SUBSTANTIVIZAREA SUPINULUI

Exemplu :

(18) Mersul pe jos este sanatos; statul în picioare este obositor.

Forma articulata poarta semnele morfologice clare ale trecerii la clasa substantivului. Supinul
fara articulare are o situatie ambigua sub aspectul includerii în clasa verbului sau a numelui,
deoarece forma este aceeasi pentru verb si substantiv, iar contextul prepozitional, prezent în
cazul amândurora, este nedezambiguizator.

În cazul supinului fara articulare, includerea în clasa verbului sau a numelui se realizeaza în
exclusivitate sintactic, în functie de restrictiile impuse determinantilor :

a)  are comportament nominal (fiind rezultat al conversiunii) supinul care apare în vecinatatea
unui adjectiv, cu care se acorda:

Exemplu: „cu ochii painjeniti de-atâta uitat"

                                                (Eminescu, P. 213)

sau în vecinatatea unui determinant cu de :

Exemplu : .am plecat la cules de mere, unde obiectul direct (la origine) ia forma

prepozitionala cu de, ca oriunde în vecinatatea unei forme verbale nominalizate.

          b)  are component verbal supinul cu regim de acuzativ, deci supinul care este
determinat de un nominal cu functie de obiect direct si caruia îi impune cazul acuzativ :

          Exemplu : "la o claca de dres drumul"

                                                (I. Creanga, P.A. 183) 

                             "... l-am vazut umblînd prin tîrg,.dupa cumparat

sumani"                                           (ib. 216)

          Comportament verbal are si supinul cu regim de dativ sau nominativ, construit cu un

obiect indirect sau cu un nume predicativ (ori element predicativ suplimentar) :

          Exemplu: ".nici nu se gîndeste la spus copiilor ceva "

                          ".niste babalîci gribavi si ofticosi, numai buni de facut popi."

                                                          (Creanga, P.A. 260)

          c)  are situatie incerta supinul fara determinanti:

          Exemplu : "asa ni era obiceiul sa facem la scaldat."

                                                          (Creanga, P.A. 221)

                             ".avem grozava ciuda pe dînsa, nu numai pentru

pupat"                                                      (ib. 221)

          Sunt constructii în care nu exista nici un argument cert pentru închiderea într-o clasa
sau alta, solutia fiind urmarea unei decizii subiective.

          În constructiile de mai sus se pune, de asemenea, problema distingerii între supinele
substantivizate si participiile substantivizate, distinctie care se rezolva semantic :

v    [- Abstract], pentru participiile substantivizate

v    [+Abstract], pentru supinele substantivizate

Trebuie sa se tina seama si de toate consecintele gramaticale care decurg din aceasta. Numai
supinele substantivizate denumesc actiunea, având sensul unor abstracte verbale si fiind deci
sinonime cu infinitivele lungi sau cu alte derivate substantivale abstracte.

Participiile, ca orice adjective substantivizate, denumesc persoana/obiectul care poarta calitate

(participiile de la verbele intranzitive : îndragostitii "persoanele care au calitatea de a fi
îndragostit") sau persoana/obiectul care sufera actiunea (participiile de la verbele tranzitive,
aproape general pasive:

Exemplu :             "Ma sperie spusele tale."

unde spuse  înseamna "lucruri care au caracteristica de a fi fost spuse").