea (prelucrarea suprafetelor plane, profilate, riglate, curbe, utilizand scule cu mai
multe muchii aschietoare)

Rabotarea (prelucrarea suprafetelor pe directie longitudinala sau transversala printr-o

miscare rectilinie-alternativa si o miscare de avans intermitent).

Mortezarea
Miscarile necesare in procesul de prelucrare prin aschiere
Desprinderea achiilor de pe suprafaa unui semifabricat presupune o micare relativ

ntre scula achietoare i piesa de prelucrat.

Micarea 1, imprimat sculei achietoare (de exemplu: la gurire, frezareetc.) sau piesei
de prelucrat (de exemplu: la strunjire), n vederea detarii achiilor, se numete micare
principal de achiere. Micarea principal poate fi:
o de rotaie (n cazul strunjirii, frezrii, guririi etc.);
o de translaie (n cazul rabotrii, brorii, mortezrii etc.).

Pe lng micarea principal de achiere este necesar i o micare de avans 2 sau 3 care
asigur detaarea continu a achiilor. Aceast micare poate fi executat de:
o scula achietoare (la strunjire, rabotare etc.) ;
o piesa de prelucrat (la frezare, mortezare etc.) .
1

2
Fig. 6

Suprafaa de pe care se ndeprteaz achiile se numete suprafa de achiere, iar suprafaa

rezultat n urma prelucrrii, suprafa achiat

Capitolul 2.
Aspecte generale privind precizia de prelucrare
2.1. Erorile pieselor . Aspectele preciziei de prelucrare
6

Calitatea unui produs (ansamblu) este direct legat de calitatea executrii pieselor
componente. In constructia de masini, aceste piese sau repere sunt denumite generic, organe de
masini, iar calitatea lor este exprimata mai ales, prin termenul de precizie.
Lipsa de precizie a acestora poate avea drept cauze:
- erorile de prelucrare (care trebuie s fie n limitele de tolerane admise, astfel nct s asigure
precizia de asamblare prescris)
- erorile de poziie (care de asemenea nu trebuie s depeasc toleranele prescrise).
Erorile de prelucrare sunt reprezentate de diferenta dintre piesa prelucrata si piesa data
n desen.
Pentru ca piesa sa corespunda scopului functional trebuie ca erorile aparute sa se ncadreze n
anumite limite: limite care definesc toleranta (corespunzatoare unui anumit indice de precizie).
Erorile aparute n timpul proceselor de prelucrare sa pot clasifica n doua grupe:

erori sistematice;

erori ntmplatoare.

Erorile sistematice pot fi constante sau variabile dupa o anumita lege. Ele sunt erori ale caror
marimi si sensuri de actionare sunt sau pot fi cunoscute.
Cauzele aparitiei lor sunt si ele sistematice si pot fi:
-

uzura sculelor (sau al elementelor din sistemul tehnologic)

alungirea termica a sculelor

schimbarea semifabricatelor (ca material, forma, etc)

Erorile ntmplatoare (aleatoare) sunt acele erori care apar ntmplator, iar marimile si
sensurile de actionare nu pot fi prevazute. Cauzele acestor erori sunt si ele ntmplatoare, fiind
generate de comportarea imprevizibila a unor elemente cum ar fi:
- instalarea semifabricatelor (genereaza erorile ntmplatoare de instalare)
- neomogenitatea (ntmplatoare) a materialului semifabricatului
- precizia semifabricatului
- deformatiile elastice ale sistemului tehnologic
- erorile ntmplatoare de masurare
- erorile sculei (lundu-se n considerare schimbarea ei)

Pentru evitarea rebutului trebuie ca suma erorilor care apar sa fie mai mica sau cel mult
egala cu toleranta impusa. Este bine sa se cunoasca, din acest motiv, daca n timpul fabricatiei
apar sau nu erori sistematice, fie n vederea eliminarii lor, fie n vederea tinerii sub control a
acestora. Paralel cu erorile sistematice si erorile ntmplatoare trebuie cunoscute si stapnite.
Calitatea pieselor i a produselor finite este determinat de valorile reale ale parametrilor
chimici, fizici, mecanici sau geometrici.
Organele de maini sunt corpuri geometrice care au forme variate, care depind de:

tipul suprafeelor care le compun;

dimensiuni;

poziia reciproc a suprafeelor;

distanele dintre suprafee;

gradul de netezime al suprafeelor.

Precizia prelucrrii reprezint gradul de asemnare a piesei sau a produsului realizat fa

de piesa sau produsul proiectat.

Din punct de vedere geometric, precizia prelucrrii pieselor i precizia asamblrii iau n
considerare urmtoarele aspecte:
1. precizia dimensiunilor (liniare i unghiulare)
2. precizia formei geometrice si a pozitiei suprafeelor
3. rugozitatea suprafeelor (libere sau n contact)

2.2. Precizia dimensionala

Termeni specifici:
Dimensiunea este mrimea care exprim valoarea numeric a unei lungimi, n unitatea de
msur aleas.
Cota este dimensiunea nscris pe desenul de execuie.
Arbore - denumire convenional a oricrei suprafee exterioare, chiar dac nu este cilindric (la
montaj, piesa cuprins).
Alezaj - denumire convenional a oricrei suprafee interioare a unei piese, chiar dac nu este
cilindric (la montaj, piesa cuprinztoare).
Valorile caracteristice ale unei dimensiuni:

valoarea efectiva (E).

8

Se determin prin msurare.

Poate avea valori ntregi sau cu zecimale.

valoarea nominala (N).

-

Se determin prin calcul, n proiectare.

Poate avea valori ntregi sau cu zecimale.

valoarea limita maxima (Lmax, Dmax).

-

Se determin prin calcul, n proiectare.

valoarea limita minima (Lmin, Dmin)

-

Se determin prin calcul, n proiectare

ntre valoarea efectiv, valoarea limit maxim i valoarea limit minim (sau dimensiune
maxim si dimensiune minim) exist relaia:
Observaie:
Dac E Lmin sau ELmax , piesa este considerat rebut.
Abateri si tolerante dimensionale
ABATEREA Diferena algebric dintre o dimensiune (dimensiune efectiv, dimensiune
limit, etc.) i dimensiunea nominal corespunztoare: A = E - N
Observaie: Simbolurile pentru abaterile limit sunt scrise cu litere mici pentru piese tip
arbore i simbolurile pentru abaterile alezajelor sunt scrise cu litere mari.
Abateri limit: Abaterea superioar i abaterea inferioar: as; ai pentru piese tip arbore si
respective As; Ai pentru piese tip alezaj.
TOLERANA LA DIMENSIUNE Diferena dintre dimensiunea maxim i dimensiunea
minim (adic diferena dintre abaterea superioar i abaterea inferioar): T = As - Ai

2. 3. Precizia formei geometrice a suprafeelor

Forma geometric a suprafetelor este impus, ca i dimensiunile, de condiiile funcionale
ale pieselor i produselor finite. Dar, imperfeciunea sistemului tehnologic masina-unealta-sculadispozitiv- piesa, ca i neuniformitatea procesului de prelucrare, provoac modificarea formei
geometrice de la o piesa la alta, precum i fa de forma geometric luat ca baz de comparaie
(din desenul de executie al piesei).
Termeni specifici:
9

Suprafa real a piesei suprafaa care limiteaz piesa i o separ de mediul nconjurtor.
Suprafa efectiv a piesei suprafaa obinut prin msurare (suprafa care se apropie de
suprafaa real).
Suprafaa geometric (nominal) suprafaa ideal a crei form nominal este definit n
documentaia tehnic.
Suprafaa adiacent suprafaa de aceeai form cu suprafaa geometric, tangent exterior la
suprafaa real, aezat astfel nct distana dintre aceasta i suprafaa real s aib valoarea
minim.
Profil real conturul rezultat prin intersecia dintre suprafaa real i un plan de secionare, de
orientare dat.
Profil geometric (nominal) conturul rezultat prin intersecia suprafeei geometrice cu un
plan.
Profil efectiv profil obinut prin msurare, apropiat de profilul real.
Profil adiacent profilul de aceeai form cu profilul geometric, tangent exterior la profilul
real i aezat astfel nct distana dintre acesta i profilul real s aib valoarea minim.
Abateri i si tolerane de form
Abatere de form Abaterea formei suprafeei reale fa de forma suprafeei adiacente, sau a
formei profilului real fa de forma profilului adiacent. Mrimea abaterii de form se determin
ca distana maxim dintre suprafaa efectiv i suprafaa adiacent sau dintre profilul efectiv i
profilul adiacent.
Toleran de form Zona determinat de abaterile limit de form.
Cazuri particulare ntlnite sunt acelea ale suprafeei cilindrice i suprafeei plane.
Abateri i tolerane de form ale suprafeelor cilindrice:
Abaterea de la cilindricitate (Necilindricitate), AFl, distana maxim dintre suprafaa
efectiv i cilindrul adiacent, n limitele lungimii de referin; corespunztor se obine tolerana
la cilindricitate TFl.
Se ntlnesc patru cazuri ale necilindricitii: forma conic (figura 10.10, a), forma butoi
forma a curbarea (anexa 3).
Abateri i tolerane de form ale suprafeelor plane:
Abaterea de la planitate (Neplanitate), AFp, distana maxim dintre suprafaa real i
planul adiacent, considerat n limitele suprafeei de referin.
10

Formele simple ale abaterii de la planitate sunt: concavitatea i convexitatea.

Abateri i tolerane de form ale profilului
Cazuri particulare ntlnite sunt acelea ale profilului circular i profilului rectiliniu.
Abaterea de la circularitate (Necircularitate) AFc distana maxim dintre profilul real i
cercul adiacent (figura 10.12 a), cu tolerana la circularitate TFc.
Se ntlnesc dou subcazuri ale necircularitii: ovalitatea i poligonalitatea.
Ovalitatea= D max D min= 2AFc
Abaterea de la rectilinitate (nerectilinitate), AFr distana maxim dintre profilul real i
dreapta adiacent, considerat n limitele lungimii de referin. Formele simple
ale abaterii de la rectilinitate sunt: concavitatea i convexitatea.
Abateri i si tolerane de poziie
Abaterea de la Coaxialitate i Concentricitate Apc , cu tolerana la coaxialitate i
concentricitate TPc, poate avea urmtoarele cazuri concrete:

Abaterea de la coaxialitate (necoaxialitate) care este distana maxim dintre axa

suprafeei adiacente considerate i axa dat ca baz de referin, msurat n limita
lungimii de referin.

Excentricitatea (dezaxarea) care este un caz particular, cnd axele suprafeelor

enunate anterior rmn paralele.

Necoaxialitatea unghiular (frngerea) care este un caz particular, cnd axele

suprafeelor enunate anterior sunt concurente.

Necoaxialitatea ncruciat care este un caz particular, cnd axele suprafeelor

enunate anterior sunt ncruciate.

2. 4. Rugozitatea suprafeelor

Rugozitatea suprafeelor este definit ca fiind ansamblul neregularitilor ce formeaz

relieful suprafeei reale i a cror pas este relativ mic n raport cu adncimea lor. Neregularitile
care pot fi urme ale sculei de prelucrare pe suprafaa piesei, pori, zgrieturi, smulgeri
de material, etc., apar datorit micrii oscilatorii a tiului sculei (datorate elasticitii inerente a
sistemului main unealt scul pies), sau frecrii dintre scul i pies.
11

Forma i dimensiunile neregularitilor sunt considerate abateri de ordinul III i IV

(abaterile de ordinul 3-striaii i rizuri, periodice sau pseudoperiodice, i abaterile de ordinul 4smulgeri, urme de scule, goluri, pori etc., aperiodice, al cror pas este relativ mic n raport cu
adncimea lor).

Fig. 7

Valoarea rugozitii are influen direct asupra durabilitii, neregularitile suprafeei

constituind amorse de gripare, rupere, fisurare sau coroziune. Valoarea maxim a rugozitii
poate s ajung pn la 20% din tolerana dimensional. Prescrierea valorii rugozitii unei
suprafee, trebuie facuta analizand o serie de factori, astfel nct s nu se impun execuiei
condiii mai severe dect cele strict necesare realizrii conforme a produsului.
Rugozitatea este indicat pe desenele de execuie, pentru suprafeele care se consider ca
sunt n stare finit din punct de vedere al prelucrrii, inclusiv cu tratamente termice,
termochimice sau acoperiri electrochimice, ns nainte de vopsire, lcuire sau acoperire
decorativ.

2. 5. Exprimarea preciziei de prelucrare

prin cmpul de toleran
Cmp de toleran: ntr-o reprezentare grafic a toleranelor, este zona, cuprins ntre cele dou
linii reprezentnd dimensiunea maxim i minim, definit prin mrimea toleranei i poziia ei
n raport cu linia zero.
Linia zero este o dreapt care, ntr-o reprezentare grafic a toleranelor i ajustajelor,
corespunde dimensiunii nominale, fa de care sunt reprezentate abaterile limit i toleranele.
Prin convenie, linia zero este trasat orizontal, abaterile limit pozitive situndu-se deasupra
ei, iar cele negative dedesubtul ei.

12

Poziia cmpului de toleran: Poziia cmpului de toleran fa de linia zero, care este funcie
de dimensiunea nominal, este notat prin (o) liter(e) mare(i), pentru alezaje (A ... ZC) sau (o)
liter(e) mic(i), pentru arbori (a ... zc).

Fig. 8

Fig. 9

Clasa de tolerane:
Este termenul folosit pentru o combinaie dintre abaterea fundamental i o treapt de tolerane,
de exemplu: H7- pentru alezaje, f7- pentru arbori.

Fig. 10

Dimensiune tolerat: Dimensiunea tolerat se noteaz prin dimensiunea nominal urmat de

simbolul clasei de tolerane cerute, sau de valorile abaterilor limit (figura

Exemplu de calcul:

Reprezentarea unei dimensiuni tolerate

N= 100; As = 0,012; Ai = 0,034; T= Lmax Lmin= (N+ As) (N+ Ai)=
13

= (100 0,012) (100 0,034)= 0,022

Capitolul 3.
Erorile la prelucrarea prin aschiere
si cauzele acestora
3.1. Cauzele erorilor
1. Starea tehnica a masinii-unelte.
Masinile-unelte pentru prelucrarea metalelor se construiesc cu un anumit grad de precizie.
Ele pot executa miscarile de lucru in limitele unei anumite precizii. Precizia si metodele de
verificare ale masinilor-unelte sunt prescrise in standarde, in care se prevad abaterile admisibile Influenta preciziei geometrice a masinilor-unelte asupra preciziei de prelucrare
In vederea asigurarii preciziei de prelucrare pe o masina-unealta se vrifica in mod deosebit
urmatorii parametric de precizie geometrica: rectinilitatea si paralelismul ghidajelor masiniiunelte de diferite directii; planeitatea maselor; bataia radiala a arborilor principali; coaxialitatea
diferitelor organe de lucru; perpendicularitatea diferitelor organe de lucru avand in vedere erorile
de executie ale organelor componente.
-Lipsei de rigitate a masinilor-unelte.
2. Imprecizia dispozitivelor , instrumentelor de masurat si a sculelor aschietoare.
Erorile de prelucrare pot aparea si datorita constructiei imprecise a dispozitivelor, a
instrumentelor de masurat si a sculelor aschietoare. Influenta dispozitvelor asupra preciziei de
prelucrare se exercita prin aparitia erorilor la formele geometrice.
3. Precizia executarii sculelor aschietoare influenteaza precizia prelucrarii pieselor.
Scula aschietoare, ca orice piesa, poate fi executata cu un anumit grad de precizie. Erorile
acestora se regasesc integral sau partial in erorile de prelucrare ale pieselor. Precizia de
prelucrare a pieselor este influentata direct de precizia de executie a sculelor aschietoare in
urmatoarele situatii: la prelucrarea cu o scula cu dimensiuni fixe care se transmit direct piesei
(burghiu, alezor, etc.); la prelucrarea cu scule profilate. Sculele aschietoare sunt standardizate si
au anumite tolerante pentru dimensiunile de constructie. Depasirea acestor tolerante conduce la

14

uzura premature a sculelor aschietoare si la obtinerea unor dimensiuni necorespunzatoare la

piesele prelucrate.
4. Uzura sculelor in timpul procesului de aschiere. In timpul procesului de aschiere,
taisurile sculelor se uzeaza treptat pana la atingerea unei valori la care scula trebuie demontata,
reascutita sau schimbata.
Depunerile pe ti.
La prelucrarea metalelor prin achiere, n special a celor cu o bun plasticitate, pe suprafaa
de degajare, n apropierea vrfului cuitului, apare un strat de metal presat, dur, numit depunere
pe ti. Aceasta depinde de natura materialului de prelucrat, de geometriasculei achietoare, de
regimul de achiere i n special de viteza de achiere. Din cauza depunerilor pe ti
dimensiunile pieselor prelucrate se modific. Din cnd n cnd depunerea pe ti se rupe
mpreun cu poriuni din tiul propriu-zis al sculei, ceea ce are ca urmare nrutirea netezimii
suprafeei prelucrate.
Uzura sculei achietoare.
n procesul de achiere are loc un fenomen de erodare mecanic, chimic, electrochimic,
termic etc. a materialului sculei, care duce la modificarea configuraiei iniiale a prii active.
Acest fenomen se numete uzura sculei achietoare.
Din cauza uzurii se modific geometria sculei achietoare i anume: creteunghiul de degajare
i se reduce unghiul de aezare.
n acelai timp dimensiunea piesei prelucrate se mrete. Cnd uzura depete o anumit
valoare maxim, ea influeneaz negativ calitatea piesei prelucrate.
Modul cum evolueaz n timp uzura sculei se poate reprezenta ntr-o diagram ,pe care se pot
delimita trei domenii distincte:
o uzura iniial I, care corespunde uzurii rapide a asperitilor tiului;
o uzura normal II, care corespunde uzurii lente, specifice prelucrrii, n condiii normale
de achiere;
o uzura catastrofal, care corespunde uzurii rapide i pierderii proprietilorachietoare a
tiului.

15

Fig. Diagrama de uzur

Peste aceast zon procesul de achiere nu se mai poate continua, din muchiilor tietoare ale
sculei.
Atunci cnd suprafaa piesei prelucrate rezult cu o netezime necorespunztoare nseamn c a
aprut uzura catastrofal.
Procesul de uzur poate fi diminuat foarte mult prin folosirea lichidelor dercire i ungere.
Asupra uzurii influeneaz i netezimea suprafeelor active alesculei. Cu cat acestea sunt mai
netede, cu atat uzura este mai mic.

3.2. Erorile de prelucrare si clasificarea acestora

Prin eroare de prelucrare total se nelege diferena dintre valoarea efectiv i cea
teoretic, prescris, a parametrului considerat: dimensiune, form sau poziie a suprafeei.
Precizia de prelucrare este influenat de o serie de tipuri de erori:

erori de orientare a semifabricatelor sau a sculelor,

erori de fixare,

erori de reglare,

erori de prelucrare rezultate din procesul de achiere,

erori de msurare etc.

Erorile de orientare sunt notate cu o i sunt cauzate de lipsa coincidenei bazelor de orientare
cu cele de cotare. Valoarea acestor erori corespunde cu valoarea variaiei bazelor de cotare, n
raport cu cele de orientare, determinat pe direcia de msurare. Erorile de orientare reale pot fi
liniare sau unghiulare.
Erorile de strangere sunt cauzate de deformatiile elastice ale semifabricatelor, ca urmare a fixarii
in dispozitiv, prin intermediul unor forte de fixare mari.

16

Pentru ca piesa prelucrat s se ncadreze n condiiile de precizie impuse, trebuie s fie

ndeplinit condiia:
T T

n care T este toleranta piesei la cota ce se realizeaz prin prelucrare, iar T - eroarea de
prelucrare total.
Erorile liniare (de reglare) pot fi determinate pe baza teoriei lanurilor de dimensiuni, dup cum
urmeaz:
- se identific elementul fix (baza de orientare) a dimensiunii pentru care se face calculul de
erori;
- se stabilete cota de reglare CR unind elementul fix cu suprafaa de prelucrare;
- se formeaz un lan de dimensiuni n care intr n mod obligatoriu cota de reglare i
dimensiunea pentru care se face calculul de erori; lanul pornete de la elementul fix i se
nchide n acelai loc;
- se expliciteaz dimensiunea de calcul L ca o funcie de restul elementelor din lan, adic
n 1

L (l ) li
i 1

n care n este numrul elementelor care compun lanul;

Temperatura pe care o au instrumentul si piesa de masurat influenteaza precizia masurarii.

Exemplu: Astfel, daca dimensiunea prescrisa este de 37 0.03, n momentul prelucrrii se
obine o valoare de 37,025, atunci
valoarea = 0,025 reprezint eroare total, T de prelucrare care este alctuit din aa numitele
erori primare. Acestea apar in functie de:
1. procesul de lucru:
- exist erori teoretice de prelucrare;
- erori de instalare;
2. condiiile de stare a sistemului tehnologic
- erori ale inexactitii de execuie a sistemului tehnologic;
- erori datorate gradului de uzur a sistemului tehnologic;
- erori de reglare la dimensiunea de lucru a sistemului tehnologic;
3. condiiile de lucru:
- erori provocate de elasticitatea (rigiditatea) sistemului tehnologic;
- erori provocate de deformaiile termice;
- erori provocate de vibraii.
17

De asemenea alegerea si respectarea parametrilor optimi pentru regimul de achiere reprezint

o modalitate de imbunatatire a preciziei de prelucrare. Aceti parametri sunt:
o viteza de aschiere;
o avansul;
o adncimea de achiere

Capitolul 4.
Metode de imbunatatire a preciziei de prelucrare

Precizia de prelucrare reprezinta gradul de concordan ntre piesa ideal (teoretic) de pe

desenul de execuie i piesa cu profil efectiv.
Cu ct tolerantele sunt mai mici, deci precizia mai ridicat, cu att costurile sunt mai mari.
Proiectantul trebuie s prescrie precizii ct mai sczute, (tolerante ct mai mari), pn la limita
rezolvrii condiiilor tehnice cerute de rolul funcional al piesei n ansamblu.

Precizia masinii-unelte este influentata negativ de uzura lagarelor, a arborilor principali, a

ghidajelor, a saniilor si a meselor, a angrenajelor, etc. De aceea se recomanda ca masinileunelte sa fie verificate periodic in vederea constatarii abaterilor generate de uzura
organelor componete. In cazul in care acestea depasesc limitele admisibile, masinile-unelte
urmeaza sa fie reparate.
Se urmareste precizia montarii dispozitivelor , instrumentelor de masurat si a sculelor
aschietoare, de asemenea uzura elementelor diapozitivelor (reazeme, bucse de ghidare).
Asezarea defectuoasa a bazei dispozitivelor pe mesele masinilor-unelte sau deformarea
18

elementelor de rezistenta ale dispozitivelor influenteaza negativ asupra preciziei de prelucrare

a pieselor.
Fortele de fixare mari daunatoare preciziei prelucrarii, sunt totusi necesare pentru a asigura
imobilitatea piesei in timpul prelucrarii. In general se aplica la inceput o forta de pozitionare
(de valoare mai mica si odata piesa fixata corect in dispozitiv, se aplica forta principala de
fixare (de valoare mai mare).
Cresterea rigiditatii masinilor-unelte poate duce la cresterea preciziei de prelucrare. Aceasta
se poate asigura in primul rand prin reproiectarea masinii si totodata, rigiditatea creste si prin
reglarea jocurilor din lagare, ghidaje etc.
Erorile de masurare sunt influentate de existent unor vibratii sau a altor forte care actioneaza
asupra masinilor pe care sunt instalate instrumentele de masurat. Instrumentele de masurat se
aleg in asa fel incat clasa de precizie a acestora sa corespunda campului de toleranta admis
pentru piesele care se masoara.
In cazul productiei individuale, precizia de prelucrare se realizeaza prin trasarea piesei sau
prin masurari succesive, dupa fiecare trecere a sculei peste suprafata prelucrata, pana la
obtinerea dimensiunii impuse de desenul de executie. Prin trasare se obtine o precizie mai
scazuta decat prin masurari succesive cu un instrument de masurat deoarece jumatatea urmei
punctatorului care trebuie sa ramana dupa prelucrare are dimensiunea de 3,2--3,4mm. Ambele
feluri de realizare a preciziei de prelucrare se bazeaza, insa pe calitatea muncitorului.
In vederea asigurarii preciziei pieselor care se prelucreaza, pentru productia in serie si in masa se
folosesc limitatoare de cursa mecanica pentru obtinerea dimensiunilor din desenele de executie a
pieselor sau dispozitive de centrare si prindere ale pieselor de prelucrat.

Capitolul 5.
Sanatatea si securitatea muncii
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de
comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de
protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
19

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar,

precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini
sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula
indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu
este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul
functionarii masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta
transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masiniiunealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;
d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se
va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de
cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete
si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate
defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care
preia masina.
Art. 16. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este
stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel
putin o data pe pe schimb.
Art. 17. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor
impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele
prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

20

Art. 18. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitanduse petele de ulei.
- (2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 19. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile
( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat
la curatare masinii.

Bibliografie:

1. TOLERANE I CONTROL DIMENSIONAL- Constantin GEORGESCU, curs

universitar- Universitatea Dunarea de Jos Galati 2009
2. AUXILIAR Tehnici de msurare n domeniu- M.E.C. Programul PHARE TVET RO
2005/
3. AUXILIAR Exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor M.E.C. Programul PHARE
TVET RO 2005/
4. OPTIMIZAREA SISTEMELOR DE FABRICAIE- Note de curs- Prof.univ. dr. ing. S.
PANAIT, -Iai, 2006
http://www.slideshare.net/MihaiBoca/boca-mihai-cercet-ri-teoretice-i-experimentaleprivind-erorile-de-prelucrare-cauzate-de-rigiditatea-sczut-a-sistemului-tehnologic-lastrunjire
http://www.islavici.ro/cursuriold/TehnologieEconomisti.pdf
http://documents.tips/documents/precizia-deprelucrare.htmlhttp://www.cm.tuiasi.ro/docs/CMTF%20COMPACT.pdf

21