PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV

Pronumele interogative, clasă cu un inventar de unităţi limitat, se definesc prin câteva caracteristici.

●Semantic, funcţionează ca variabile (şi niciodată ca deictice şi anaforice), procurându-şi referinţa

situaţional, cu „variaţie” de referent de la o utilizare la alta. În exemplele de mai jos, pronumele “ce”
şi “cine” primesc o referinţă variabilă, în funcţie de context: “Ce” faci? (o dată faci „sport”, altă dată
„mâncare” etc.), “Cine” vine? (o dată vine „Ion”, altă dată „mama” etc.)

Interogativele nu substituie o entitate cunoscută (asemănându-se prin aceasta cu pronumele

indefinite), ci cer o informaţie despre aceasta; interogativele conţin informaţii despre entităţile
interogate: persoane (cine), persoane sau obiecte (care, ce), entităţi măsurabile (cat), proprietăţi ale
entităţilor (ce fel de).

●Morfologic, pronumele interogative, care nu cunosc categoria persoanei, variază după gen,număr
şi caz, însă unii membri ai clasei sunt invariabili sau defectivi de anumite categorii gramaticale.

●Sintactic, apar în contexte specifice− în propoziţii interogative parţiale (a); exceptând unitatea
“cine” , care are numai utilizare pronominală, ceilalţi membri ai clasei pot funcţiona şi ca adjective
pronominale (b); locuţiunea pronominală interogativă “ce fel de” are numai utilizere adjectivală (c):

(a)”Cine” a venit?/”Care” este răspunsul?

(b)”Care” om poate alerga?/ “Ce” partener ai ales?

(c)”Ce fel de” ulei foloseşti?

Inventar de forme şi flexiune

“Care”este forma unică la N-A pentru toate genurile şi numerele. Formele de G-D conţin desinenţe
specifice pronumelui: (ori)cărui(a), (ori)cărei(a), (ori)căror(a).Formantul final “a” caracterizează
pronumele (a) şi lipseşte încazul adjectivului pronominal (b):

(a)Căruia dintre voi i-am promis premiul?

(b)Cărui copil i-am promis premiul?

“Cine” este forma unică de N-A, având la G-D forma cui, care conţine desinenţa
specific pronominală-ui

“Ce” este invariabil sub aspectul genului şi al numărului şi nu se foloseşte la G-D. În loculformelor de
G-D, se foloseşte construcţia prepoziţională echivalentă: Împotriva a ce s-a pronunţat?

“Cât” are la N-A flexiune după gen şi număr ca un adjectiv cu patru forme:cât, câţi,
câtă,câte.Distincţiile de caz sunt marcate cu ajutorul desinenţei pronominale-or (câtor(a)). Formele a
câta, al câtelea au o structură asemănătoare numeralelor ordinal, fiind specializate pentru întrebări
referitoare la acest tip de numeral (−Al câtelea ai ajuns?−Al doilea).

Locuţiunea adjectivală interogativă “ce fel de”, invariabilă,are ca echivalent în răspuns un adjectiv cu
funcţie de modificator (−Ce fel de vin preferi?− Roşu)

Funcţiile sintactice ale interogativelor

De obicei, grupul care conţine interogativul substituie grupul „extras” din poziţia deorigine şi
deplasat în fruntea propoziţiei interogative, păstrându-şi mărcile cazuale şi prepoziţionale
şicontinuând să îndeplinească funcţia din poziţia iniţială (a). Există şi situaţii în care interogativul
nuocupă prima poziţie în propoziţia interogativă, fie în condiţiile topicalizării / avansării unui
constituent(b), fie, rar, atunci când interogativul rămâne in situ, adică în poziţia lui de origine (c)

(a) Ce mananci? , Cu cine ai vorbit?

(b) Despre el, ce parere ai?
(c) Ai vorbit cu cine?

Grupul care cuprinde interogrativul poate contine :

a. Interogrativul prenominal in ipostaza de centru, formand un grup monomembru (a) sau
complex (b) : 1. Care a ajuns primul?/ 2.Care dintre voi a ajuns primul?
b. Interogativul pronominal in ipostaza de complement al prepozitiei,situatie in care se
deplaseaza impreuna cu prepozitia (c ) : La care te-ai gandit?
c. Interogrativul pronominal in ipostaza de posesor (d), situatie in care se deplaseaza
impreuna cu regentul sau : Prajiturile cui iti plac cel mai mult?
d. Interogrativul adjectival in ipostaza de determinant, situatie in care se deplaseaza
impreuna cu regentul sau sau cu alti modificatori ai regentului : Ce rochie ai ales?/Ce
rochie de seara ai ales?

In realizarea pronominala, grupul incluzand interogativul poate ocupa diverse pozitii sintactice :

1.subiect ( Cine pleaca?)

2.nume predicativ (Cine esti?)

3.complement direct (Ce faci?)

4.complement secundar ( Ce te-am invatat?)

5.complement indirect (Cui ii scrii scrisoarea?)

6.complement prepositional (La cine te gandesti?)

7.complement predicativ al subiectului (Ce l-au ales in conducerea Senatului?)

8.circumstantiale (spre cine mergi?)

In realizarea adjectivala, interogativele se asociaza intotdeauna cu substantive

nearticulate,functionand ca determinant:

1.Care medic te-a tratat?

2. Ce floare preferi?

●Cât are un statut ambiguu, în funcţie de poziţia sintactică şi de tipul de regent.Cât poate fi
pronume interogativ, atunci când are funcţia sintactică de subiect sau de complement direct al
unor verbe tranzitive (a) sau adverb interogativ, cu funcţia sintactică de circumstanţial
cantitativ,atuncicând apare pe lângă verbe intranzitive (b) sau cu funcţia sintactică de complement
circumstanţialcantitativ,atuncicând apare pe lângă verbe cu circumstanţial „obligatoriu” (c)

1.Cat din carnea asta s-a cumparat?

2.Cat ai alergat?

3.Cat a durat vizita?

Pronumele interogativ integrat într-o propoziţie subordonată se poate deplasa în

faţa propoziţiei principale, antrenând, astfel, un fenomen de amalgamare / împletire a subordonatei
cu regent:

Despre ce crezi ca putem discuta?

În aceste construcţii, pronumele funcţionează ca marcă interogativă a întregii fraze,

însă păstrează funcţia sintactică din poziţia iniţială, impusă de verbul din propoziţia subordonată (îne
xemplele de mai sus, complement prepoziţional).

● În funcţie de context, interogativele pot avea şi alte valori decât cea tipică.De
exemplu,ce poate funcţiona şi ca adverb exclamativ (Ce frumos!) sau, în exprimarea orală, ca
interjecţieexclamativă care introduce o replică (Ce? Crezi că eu nu sunt în stare să fac asta?) ori care
încheie oreplică (Nu mă duc nicăieri,ce? ) etc

MODEL DE ANALIZA

„Dumneavoastra, cinstiti oaspeti, se vede ca pasteti bobocii, de nu va pricepeti al cui fapt este
acesta?

– Cine nu stie?”

(I. Creanga)

al cui = pronume interogativ – relativ, numarul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv
genitival „al”, functia sintactica de atribut pronominal genitival, cu rol de conjunctie in fraza;

cine = pronume interogativ – relativ, numarul singular, cazul nominativ, functia sintactica de subiect.

„Auzi tu, mama, cate-mi spune?

Si-alearga-n sat sa mai adune
Si cate porecliri pe-ascuns
Imi pune?”

(G. Cosbuc)

cate = pronume interogativ – relativ, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functia sintactica
de complement direct, cu rol de conjunctie in fraza;

cate = adjectiv pronominal interogativ – relativ, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functia
sintactica de atribut adjectival, cu rol de conjunctie in fraza;