`

PROIECTAREA UNUI DISPOZITIV

PENTRU
PRELUCRAREA PRIN FREZARE

ERGONOMIA I ORGANIZAREA LOCULUI

DE
MUNC A UNUI INGINER MECANIC
PROIECTANT

1
`

CUPRINS:

Capitolul I. Prelucrarea prin frezare.Variante si caracteristici tehnologice.....................................5

Capitolul II. Proiectarea unui dispozitiv pentru prelucrarea prin frezare........................................7

II.1Stabilirea soluiilor existente......................................................................................................9

Denumire soluie i reprezentare grafic.........................................................................................9

II.2 Stabilirea datelor iniiale.........................................................................................................19

Date legate de pies......................................................................................................................19
Date legate de scul.......................................................................................................................21
Date legate de masina-unealt.......................................................................................................22
Date legate de verificatoare (mijloace de msurare i control)......................................................24
Date legate de regimul de lucru.....................................................................................................25
Date legate de solicitrile de prelucrare.........................................................................................26
Elaborarea studiului tehnico-economic(S.T.E).Stabilirea soluiei de principiu (ansamblu)
a dispozitivului...............................................................................................................................27

II.3.Alegerea schemelor de prelucrare tehnice posibile prin metoda analizei multicriteriale......29

Stabilirea schemei optime de prelucrare(control,asamblare)ce va sta la baza proiectarii
dispozitivului.................................................................................................................................35
Alegerea schemei optime de prelucrare.........................................................................................37
Stabilirea tipului de dispozitiv,dup gradul de universalitate........................................................38
Stabilirea gradului de mecanizare (automatizare) a dispozitivulu.................................................38
Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor)........................................................................38
Stabilirea soluiilor de reazeme care pot fi utilizate.......................................................................39
Alegerea variantelor optime de reazeme........................................................................................44
Alegerea ajustajelor,toleranelor si ruozitailor reazemelor...........................................................50
Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor........................................................................51
Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor.......................................................................51
Definitivarea schielor,reazemelor si a amplasamentului acestora................................................53

II.4.Alegerea soluiei de ansamblu a dispozitivului.......................................................................54

Proiectarea schemei de acionare si proiectarea elementelor si mecansimelor
componente....................................................................................................................................54
Alegerea variantei de acionare...........................................................................................................................59
Stabilirea schemei de acionare......................................................................................................61
Proiectarea componenetelor schemei de acionare........................................................................64
Proiectarea celorlalte elemente ale schemei de acionare..............................................................65

II.5.Stabilirea schemei de strangere si a variantei de acionare.....................................................72

Schema optima de strngere..........................................................................................................73

2
`

Proiectarea elementelor si mecanismelor de strngere sau centrare-strngere pentru

materializarea schemei optime de strngere..................................................................................74
Stabilirea soluiilor de mecanisme de strangere sau de centrare i strngere care pot fi utilizate.74
Denumire soluie si reprezentare grafic.......................................................................................75
Alegerea soluiilor optime de strngere sau de centrare si strngere............................................77
Dimensionarea mecanismelor.......................................................................................................78
Determinarea cursei de acionare necesare...................................................................................78
Determinare forei de acionare necesare......................................................................................79
Alegerea ajustajelor , tolerantelor si rugozitilor.........................................................................79
Alegerea materialelor si tratamentelor .........................................................................................81
Alegerea celorlalte condiii tehnice...............................................................................................81
Strngerea......................................................................................................................................82

II.6.Verificarea la rezisten si deformaii.....................................................................................83

III. Ergonomia i Organizarea locului de munc a unui inginer mecanic proiectant....................84

III.1. Noiuni de baz.....................................................................................................................84

Obiectivele ergonomiei..................................................................................................................85

Organizarea ergonomic a locului de munc impune parcurgerea unor etape succesive..............86

Principiile de organizare ergonomic a locurilor de munc..........................................................87
Etapele de perfectionare a organizarii ergonomice a locurilor de munc......................................87
Metode de evaluare a organizrii locurilor de munc....................................................................88
lll.2.Studiu de caz a ergonomiei si organizrii locului de munc..................................................89

Etapele studiului de caz.................................................................................................................89

lll.2.1.Necesitatea organizrii ergonomice a muncii n birou........................................................89

lll.2.2. Stresul si oboseala profesional..........................................................................................92

lll.2.3. Proiectarea ergonomic a mobilierului de birou.................................................................96

lll.2.4. Proiectarea si mbunatairea factorilor de ambian fizic...............................................103

Iluminatul.....................................................................................................................................103
Cromatica ....................................................................................................................................104
Zgomotul......................................................................................................................................104
Microclimatul...............................................................................................................................105

Concluzii si contributii personale................................................................................................106

Bibliografie..................................................................................................................................107

3
`

Rezumat
Proiectul "Proiectarea unui dispozitiv pentru prelucrarea prin frezare pe o masin de
frezat de tip FU 36x140" se ntinde pe parcursul a trei capitole.

In primul capitol se prezint pe larg operaia tehnologic de prelucrare prin frezare,

urmat de sculele utilizate pentru a obine frezarea unor piese si caracteristici ale frezelor.Tot in
acest capitol mai sunt prezentate si posibilitile tehnologice de prelucrare si o serie de tipuri de
freze.

Al doilea capitol este destinat proiectrii dispozitivului pentru prinderea semifabricatelor

i prelucrarea lor prin frezare a suprafeelor marcate pe o masin de frezat de tip FU 36x140.
Acest capitol cuprinde analiza temei de proiectare, informare iniial i stabilirea datelor iniiale
pentru piesa semifabricat data. Pe parcursul capitolului se stabilesc scheme de prelucrare tehnic
posibile, optime de prelucrare dar i stabilirea dispozitivului care poate fi achiziionat i folosit
pentru prelucrarea pieselor din lot. n finalul acestui capitol se vor alege soluiile optime de
reazeme utilizate pentru a ajuta la prinderea piesei in dispozitiv pentru o centrare si strangere
ct mai eficient fr erori.

In al treilea capitol al proiectului se prezint ergonomia i organizarea locului de munc

a unui inginer mecanic proiectant . n prima parte a capitolului sunt prezentate noiuni de baz a
ergonomiei i a organizrii locului de munc iar in cea de-a doua parte a capitolului este
prezentat un studiu de caz a ergonomiei i organizrii locului de munc pentru un inginer
mecanic proiectant.

4
`

Capitolul I. Prelucrarea prin frezare. Variante i caracteristici tehnologice.

Frezarea este operaia de prelucrare mecanic prin aschiere pe masini unelte de frezat,cu
scule numite freze.
Freza este o scula achietoare cu mai multe taiuri,pentru prelucrarea suprafeelor plane
si profilate,a canalelor de diferite forme etc.La o frez se deosebesc dinii achietori si corpul.Din
punct de vedere constructiv,frezele pot fi executate dintr-o bucat (in acest caz se numesc freze
monobloc) sau asamblate (in acest caz se numesc freze cu dini montai).
In general,frezele se clasific in functie de forma suprafeei pe care o prelucreaz i de
orizontale.Ele pot avea dini drepi sau nclinai.Cele cu dini nclinai lucreaz in condiii mai
bune,deoarece achierea decurge mai linitit.Pentru dimensiuni mari de freze,construcia acestora
poate fi realizat cu dini asamblai.Aceast solutie permite construirea corpului din oel de
constructive,iar dinii achietori ,din otel rapid(HSS) sau placue din carburi metalice,ceea ce
reduce simitor costul sculei.
Frezele cilindro-frontale se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe masinile
de frezat vertical.Ca i frezele cilindrice ,frezele cilindro-frontale pot fi: monobloc sau cu dini
asamblai .Aceste freze aschiaz cu partea frontal i cilindric.cu partea cilindric.
Frezele deget se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe masini de frezat
vertical.Aceste freze au dini aschietori pe suprafaa frontal.

5
`

1.Frez deget 18.Frez disc

2.Frez cilindric cu dini elicoidali 19.Frez biunghiular
3.Frez modul disc 20.Frez profilat(suprafee concave)
4.Frez deget 21.Frez pentru canale
5.Frez cilindro-frontal 22.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale (coad de randunic)
9.Frez deget pentru profilare
10.Frez pentru canale n T
11.Frez conic
12.Frez pentru canale
13.Frez deget
14.Frez unghiular
15.Frez pentru canale
16.Frez pentru canale
17.Frez profilat(suprafee convexe

6
`

Capitolul ll. Proiectarea unui dispozitiv pentru prelucrarea prin frezare.

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faz de documentaie de execuie ,pentru prinderea
piesei din figura de mai jos ,la prelucrarea prin frezare a suprafeelor marcate,in condiiile n care
prelucrarea se realizeaz pe o masin de frezat de tip FU 36x140,iar programul annual de
producie este de 100.000 buc/an

Tolerane generale ISO 2678-mk

Material OLC 45 STAS 880-80

7
`

Din necesitatea utilizrii piesei din desenul anterior , adica prelucrarea unui semifabricat ,
s-a ajuns la activitatea de proiectare a unui dispozitiv special pentru prinderea piesei . Aceast
pies trebuie sa fie prelucrat prin procedeul de frezare a suprafeei care este marcat in desen .
Piesa de prelucrat din tema de proiect prezint urmatoarele caracteristici :
Preizia piesei : este dat de tolerantele generale pentru dimensiuni liniare si unghiulare care sunt
prevaznte in strandardul ISO 2768-mk .
Complexitatea piesei : Piesa are un grad de complexitate scazut si aceasta se incadreaz in
categoria reazemelor pentru suprafee plane , ghidaj rigid sau mecanism auto-centrant intr-un
plan de simetrie .
Tehnologicitatea piesei : Din analiza formei piesei si materialului de execuie si inind cont
de prelucrabilitatea acestuia , de existena elementelor reperului ce pot fi utilizate ca baze de
referina si de faptul ca nu se caracterizeaz prin exigente ridicate in ceea ce privete precizia de
realizare a diferitelor suprafee sau a rugozitaii acestora se constat ca piesa are o tehnologicitate
redus .
Din programul anual de producie specific de 100.000 buc/an , rezult ca producia este una
de serie mijlocie si prin urmare se justific conceperea si proiectarea unui dispozitiv de
complexitate medie.
Frezarea canalului se executa pe o masina de frezat FU 36x140 [1] .

8
 `

II.1. Stabilirea soluiilor existente

Tabelul ll.l.
Nr. Surs
soluie Denumirea soluiei si reprezentare grafica
Nr.fig Pag. Nr.
(tab.) lucr.

1. 6.92 164 [2]

Fig.1.Mecanism cu flci acionat cu filet

Flcile1 si 2 sunt apropiate printr-o miscare de translatie obtinuta in
urma rotirii manetei 7.Indepartarea falcilor la desfacerea manetei de
datoreaza arcului 3.Surubul 6 blocheaza sistemul in pozitia de lucru , iar
pana 4 si stiftul 5 preiau rotile falcilor.Sistemul realizeaza egalizarea
fortelor de fixare.

2. 9.52 b. 279 [2]

Fig 1.2 prinderea semifabricatului pe masa unei maini de frezat cu

ajutorul acionarii mecano-hidraulice

9
 `

3. 9.70 294 [2]

Fig. 1.3 Platou magnetic dreptunghiular

4. 14.13 377 [2]

Fig 1.4 Menghin de centrare si fixare

Pe corpul 1 culiseaza falcile 2 si 5 care impreuna cu falcile 9 de acestea
cu suruburi formeaza doua sanii. Actionarea falcilor se face cu un surub
stnga-dreapta care are un joc axial mic (0,03 mm) datorit inelelor 6 si 7
ajustate la montaj , blocate cu stifturile 8. Aceasta realizare constructiva
la care se adauga conditii severe , cerute la perpendicularitatea bacurilor
schimbabile 3 , pe ghidajele corpului asigura menghinei o precizie de
orientare ridicata.

10
`

5. 14.80 410 [2]

Fig 1.5 Dispozitiv de frezat cu strngere dubl

Dispozitivul se compune din corpul 1 pe care este fixat '
bacul 2 si din falcile (bridele) mobile 4 , 5 si 6. Piulita 7 apasa spre
stanga prin 11 falca 4 si prin 8 falca 6. Desfacerea falcilor mobile
este asigurata de arcuri. Fort a de aschiere trebuie neaparat orientate
spre falca fxa 2 , deoarece netinind cont de frecari , piesa are o
pozitie oarecum nedeterminata fiind mpinsa spre dreapta cu forta
Q (falca 5) si prin stinga tot de forta Q (Q/2 falca 6, Q/2 falca 4).

6. 3.62 109 [3]

Fig.1.6 Mecanism cu bride L rotitoare si cu prghii articulate

pentru fixare simultan in doua puncte.

11
`

7. 3.110 123 [3]

Fig 1.7 Mecanism cu prghie i excentric

Prghia se poate retrage n lungul canalului A pna vine in contact cu
surubul

8. 3.111 123 [3]

Fig 1.8 mecanism cu prghie articulate i surub

urubul este oprit s se roteasc se tiftul 1 care luneca din corp

12
`

9. 3.113 124 [3]

Fig 1.9 Mecanism cu brida L si excentric

Excentricul 1 este articulate cu tij 2 care antreneaz brid

10. 3.115 124

[3]

Fig 1.10 Mecanism cu brid L i urub

13
`

11. 3.112 124 [3]

Fig 1.11 Mecanism cu prghie articulate,reglabil i urub

Prghia este articulat pe urubul reglabil 2.tiftul 1 impiedic rotirea

urubului de acionare.

12. 3.155 137 [3]

Fig 1.12 Mecanism cu parghii articulate i urub pentru fixare

13. 3.208 153 [3]

Fig 1.13 Mecanism cu urub si bride L

14
`

14. 3.209 153 [3]

Fig 1.14 Mecanism cu pirghii si surub

15. 3.211 153 [3]

Fig 1.15 Mecanism cu pirghii articulate si excentric

15
`

16. 5.26 263 [3]

Fig 1.16 Menghin pneumatic

Se noteaza cu 1 corpul , 2 falca mobile , 3 falca fixa , 4 camera

pneumatic , 5 si 6 pirghii de amplificare legate prin articulatii de falca
mobile , 8 tija camerei pneumatic , 9arcuri , 10 surub.La coborarea tijei 8
pirghiile 5 si 6 articulate de tija sunt aduse in pozitia orizontala si trag
falca mobile 2 spre falca 3 pana la strangerea piesei.Readucerea in
pozitie initiala se realizeaza cu arcurile 5.Pentru reglarea menghinei se
slabeste surubul 10 si se deplaseaza falca 2 in pozitia necesara.

16
`

17. 111.6.1.1 240 [4]

Fig 1.17 Corpuri dispositive(placi de baz)

18. 111.10.13 245 [4]

Fig 1.18 Corpuri dispositive(placi de baz)

19. 111.6.1.4 240 [4]

Fig 1.19 Dispozitiv de prindere cu brida si surub

17
`

20. 111.10.14 245 [4]

Fig 1.20 Corpuri dispositive(placi de baza)

21. 111.10.17 245 [4]

Fig 1.21 Corpuri dispositive (placi de baza)

18
`

II.2. Stabilirea datelor iniiale

Tabel II.2
Nr. Date (informatii) initiale Scheme (schite,desene),valori etc. Sursa
Crt.

1. Date legate de pies

1.1 Rolul functional in -reazem pentru suprafete plane,

ansamblu din care face -ghidaj rigid, [1]
parte -mecanism auto-centrant intr-un plan de
simetrie.

1.2 Forma si complexitate Piesa prismatica ,de complexitate relative

scazuta

1.3 Grupa (familia) -clasa 1

tehnologica -familia [1]
-grupa 0

1.4 Material Otel carbon de calitate OLC 45

-compozitie chimica : [1]
C=0,420,5%
Mn=0,50,8%
Si=0,170,37%
S=0,020,045%
P=0,04%
<0,05%

19
`

-proprietati fizico-mecanice:
R po =360[N/mm2 ]
R m =610[N/mm2 ]
5 =18%
c =420[N/mm2 ]
r =620760[N/mm2 ]
o =430[N/mm2 ]
HB = 190 210
-parametrii tratamentului termic :
Recoacere la 680700 in cuptor ;
Normalizare la 840870 in aer ;
Calire la 820850 .

1.5 Marca OLC 45

STAS In tema de proiectare este indicat ca material
Pentru piesa:
OLC 45 STAS 880-88 Romania
C45 EN-1 European
1652-C45 DIN Nr.17200 Germania
1.6 AF65 sau XC45 AFNOR Franta [9]
060A47 BS9701449 Marea
Britanie
C45,1C45 UNI Italia
G4051-S45C JIS Japonia
1045 AISI/SAEASTM SUA
Dimensiuni l=40mm L=80mm h=60mm
1.7 (marime,gabarit)
(inainte de prelucrare)

20
`

2. Date legate de scul

2.1 Tip Freza cilindro-frontala cu coada conica freza disc

cu dinti drepti
2.2 Notare(conform STAS) STAS 1694/80 STAS 2215/2 DIN 885
2.3 Schita

[5],[6]

2.4 Dimensiuni de gabarit D=12mm D=63mm

l=21mm d=22mm
L=80mm B=14mm
=16mm z=16 dinti
z=2 dinti f=3mm

2.5 Dimensiunea partii active D=12 mm B=14 mm

2.6 Parametrii geometrici ai Unghiul de atac k=90 = 15 = 15 =

partii active 20

21
`

3. Date legate de masina-

unealt
Vedere generala a masinii
de frezat FU 36x140

[1]

Fig.1.24 Freza FU 36x140

Caracteristici generale
Suprafata mesei 360-1400mm
Nr.canalelor T 3

Latimea dintre canalele T 18 mm

Distanta dintre canalele T 80 mm

Cursa longitudinala Automata 900 mm

Cursa transversala Automata 300 mm

Cursa verticala Automata 420 mm [1]

Distanta dintre axa Minim 30 mm
arborelui Maxim 50 mm
Principal si suprafata mesei
Distanta dintre ghidajele Minim 222.5 mm
batiului si mijlocul mesei Maxim 542.5 mm
Distanta dintre axa 160 mm
arborelui principal si brat
Conul arborelui principal ISO-50
Gama de turatii a arborelui 32;40;50;63;80;100;125;160;200;315;400;500;630;
principal 800;1000;1250;1600 rot/min
Gama de avansuri 19;24;30;38;48;60;65;75;118;150;190;235;300;375;
longitudinale si 475;600;750;950; rot/min
transversale

22
`

Avansuri verticale 1/3 mm/min din avansurile longitudinale

Avansul rapid 2300 mm/min
longitudinal si
transversal
Avansul rapid 765 mm/min
vertical
Unghiul de rotire a 45
mesei in plan
orizontal
Puterea 7.5 KW
electromotorului
principal
Turatia 1500 rot/min
electromotorului
principal
Puterea 2.2 KW
electromotorului
pentru avansuri
Turatia 1500 rot/min
electromotorului
pentru avans
Puterea 0.15 KW
electromotorului
pentru raciri
Turatia 3000 rot/min
electromotorului
pentru raciri
Greutatea masinii 3300 Kg
Dimensiuni de L=1968 mm
gabarit l=2375 mm
H=1792 mm

23
`

Caracteristici
generale ale capului
de frezat vertical

[1]

Carcateristici tehnice:
Conul arborelui principal..ISO-50
Unghiul de rotire al capului in plan vertical ..90
Dimensiuni de gabarit (LxlxH),mm.465x300x525
Masa neta
cca,kg..45
Fig 1.25 Cap de frezat vertical

Conul arborelui ISO 50

principal
Unghiul de rotire al 90
capului in plan
orizontal
Dimensiuni de 465x300x525
gabarit (LxlxH)
Masa neta (KG) 145 KG
4. Date legate de
verificatoare
(mijloace de
msurare i
control)

Fig 1.26 Subler digital

-ecran digital;
-unitati de masura :mm sau inch;
-cursa de masurare 0-150 mm/0-6;
-masoara interiorul,exteriorul si adancimea;

24
`

Fig 1.27 Comparator cu cadran

Cu ajutorul ceasului comparator se poate verifica/masura:
-abaterile de la paralelism a suprafetelor rectificate;
-planeitatea suprafetelor;
-bataile radiale sau frontale;
Date tehnice:
-intervalul masurat :010 mm
-valoare diviziune cadran rotitor :0,01 mm
-valoare diviziune cadran fix:1 mm
5. Date legate de
regimul de lucru

5.1 Adaosul de Ap = 1.5 mm Ap = 1 mm

prelucrare
5.2 Numarul de treceri 2 treceri 2 treceri [5],[8]
5.3 Adancimea de 10 mm 10 mm
aschiere
5.4 Avans (pe dinte,pe f = fz z = 0.03 2 = 0.06 f = fz z = 0.03 16 = 0.48
rotatie) [mm/rot] [mm/rot]

5.5 Viteza de avans Vt = fz Z n = 24 mm/min Vt = fz Z n = 190 mm

/min
5.6 Viteza de aschiere C sq
v = Tm tx sv y zn B k m k k Dn
v= = 267.94
d 1000
kM m
= 45.12 [m/min]
min
[m/min]

5.7 Turatia 1000 vp 1000 vp

n= = 478.14 n= = 1354.4
D D
400 rot/min 1250 rot
/min

25
`

6. Date legate de
solicitarile de
prelucrare

6.1 Schema fortelor si

momentelor ce
solicita piesa in
regimuri tranzitorii
sin regim stabil de
functionare [5]

6.2 Marimea greutatii

piesei 1.46 kg

6.3 Marimea fortelor de

aschiere Fc = k cw 1.1. hmcw = 185.400 0.1120.1063 = 3298[N]

6.4 Puterea necesara ac ap fz z n Fc 2.16 1 0.03 2 400 3298

aschierii Pm == =
39600 0.7 39600 0.7

= 12.26[HP] = 1.01[KW]

6.5 Normarea de timp Tpi

NT = + Top + Tdl + Tir = 12.92 min
n

Top = t b + t a

Tdl = t dt + t do = 5.1

Tir = Ton + Tio = 5.4

t a = t a1 + t a2 + t a3 + t a4 + t a5 = 1.15

26
`

Elaborarea studiului tehnico-economic (S.T.E.).Stabilirea soluiei de principiu

(ansamblu) a dispozitivului
Scopul unui (S.T.E.) studiul tehnico-economic : are ca scop fundamentarea tehnic
economic a temei de proiectare ,adica justificarea faptului ca dispozitivul ce se propune pentru
proiectare va satisface att cerinele tehnice (de precizie geometric in special)cat si cerinele
economice.Tipul de S.T.E. utilizat in mod curent este unul simplificat, si are ca scop stabilirea
soluiei de principiu a dispozitivului ce se justific a fi proiectat,pe baza datelor iniiale stabilite
n etapa anterioar.

Un S.T.E. simplificat trebuie s contin i s stabileasc urmatoarele aspecte principale:

Schema optima de lucru ce va sta la baza proiectrii dispozitivului;

Tipul dispozitivului, dup gradul de universalitate;
Gradul de automatizare al dispozitivului;
Posibilitatea folosirii directe sau prin adaptare si completare , a unor dispositive existente
in dotare si disponibile sau care pot fi achizitionate in timpul util.

Schemele de prelucrare matematic posibile se obin prin combinarea matematic a parametrilor

variabili care caracterizeat aceste scheme.

Parametrii variabili care pot fi considerati in cadrul proiectului sunt:

A.Tipul mainii unelte:

Maina unealt cu ax vertical;

Maina unealt cu ax orizontal;

B.Poziia piesei:

Cu ax vertical;
Cu ax orizontal;

C.Tipul sculei:

Frez cilindro-frontal;
Frez disc cu dini drepi;

D.Tipul avansului;

Avans continuu;

27
`

E.Sensul avansului:

Frezare in sensul avansului;

Frezare contra avansului;

F.Modul de prelucrare a suprafeelor de acelasi tip:

Succesiv;
Simultan ;

G.Numarul pieselor prelucrate simultan:

Cu o scula;
Cu mai multe scule;

H.Numarul pieselor prelucrate din aceeai prindere(piese amplasate linear sau circular):

Maxim 10 piese

I.Posturi de incrcare-descrcare:

Fra post de incrcare -descrcare;

Cu post de incrcare-descrcare ;

J.Succesiunea prelucrrii suprafeelor:

Succesiunea 1;

K.Modul de generare a suprafeelor:

Cu generatoare cinematice;

Scheme de prelucrare matematic posibile sunt n nr. de 128.

28
 `

II.3. Alegerea schemelor de prelucrare tehnice posibile prin metoda analizei

multicriteriale
Schema de prelucrare ethnic posibil(SP-TP) Avantaje Dezavantaje

Denumire Schita

Prelucrarea cu -strangere -productivitate

trasare punctare ,a uniforma a scazuta;
1 unei piese din piesei; -necesita trasare
aceeasi -nu necesita punctare;
prindere:piesa este dispozitiv de -precizie foarte
orientate partial si prindere multiplu scazuta;
stransa folosind al sculei; -timpi de trasare
masa masinii-unelte punctare ridicati;
Sau folosind si -timpi ajutatori de
elemente si orientare strangere
dispositive foarte ridicati;
accesorii ale
masinii-unelte;
Prelucrare fara -nu necesita -precizie scazuta;
divizare ,dupa trasare punctare; -timpi ajutatori de
sablon,a unei piese -nu necesita cap orientare-strangere
din aceeasi multiax; foarte ridicati;
prindere,piesa este -nu necesita in -grad foarte scazut de
orientate partial si general utilizare a puterii
2 stransa folosind dispozitiv de disponibile a masinii-
masa masinii-unelte prindere a piesei; unelte;
sau folosind
elemente si
dispositive
accesorii ale
masinii-unelte;

29
 `

Prelucrare liniara -nu necesita -uzura mare a sculei;

cu divizare a mai trasare-punctare; -necesita dispozitiv de
multor piese din -nu necesita cap prindere a pieselor cu
aceeasi prindere; multiax; compensarea
-precizie foarte neuniformitatii
ridicata; strangerii si cu
3 -timpi ajutatori divizare;
de orientare -strangerea
strangere foarte neuniforma a pieselor;
scazuti;

Prelucrarea -nu necesita -necesita

succesiva cu trasare dispozitiv de
divizare a mai punctare; prindere a pieselor
multor suprafete -nu necesita cu complexitatea
ale unei cap multiax; neuniformitatii
4 piese,din aceeasi -precizie strangerii si cu
prindere; foarte divizare;
ridicata; -strangere
-timpi neuniforma a
ajutatori de pieselor;
orientare Necesita precizie
strangere ridicata la
foarte suprafete de
scazuti; strangere a
pieselor;
Prelucrare -nu necesita -necesita trasare
succesiva,fara cap multiax; punctare;
divizare ,cu -nu necesita -precizie foarte
5 trasare punctare dispozitiv de scazuta;
,a mai multor prindere a -necesita
piese din aceeasi pieselor cu dispozitiv de
prindere; divizare; prindere a pieselor
cu compensarea
neuniformitatii
strangerii;
-grad foarte scazut
de utilizare a
puterii disponibile
a m-u;

30
 `

Prelucrare cu -strangere -productivitate

trasare punctare uniforma a scazut;
a unei piese din piesei; -necesita trasare
aceeasi prindere; -nu necesita punctare;
dispozitiv de -precizie foarte
prindere scazuta;
6 multiplu al -timpi de trasare
sculei; punctare ridicati;
-timpi ajutatori de
orientare strangere
foarte ridicati;

Prelucrarea cu -strangere -productivitate

trasare punctare ,a uniforma a scazuta;
unei piese din piesei; -necesita trasare
aceeasi prindere -nu necesita punctare;
dispozitiv de -precizie foarte
7 prindere scazuta ;
multiplu al -timpi de trasare
sculei; punctare ridicati;
-timpi ajutatori de
orientare strangere
foarte ridicati;

31
 `

+ Prelucrare -nu necesita -necesita cap

simultana a 2 trasare multiax;
piese din aceeasi punctare; -strangere
prindere; -nu necesita neuniforma a
dispozitiv de Pieselor;
prindere a -necesita precizie
piesei cu ridicata a
8 divizare; suprafetelor , de
-precizie foarte strangere a pieselor;
ridicata; -forte mari de lucru.
-timpi ajutatori
de orientare
strangere foarte
scazuti;
-timpi de baza
scazuti;
-grad ridicat de
utilizare a
puterii m-u;

Prelucrarea fara -nu necesita -precizie scazuta;

divizare,dupa trasare -timpi ajutatori de
sablon, a unei punctare; orientare -
piese din aceeasi -nu necesita strangere foarte
prindere ,piesa cap multiax; ridicati;
este orientata -nu necesita -grad foarte scazut
9 partial si stransa in general de utilizare a
folosind masa dispozitiv puterii disponibile
masinii-unelte de prindere a a masinii-unelte;
sau folosind piesei;
elemente si
dispositive
accesorii ale
masinii-unelte;

32
 `

Prelucrare -nu necesita -uzura mare a

liniara cu trasare- sculei;
divizare,mai punctare; -necesita
multor piese din -nu necesita dispozitiv de
aceeasi prindere; cap multiax; prindere a pieselor
10 -precizie cu compensarea
foarte neuniformitatii
ridicata; strangerii si cu
-timpi divizare;
ajutatori de -strangere
orientare- neuniforma a
strangere pieselor;
foarte -necesita precizie
scazuti; ridicata la
suprafetele de
strangere ale
pieselor.
Prelucrarea -nu necesita -necesita
succesiva cu trasare dispozitiv de
divizare a mai punctare; prindere a pieselor
multor -nu necesita cu complexitatea
suprafete ale cap multiax; neuniformitatii
unei piese,din -precizie strangerii si cu
aceeasi foarte divizare;
prindere,piesa ridicata; -timpi de divizare
11 este orientate si -timpi foarte mari;
stransa cu ajutatori de -strangere
ajutorul unui orientare- neuniforma a
dispozitiv cu strangere pieselor;
divizare foarte -necesita precizie
unghiulara; scazuti; ridicata la
suprafetelor de
strangere a
pieselor;

33
 `

Prelucrare -nu necesita -timpi de prelucrare

succesiva fara cap multiax; mare;
divizare,cu trasare -nu necesita -necesita trasare-
punctare,a mai dispozitiv de punctare;
multor piese din prindere a -necesita dispozitiv
aceeasi prindere; pieselor cu de prindere a pieselor
divizare; cu compensarea
12 -timpi de neuniformitatii
trasare punctare strangerii;
scazuti -necesita precizie
(nu trebuie ridicata la suprafetele
trasate toate de strangere ale
piesele); pieselor;
-timpi de baza foarte
ridicati;
Prelucrarea -prelucrarea -necesita cap multiax;
simultan-succesiva pieselor se face
a mai multor piese simultan;
din aceeasi -nu necesita
prindere; trasare-
punctare
-nu necesita
13 dispozitiv de
prindere a
piesei cu
divizare;
-precizie foarte
ridicata;
-timpi ajutatori
orientare
strangere
scazuti;

34
 `

Prelucrarea -nu necesita -grad ridicat de uzura

succesiva .fara cap multiax; a sculei;
divizare,cu trasare -nu necesita -necesita trasare
punctare,a 2 piese dispozitiv de punctare;
din aceeasi prindere a -precizie foarte
prindere,piesele pieselor cu scazuta;
14 sunt orientate divizare; -necesita dispozitiv
partial si -timpi de de prindere a pieselor
dispositive trasare punctare cu compensarea
accesorii ale scazuti (nu neuniformitatii
masinii-unelte; trebuie trasate strangerii;
toate piesele); -necesita precizie
ridicata la suprafetele
de strangere a
pieselor;

Stabilirea schemei optime de prelucrare(control,asamblare)ce va sta la baza

proiectarii dispozitivului
Alegerea schemei optime de prelucrare (SP-O)[1]

Stabilirea criteriilor de apreciere

Criteriile de apreciere pentru aprecierea tehnico-economic sunt urmatoarele:

Precizia suprafeelor prelucrate;

Rugozitatea suprafeelor prelucrate;
Gradul de uniformitate a strngerii pieselor;
Precizie cerut suprafeelor de strngere ale pieselor;
Gradul de solicitare a utilajului;
Necesitatea trasrii-punctrii;
Necesitatea capetelor multiax;
Necesitatea dispozitivelor de prindere a pieselor;
Complexitatea dispozitivului de prindere a piesei;
Timpii de trasare-punctare;
Costul sculelor;
Gradul de securitate a muncii;
Gradul de comoditate a exploatrii;

35
 `

Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (utilitatilor)

Intervalul de acordare a punctelor se stabileste in functie de numarul de criteria de

apreciere,pentru a se putea realize o difereniere corecta a schemelor care se compara.Astfel
intervalul ales este 0-10.

Nr.
crt Criteriul Utilitai (pariale) pentru S.P.-TP.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Precizia suprafetelor 6 4 7 8 4 7 7 8 9 8 7 9 10 8
prelucrate
2 Rugozitatea suprafetelor 4 5 2 5 5 2 4 7 8 9 8 8 9 7
prelucrate
3 Gradul de uniformitate a 10 10 10 10 10 10 9 10 10 10 9 9 10 8
strangerii pieselor
4 Precizie ceruta 8 6 7 4 6 8 5 3 6 7 4 8 9 9
suprafetelor de strangere
ale pieselor
5 Gradul de solicitare a 5 4 6 5 3 9 2 4 6 7 6 9 10 8
utilajului
6 Necesitatea trasarii- 8 0 0 0 7 8 7 0 0 1 5 8 8 7
punctarii
7 Necesitatea capetelor 0 0 0 0 0 0 0 10 0 2 3 9 9 6
multiax
8 Necesitatea 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 9
dispozitivelor de
prindere a pieselor
9 Complexitatea 4 3 4 5 6 10 5 3 6 7 5 9 8 7
dispozitivului de
prindere a piesei
10 Timpii de trasare- 5 0 0 0 7 6 9 0 0 2 7 8 10 8
punctare
11 Costul sculelor 3 6 4 6 8 9 6 2 5 4 3 9 9 6
12 Gradul de securitate a 7 8 6 8 4 5 7 9 5 7 9 8 10 8
muncii
13 Gradul de comoditate a 6 3 2 5 5 6 8 8 6 8 3 9 8 6
exploatarii
UTILITAI TOTALE 76 69 68 66 75 90 79 74 70 82 79 113 120 97

36
 `

Alegerea schemei optime de prelucrare

Din acordarea punctelor reiese ca schema optim de prelucrare este cea cu numarul 13-
prelucrare simultan-succesiv a mai multor piese din aceeasi prindere

Tabel-Schema optim de prelucrare

Schema optima de prelucrare ce va sta la baza proiectarii

Poziia piesei Orizontala

Modul de prelucrare a Simultan-

suprafeelor de acelasi tip succesiv

Numarul Cu o scul -
pieselor
dispozitivului

prelucrate Cu mai multe

simultan scule 4
1.

Numarul Pe un rnd
pieselor -
prelucrate
din Pe mai multe
aceeasi rnduri 2
prindere

Numarul posturilor de 1
lucru

2. Tipul (varianta)de dispozitiv ,dupa gradul de Dispozitiv special nedemontabil

universalitate
(specializare)

3. Gradul de mecanizare (automatizare) al dispozitivului Semiautomat

37
`

Stabilirea tipului de dispozitiv,dup gradul de universalitate

Dispozitivele special nedemontabile (D.S.N.) se justific,din punct de vedere tehnico-
economic,la producia de serie i de mas.
Criterii de alegere a dispozitivului:
-toleranele impuse suprafeelor de prelucrat sunt mai mari de 0.02 mm;
-volumul anual de producie fiind de 100.000 de piese;
-durata de utilizare a dispozitivului minim de 1 an.

Stabilirea gradului de mecanizare (automatizare) a dispozitivului

Dispozitiv semiautomat (cu acionare mecanizat)-se justific din punct de vedere tehnico-
economic la producia de serie mijlocie si de serie mare si cand producia are un caracter stabil
pe termen lung.

PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-

POZIIONARE (REAZEMELOR)
In cadrul acestei etape vor fi proiectate reazemele ale caror simboluri precizate in tema de
proiectare.Aceasta tem de proiectare contine,printre altele,schema optima de orientare-
poziionare a piesei la operaia sau faza de prelucrare pentru care se proiecteaz dispozitivul.In
esent,schema de orientare-poziionare optim reprezint o combinaie de simboluri ale bazelor
de orientare-poziionare si ale reazemelor.[2],[5],[7],[8]

38
 `

Stabilirea solutiilor de reazeme care pot fi utilizate

Tabel 3.1

Tipul Soluii ce pot fi utilizate Surse Avantaje Dezavantaje

reazemului din
structura SO-P Denumire Schia
1 2 3 4 5 6

Reazeme plane Cepuri : -grad mare de -suprafata

fixe 1-cu cap universalitate; mica de
cilindric -precizie buna a contact;
plat/plan; [1] suprafetelor de -uzura
2-cu cap 1 orientare; rapida a
cilindric -usurinta in suprafetei
bombat; rectificarea de contact;
3-cu cap suprafetei -rezistenta
2
cilindric active,pentru scazuta la
zimtat; cepurile plane; solicitari
4-cu cap -protejarea mari;
sferic; corpului
dispozitivului;
3 -intretinere
usoara;
-usor de montat;
-usor de
inlocuit;
4

39
`

1 -precizie buna a -grad

suprafetelor de scazut de
Placute : orientare; universalita
1-normale; -greutate mica; te;
2-late; -cost mic al -grad mic
3-striate (canelate) [1] repararii; de
4-cu canale -suprafata mai adaptabilita
mare decat in te la
2 cazul cepurilor; schimbarea
pieselor;
-dificultate
in
rectificarea
suprafetei
active;

40
`

Masa -avand in vedere -timpii de

masinii- faptul ca prelucrate a
unelte suprafete de unui astfel
orientare ale de reazem
unui sistem de
[1] baze au intinderi
diferite,se obtine
o orientare mai
precisasi mai
stabile daca se
matearilizeaza in
intregime baza
de asezare

Grinzi -cost mic al -grad scazut

repararii; de
-suprafata universalitate;
mare de -grad mic de
[9] contact decat adaptabilitate
in cazul la schimbarea
cepurilor; pieselor

Platou - -posibilitatea
magnetic productivitate de a se
mare; magnetiza
scula/piesa
[19]

41
 `

Corpuri -prindere fixa -se utilizeaza

dispozitive in dispozitiv doar la piese
(placi de de dimensiuni
baza) mici si
[20] regimuri de
lucru usoare

Plato -nu vor exista -in

u deformatii ale cazul
electr pieselor; intrerup
omag -se pot prinde un erii
netic [11 numar foarte mare de ,prelucr
] piese area nu
va putea
sa aiba
loc

Ghida -se pot prinde mai -

je multe piese pentru a posibilit
interi fi prelucrate atea
oare [11 dintr-o singura aparitiei
fixe ] trecere; unor
erori de
orientar
e;

42
 `

Mecanism Menghine -constructie relativ -forte mici

e de cu actionare simpla; de
centrare hidraulica si -cost redus de strangere;
sau de pneumatic executie;
centrare si pentru -tehnologicitate
strangere masini- ridicata a parghiilor
unelte ca elemente [11]
constructive
principale;

Menghine -precizie buna -precizie

cu actionare de centrare; scazuta;
hidraulica -constructie -uzura
pentru relativ simpla; rapida a
masini- [11] -cost redus de falcilor;
unelte executie; -rigiditate
- scazuta;
tehnologicitate
ridicata a
parghiilor ca
elemente
constructive
principale;
Mechanism -constructie -forte mici
de centrare relative de
si strangere simpla; strangere;
cu parghii [25] -cost redus de -uzura
executie; rapida a
- falcilor;
tehnologicitate -rigiditate
ridicat a scazuta;
parghiilor ca
elemente
constructive
principale;

43
`

Alegerea variantelor optime de reazeme [5]

In urma avantajelor si dezavantajelor alegem ca reazeme urmatoarele elemente:
cep cu cap cilindric plan:
avantaje:
grad mare de universalitate;
precizie bun a suprafeelor de orientare;
uurina in rectificarea suprafeei active,pentru cepurile plane;
protejarea corpului dispozitivului;
intreinere uoara;
uor de montat;
uor de inlocuit;
dezavantaje:
suprafa mic de contact;
uzura rapid a suprafeei de contact;
rezisten scazut la solicitri mari;
placuta:
avantaje:
precizie bun a suprafetelor de orientare;
greutate mic;
cost mic al reparrii;
suprafaa mai mare de contact decat in cazul cepurilor;
dezavantaje:
grad scazut de universalitate;
grad mic de adaptabilitate la schimbarea pieselor;
dificultate in rectificarea suprafeei active;
mechanism de centrare si strangere cu parghii:
avantaje:
cost redus de execuie;
constructiv relativ simpl;
tehnologicitate ridicat a parghiilor ca elemente constructive principale;
dezavantaje:
fore mici de strangere;
uzur rapid a falcilor;
rigiditate sczut;
A doua metoda de alegere a variantelor optime de reazeme se face pe baza avantajelor i
dezavantajelor soluiilor prezentate in activitatea precedent,avandu-se in vedere urmatoarele
criterii generale de alegere:
Gradul de universalitate a reazemelor;
Poziia piesei in timpul lucrului la care preteaz reazemele;
Precizia suprafeelor de orientare-poziionare la care pot fi utilizate reazemele;
Rigiditatea pieselor la care pot fi utilizate reazemele;
Rigiditatea reazemelor;
Gradul de dezechilibrare introdus dispozitivului de ctre reazeme;
Comoditatea accesului sculei achietoare la suprafaa de prelucrat;

44
`

Gradul de adaptabilitae a reazemelor la schimbarea produsului (piesei);

Complexitatea reazemelor;
Uurina montarii reazemelor;
Uurina nlocuirii reazemelor;
Usurinta curarii de achii a reazemelor;
Rezistena la uzur a reazemelor;
Tehnologicitatea reazemelor;
Costul proiectarii reazemelor;
Costul ntreinerii reazemelor;
Costul exploatrii reazemelor;

45
 Nr. criteriu Tipul reazemului
crt.

Reazem plan Mecanism de strngere

`

Cepuri Placute Masa Grinzi Platou Corpuri Platou Ghidaje Menghine Menghine Mecanism
masinii magnetic dispozitive electro- interioare cu actionar cu de centrare
-unelte (placi de magnetic fixe hidraulica actionare si strangere

46
baza) si hidraulica cu parghii
pneunmatic pt m-u
pt m-u

1
Gradul de universalitate a 6 4 7 8 4 7 7 8 9 7 8
reazemelor

2 Pozitia piesei in timpul lucrului Statica fixa

3 Precizia suprafetelor de 4 5 2 5 5 2 4 7 8 2 7
orientzre pozitionare

4 Rigiditatea pieselor 10 10 10 10 10 10 9 10 10 7 9

5 Solicitarile de lucru 8 6 7 4 6 8 5 3 6 8 3

6 Rigiditatea reazemelor 5 4 6 5 3 9 2 4 6 4 8

7 Gradul de adaptabilitate a
reazemelor la schimbarea 8 5 3 6 7 8 3 5 8 2 6
pieselor

8 Complexitatea reazemelor 6 3 2 5 5 6 8 8 6 3 8

9 Usurinta montarii reazemelor 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

10 Usurinta inlocuirii reazemelor 4 3 4 5 6 10 5 3 6 8 9

11 Usurinta curatarii de aschii a 5 0 0 0 7 6 9 0 0 0 9

reazemelor

12 Rezistenta la uzura a 3 6 4 6 8 9 6 2 5 7 8
reazemelor

13 Tehnologicitatea reazemelor 7 8 6 8 4 5 7 9 5 7 8

14 Costul proiectarii reazemelor 4 5 2 5 5 2 4 7 8 2 7

15 Costul executiei reazemelor 8 6 7 4 6 8 5 3 6 8 5

16 Costul repararii reazemelor 8 6 7 4 6 8 5 3 6 8 6

17 Costul intretinerii reazemelor 7 8 6 8 4 5 7 9 5 7 8

18 Costul exploatarii reazemelor 8 6 7 4 6 8 5 3 6 8 9

Total 77 76 68 66 75 64 72 70 70 63 83
`

In urma metodei utilitatilor prezenta mai sus alegem urmatoarele reazeme :cep,plcoe i ca
mecanism de centrare si strngere alegem mecanismul cu prghii.

Denumirea reazemului Placa cu suprafa plan

Cod Notare 01021-11000

1.Ajustaje : H7/h6;
2.Rugozitati:suprafetele active precum si suprafetele care sunt in contact permanent cu corpul
dispozitivului trebuie sa aiba rugozitati cat mai mici 0.8m.Acest fapt este necesar pentru a se
preaintampina aparitia jocurilor si pentru a micsora abaterile de strangere care se datoreaza in
mare parte deformatiilor de contact piesa reazem si reazem corpul dispozitivului.
3.Material:OLC15 STAS 880-88.
4.Tratament termic cementare pe 0,81mm,cu duritate dupa tratament 55-60 HRC.
5.Pentru dimensiunile libere rezultate din prelucrari mecanice,tolerante mS STAS 2300-88.
6.Exemplu de notare a unei placate cu H=10mm si L=100 mm:
Placa 01021-11000 10-100.

Surse [6]

Adaptari (modificari)operate -

Tipul de proiectare Proiectare directa dupa norma

47
`

Denumirea reazemului Cep fix cu cap cilindric normal

Ajustaje:H7/h6

Tolerante : -diametrul cozii h6;n6;p6 STAS 8.100/2-88

-perpendicularitatea suprafetei frontale de asamblare fata de axa cozii 0.01
Rugozitati:suprafetele active ale reazemului precum si suprafetele care sunt in contact cu corpul
dispozitivului trebuie sa aiba rugozitati cat mai mici 0,4-0,6m.Acest fapt este necesar pentru a
se preaintampina aparitia jocurilor si pentru a micsora abaterile de strangere care se datoreaza in
mare parte deformatiilor de contact piesa reazem si reazem corpul dispozitivului.

Simbol :

Materiale: OSC 8

Surse [6]

Adaptari (modificarile)operate -

Tipul de proiectare Proiectare directa dupa norma

48
 `

Dimensionarea reazemelor[5],[11]

Denumirea Placa cu Cod - Dimensiunea placutelor:

reazemului suprafata
plana Notare Placa 01021-11000
10-100. H=12 mm;
L=80 mm;
B=20 mm;
d1=90+0,22mm
d2=14 mm;
t +0.2
0 =6 mm;
K=22 mm;
m=360,25 mm;
numarul de gauri =2.

Surse [19]

Denumirea Falcile Cod - Dimensiuni :Cep fix cu cap cilindric

mecanismului normale ale normal plat:
de centrare menghinei
sau centrare Notare D=10 mm;
si fixare d=6mm;
d1=6+0.012
0 mm;
c=1,2mm;
H=6mm

Surse [19]

49
 `

Alegerea ajustajelor,toleranelor si ruozitailor reazemelor [5]

Tabel-Ajustaje,tolerane si rugozitai pentru placue

Conditia de precizie (de forma ,dimensional, Abateri limita, STAS(nr.,an)

de pozitie relativa) tolerante

Diametrul principal al gaurilor pentru H13 8.100/2-88

suruburile de fixare
Placue Adancimea gaurilor pentru capul suruburilor .+0.22
0
(placi) de fixare

Distanta dintre gaurile suruburilor de fixare 0,12 ,0,25

Celelalte dimensiuni rezultate din prelucrari Tolerante mS 2.300-88

mecanice

Tabel-Ajustaje,tolerane si rugoziti pentru cepuri fixe

Inaltimea Cepuri cu cap plat cand nu se h6 8.100/2-88

cepului pot rectifica dupa asamblare

Cepuri cu cap bombat sau h12 8.100/2-88

sferic

Diametrul cozii h6;n6;p6 8.100/2-88

Cepuri fixe Diametrul gaurii din corpul dispozitivului sau

din bucsa intermediara pentru asamblarea H7 8.100/2-88
cepului
Perpendicularitatea suprafetei frontale de 0.01 -
asamblare fata de axa cozii
Celelalte dimensiuni (libere)rezultate din Tolerante mS 2.300-88
prelucrari mecanice

50
`

Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor[5]

Tabel-
Tipul elementului de Material recomandate Tratamente termochimice Duritate di loc de
orientare sau de si termice prescrise masurare
orientare(centrare)-
strangere
Marca STAS
1 2 3 4 5
ELEMENTE DE ORIENTARE
Placute(placi) OLC 15 880-88 -cementare pe adancimea 55-60 HRC
de 0,8-1,2 mm
-calire
Cepuri OSC 8 880-88 -imbunatatire 40-55 HRC
ELEMENTE DE ORIENTARE(CENTRARE)-STRNGERE
Pirghii OLC 15 880-88 -cementare pe adancimea 55-60 HRC
0,5-0,8 mm
-calire

Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor[5]

Tabel-
Tipul conditiei tehnice Tipul elementului de Conditii tehnice (indicatii special)
(indicatiei special) orientare sau de
orientare (centrare)-
strangere
1 2 3
INDICAII SPECIALE LEGATE DE EXECUTIE
Indicatii referitoare la starea - -piesele trebuie sa aiba suprafetele
suprafetelor netede , curate
-pe suprafetele pieselor nu trebuie sa
existe incluziuni nemetalice , alte
defecte , rizuri , zgarieturi , urme de
rugina , fisuri , pete negre , lovituri ,
urme de prelucrare mecanica , bavuri
, muchii ascutite.
-piesele tratate termic nu trebuie sa
prezinte pete , fisuri , urme de
coroziune sau alte defecte de
suprafata.

51
`

Indicatii referitoare la adaosul Cepuri -adaos de rectificare dupa

de prelucrare asamblare(montare)pe inaltimea
capului H
+0.2
+0.3
-cand cepurile de pe aceasi baza se
pot rectifica simultan dupa
asamblare la inaltimea cepului se va
lasa un adios in limitele 0.2,0.3 mm

Placute -adaos de rectificare dupa

asamblare(montare)pe inaltimea
placutei H
+0.2
+0.3
-cand placutele de pe aceeasi baza se
pot rectifica simultan dupa
asamblare la inaltimea cepului se va
lasa un adaos in limitele 0.2 , 0.3 mm
-se recomanda ca inaltimea H se se
execute cu abateri in limetele 0.2 ,
0.3 mm

Indicatii referitoare la traseul - Prelucrarea finala a suprafetelor

tehnologic active ale reazemelor de orientare
(pentru materializarea aceleiasi baze
de orientare) , trebuie sa se faca
simultan
INDICATII (PRESCRIPTII)TEHNOLOGICE STRICT NECESARE REFERITOARE LA
ASAMBLARE
Indicatii referitoare la Cepuri Rectificarea suprafetelor active ale
efectuarea unor prelucrari in cepurilor de pe aceeasi baza , se va
stare asamblata (montata) face simultan

Placi Rectificarea suprafetelor active ale

placilor de pe aceeasi baza , se face
simultan

52
`

Definitivarea schielor reazemelor i a amplasamentului acestora

Legenda : 1 cep cu cap cilindric plan;

2-placua;
3-parghii;

53
`

II.4. Alegerea solutiei de ansamblu a dispozitivului

PROIECTAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA

ELEMENTELOR I
MECANISMELOR COMPONENTE
Elementele si mecanismele (instalatiile) au rolul de a realiza cursa de actionare si forta
de actionare Q a mecanismelor de strangere sau de centrare-strangere.Se pot intalni , in practica ,
situatii in care masina-unealta este echipata dj cu o instalatie de actionare care trebuie reglata
pentru dispozitivul proiectat.In cadrul proiectului , instalatia de actionare se proiecteaza odata cu
dispozitivul de prindere.
Pe parcursul acestei etape se vor stabili modul , tipul si varianta de actionare , alegandu-se
si dimensionandu-se elementele component ale schemei de actionare adoptate.

Elaborarea schemei de acionare

Reprezentarea grafic a elementelor si mecanismelor de actionare se numeste schema de

actionare.Aceasta contine schema optima de strangere la care se adauga mecanismul de strangere
sau de centrare-strangere (reprezentat simbolizat , simplificat) , precum si elementele si
mecanismele de actionare (reprezentate de asemenea simplificat).

Alegerea modului de acionare

Ca mod de acionare se va alege actionarea mecanizata , cu trimitere la etapa 2 STE.

Alegerea tipului de acionare mecanizat

Se va alege unul dintre tipurile de acionare posibile :pneumatic (pneumostatic) ,

hidraulica (hidrostatic) , pneumohidraulic , mecanic , electromecanic , cu vacuum ,
magnetic , electromagnetic.
Acionarea mecanizat se utilizeaz , in general , in cazul dispozitivelor cu mai multe locuri
de strngere , cand forele de strngere sunt mari , cand frecvena strngerilor este ridicat , cand
se impun precizii ridicate si cnd se cere creterea productivitatii prelucrarii.Acionarea
mecanizat este specific productiei de serie mare si de masa. In functie de natura energiei
utilizate , actionarea mecanica poate fi :pneumatic , hidraulica , pneumohidraulica ,
mecanicohidraulica , mecanica , electromecanica , cu vacuum , magnetic , electromagnetic.

Acionarea pneumatic (pneumostatic)

Reprezint un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de aerul comprimat ce apasa asupra pistoanelor sau membranelor
unor motoare pneunmatice.De regula , aerul comprimat este furnizat de statii central de
compresoare si este distribuit in retele la presiunea de 45 daN/cm2 .
Avantaje.Principalele avantaje ale acestui mod de acionare sunt: greutate redusa; suporta
suprasarcini fara pericol de avarii , alimentare comoda cu energie ; posibilitati largi de reglare a
vitezei si fortei dezvoltate , cu mijloace relative simple ; nu influenteaza deloc mediul in care
functioneaza ; intretinere usoara , chiar de catre operator ; pericol redus de accidentare ; aerul
comprimat care a efectuat lucrul mechanic , nu necesita instalatii special de evacuare , fiind

54
`

trimis direct in atmosfera si poate fi utilizat si in alte scopuri cum sunt : curatirea de aschii a
dispozitivului si extragerea pieselor usoare , de gabarit redus din dispozitiv.
Dezavantaje .Dezavantajele acestui mod de actionare sunt : la viteze mari de deplasare a
pistoanelor , la sfarsitul cursei acestora , apare o lovitura puternica , ce poate deteriora motoarele
sau dauna sanatatii operatorului ; destinderea brusca a aerului comprimat in motoare duce la
scaderea temperaturii , ce provoaca separarea si depunerea apei pe pereti , care favorizeaza
coroziunea elementelor instalatiei ; randament relative scazut , mai ales , in cazul utilizarii unor
conducte lungi , cu multe coturi si schimbari de sectiune si in cazul unor etansari
necorespunzatoare ; gabarit mare la forte mari , din cauza presiunii economice limitate a aerului
comprimat.In cea mai mare parte , aceste dezavantaje pot fi diminuate sau inlaturate , prin
proiectarea , executia si exploatarea rationala a acestor instalatii.
Domeniul rational de utilizare al actionarii pneumatice il constituie dispozitivele din
sectiile prevazute cu retele de aer comprimat , pentru prelucrari cu regimuri moderate de lucru ,
la productie de serie si de masa.

Acionarea hidraulic(hidrostatic)
Reprezint un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor , caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de catre uleiul sub presiune care actioneaza asupra pistoanelor
unor motoare hidraulice (hidrostatice).
Avantaje.In comparatie cu actionarea pneumatic , actionarea hidraulica are o serie de
avantaje , dintre care mai importante sunt :
-realizeaza presiuni de lucru ridicate (de la 20 la 100 daN/cm2 ) si deci forte de actionare mari ,
cu motoare usoare si gabarit redus , fapt ce permite utilizarea lor la strangerea simultana a unei
piese in mai multe puncte sau a mai multor piese in acelasi dispozitiv , precum si reducerea
gabaritelor dispozitivelor , ce duce la cresterea preciziei si calitatii suprafetelor prelucrate ; de
asemenea , se usureaza transportul , prindere si desprindere pe si de pe masina unealta si
depozitarea;
-durata de exploatare este mult mai mare , deoarece uzura este mult mai redusa , datorita faptului
ca toate elementele instalatiilor sunt unse din abundenta;
-fortele de actionare dezvoltate se transmit linistit , fara socuri , datorita faptului ca uleiul mineral
utilizat in aceste instalatii (de turbine sau de transformator) este , practice , incompresibil ; acest
fapt permite realizarea de deplasari si opriri la cota , largind , astfel posibilitatile de mecanizare
si automatizare a dispozitivelor.
Tinand seama de costul relative ridicat al instalatiilor de actionare hidraulica , domeniul de
utilizare cu maxima eficienta economica a acestui mod de actionare a dispozitivelor , il constituie
productia de serie mare si de masa .Dar , avand in vedere ca marea majoritate a masinilor unelte
moderne poseda instalatii hodraulice proprii pentru actionarea miscarilor , care permit racordarea
motoarelor pentru actionarea dispozitivelor , precum si realizarea utilizarii economice a
actionarii hidraulice si in productia de serie mica si mijlocie .O larga raspandire a capatat
utilizarea acestui mod de actionare in constructia dispozitivelor pentru masini-unelte agregat .

55
`

Acionarea pneumohidraulic (pneumohidrostatic)

Reprezint un mod de acionare mecanizat a dispozitivelor , caracterizat prin aceea ca forta
de actionare este realizata cu ajutorul aerului comprimat si a uleiului sub presiune , ce lucreaza in
niste motoare cunoscute sub denumirile de unitati pneumohidraulice si transformatoare
pneumohidraulice.O mai larga utilizare , in actionarea dispozitivelor , o au transformotoarele
pneumohidraulice de inalta presiune , cunoscute sub denumirea de multiplicatoare
(amplificatoare , traductoare) pneumohidraulice.Energia aerului comprimat este utilizata pentru
realizarea unui salt de la presiunea joasa a acestuia , la presiunea ridicata a uleiului.De cele mai
multe ori , in circuitele hidraulice ale instalatiilor se interpun cilindri hidraulici de lucru (motori)
, care transmit , in cazul cel mai general , forta de actionare dezvoltata la mecanismele de
strangere sau de centrare si strangere , sub denumirile de unitati pneumohidraulice si
transformatoare pneumohidraulice.O mai larga utilizare , in actionarea dispozitivelor , o au
transformotoarele pneumohidraulice de inalta presiune , cunoscute sub denumirea de
multiplicatoare (amplificatoare , traductoare) pneumohidraulice.Energia aerului comprimat este
utilizata pentru realizarea unui salt de la presiunea joasa a acestuia , la presiunea ridicata a
uleiului.De cele mai multe ori , in circuitele hidraulice ale instalatiilor se interpun cilindri
hidraulici de lucru (motori),care transmit, in cazul cel mai general, forta de actionare dezvoltata
la mecanismele de strangere sau de centrare si strangere.
Avantaje.Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt : posibilitatea realizarii
unor forte de actionare mult mai mari decat la actionarea pneumatic cu instalatii simple , mai
ieftine si care necesita un volum de ulei mult mai mic decat cele hidraulice.Astfel , la un volum
de ulei de 23 l si la o presiune a aerului comprimat de 67daN/cm2 se poate obtine o presiune
a uleiului de pana la 200 daN/cm2 .Trebuie , totusi , avut in vedere ca instalatiile
pneumohidraulice sunt ceva mai complicate decat cele pneumatic.
Domeniile de utilizare.Actionarea pneumohidraulica se recomanda a se utilize , in general
, la dispozitivele stationare (pentru masini de gaurit etc.) sau deplasabie (pentru masini de frezat
etc.) in timpul prelucrarii , pentru sectiile de prelucrari prin aschiere in care exista retele de aer
comprimat sic and prelucrarea in serie , cu regimuri intense de lucru a unor piese grele , cu
gabarit mare , reclama forte de strangere mari , care trebuie aplicate in mai multe puncte.O larga
utilizare a capatat-o acest mod de actionare in constructia menghinelor universal de masina .
Acionarea mecanohidraulic (mecanohidrostatic)
Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata cu ajutorul uleiului sub presiune ce lucreaza in niste motoare
cunoscute sub denumirea de multiplicatoare (amplificatoare,pompe)mecanohidraulice.In general
, aceste multiplicatoare sunt actionate manual printr-un sistem de parghii , suruburi si plunjere ,
dar pot fi actionate si de anumite organe in miscare dezvoltata direct la piesa de prelucrat sau
prin intermediul unor cilindri hidraulici de lucru si a unor mecanisme de strangere sau de
centrare si strangere.
Avantaje.Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt :nu necesita retele de aer
comprimat sau circuite hidraulice special ; pot dezvolta presiuni de lucru ridicate (cca.100
daN/cm2 ) si deci forte de actionare mari cu eforturi mici , ce duc la micsorarea gabaritului
dispozitivelor ;pot realize forte de strangere constant , a caror valoare poate fi reglata , cu
suficienta precizie , fiind,deci , apte pentru strangerea pieselor cu rigiditate scazuta ( bucse ,
inele, etc.).Dar , datorita actionarii manuale a acestor multiplicatoare , timpii de strangere si de
slabire a pieselor sunt relative ridicati.

56
`

Domenii de utilizare.Utilizarea acestui mod de actionare se recomanda la dispozitivele

pentru masinile-unelte la care alimentarea motoarelor pneumatic sau hidraulice este dificila
(strunguri carusel,masini de rabotat etc.) , precum si la productia individuala si de serie mica , la
prelucrarile cu prinderea pieselor direct pe masa masinii-unelte , cand se inlocuiesc actionarea
manuala a parghiilor de strangere cu suruburi , permitand reducerea eforturilor de actionare si a
timpilor ajutatori de strangere si slabire.O larga raspandire a capatat-o , in ultimul timp ,
utilizarea acestui mod de actionare in constructia menghinelor universal de masina .
Acionarea mecanic
Actionarea mecanica reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor ,
caracterizat prin aceea ca forta de actionare este realizata prin intermediul unui lant cinematic al
masinii-unelte.
Avantaje.Avantajele principale ale actionarii mecanice le constituie simplitatea
constructive si deci costul redus al acesteia si posibilitatea utilizarii mai rationale a puterii
disponibile a motoarelor de actionare ale masinilor-unelte.Dar trebuie avut in vedere ca
realizarea fortei de actionare , prin intermediul unui lant cinematic al masinii unelte , solicita
suplimentar elementele lantului , fapt ce implica necesitatea ca , la proiectarea acestor
mecanisme de actionare , sa se efectueze verificarea elementelor respectivelor lanturi cinematice
la solicitarile suplimentare la care sunt supuse.De asemenea , trebuie verificat daca puterea
disponibila a masinii-unelte asigura si actionarea dispozitivului.
Domenii de utilizare.Acest mod de actionare se utilizeaza , mai ales , in constructia
dispozitivelor de gaurit cu ajutorul capetelor multiax , precum si in constructia dispozitivelor de
tipul dornurilor si a mandrinelor pentru strunguri si masini de rectificat.
Actionarea mecanica imbraca doua solutii constructive-functionale de baza si anume : cu
placa suspendata si centrifugal.
Actionarea electromecanica
Reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor , caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata cu ajutorul unor motoare electrice si a unor elemente de natura
mecanica.
Avantaje.Principalele avantaje ale acestui mod de actionare sunt posibilitatea dezvoltarii
unor forte si curse mari , precum si realizarea unor Insemnate economii de energie , datorita
decuplarii motoarelor electrice pe parcursul procesului de prelucrare. Insa , in general , aceste
mecanisme de actionare au gabarit relativ mare si o rigiditate relativ scazuta. De aceea ,
actionarea electromecanica se utilizeaza , mai ales , in constructia dispozitivelor ce reclama
necesitatea unor forte de fixare si a unor curse mari. Acest mod de actionare se utilizeaza in
constructia dispozitivelor pentru masini de debitat , de centruit si frezat , etc. , iar in ultimul timp
a capatat o extindere mai mare in constructia dispozitivelor pentru masini-unelte agregat.

57
`

Acionarea cu vacuum (vid)

Reprezint un mod de acionare mecanizat a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca forta
de actionare este realizata de diferenta dintre presiunea atmosferica ce apasa asupra piesei si
depresiunea creata sub piesa cu ajutorul unor instalatii speciale pentru producerea vidului
(pompe de vid, cilindri speciali cu aer comprimat pentru producerea vidului etc.).

Avantaje. Principalul avantaj al actionarii cu vacuum a dispozitivelor il constituie posibilitatea

utilizarii la prinderea unor piese cu rigiditate scazuta, cum sunt: table si piese ambutisate ,
precum si a unor piese plane de tipul tablelor din materiale neferomagnetice. Dar , instalatiile
pentru producera vidului inaintat sunt costisitoare si de aceea , utilizarea acestui mod de
actionare este limitata la prelucrarile cu regimuri usoare de lucru.

Acionarea magnetic
Reprezinta "un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca forta de
actionare este realizata cu ajutorul unor magneti permanenti , orientati in mod corespunzator si
izolati intre ei cu ajutorul unor gamituri nemagnetice.
Avantaje. Principalele avantaje ale actionarii magnetice sunt : la dimensiuni apropiate,
asigura forte de actionare (strangere) compatibile cu cele realizate de actionarea electromagnetic
; permite realizarea comoda a unor dispozitive pentru prinderea pieselor cu alte suprafete de
orientare decat cele plane; costul exploatarii este foarte redus (nu consuma energie). Insa , acest
mod de actionare nu poate fi utilizat la dispozitivele pentru regimuri grele de lucru.
Domenii de utilizare. Dispozitivele actionate magnetic se construiesc , de regula , sub
forma de platouri (mese) sau mandrine si se utilizeaza , in general , pentru prinderea pieselor din
materiale feromagnetice , la prelucrari de finisare cu regimuri usoare de lucru , pe masini de
rectificat plan , masini de rectificat rotund , masini de frezat , masini de gaurit , strunguri , masini
pentru scularie si pentru mecanica fina. Se remarca o tendinta de extindere a utilizarii acestor
tipuri de dipozitive cu actionare magnetica.

Acionarea electromagnetic
Reprezint un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca
forta de actionare este realizata de fluxul magnetic , creat de niste electromagneti , ce trece prin
piesele de prelucrat , care face parte din circuital magnetic.
Domenii de utilizare. Permit strangerea unei game largi de piese din materiale
feromagnetice , cu suprafete de orientare plane , la operatii de finisare pe masini de rectificat
plan , masini de rectificat rotund , strunguri etc. O utilizare mai recenta a acestui mod de
actionare o constituie dispozitivele cu reazeme radiale fixe (papuci, suporti) pentru strunguri
si masini de rectificat fara centre , cu larga raspandire in productia de rulmenti.
Avantaje. Cele mai importante avantaje ale actionarii electromagnetice sunt : prinderea
si desprinderea rapida a pieselor de prelucrat fara a le deteriora ; posibilitatea prinderii simultane
a mai multor piese ; posibilitatea prinderii pieselor cu dimensiuni diferite ; asigura repartizarea
uniforma a fortei de strangere pe intreaga suprafata de orientare a pieselor ; ofera o buna

58
`

accesibilitate la suprafetele de prelucrat ; folosesc pentru alimentare energie electrica , care este
mai comoda decat alte forme de energie; permite utilizarea integrala a meselor masinilor-unelte ,
deoarece nu au nici un subansamblu mecanic suplimentar sau mecanism de actionare, care exista
la celelalte sisteme de actionare a dispozitivelor si care se amplaseaza , de cele mai multe ori , pe
mesele masinilor ; principiu constructiv si constructie simpla ; pret de cost redus ; exploatare
simpla.
Dezavantaje. Singurele dezavantaje ale acestui mod de actionare sunt : nu permit prinderea
directa a pieselor cu alte suprafete de orientare decat plane si a pieselor din materiale
neferomagnetice ; nu permit dezvoltarea unor forte de actionare (strangere) mari ; au o
durabilitate mai scazuta.

Alegerea variantei de acionare

Din analiza avantajelor si dezavantajelor tipurilor de actionare mecanizata posibile, am

ales actionarea pneumatica (pneumostatica).
In continuare se vor prezenta unele caracteristici ale acestui tip de actionare: realizeaza
forte de strangere constante, strangere-desfacere rapida si comanda centralizata de la distant ;
motoarele si aparatele care intra in structura instalatiilor de actionare pneumatic sunt , in cea mai
mare parte , normalizate ; presiunea de lucru minima necesara , de regula , 4 daN/cm2 ; pastrarea
unei presiuni constante in retea este strans legata de exploatarea in conditii normale a retelei de
aer comprimat si de evitarea accidentelor provocate de slabirea sau desprinderea semifabricatului
din dispozitiv in timpul lucrului ; prin aparatajul de reglare cu care este inzestrata , permite
realizarea unor forte de strangere constante in tot timpul prelucrarii ; realizarea unor forte de
strangere constante, creeaza posibilitatea inlaturarii influentei erorilor de strangere asupra
preciziei de prelucrare ; aparatajul si mecanismele de forta din instalatiile pneumatice sunt
normalizate , ceea ce simplifica activitatea de proiectare si reduce costul acestora ; datorita
existentei conductelor rigide sau flexibile , care servesc la transportul aerului comprimat si la
imbinarea dupa necesitati a aparaturii pneumatic , robinetul de distributie poate fi plasat in mod
corespunzator , realizandu-se comanda centralizata si de la distant , sau automatizarea comenzii ;
aerul comprimat care a lucrat in cilindrii pneumatic , poate fi folosit pentru diferite operatii ,
curatirea de aschii a dispozitivului , scoaterea semifabricatelor din dispozitiv (semifabricatele
usoare de dimensiuni mici) etc. evacuarea aerului din cilindrii pneumatici nu necesita conducte
de retur , acesta fund trimis direct in atmosfera , fara pericol de poluare , cresterea productivitatii
prelucrarii ;
Avantajele enumerate mai sus , explica extinderea folosirii aerului comprimat in
constructia dispozitivelor si justifica cheltuielile initiate legate de inzestrarea sectiilor de
prelucrare cu statii si retele de aer comprimat si a celor legate de costul dispozitivelor
pneumatice.
Deoarece pentru fiecare tip de actionare s-au structurat mai multe variante de actionare , in
continuare , se va alege una dintre acestea.
Motoarele pneumatice pot fi:
motoare pneumatice pentru dispozitive stationare sau deplasabile;
motoare pneumatice pentru dispozitive rotative.
Dupa natura operatiei pentru care se proiecteazaa dispozitivul , se alege un motor pneumatic
stationar.

59
`

Acestea pot fi cu piston sau cu membrana :

Motoare pneumatic cu piston:

Fig.4.motoare cu piston cu simpl aciune

Fig.4.motoare cu piston cu dubl actiune

Motoare pneumatic cu membrane:

Fig.4 motoare cu membran cu simpl aciune

60
`

Fig .4 membrana cu dubla aciune

Dintre variantele de actionare prezentate , se va alege , din cadrul motoarelor pneumatice cu

piston , cel cu dubla actiune cu tija unilaterala.

Fig.4.motor cu piston cu dubl aciune

Stabilirea schemei de acionare

Schema de acionare va cuprinde schema optima de strangere , mecanismul de strangere
(centrare-strangere) , varianta de actionare , celelalte elemente si mecanisme componente ale
actionarii.
Intrucat schema optima de strangere la care se mai adauga schema optima de strangere
sau/ si de orientare-pozitionare si strangere se poate numi schema de strangere dezvoltata , se
mai poate numi schema de strangere, se mai poate spune ca schema de actionare va pleca de la
schema optima de strangere dezvoltata la care se adauga componentele/ elementele structurale de
actionare.
Schema de actionare poate fi:
dezvoltata , atunci cand contine toate componentele , sau conform descrierii erarhice ,
cand constituie reprezentarea solutiei tehnice ;
simplificata , cand contine doar un motor de actionare si sursa de energie sau , conform
descrierii ierarhice cand constituie reprezentarea operatiei fizice ;
ultrasimplificata , cand contine doar motorul de actionare sau , conform descrierii
ierarhice , cand constituie tot reprezentarea operatiei fizice.

61
`

Schemele de actionare contin schemele de strangere la care se mai adauga o serie de elemente ce
earacterizeaza sistemul de actionare si anume :
forma elementelor structurale ale mecanismelor de strangere sau de centrare si strangere;
directia si sensul , punctului de aplicatie al fortelor de actionare;
directia , sensul si punctul de aplicatie al reactiunilor si al fortelor de frecare dintre diversele
suprafete ale elementele structurale ale mecanismului de strangere sau de centrare si strangere ;
elemente geometrice necesare calculului fortelor de actionare.

Legenda:
1- acumulator (rezervor) de aer comprimat;
2- robinet de trecere;
3- filtru separator;
4- regulator de presiune;
5- manometru;
6- ungator;
7- releu de presiune;
8- supapa de sens unic;
9- distributor;
10- drosel ( regulator de debit sau viteza);
11- motor pneumatic;
12- conducte si armaturi;
13- corpul dispozitivului;
14- piesa.

62
`

In structura generala a acestei scheme intr:

-acumulatorul (rezervorul) de aer comprimat 1 , serveste la alimentarea neintrerupta a tuturor

motoarelor pneumatice racordate la reteaua principala si la micsorarea variatiilor de presiune ;

-robinetul de trecere 2 , serveste si la deconectarea instalatiilor in perioadele afectate reparatiilor

capitale sau periodice ale masinilor-unelte si ale dispozitivelor ;

-aparatele pentru pregatirea aerului comprimat si anume : filtrele separatoare 3 , care asigura
condensarea vaporilor de apa si acizi si retinerea impuritatilor si ungatoarele 6 , care asigura
proprietati lubrifiante aerului comprimat ;

-aparatele pentru reglarea s1 controlul presiunii si anume: regulatoarele de presiune 4, ce servesc

la stabilirea presiunii nominale de lucru si manometrele 5 , ce servesc la controlul presiunii ;

-aparatele de siguranta si anume : releele de presiune 7, si supapele de sens unic (de retinere) 8.
Releele de presiune asigura intreruperea alimentarii motoarelor electrice de actionare a
masinilor-unelte in situatiile in care intreruperea alimentarii cu aer sau caderea de presiune din
retea sunt de lunga durata si , ca urmare , pierderile de aer prin neentanseitati duc la scaderea
presiunii din camerele de lucru ale motoarelor , aparand pericolul desprinderii pieselor din
dispozitiv , iar supapele de sens unic completeaza rolul releelor de presiune , permitand aerului
comprimat sa circule numai de la retea spre motorul pneumatic , mentinand presiunea de lucru in
motor pana la oprirea completa a masinii-unelte. Utilizarea acestor aparate este absolut necesara ,
mai ales , cand mecanismele de strangere nu au proprietati de autofranare ;

-aparatele pentru comanda - distribuitoarele 9 , ce servesc la comanda strangerii-slabirii pieselor ,

acestea permitand dirijarea succesiva a aerului comprimat in camerele de lucru ale motoarelor
pneumatic ;

-aparatele pentru reglarea vitezei de deplasare a tijei motoarelor sau pentru atenuarea socurilor la
capetele de cursa ale acestora - droselele (regulatoare de debit sau viteza) 10 ;

-elemente de etansare , ce asigura etansarea imbinarilor fixe si mobile ale instalatiei.

-motorul pneumatic 11 , ce serveste la transformarea energiei aerului comprimat in lucru

mecanic util , necesar pentru a realiza strangerea si slabirea pieselor ;

-conductele 13 si armaturile , ce servesc la legarea intre ele a celorlalte elemente ale instalatiei ;

-elemente de etansare , ce asigura etansarea imbinarilor fixe si mobile ale instalatiei

63
`

Proiectarea componenetelor schemei de acionare

Componentele schemei de actionare se proiecteaza sau se aleg din standard , norme etc.
Elementul care are cea mai mare influenta asupra dimensiunii componentelor schemei de
actionare este motorul. Din acest motiv , motorul se va proiecta primul.

Proiectarea motorului

Motorul pneumatic se dimensioneaz sau se alege din standarde (norme) [4, pag. 188] , in functie
de forta si cursa de actionare dezvoltate.

4Q 4113
D = p =40,85 =8.6[cm]
a

Se adopta diametrul pistonului , D =8.6[cm] = 90 [mm].

Dimensionarea motorului:
-L = 120 [mm] ;
-a = 104 [mm] ;
-diametrul pistonului, D = 90 [mm] ;
-grosimea. peretelui cilindrului (din otel) = 6 [mm] ;
-diametral tijei pistonului , d = 25 [mm] ;
-diametral filetului metric de pe capul tijei pistonului , df = M20 x 1,5 [mm] ;
-diametral stutului de alimentare in toil , d8 = 3/8;
-diametral celor patru suruburi cu filet metric pentru fixarea capacelor = 10 [mm] ;
Ajustaje: piston-cilindru: H8/18
Tija-capac: H7/f8

64
`

Rugozitati: - cilindru si tije: Ra = 0,2 -r 0.4 m

- suprafetele gauri suruburi de fixare: Ra =6,3m
Proiectarea celorlalte elemente ale schemei de actionare
Celelalte elemente ale schemei de actionare sunt alese in functie de diametrul gaurii de
alimentare a motorului. Acest diametru este elementul comun al tuturor componentelor schemei
de actionare .

1.membrana ;
2.scaunul supapei ;
3.supapa ;
4.arcuri ;
5.arc ;
6.surub ;

Fig.4. Regulator de presiune cu membrana

1.membrana ;
2.arc ;
3.disc ;
4.borne ;
5.conductor ;
6.plunjer ;
7.surub ;

Fig.4.releu de presiune cu membrana

65
`

Fig. 4. Filtru de aer Fig. 4. Ungator de aer:

1.inel ; 1.corp ;
2.clopot ; 2.tub ;
3.filtru ; 3.pahar ;
4.sticla organic ; 4.supapa ;
5.separator ; 5.teava ;
6.pahar. 6.bila
7.varf conic

66
`

Elemente de imbinare:

Fig.4.Racord cot cu inel taietor,intermediar

Fig.4.Racord cot cu bucsa sferica [11]

Fig.4.Racord cu inel frontal

67
`

Fig.4.Filtru de aer :STAS 9723-74

a=20 mm

b=7 mm

h=145 mm

h1=15.2 mm

d1=60 mm

68
`

Fig.4.Regulatoare de presiune :STAS 9583-74 Fig.4.Ungator de aer :STAS 958-74

H1=126 mm(max) h=167 mm

h=26 mm h1=118 mm
D=74 mm d1=60 mm
D1=54 mm b=78 mm

Fig.4.Distribuitor cu sertar plan

D=115 mm
L=95,5 mm
d1=11 mm
d2=5 mm
l=48,5 mm

69
`

Fig.4.Releu de presiune
h=148 mm h3=26 mm
h1=44,5 mm d=97,5 mm
h2=106,5 mm d1=40 mm
d2=72 mm

l=55,5 mm
s=24 mm
d=28 mm

Fig.4.Supapa de sens :STAS 10510/1-76

70
`

Fig.4.Racord cot:STAS 11018-78

Fig.4.Racord cu inel frontal:STAS 11081-78

71
`

II. 5. Stabilirea schemei de strangere si a variantei de acionare.[1],[2],[3],[7]

Strangerea , cea de-a doua faza a procesului de prindere , are rolul de a conserva schema de
orientare optima (data prin tema) , astfel incat piesa sa nu se deplaseze , sa nu se roteasca sau sa
nu vibreze in timpul procesului de prelucrare . Schema optima de strangere este acea schema de
strangere care asigura cu precizia ceruta si poate fi realizata cu cele mai mici costuri . Schemele
de strangere (de fixare) sunt reprezentari grafice ce contin schemele optime de orientare la care
se adauga elementele specifice strangerii:

directia , sensul, punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor ce solicita

piesele in regimuri tranzitorii si in regim stabil de prelucrare ;
directia , sensul , punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor masice (greutati ,
forte si momente de inertie) ;
directia , sensul , punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor de prelucrare ,
masurare , asamblare ;
directia , sensul , punctual de aplicatie si marimea fortelor de strangere principale ,
prealabile si suplimentare ;
directia , sensul , punctual de aplicatie si marimea reactiilor reazemelor ;
direcfia , sensul , punctul de aplicatie si marimea fortelor de frecare dintre piesa si
reazeme si dintre piesa si elementele de strangere sau de orientare-strangere ;
elementele geometrice (distante , unghiuri) necesare in calculul fortelor, curselor si
erorilor de strangere.

72
`

In cadrul acestei etape se va elabora schema optima de strngere

Fig. 4. Schema optima de strngere

73
`

PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE

CENTRARE-STRNGERE PENTRU MATERIALIZAREA SCHEMEI OPTIME DE
STRNGERE[2], [3], [5], [6], [7], [1]

Mecanismele de strngere , sau de centrare i strngere , sunt acele subansambluri ale

dispozitivelor care au funcia unic de a transmite si amplifica fora de acionare , transformnd-
o in fora de strngere , pe care le distribuie in unul sau mai multe locuri de centrare si strangere
se deosebesc de mecanisme de strangere propriu-zise , prin aceea ca realizeaza orientare piesei
dupa un element de simetrie al acestuia . Caracteristic in functionarea acestor mecanisme este
deplasarea simultana a elementelor care vin in contact cu piesa .
In cadrul acestei etape se vor proiecta mecanismele de strangere sau de centrare si
strangere , calculandu-se , de asemenea , fortele si cursele de actionare ale acestor mecanisme.

Stabilirea soluiilor de mecanisme de strangere sau de centrare i strngere

care pot fi utilizate[2], [5],

Se vor evidential acele mecanisme de strangere care pot dezvolta forte conform schemei
de strangere elaborate in etapa precedent . Se va avea in vedere faptul ca pot fi utilizate in acest
scop si acele mecanisme care rezulta in urma unor modificari , analogii , extrapolari , combinari ,
adaptari ale mecanismelor cunoscute , clasicizate , existente in literatura de specialitate .

74
 `

Nr. Denumire soluie si reprezentare grafic

solu
avanteje dezavantaje Sursa
ie
- ofera marele avantaj al - nu pot lucre la
transmiterii si distribuirii temperaturi mai
fortelor constant de strangere mari de 60 ;
in mai multe puncte de - datorita
strangere ; fluidizarii
1. - sunt utilizate dispozitivele hidroplastului si
Fig. Mecanisme cu hidroplast pentru prinderea simultana a a pierderilor [6]
mai multor piese ; prin imbinari nu
- strangerea se realizeaza prin asigura
actionarea dintr-un singur loc; autofranare ;
- timpi de strangere desfacere
redusi ;
- c75onstructie relativ simpla ; - executie
- posibilitatea modificarii pretentioasa ;
directiei fortelor ; - randament
- posibilitatea distribuirii scazut in cazul
fortelor pe mai multe directii ; mecanismelor
- posibilitatea folosirii lor in cu autofranare ;
locuri inguste sau greu - curse mici de
accesibile ; strangere la
- pot fi mecanizate si rapoarte mari de [7]
2. a) mecanism strangere cu pana si plunjer; automatizate ; amplificare a
b) mecanism cu pana si plunjer ; fortelor ;
c) mecanism cu pana si plunjer in consola ;
d) mecanism cu pana si plunjer cu rola ;
e) mecanism cu pana si plunjer cu rola in
consola
f) mecanism cu pana , plunjer in consola si
doua role .

75
 `

Fig. Mecanisme cu parghii

- simplitate constructiva ;
- randament superior celorlalte - rigiditate
mecanisme ; scazuta ; [6]
- permite mecanizarea - folosite
actionarii ; individual , nu
3. - permite schimbarea au proprietati de
directiilor fortelor si autofranare ;
distribuirea acestora in unul
Fig . Mecanisme cu parghii drepte sau mai multe locuri de
strangere ;

Fig. Mecanism cu parghii cotite

- timpul de strangere redus ; - curse mici de

- sunt utilizate la dispozitivele strangere la
pentru prinderea mai multor rapoarte de
piese in mai multe puncte ; amplificare a
- randament crescut ; fosrtelor ;
4. - strangerea se realizeaza prin [7]
actionarea dintr-un singur loc ;

Fig . Mecanism de strangere obtinut prin

combinarea mecanismului de strangere cu
excentric cu parghii drepte

76
 `

Alegerea soluiilor optime de strngere sau de centrare i strngere [2] , [5] , [7]

Alegerea se va face in functie de avantajele si dezavantajele solutiilor prezentate in faza

anterioara , avandu-se in vedere urmatoarele criteria de apreciere :
- proprietati autofranare ;
-posibilitatea schimbarii commode a directii si sensului fortelor de actionare ;
-posibilitatea amplificarii sau distribuirii fortelor de actionare ;
-gradul de universalitate (marimea curselor de strangere ) ;
-fortele de strangere dezvoltate ;
-uniformitatea strangerii ;
-posibilitatea compensarii abaterilor geometrice ale pieselor la strangerea simultana a mai
multor piese ;
-timpii ajutatori de strangere slabire ;
-randamentul ;
-complexitatea (simplitatea) constructiva .

Tabel Alegerea solutiilor optime de strangere sau de centrare si strangere

Nr. Utilitati
crt Criterii
1 2 3 4
1 Proprietati autofranare 5 7 7 3
2 Posibilitatea schimbarii comode a directiei si sensului fortelor de
actionare 9 9 7 9
3 Posibilitatea amplificarii sau distribuirii fortelor si curselor de
actionare 8 9 8 9
4 Gradul de universalitate (marimea curselor de strangere) 5 6 8 9
5 Marimea fortelor de strangere dezvoltate 9 9 9 10
6 Uniformitatea strangerii 9 9 7 9
7 Posibilitataea compensarii abaterilor geometrice ale pieselor la
strangerea simultana a mai multor piese 3 3 5 6
8 Daca exista sau nu tendinta de modificare a ST-O sub actiunea fortelor
de strangere 0 0 0 0
9 Timpii ajutatori de strangere-slabire 0 0 1 2
10 Randamentul 7 8 9 10
11 Numarul elementelor componente 5 6 5 7
12 Complexitatea constructiva 8 7 9 10
TOTAL 74 81 86 84

77
`

Dimensionarea mecanismelor
Se vor alege sau determina principalii parametrii ai mecanismelor alese .Se vor preciza
dimensiunile stabilite , schemele de calcul , metoda de calcul , justificarile necesare , sursele
bibliografice .

Fig. Dimensionarea pirghiei

Determinarea cursei de acionare necesare
Determinarea cursei de acionare necesare se face pe cale analitic sau grafic , in
funcie de cursa de strngere si de parametrii geometrici ai elementelor prin care aceasta se
transmite. La determinarea cursei de actionare , in cazul mecanismelor de strangere combinate si
de centrare si strangere , se va tine seama de relatiile de calcul pentru mecanismele de calcul
elementare .

= +

jmin = 0,5 1,5mm
Cs = 0,2 + 1 = 1,2[mm]

78
`

Ca a Cs a 1,2 69
= => Ca = = = 1,47[mm]
Cs b b 56

Determinarea forei de acionare necesare Q

Se face , in general , pe cale analitic in funcie de fora de strngere necesar S , de
parametrii geometrici ai elementelor prin care aceasta se transmite , de coeficientii ( unghiurile )
de frecare dintre elementele de contact etc.

Q+S-N=0
S 56 + S 25 Q 69 + 1 Q 17 + a N 7,5 = 0
Forta de strangere , S=200 daN ;
Coeficientii de frecare : dintre parghie si elemental de actionare , 1 = 0,1 ; dintre
parghie si ax , a = 0,02 ; dintre parghie si piesa =0,18 .
Q+S=N
S 56 + S 25 + a S 7,5 = Q 69 1 Q 17 a Q 7,5 =>
=> (56 + 25 + 7,5a ) = Q (69 171 7,5a )
S (56 + 25 + 7,5a ) 125 (56 + 25 0,18 + 7,5 0,02)
Q= = = 112,9 daN
69 171 7,5a 69 17 0,1 7,5 0,02
Q=113 daN

Alegerea ajustajelor , toleranelor si rugozitilor[5]

Se vor preciza ajustajele , tolerantele si rugozitatile alese , precum si metoda folosita ,
justificarile necesare , sursele bibliografice .
In aceasta activitate , se stabilesc , in primul rand , ajustajele si tolerantele pentru abaterile
dimensionale , de forma si de pozitie relativa , precum si valorile admisibile si rugozitatilor
supreafetelor functionale principale ale elementelor de orientare pozitionare ale dispozitivului
ales precum materializarea schemei optime de orientare pozitionare.
Apoi , se stabilesc ajustajele si tolerantele , pentru abaterile dimensionale , de forma si de
pozitie relativa , precum si valorile limita admisibile ale ondulatiilor si rugozitatilor pentru
celelalte suprafete ale reazemelor .
Alegerea ajustajelor si tolerantelor se va face tinand seama de cerintele principale impuse
reazemelor :
sa asigure precizia de orientare-pozitionare ceruta ;
sa aiba rezistenta necesara ;
sa aiba rigiditate necesara ;
sa nu deterioreze suprafetele , muchiile sau varfurile de orientare-pozitionare ale pieselor;
79
`

sa permita introducerea si scoaterea usoara a tuturor pieselor din lot pe reazeme ;

partile mobile sa aiba o functionare corespunzatoare ;
sa aiba rezistenta la uzura cat mai mare ;
sa aiba o tehnologicitate ridicata ;
sa aiba un cost cat mai scazut ;

Avand in vedere aceste cerinte , la alegerea ajustajelor si tolerantelor reazemelor , se va

tine seama , deci de urmatoarele criteria de baza :
rolul functional al suprafetelor reazemelor ;
precizia de orientare-pozitionare ceruta ;
marimea solicitarilor la care sunt supuse piesele , respective reazemelor ;
frecventa de montare-demontare a reazemelor ;
frecventa prinderii ;
costul obtinerii diferitelor precizii ;
disponibilitatea unor tehnologii pentru obtinerea unor precizii si rugozitati ;
posibilitatea asimilarii sau achizitionarii , in timp util , a unor tehnologii pentru obtinerea
unor precizii si rugozitati ;
posibilitatea realizarii , prin colaborare , a unor precizii si rugozitati .[1]

Element de Campuri de STAS-ul din care sau

orientare- Conditii de precizie tolerante extras abaterile
strangere limita si tolerantele
Latimea PARGHIEI F7 SR EN 20286-
1:1997
MECANISM DE STRNGERE CU

Inaltimea F9 SR EN 20286-
PARGHIEI 1:1997
Inaltimea gaurilor +0,2
pentru capurile - Conform
suruburilor de fixare 0 [9]
PRGHII

Dimensiunea de
control a H6 SR EN 20286-
PARGHIEI 1:1997

Celelalte Tolerante
dimensiuni rezultate generale -
din prelucrari ISO 2768-mk
mecanice

80
`

Tipul elementului de orientare Suprafaa Rugozitati recomandate , Ra

sau de orientare(centrare)-
strangere
1 2 3
Suprafetele active si fatetele 0,8 ; 1,6
Suprafata de montare 0,8 ; 1,6 ; 6,3
Suprafata superioara 6,3
Suprafetele laterale 0,8 ; 6,3
Mecanism cu parghie Suprafetele laterale ale
degajarii pentru rectificare 6,3
Suprafetele gaurilor pentru 0,8 ; 1,6
stifturile de pozitionare
Celelalte suprafete 3,2 ; 6,3 ; 12,5

Alegerea materialelor si tratamentelor [5]

Se vor preciza materialele si tratamentele alese , precum si justificarile necesare si
sursele bibliografice .
Tabelul Alegerea materialelor si tratamentelor reazemelor nenormalizate
Conform [10]
Parghii (bride) Olc 45 880-88 Imbunatatire 30-45 HRC
Olc 35 880-80 Calire+revenire
Olc 15 880-80 Cementare pe
adancime 0,8-1,2 55-60 HRC
mm

Materialul ales pentru parghii este Olc 45 .

Alegerea celorlalte condiii tehnice[5]

Se vor preciza celelalte conditii tehnice , precum si justificarile necesare si sursele
bibliografice.
Indicatii referitoare la starea suprafetelor :
piesele trebuie sa aiba suprafetele netede si curate ;
pe suprafetele pieselor nu trebuie sa existe incluziuni nemetalice , alte defecte , zgarieturi
, urme de rugina , fisuri , lovituri ;
Definitivarea schielor

81
`

Mecanism de centrare si strngere cu prghii

82
`

II.6.Verificarea la rezisten i deformaii

Stabilirea elementelor puternic solicitate si a verificrilor necesare .

Elementul cel mai puternic solicitat in ansamblul dispozitivului este prghia , prin
urmarea acestuia trebuie sa i se aplice calculul de verificare la incovoiere .
Elaborarea schemelor (modelelor ) de calcul si efectuarea calculelor de verificare la
rezisten i deformaii .
Verificarea la incovoiere :
Mi daN
i = ai = 32 [ 2 ]
W cm

bh
IZ
W= = 12
Ymax h
2
h
Mi =F curs RM
8
25
Mi =250 =336,45
20
lhh 1252525
W= = =13020
6 6
Mi 336,45
i = = =0,025 [daN/cm2 ]
w 13020

Parghia rezist la incovoiere .

Diametrul tijei se determin din solicitarea la incovoiere si se verific la strivire .

3 16Fh 3 1625050
dr= = =12,5713 mm
ai 3,1432
-strivire :
F 250
S = =0,38 N/mm2 <60 N/mm2
dt h 1350

83
`

Capitolul III

Ergonomia i Organizarea locului de munc a unui inginer mecanic proiectant

III.1. Noiuni de baz[32]

Ergonomia i organizarea locului de munc[32]

Ergonomia muncii se formeaz ca tiin aparte n anii `50 i prezint o treapt superioar a
organizrii tiinifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizrii
locurilor de munc din punct de vedere tiinific. Noiunea de ergonomie se traduce din limba
greac ca ergos munc i nomos legea natural.

Ergonomia studiaz problemele organizarii locurilor de munc, evideniind factorul psiho-

social, punnd pe prim plan muncitorul cu complexul solicitrilor la locul de munc in cadrul
procesului de producie.

Ergonomia este legat de mai multe stiine cum ar fi: psihologia, sociologia, medicina muncii,
protecia muncii, igiena muncii , fiziologia, stiinele tehnice si economice.

Organizarea ergonomic urmarete scopul asigurarii conditiilor necesare in organizarea

procesului de producie in cadrul fiecarui loc de munc in aa fel ca sa se obin o productivitate
maxim a muncii si respectnd principiile economiei micarii i scutind lucratorul de oboseala
inutil.

Ergonomia locului de munc are, in principal, rolul de a armoniza intr-un tot unitar elementele
locului de munc (mijloacele de munca, obiectele muncii si fora de munc) n vederea asigurrii
condiiilor, care s permit executantului desfasurarea unei activitati bune cu consum minim de
energie i cu senzaia de buna stare fiziologic.

Organizarea locului de munc sta la baza organizrii atelierelor, seciilor si intreprinderii,

ntrucat de aceasta depinde n cea mai mare masur consumul de timp de munc pe fiecare
operaie sau produs, marimea acestuia avnd un rol determinant asupra elementelor necesare
organizrii in timp i spatiu a proceselor de producie.

Prin loc de munc se nelege suprafaa sau spaiul n care lucratorul sau o echip actioneaz cu
ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor muncii in vederea extragerii sau transformrii lor
potrivit scopului urmrit.
84
`

Locuri de munc pentru producia de unicate i de serie mic

Locuri de munc pentru producia de serie mijlocie
Locuri de munc pentru producia de serie mare i de mas
Dup gradul de mecanizare i de automatizare a produciei, ele sunt:
Locuri de munc cu procese manuale
Locuri de munc cu procese manual-mecanizate
Locuri de munc cu procese mecanizate
Dup numrul muncitorilor ele sunt: locuri de munc individuale i colective.
Dup natura activitii locurile de munc se pot clasifica n: locuri de munc unde se desfoar
activiti de baz i locuri de munc cu activitatea de servire.
Dup poziia lor n spaiu locurile de munc pot fi: fixe i mobile.

Obiectivele ergonomiei:

- adaptarea muncii la capacitatea de performan a lucratorului, cu scopul de a evita cerinele

prea mari sau prea mici;

- proiectarea masinilor, echipamentelor si uneltelor de lucru pentru ca acestea s fie usor de

manevrat, iar utilizarea lor lipsit de accidente;

- dimensionarea locurilor de munc in conformitate cu marimea corpului, permitand o poziie

natural;

- adaptarea influenelor din mediu, in special a luminii si a climatului;

- este necesar a se evite poziiile de munc fixe

85
`

Organizarea ergonomic a locului de munc impune parcurgerea unor etape succesive:

- documentarea si nregistrarea datelor necesare proiectrii unui nou loc de munc sau alegerea
locului de munc, care se justific a fi analizat;

- inregistrarea datelor necesare studiului const in obinerea de informaii privind organizarea

locului de munc (suprafaa, mijloacele de munc, fora de munc, obiectul muncii si condiiile
de mediu);

- examinarea critic a situaiei existente se face cu ajutorul metodei interogative. Se urmarete

eliminarea deficientelor constatate si stabilirea solutiilor imbuntaite;

- proiectarea organizrii ergonomice a locului de munc const in proiectarea unor noi variante
pe principii si reguli ergonomice, dintre care se alege varianta ce prezinta cele mai multe
avantaje. In cazul acestei etape se disting urmatoarele faze: proiectarea variantelor de organizare
a locului de munc, calculul eficientei economice si alegerea variantei optime;

- elaborarea normativelor sau normelor de munc, etap care are drept scop stabilirea consumului
de munc pentru realizarea elementelor procesului de munc;

In vederea adaptrii factorului uman la activitatea sa in proiectarea ergonomic a locului de

munc se va tine seama de dimensiunile antropometrice, dimensiuni care variaz de la individ la
individ in funcie de sex, zona geografic, regimul de via, practicarea unor sporturi. In ce
privete corpul omenesc in proiectarea locurilor de munc este necesar de asigurat: poziia
comod a capului, stabilirea poziiei corecte de munc, inalimea de lucru. [32]

86
`

Principiile de organizare ergonomic a locurilor de munc sunt urmatoarele:[35]

- economia miscrii ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de indepartarea in timp a

senzaiei de oboseal si meninerea la un nivel satisfacator a disponibilitatii de lucru;

- executarea concomitent a activitailor de supraveghere pasiv a funcionrii utilajelor

(desfaurrii proceselor) si activitaii manuale;

- executarea concomitent a activitaii manuale cu ambele mini;

- deplasarile pot fi reduse prin planificarea corect a locului de munc, alegerea adecvat a
amplasrii utilajelor va permite micsorarea traiectoriei de deplasare.

Etapele de perfecionare a organizrii ergonomice a locurilor de munc sunt urmatoarele:

- dotarea tehnic si organizatoric a locurilor de munc. Prin dotare tehnic ntelegem asigurarea
locului de munc cu utilaj sau echipament de performant. Dotarea organizatoric presupune
asigurarea cu mobilier de producie, mijloace de schimb informaional, semnalizare si control,
etc;

- intretinerea si asistena tehnic a echipamentului. Mentenana preventiv a echipamentului se

efectueaz in corespundere cu planul de reparaii stabilit. Despre gradul si nivelul de intretinere
al echipamentului se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului de funcionare util;

- aprovizionarea locurilor de munc se va face ritmic, iar modul de aprovizionare centralizat sau
descentralizat va depinde de procesul de producie, tipul produciei, locul de munc;

87
`

- planificarea locurilor de munc const in amplasarea rational a echipamentului in aa fel ca

deplasarile in cadrul locului de munc sa fie de o durat i distana ct mai mic. Astfel se va
respecta principiul economiei miscrilor;

- optimizarea conditiilor de munc i de mediu.;

- modul de organizare al echipelor individual sau colectiv. Specializarea si cooperarea

activitailor in echip;

- regimul de munca si odihn. Se estimeaz normativul de timp pentru odihna prin repartizarea
acestuia sub forma de micropauze pe parcursul schimbului. In aa fel, se poate menine la un
nivel suficient productivitatea si disponibilitatea de lucru a executantului;[32]

Metode de evaluare a organizrii locurilor de munc[34]

Aprecierea situaiei organizrii ergonomice a locurilor de munc n ntreprindere se efectueaz

n cadrul atestrii locurilor de munc sau oricnd apare necesitatea evalurii. Atestrile se petrec
anual sau cel puin odat n 3 ani.
Locurile de munc se evalueaz conform metodologiei alese de conducerea ntreprinderii, nivelul
organizatoric i calitatea normelor. Se estimeaz eficiena utilizrii forei de munc,
corespunderea condiiilor existente cerinelor organizrii ergonomice. Se completeaz un
formular sub form de certificat sau cartel de atestare a locurilor de munc.
Compartimentele de evaluare n cadrul atestrii:
Dotarea i deservirea locului de munc (dotarea tehnic i organizatoric, aprovizionare,
etc.).
Planificarea locului de munc i condiiile de munc i mediu (regimul de munc i
odihn, condiii de mediu, etc.).
Specializarea i cooperarea muncii (perfecionarea activitii de servire, activitatea prin
cumul, forma de organizare a muncii colectiv sau individual, servirea mai multor
utilaje)

88
`

III.2. Studiu de caz a ergonomiei i organizrii locului de munc

Acest studiu de caz este alcatuit dintr-o analiz critic a situaiei existente precum si soluii sau
recomandari propuse pentru imbunatairea acestei analize a organizarii locului de munca.

Etapele studiului de caz :

1) Necesitatea organizrii ergonomice a muncii n birou

2) Stresul i oboseala profesional

3) Proiectarea ergonomic a mobilierului de birou

4) Proiectarea si mbunatairea factorilor de ambian fizic

III.2.1.Necesitatea organizrii ergonomice a muncii n birou[33]

Dezvoltarea economiei de piat si extinderea proprietaii private au facut ca munca de birou s

cunoasc o amploare deosebit. n aceste condiii apar cerine noi fat de componenele
procesului de munc, fat de om, fat de mijloacele de munc si fat de ntregul sistem "om-
masin-mediu".Aceste aspecte ale organizarii stiinifice a muncii i gasesc rezolvare prin
aplicarea n serviciile si birourile firmelor a cercetrilor de ergonomie care s asigure adaptarea
muncii la om, creterea productivitaii si scaderea solicitarilor de efort n munc.

Introducerea cercetarilor de ergonomie n birouri poate fi susinuta prin prisma unor caracteristici
proprii munci din aceste structuri, cum ar fi:

caracterul muncii, gradul scazut de dotare tehnic si existena unor multiple solicitari de
efort fizic si psihic n munc;

amplificarea factorilor de stres si de oboseal;

varietatea si complexitatea operaiilor (n special de ordin intelectual) pe care trebuie s le

execute lucratorii, raspunderea material i moral;

folosirea, uneori nerational, a potenialului uman, calitatea si structura acestuia.

Munca n birou se prezint n general ca o munc psihic ce solicit din partea personalului un
efort intelectual deosebit, ns exist numeroase activitai care necesit un efort fizic intens.

89
`

O alta caracteristic a activitaii desfasurate n birouri i n acelai timp, un factor de influent a

efortului este poziia de lucru. Aceasta este poziia eznd, care uneori nu se modific nici n
timpul pauzelor, datorit condiiilor de amenajare a locurilor de munc.

Aceast caracteristic se ntlnete la toate categoriile de personal cu o pondere mai mic sau
mai mare, dar cu deosebire la cei implicai n procesul de ntocmire i de prelucrare a
documentelor. n acest caz studiile de ergonomie trebuie ndreptate spre organizarea rational a
timpului de lucru i spre crearea condiiilor de schimbare a poziiei corpului.

Solicitarea neuropsihic n birou este predominant faa de solicitarile de alt natura la

principalele categorii de personal. Aceasta apare n special la cei implicati n activitai de
cercetare-dezvoltare,

90
`

Pentru a se putea face faa acestor solicitri, studiile de ergonomie indica o serie de calitai pe
care trebuie s le aib lucratorii dintr-un astfel de serviciu si anume: cunostine temeinice n
domeniul solicitat, arta de a vorbi cu oamenii, dinamism, atenie distributiv, spirit de observaie,
capacitate de decizie si initiativ.

91
`

III.2.2. Stresul si oboseala profesional[33]

Stresul si oboseala profesional, numite si bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncionalitai
care apar n munca de birou. Din aceasta cauz a aparut necesitatea organizrii ergonomice a
muncii n birouri.

Stresul reprezint o dimensiune constant a vieii noastre cotidiene. Daca pna n 1989 factorii
stresani ineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, n
prezent societatea de tranziie aduce pe scena vieii noi tipuri de situaii stresante cum ar fi :
incertitudinea, schimbarile rapide i adesea imprevizibile, concurenta, omajul, necesitatea
reorientrii si recalilificrii rapide i nu n ultimul rnd, scaderea nivelului de trai.

92
`

Dac stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dac persoana respectiv
este una extrem de echilibrat pot aparea tulburari psihologice temporare. Individul poate trai o
stare de disfuncionalitate sau chiar o cdere psihica brusc n urma unei psihotraume severe
(accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).

Reacia la stres se instaleaz treptat atunci cnd individul este supus un timp ndelungat unor
condiii de tensiune psihic, mai ales atunci cnd este atins imaginea sa, situatia marital,
profesional sau material. De obicei individul si revine cnd situatia stresant a fost nlaturat,
dei uneori pot ramne unele sechele sau o vulnerabilitate crescut fat de anumii factori de
stres.

Factorii de mediu reprezint, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman si animal,
producnd perturbri la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Acesti factori, dintre care amintim:
temperatura (prea ridicat sau prea scazut), umiditatea, zgomotul, agenii poluani pot produce
traume fizice, dar i psihice.

Specialitii clasific oboseala n urmatoarele grupe:

Oboseala muscular (dinamic si static) - determinat de efortul muscular si de

contractarea muscular fix.

93
`

Oboseala neurosenzorial - cauzat de tensiunea nervoas a simurilor (ochi, urechi).

Oboseala psihic - determinat de factori de natura psihic.

94
`

Oboseala poate fi provocat de o multime de cauze, dintre care cele mai des ntlnite sunt:

intensitatea i durata muncii fizice si intelectuale;

factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);

factorii de natura psihic (responsabilitai, griji, conflicte);

monotonia sau rutina muncii;

boli i dureri.

Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:

scaderea ateniei;

ncetinirea si inhibarea percepiei;

inhibarea capacitaii de gndire;

scaderea randamentului activitaii fizice i intelectuale.

Cercetarile efectuate asupra lucratorilor din birouri arat ca peste 50% dintre acetia sunt afectai
de un sindrom de epuizare emotional. Cauzele ar const n lipsa de spaiu i de intimitate a
locului de munc, precum si n dificultatea sarcinilor de serviciu.

n general, persoanele care manifest simptome de oboseal fizic i psihic au o atitudine

negativist n relaiile cu ceilali si resimt o diminuare a respectului de sine.

n afara programului normal de lucru, remedierea si prevenirea oboselii se poate realiza prin
reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei saptamnii de lucru si a concediilor de odihn.

n munca de birou remediile pentru epuizarea si pentru oboseala profesional se pot asigura la
doua niveluri.

La nivelul vieii personale angajatii trebuie sa-i structureze activitaile astfel nct acestea sa le
dea un sentiment de confort i de siguran. Salariaii trebuie s aiba o viata activ n afara
serviciului si mediului acestuia.

Al doilea nivel se refer la responsabilitaile manageriale care trebuie sa vizeze ajutorarea

salariatilor afectai de oboseala profesional prin recunoasterea simptomelor acestui fenomen i
prin instruirea personalului n vederea depistrii lor, prin organizarea de ntruniri ce pot fi
folosite pentru ntrajutorarea membrilor personalului i prin promovarea spiritului de echip.

95
`

III.2.3. Proiectarea ergonomic a mobilierului de birou[33]

Cteva din cerintele la care trebuie sa raspund un loc de munc organizat pe baza principiilor
ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relatiei "om-mijloc de munc-mediu" se refer la
mobilier:

- amplasarea si combinarea adecvat a mobilierului, din punct de vedere functional si estetic;

- mobilierul sa fie simplu, sa asigure poziia corecta a parilor corpului n timpul executarii
operaiilor i s corespund cerinelor ergonomice si estetice.

Mobilierul de birou a facut obiectul unor norme i recomandri precise care le stabilesc
dimensiunile, capacitatea de stocare, spatiul necesar pentru utilizare; acestui mobilier i se
asociaza echipamentele i materialele utilizate n mod curent sau cu intermitente n serviciile i
n posturile de lucru.

96
`

Alegerea mobilierului va fi relativ usoara dac beneficiarul se adreseaz unor producatori

specializai. Cea mai mare parte dintre acetia au experien i dispun de echipe care se pot
deplasa i pot propune proiecte de implementare care s corespund ct mai exact posibil
nevoilor beneficiarului, posibilitilor financiare si planurilor arhitectului. ncercnd sa obtin cel
mai bun pre, beneficiarul poate apela la mai multi furnizori, reinnd pe cei care ofer livrarea si
montarea pe loc n termene rezonabile. Nu trebuie pierdut din vedere i faptul ca implementarea
mobilierului nu este niciodat definitiv i dupa un timp pot fi necesare unele modificari; de
aceea este preferabil mobilierul format din module mici, demontabile, uor de deplasat si de
aezat (rafturi independente cu fa dubl, scaune ergonomice sau pliante, fotolii dispuse
individual sau n banchete, mese de lucru ce pot lua diferite forme). Multe probleme datorate
unei previziuni deficitare la nivelul stabilirii planurilor se pot rezolva sau ameliora prin
dispunerea variabila a mobilierului.

Alegerea cu grij a mobilierului de birou poate avea o contribuie important asupra moralului
personalului si de asemenea poate fi o cale de cretere a eficienei n munc. Mobilierul
nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra sanataii si strii fizice a personalului, care n
final se poate transpune ntr-un nivel ridicat de absenteism si ntr-un randament redus.

Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatur electronica (computere, terminale, imprimante,
echipamente pentru microfilme) trebuie s fie proiectat astfel nct s satisfac toate necesitaile
personalului care lucreaz cu aceste echipamente. De asemenea, este necesar sa existe cabluri
suficient de lungi care sa fie aezate astfel nct sa fie ct mai putin vizibile. Cablurile pot fi
ncorporate n birouri astfel nct computerele, telefoanele sau sursele de lumin s poat fi
pozitionate n locuri corespunzatoare, n felul acesta securitatea n lucru crete si se creeaz
economii importante de cablu.

Numeroase firme ofer astzi mobilier modern pentru personalul care lucreaz n grup cu
echipamente legate la retea. Aceste staii de lucru faciliteaz colaborarea iar mobilierul se
adapteaz uor la necesitatile echipamentelor. Pupitrele pentru terminale pot avea extensii de
tastatur pentru operare confortabil, iar mesele pentru imprimante pot avea un sertar dedesubt n
care este pastrat hrtia .

Pentru mobilierul de birou se pot folosi mai multe materiale, dar uzuale sunt: lemnul, plasticul si
metalul.

97
`

n opinia multor specialiti, cea mai importanta pies de mobilier n birouri este scaunul, de
aceea alegerea scaunului perfect va fi tratat pe larg n acest capitol.

Dei pentru multi poate sa para o problema lipsit de importana, chiar hilar, alegerea scaunului
pentru locul de munc a devenit n ultimul timp un subiect mult discutat si studiat de specialistii
n ergonomie.

Pentru cei mai multi oameni cel mai important echipament de birou este calculatorul. ntr-
adevar, att calculatorul ct i proiectarea ntregii staii de lucru este astzi important, dar s nu
uitam c far un scaun confortabil, munca lucratorilor nu poate fi eficient.

Majoritatea lucrtorilor din birou stau n medie opt ore pe zi pe scaun la masa de lucru, de aceea
nu este deloc uimitor ca scaunul a devenit astazi cea mai importanta pies de mobilier n birouri.

98
`

Statul pe scaun o perioad mare de timp poate provoca diverse probleme cum ar fi: dureri ale
picioarelor datorit marginilor platformei; dureri de spate, cauzate de poziia ncordat a coloanei
si a muchilor dorsali, poziie care provoac vasoconstricii ce ncetinesc circulaia sngelui, deci
i oxigenarea.

99
`

Scaunul trebuie, de asemenea, sa ofere, n special pentru oamenii mai scunzi, posibilitatea de
sprijin a picioarelor pe podea sau pe un suport (condiie obligatorie pentru cei care lucreaz n
poziia eznd). Acest suport, nsa, trebuie s permit extensia picioarelor i pastrarea poziiei
verticale a corpului sau puin aplecat pe spate.

Ajustabilitatea este cea mai importanta trasatur de calitate a scaunelor de birou. Pentru alegerea
scaunului perfect este necesar consultarea unor standarde realizate de firme specializate.

La fel de important n munca de birou este ajustarea meselor de lucru. naltimea planului de
lucru trebuie dimensionat n funcie de distana optim de vedere pentru mentinerea corpului n
poziie natural, precum i n funcie de marimea efortului solicitat de brae.

100
`

Pentru a putea respecta aceste dimensiuni, mesele de lucru trebuie sa dispuna de un mecanism
care permite ajustarea nalimii pna la nivelul corespunzator.

Centrul National pentru Statistica Sanatatii arat ca aproximativ 20% din durerile de spate sunt
cauzate de pozitia la locul de munc, determinnd o scadere a productivitaii cu 25%. Acelasi
centru menioneaz c durerile de spate reprezint aproximativ 40% din totalul durerilor
musculare aparute la locurile de munc. Aetna Life and Casualty estimeaz c durerile repetitive,
inclusiv cele de spate, determina n Statele Unite pierderi de 20 de miliarde de dolari pe an
cuprinse n costuri medicale si n reduceri de salariu.

Geoff Wright, un specialist canadian n ergonomie arat c: "Astzi majoritatea specialitilor

recunosc ca staia de lucru si scaunul trebuie proiectate astfel nct s se adapteze diferentelor
fizice dintre lucratori. Dac acest lucru nu este fcut, angajaii nu vor putea lucra la ntreaga lor
capacitate, iar riscul durerilor de gt, de umeri, de spate, de brae sau de ncheieturi este deosebit
de mare."

Un scaun ergonomic ar trebui sa ofere spatelui, n special zonei lombare, un suport. Dr. Wright
spune c acest suport ar trebui sa fie ajustabil. De asemenea, sptarul scaunului ar trebui s
permit i o ajustare pe vertical pentru a se adapta lungimii spatelui lucratorilor, dei aceasta
soluie, arat profesorul Burloiu, nu rezolv problema durerilor de spate. Durerea este provocat
de nclinarea n fat a corpului, nsotit de ncordarea coloanei si a muschilor dorsali, de aceea
este necesara o nclinare a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel nct corpul s nu
se mai ncline n fata, sa stea drept sau chiar putin nclinat pe spate. Desi multi specialisti spun ca
este necesara o ajustare nainte a spatarului pentru a reduce durerile de spate, proiectarea, n
ultimul timp, a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite schimbarea unghiului
de lucru, ntareste ideea profesorului Burloiu.

De exemplu, n Statele Unite, American National Standards Institute-Human Factors and

Ergonomics Society (ANSI-HFES), un grup independent, analizeaz i produce astfel de
standarde. Aceasta institutie recomanda pentru scaunele de birou urmatoarele caracteristici:

- s permit lucratorilor sa stea cu bratele drepte de la umar si cu coatele ndoite;

101
`

- s permit lucratorilor s stea pe scaun cu genunchii ndoii si cu picioarele sprijinite pe podea

sau pe un suport;

- s dispun de un sptar care s pastreze poziia dreapt a spatelui.

Standardele ergonomice sunt mbunatatite periodic iar standardele ANSI-HFES sunt n mod
curent revizuite. Administratia Clinton s-a ocupat n mod deosebit de aceasta problema, cernd
Occupational Safety and Health Administration (OSHA) sa faca noi propuneri n acest sens.

n acelasi timp, un mare numar de state din America au propus propriile standarde ergonomice.
Semnificativa este propunerea California Occupational Safety and Health Administration
(CALOSHA). Conform acestor standarde platforma scaunelor trebuie sa fie ajustabila att n
naltime ct si n adncime, spatarul trebuie sa fie ajustabil, n special pentru zona lombara, si de
asemenea suportul pentru brate.

Propunerile OSHA si revizuirea standardelor statiilor de lucru de catre ANSI-HFES au ca

obiectiv cresterea productivitatii si reducerea riscurilor de aparitie a unor dureri determinate de
echipamentele i de mobilierul de birou. n acelasi timp specialistii n ergonomie sprijina
activitatile de realizare a unor noi produse care sa asigure siguranta i sanatate la locurile de
munca.

i n Marea Britanie exista o mare preocupare pentru realizarea unor astfel de standarde
ergonomice. n acest sens, British Standard ofera urmatoarele dimensiuni pentru scaunele
ajustabile ale dactilografelor i operatorilor pe calculator:

nltimea scaunului de la pamnt 393,7-495,3 mm

Laimea scaunului s nu fie mai mica de 330,2 mm

Lrgimea scaunului 406,1 si 431,8 mm

nltimea sptarului de la nivelul platformei ntre 203,2 mm si 301,8 mm

Adncimea sptarului ntre 127mm si 152,4 mm

Largimea sptarului - nu mai mare de 304,8 mm

Aceste dimensiuni sunt proiectate s asigure poziia confortabil pe scaun cu spatele rezemat de
spatar si cu picioarele sprijinite pe podea. Totui ele nu trebuie considerate ca etalon deoarece
sunt valabile numai n conditiile antropometrice specifice arii respective.

Totui trebuie s ne gndim la faptul c pierderile determinate de nefolosirea lor sau

necunoaterea utilizarii lor (20 de miliarde de dolari pe an n SUA) depasesc cu mult aceste
costuri. S reflectam asupra vorbei englezului: Sunt prea srac pentru a cumpara lucruri ieftine.

102
`

III.2.4. Proiectarea si mbunattirea factorilor de ambian fizic[33]

Ambianta fizic reprezint o componenta important a procesului de proiectare ergonomic a

locului de munc. Etimologic notiunea de ambiant se refer la mediul material i social n care
o persoan sau o colectivitate i desfaoara activitatea.

Principalii factori de ambiana fizic sunt: iluminatul, microclimatul (temperatura, umiditatea,

viteza aerului, puritatea aerului), coloritul si zgomotul.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercit o influent important asupra productivitaii
angajailor i asupra gradului lor de oboseal. O iluminare defectuoas poate cauza disconfort
vizual i o poziie nenatural a corpului, fiind deci o piedic n calea performanei.

Cercetarile arat ca 80% pn la 85% din cantitatea de informaie pe care o asimilm parvine pe
cale vizual, de aceea confortul vizual este esential. Dar modul de iluminare nu afecteaz numai
confortul vizual ci i pe cel fizic.

Iluminatul la locul de munc poate fi mpartit n 4 categorii:

1. Iluminarea ambiental este dat de obicei de o surs de lumin montat n tavan (tub
fluorescent). Uneori este singura sursa de lumina la locul de munc.

2. Iluminarea cu ajutorul lmpilor de birou. Dei ofer confortul individual, acest tip de
iluminare este absent n cele mai multe locuri de munc.

3. Iluminarea directionat este de obicei asigurat de surse de lumin orientate n jos, sau de
lumini "de urmarire". Este folosit pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru creterea
nivelului de intensitate.

4. Iluminarea natural provine prin geamuri, usi sau perei de sticl. Are un efect pozitiv
asupra omului, dar nu este disponibil permanent.

Poziionarea. Locul de munc trebuie astfel poziionat nct linia vizual s fie paralel cu
lumina si cu ferestrele. Lumina care cade ntr-un unghi corespunzator pe suprafaa de lucru
previne reflexia care poate ntuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.

Comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucratorilor sa aprind pe rnd cte o serie
de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumin ambiental.

103
`

Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambian fizic ce influeneaz productivitatea

muncii i care are un rol important asupra capacitatii vizuale, n asigurarea unui iluminat eficient
i a unui confort sporit. Folosirea culorilor n munc de birou se bazeaz pe efectele fiziologice i
psihologice ale culorilor asupra omului

Verdele este calmant i d senzaia de odihn. Este culoarea naturii si a speranei, dilat vasele de
capacitate mica, scade tensiunea arterial, echilibreaz. Lumina verde favorizeaz sugestia i
autosugestia, dar obosete daca nuanele sunt prea ntunecate.

Oranjul tonific aparatul respirator, combate strile de anxietate, stimuleaz atenia, fixeaz
calciul n oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant pentru ficat i pentru funciile de
nutriie. Oranjul este indicat n bronite cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astm bronsic,
rinite cronice, litiaza biliara, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicatii.

Albastrul are ca efect scaderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmeaz respiraia i
reduce frecvena pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece, odihnitoare i
linistitoare care ndeamn la calm , la predispoziie spre concentrare i spre linite interioar. n
exces, albastrul poate duce la depresie. Albastrul confer seriozitate, tendina spre evocare,
spaialitate, ngaduina, pace interioar, nostalgie.

Violetul este culoarea regal prin excelent. Recunoscut ca sedativ, violetul stimuleaz
producerea globulelor albe, crete tensiunea arterial i frecvena ritmului cardiac.

Culorile birourilor ergonomice se aleg i n funcie de coeficientul de reflexie. Astfel se

recomand vopsirea plafoanelor n culori cu coeficient de reflexie ridicat, nsa mat, pentru a
mpiedica stralucirea. Pardoseala sa aib un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru mobilier se
recomand culori deschise, avnd un coeficient de reflexie de 30% pna la 50%. Pentru maini
de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej).

Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor trebuie s se nscrie n limite corespunzatoare

specificului muncii de birou, al carui coninut implic un anumit grad de solicitare psihic i
nervoas.

Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt:

70 db n secretariate i n centre de calcul ;

50-60 db n servicii financiar-contabile i n celelalte birouri cu lucrari repetitive care

necesita o anumita concentrare.

Intensitai mai mari de 110 db situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile.

104
`

Pentru evitarea efectelor determinate de intensitaile mari ale zgomotului, n special cele neuro-
psihice (tulburri de atenie, sustragere, ncordare, oboseal) sunt necesare msuri de prevenire
precum:

acte normative de limitare a zgomotelor;

solutii silenioase pentru tehnologia de birou;

dimensionarea corespunztoare a ncperilor;

dispersarea i dispunerea raional a echipamentelor;

perei, plafoane i planee din materiale fonoabsorbante;

sli pentru recreere n timpul pauzelor;

control ORL periodic.

Microclimatul. Acesta se refer la starea fizic a aerului la locul de munc, ce se caracterizeaz

prin temperatur, umiditate, cureni de aer si radiaiile termice ale corpurilor nclzite.

Un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munc a executantului, poate spori

riscul de mbolnaviri si implicit reduce productivitatea muncii.

Senzaia de buna stare fiziologic apare atunci cnd diferena dintre temperatura aerului si cea a
suprafeei ncaperii nu depasete 2-30C.

Temperatura aerului recomandat pentru munca intelectuala n poziia seznd este de 21-230C,
iar pentru munca uoar n poziia seznd este de 190C. De asemenea, specialitii cer, n general,
ca diferena ntre temperatura exterioar i cea interioar n timpul sezonului cald s nu
depaeasc 40C.

n stabilirea temperaturii optime trebuie s se ia n calcul si miscarea si umiditatea aerului.

Miscarea aerului trebuie s fie mai mic de 0,2 m/s; n cazul lucrarilor deosebit de delicate care
cer o imobilitate prelungit a corpului, nu trebuie s depeasc 0,1 m/s.

Igiena modern recomand ca n ncaperile ncalzite umiditatea relativ a aerului s fie cuprins
ntre 50 si 70%. De asemenea, cercetarile efectuate demonstreaz ca pentru o relaie optim ntre
umiditatea relativ i temperatura aerului, acesti indicatori trebuie sa aib urmatoarele perechi de
valori:

Umiditate relativ (%) Temperatura aerului (C)

70 21,3 50 22,5 30 23,9

Dac aceste proporii nu se pastreaz apar efecte negative asupra aparatului respirator.

105
`

Concluzii i contribuii personale:

a)Concluzii:

Recomandri practice pentru perfecionarea organizrii locurilor de munc:

- pe suprafaa de lucru s se mentin numai materialele si dispozitivele care se utilizeaz in ziua

respectiv;

- s existe un loc definit i permanent pentru toate materialele;

- materialele si instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, iar cele utilizate mai
rar se vor amplasa mai departe de punctul de utilizare.;

- s se asigure condiii pentru perceperea vizual satisfacatoare, folosind iluminatul local;

- naltimea locului de munc i a scaunului s permit alterarea poziiilor in picioare si eznd;

- s fie redus la minim numarul i varietatea echipamentelor i instrumentelor folosite;

- s se asigure fiecarui lucrator mobilierul necesar proiectat din punct de vedere ergonomic.

b)Contribuii personale:

-Realizarea unei analize i sinteze documentare referitoare la o serie de factori cu caracter

general care influeneaz buna organizare a locurilor de munc din compartimentele functionale
(birouri ,servicii) .

-Prezentarea unor elemente specifice organizrii locurilor de munc n proiectare cu evidenierea

efectelor negative si pozitive precum i a unor soluii tehnico-organizatorice de configurare
acestor locuri de munc.

106
`

BIBLIOGRAFIE

1. GHERGHEL N. i GOJINECHI N.,ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza

temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
2. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
3. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor
pentru maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985
4. ***, Catalog Scule General Walter WUS, 2007
5. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
6. http://www.scudas.ro/scr/romana/downloads/catalog_produse/catalog_produse-ro.pdf
7. VLASE A. i STURZII A. , Regimul de achiere.Adaosuri de prelucrare si norme tehnice de
timp
8. http://www.klass-messzeuge.ro/catalog.html
9. Sisteme de scule . SECO-CAPTO
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult.
Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
11. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult.
Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
12. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai,
1983.
13. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai,
1981.
14. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL
N., MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
16. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1969.
17. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1979.
18. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor
pentru maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
19. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-
unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1995.
20. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor
de orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
21. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea
schemelor de orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.

107
`

.
24. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
25. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
26. GHERGHEL N. i GOJINECHI N.,ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor
de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
27. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor
optime de orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
28. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
29. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4.
Proiectarea sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
31. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC
Mircea, DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetare-
proiectare i ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare
i control. Vol. 1 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.
32. http://revista-de-hr.blogspot.ro/2013/04/ergonomia-si-organizarea-locului-de.html(REVISTA
DE HR , MARINA FLORINA domeniu resurse umane)
33. http://www.scritub.com/management/ERGONOMIA-LOCULUI-DE-MUNCA-IN-
145114217.php
34. http://conspecte.com/Management/organizarea-ergonomica-a-locurilor-de-munca.html
35. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/enache/1.htm

108
`

109
`

110
`

111
`

112