Morfosintaxa

Pregătire Facultatea de Litere, Cluj-Napoca
Prof. Denisa Raluca-Tiptiș
I. Analizați morfosintactic toate cuvintele subliniate din enunțurile de mai

jos (faceți analiza în două coduri acolo unde este nevoie).
a) Acestor băieți nu le place ideea mea .

-Ideea = subiect
Verbul să fie tranzitiv + CD să nu se confunde cu subiectul
-tranzitiv= primește CD (-o: am văzut-o/ dar NU am bazat-o)
Nu sunt tranz:
A paria
A se baza
A miza
b) Dă înapoi căciula -mi, dragul meu amic!

!!! fără ,,a” – mereu adjectiv
Al meu copil – adjectiv
c) Al meu nu mai vrea să plece.

Adjectiv/pronume posesiv
1. Când apare fără articol ,,al”, ,,a”... , lângă subst = adjectiv
Ex. Copilul meu
2. Când apare cu articol , dar articolul poate lipsi dacă refac forma normală
Al meu copil face nebunii. – adjectiv
3. Este pronume: apare singur (nu am subst acolo)
Al meu nu mai vrea să plece.
4. Este pronume: ca nume predicativ: Băiatul este al meu
5. Pronume când nu se acordă cu subst.: Am văzut un om de al meu
Cod 2 de analiza:
Al meu nu vrea să plece. – pron pos, N1. SB (gimnaziu, cod1)
Al- pronume posesiv semiindependent, N1, sb
Meu-adj pron pos, N2, atr adj
Mihai este al nostru.

1.pron pos, NP, N1
2. al= pron pos semiind, NP, N1 + nostru= atr adj-N2 , adj. pron pos.
!!!! Al meu câine este frumos.

1. Al meu= adj pron pos, N2, atr adj
2. Al = pron pos semiind dublant, N1, fără f.s.
Meu=adj pron pos, atr adj., N2
De-al meu copil îți place?

1.Adj pron pos., Ac2, atr adj
Cod.2 Al=pron pos semiind dublant, N1. Fără f.s.
Meu= adj pron pos, atr adj., N2
d) Fiecare să facă ce-l taie capul .

Fiecare=Subiect, pron nehot
Capul = subiect N1
e) Mi-a venit o idee genială.

N1, SB
f) Domnule director Ionescu , ați întrecut măsura !

V-fără f.s.
Director + Ionescu = Atr subst nominatival, N1
Bade Ion, haide la noi! – Subst,propriu, atr subst nominatival, N1
Ex. Pagina cinci este cu poze.
Bade Ioane, haide la noi!- Subst,propriu, V1, Atr.subst.vocatival
g) Elevii se cred mai buni decât dascălii.

Adj/adv. – adj=variabile / adv-nu sunt variabile
EPS. Ține de un nominal (substantiv/pronume/numeralul) prin intermediul unui verb
predicativ
EPS este un ,,fost nume predicativ”
(eu) Te știam fată cuminte.- subst com., EPS, Ac1.
( eu) Am venit profesoară la Cluj. EPS, N1

!! A SE CONSIDERA
Te văd cam prost.
h) Cine te-a văzut supărat vreodată ?

Ac2 EPS
i) (eu) M-am bazat pe Mihai și m-a trădat.

*pe – prepoziție : CCL , atribut prepozițional, AC3
Merg pe drum. – ccl Ac3
Urcatul pe casă...- atr subst prep, Ac3
 Morfem de CD : L-am văzut pe Mircea.CD , Ac1

 Prepoziție, dar cu complementul prepozițional (M-am bazat pe Ionuț), Ac3
j) Am coborât până la etajul cinci
k) Nu pot citi ce ai scris.
l) A venit pentru mine să știi !
m) Regulile sunt conform ordinului ministerial.
n) Nimeni nu se pune împotriva președintelui .
o) Hai să bem !
Desigur că venim.- subiectivă
II. Faceți analiza frazelor de mai jos (delimitare, felul fiecărei propoziții).
a) Bine că ai ajuns la timp, că, dacă nu veneai, nu știu ce aș fi putut face.

b) Ce se spune despre mine nu mă interesează, dar aș prefera să nu aud bârfele /

care circulă zilnic.
c) A studia înseamnă a face un efort intelectual / ce va rodi ulterior.
d) Gândindu-mă la tine, mi-am dat seama că pierd timpul aiurea.
e) Hai să ne vedem fiecare de treaba lui și care unde merge nu ne mai privește.
-Felul propozițiilor , predicatele eliptice, propredicatele
III. Corectați greșelile de orice fel din enunțurile de mai jos :
a)Nu-mi priii ce ai spus, dar nu m-oi plânge, că am ajuns în final la concluzia că orice
om are în el nenumărați monștrii care nu-i poate stăpâni, oricât m-aș sfii să o spun.
b) Or să audă ei de mine și, chiar dacă nu vor fi mulțumiți va trebui să acepte că am

ajuns mai bun ca ei.
c) Nu e nevoit să agreeze tot ce i spune tu lui, așa că fi cu băgare de seamă când îi

vorbești, c-un personaj ca el însăși nu te joci.
Cazuri 1,2 și 3
2 doar pentru adjective și mereu la orice adjectiv
3 doar dacă un cuvânt este legat prin prepoziție
Ac mine (pe mine) D mie (cui) G meu/mea
De la în cu langa
1 pentru restul
Mintea deșteaptă face exerciții grele de matematică.

Mintea > N1
Deșteaptă > N2
Exerciții > Ac 1
Grele> Ac 2
De matematică> Ac 3
REGULI MARI:
Subiectul – stă mereu în N1
Complement direct (pe cine? Ce?) – stă mereu în AC1
Complementul indirect (cui?) – stă mereu în D1

G – arată posesia (a, al, ai, ale cui)
V – arată adresarea directă, nu are funcție aproape niciodată
1. SUBIECTUL
- ,,Despre cine se spune în propoziție că…+predicat”

a) Dintre toți, doar unul a reușit să treacă examenul.
b) Mi-am amintit spusele lui.
c) I-a venit o idee năstrușnică.
d) Îi place mult muzica.
e) De citit e ușor, de învățat e mai greu.
f) A fi om e lucru mare.
g) Mă mănâncă ochiul drept.
h) Unde te crezi? (inclus)
i) Acest elev al meu nu e de acord.
j) Toți cei patru au reușit.
- MEREU ÎN N1
*EXCEPȚII DE LA N1 SUBIECT ȘI PROBLEMATICA

RELATIVELOR CUMULANTE
Nu-mi aduc aminte care era răspunsul corect.
I-am dat cărți cui citește. (D, subiect)

Cui= aceluia care
I-am dat cărți aceluia care citește
Pe la porta cui mi-i drag, treabă n-am dar tot îmi fac.
A reușit datorită căruia l-a ajutat.
E util pentru cine iubește gramatica.

Ac D G
Mine: pe, sub, la, Mie: Meu/mea: de-a
de , cu grație,mulțumită, lungul, în fața,
datorită, potrivit, contra, împotriva
contrar
2.PREDICATUL
a. Predicat verbal vs. Predicat nominal
-Predicat verbal = Exprimat prin verb predicativ

Noi știm gramatică.
-Predicatul nominal = Exprimat prin verb copulativ + nume predicativ
VERBE CU PREDICATIV COPULATIV

DUBLĂ
VALOARE
A FI = EXISTĂ, SE AFLĂ, (locativ) ≠ EXISTĂ, SE AFLĂ, COSTĂ
COSTĂ El este frumos.
El este la munte. Mihai nu-i bun de nimic.
Mihai nu-i acasă. Bananele sunt ieftine.
Bananele sunt 2 lei.
A DEVENI Nu există Mereu
Mihai a devenit medic.
Ce bine că ai devenit altfel.
A SE FACE/A ≠ A DEVENI =A DEVENI
AJUNGE/ A IEȘI Mămăliga se face cu apă și Ligia s-a făcut medic.
făină. Polițistul ajunge ofițer.
El ajunge aici mereu târziu. Fata a ieșit ministru.
Fata a ieșit din cameră.
A RĂMÂNE = A NU PĂRĂSI UN LOC = A-ȘI PĂSTRA CARACTERISTICA

El a rămas acasă de dimineață. A rămas prost ca înainte.
A rămas locului. Am rămas surprinși de fapta sa.
A ÎNSEMNA = A FACE SEMNE =A AVEA O ÎNSEMNĂTATE

Mi-am însemnat tema pe carte. Mihai înseamnă totul pentru mine.

Studiul înseamnă reușită.
A (SE) PĂREA IP (impersonal=predicativ) PC (personal = copulativ)

Ni se pare problematic. Gluma mi se pare proastă.
Pare ploios. Totul pare pierdut.
Mama e cea mai frumoasă ființă.

Nimeni nu-i perfect.
Ce bine e acasă!
Nu-i important ce spui.
Crezi că e prea scump?
Un tricou Polo e bani mulți.
Sora mea a fost într-o stare critică.
Poate vei deveni cu timpul mai bun.
Nu-i poți ajunge la nas.
Aș ajunge cel mai deștept dacă aș învăța.
Nu s-a făcut de rușine.
Îmi pare rău!
Ce înseamnă toate astea?
-Predicat verbal exprimat prin alte părți de vorbire

a) INTERJECȚII PREDICATIVE
Haide să mergem!
Hai și tu cu noi!
Vai mie!
b) ADVERBE PREDICATIVE
Desigur, Sigur, Bineînțeles, Firește, Mai, Măcar etc.
Adverbul Adverbe predicative Adverbe de mod
Desigur Desigur că știu totul. -
Bineînțeles Bineînțeles că pot. -

Sigur - (E) Sigur că te voi ajuta!
Vine și el sigur!
Firește Firește că te știu! Se poartă firește.
Mai Mai că te-am lovit. Mai să moară. *de întărire
Mai m-a ajuns. (mai=încă)
!!Pentru a fi predicative: Trebuie să aibă ,,că” și să nu permită inserția lui ,,a
fi”
Era mai să mă lovească pe trecerea de pietoni.
Venim și mâine, desigur!
Ia nu mai comenta în fața mea!
Sigur că ajunge și el!
Mi-a părut rău de el, măcar că nu trebuia.
-False predicate -Verbele la moduri nepersonale: gerunziu, participiu, supin,

infinitiv
A merge – mergând – mers – de mers
Nu știu dacă poate fi om serios.

Mi-am luat mașină de tuns iarba.
De spus e ușor, de făcut e greu.
A învăța te face om.
În ziua de azi, nu se vrea a ști.
Ce măr mușcat!
!! verbul „a fi” la un mod nepersonal

Nu poți fi sever și apreciat.
-Chiar dacă nu este predicat, are rol copulativ, iar după el „sever” va fi
Nume Predicativ.
Fiind deștept, nimeni nu se punea cu el.

Fiind = circ de cauza
-construcție cauzală, funcția de circumstanțial de cauză, compusă din „a fi”
la gerunziu, cu rol copulativ, + nume predicativ „deștept”, în N2.
EXERCIȚII
1. Mai e de aşteptat până la Crăciun. – subiect , supin, mai=NP, Adv. De mod
2. Unde este umezelă, nu-i de stat.
3. E de înţeles că nu mai vii la noi.
4. Nu-i de glumit cu exemenele.
5. E de ştiut că sintaxa-i importantă.
6. Du-te la cine are nevoie de tine.
7. Bătea pe cine-i ieşea în cale. – pe cine: cod1 (Ac, subiect), cod2 : pe acela-Cd,
care-Sub, N
8. Am dat cartea cui mi-a cerut-o.
9. Vinovatul sunt eu, prostul eşti tu.
10. Sunt nervos pe toţi care m-au trădat.
11. Nimeni nu devine geniu peste noapte.
12.Nu-i nicio problemă, nu m-am supărat.
13.Acesta e elevul meu drag.
14. Crezi că nu trebuie să-ți însemni tema?
15. Nu pare un om periculos. – un om=NP, (PN pare un om)
16. Pare înnorat de ceva vreme.

17. Lasă-i să-l facă de rușine la toți.
18. Ce vrei să te faci când vei fi mare?
19. Nu o să pot ajunge medic niciodată.
20. Crezi că-i fi la timp acolo?
NUMELE PREDICATIV(NP)
-Este o completare a predicatului nominal, pe lângă verbul copulativ
Noi suntem elevi.
Mereu în N1, mai puțin când are prepoziție / articol de Genitiv
Elevele sunt decente.
Nimeni nu-i prost de-a binelea.
Casa mea este din lemn.
Tu nu ești împotriva statului?
De ce devii contrar așteptărilor?
Notele bune sunt ale elevilor muncitori.
-Numele predicativ poate apărea și după verbe copulative la moduri
nepersonale
Fiind curajos, a reușit în viață.
A fi timid nu înseamnă că ești neștiutor.
De devenit bun nu e greu.
-Numele predicativ se poate exprima prin orice parte de vorbire
Ceasul este al domnișoarei.
Pantofii nu-s de vânzare.
Campionii sunt cei doi.
E greu să fii neștiutor.
Situația e așa cum e.

Cum ești?
ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR (E.P.S.)

-EPS-ul este un fost NP
-se poate confunda ușor cu NP și cu circumstanțialul de mod
Compară:
Directorul este îngâmfat într-o instituție. -NP, Predicat nominal
Ea merge îngâmfată prin instituție.

► Ea merge și este îngâmfată în timp ce merge (fost NP)
!! Ea merge îngâmfat prin instituție. Cum merge? ►circ. de mod
Umblă tupeist prin școală. ► Umblă și este tupeist

Te-am văzut singură pe stradă. ► Te-am văzut și tu erai singură pe stradă.
Te-am văzut clar pe stradă. – circ. de mod
Mă gândesc la Eufrosina singură. ►Eu mă gândesc și Eufrosina este singură.
Se crede un geniu al educației. ► Se crede și este un geniu / nu este un geniu
Te știam profesor bun. ►Eu te știam și tu erai profesor bun.
CONFUZII
Lumea-i toată o poveste.

Casa lui era toată dezordonată.
A ieșit primul la concurs.
A ajuns ultimul la ștafetă.
Umblă cu capul bandajat ca un bolnav.
Se consideră norocoasă.
Prost cum se crede, nu va reuși.
Frumoasă cum o știu, va lua locul 1.
Cazul EPS-ului
A. fără prepoziție
-dacă relaționează cu subiectul = N
Am mers desculț pe stradă. ► Eu am mers și eu sunt desculț.
-dacă relaționează cu complementul = AC

Te-am văzut abătut, ce ai pățit? ► Eu te-am văzut și Tu erai abătut.
B. cu prepoziție – În funcție de aceasta

Îl știam împotriva fumatului. -G
Se consideră conform cerințelor., D
Se plimbă cu sacul în spate., Ac
Exerciții
O simțea pe mă-sa bolnavă.-AC, eps
Voios cum te știu, vei trece repede peste., adv EPS
Mergi cu toate bagajele după tine? – cu bagajele- EPS, AC/ TOATE-EPS, PRON
NEHOT
Vorbește lent cu oamenii. – ADV DE MOD, CIRC DE MOD

Ea vorbește arogant cu oamenii. – ADV DE MOD, CIRC DE MOD
Vorbește dezinteresată cu oamenii. – eps, N
Venea abătută înspre casă. – eps, N
Îl știam împotriva fumatului, dar văd că nu e așa. EPS, G
Ce te-ai pus așa contra partidului? Eps, D
Fii coform regulamentului (NP, D) și nu te pune contra tuturor.EPS, D
ATRIBUTUL
-Funcție sintactică specifică acelor cuvinte care relaționează cu substantivul sau cu
un înlocuitor de substantiv (pronume, numeral).
Ex.: Casa mare este din lemn.
Acela înalt de acolo este fratele meu.
I-am văut pe cei patru din spate.
-Numele atributului se alege în funcție de partea de vorbire prin care se exprimă:
a) atribut substantival: Fata Mariei a crescut.
b) atribut pronominal Casa ei nu are geamuri.
c) atribut adjectival Mărul roșu are gust bun.
d) atribut verbal Mașina de cusut este stricată.
e) atribut adverbial Statul aici îți face rău, mută-te!
- la această denumire se adaugă mijlocul de relaționare

a) prepozițional – atributul se leagă de substantiv (înlocuitor) prin prepoziție:
Casa de lemn este veche. – atribut substantival prepozițional
Învățatul de mic te face isteț. – atribut adjectival prepozițional
Cartea de la ei îmi place mult. – atribut pronominal prepozițional
Plecatul de acolo îți va face bine. – atribut adverbial prepozițional

Lupta împotriva fumatului a fost eficientă. – atribut substantival prepozițional.
b) cazul: genitival, nominatival, vocatival, datival

!! nu există acuzatival
Cartea fetei este ruptă. – atribut substantival genitival
Cartea ei este ruptă. – atribut pronominal genitival
Acordarea de premii studenților a fost injustă. – atribut substantival datival
El este unchi soțului meu. Atenție la articol – subst neart + subst. în D
- Subst art. + subst. în G.
El este unchiul soțului meu.
Dativul posesiv
Căciula-mi este în cuier.
Dă-mi căciula înapoi! - Atribut pronominal datival
Haina-i s-a învechit.

Pune-i haina la loc, te rog!
!! posesie: Cumpără-mi o mașină! – complement indirect
Dă-mi o notă bună! - complement indirect
Atributul substantival nominatival

Râul Someș curge și prin Jibou.
Orașul Sibiu este foarte vizitat.
Domnul Popescu a devenit colonel.
Domnului Popescu i s-a avansat gradul.
I-am dat domnului Popescu bani împrumut.
Am ajuns la etajul cinci al blocului.

Am cumpărat apartamentul unu ca să fie aproape de parter.
Locul doi nu îmi convine.
Premiul doi e pentru ratați.
Numărul șapte este cu noroc.
Atribut substantival nominatival vs. Atribut substantival vocatival

-Vocative tipice, fără funcție:
Ioane, ce faci cu oile?fara fs
Ioană, unde locuiești? Fără fs
-Nominative tipice cu funcție:

Ion a săpat un șant.-subiect
Ioana a devenit profesoară. - subiect
-ASN/ASV
Bade Ion, ce faci cu oile? -ASN, Ion e formă de N
Bade Ioane, ce faci cu oile? -ASV, Ioane e formă de V, bade-V, fără f.s
Lele Ioana, unde locuiești? - ASN
Lele Ioană, unde locuiești? - ASV
Domnule Popescu, unde ați mers? - ASN
*Domnule Popescule, unde ați mers. (Unele cuvinte nu au formă de V)
Atributul adjectival
-se exprimă prin adjectiv
-nu este nevoie de denumirea mijlocului de relaționare – atribut adjectival și atât
EXCEPȚIE: Atribut adjectival prepozițional: Citiul de mic te face deștept.
Cartea nouă miroase frumos. – atribut adjectival, N

Fetele frumoase sunt pețite. – atribut adjectival, N
N-am primit indicațiile necesare. – atribut adjectival, Ac
EXERCIȚII
Casa din deal este în pericol de alunecare de teren.
Procedurile Guvernului au fost contestate de procurorii anticorupție.
Fluviul Dunărea curge din Munții Pădurea -Neagră.
Părul castaniu al secretarei a fost mereu slăbiciunea domnului director.
Lupta împotriva corupției l-a adus la judecată.
Premierea elevilor va avea loc miercuri.
Conferirea de premii elevilor va avea loc miercuri.
Copiii de azi sunt nerecunoscători.
Cartea este din celuloză procesată.
Domnișoara Denisa a devenit profesoară de română.
Dacă rămâi prost, nu vei ajunge medic celebru.
Te știam prost, dar nici așa.
Nu te crezi prea arogantă, domnișoara Cristina?
Pagina cinci e dedicată fetelor frumoase.
Mersul în jos l-a decăzut pe scara socială.
Sectorul trei al capitalei a fost deratizat.
Marginile prăpastiei înalte sunt periculoase pentru turiști.
Te crezi deștept, Ioane? -v, fara f.s (Ioane), deștept=EPS, N
Ei, nene Ioane, că-i veni tu pe mâna mea. -ASV, V
Nu-ți pun ghiozdanul pe pat că-i plin de praf.
Cumpără-mi niște cartofi, te rog!
M-am săturat de tâmpeniile lui.
EXERCIȚII DE FIXARE
Magda este un om deosebit.
Să moară și capra vecinului.
Băi Nelule, chiar așa tare mă urăști?
Am finalizat la ora trei proiectul.
Nu te mulțumi cu locul doi niciodată.
Mașina de tuns s-a înfundat.
Setea de a avea este periculoasă.
Nu-i da omlui pervers motive de trufie.
Domnlui nostru profesor i s-a defectat mașina.
Lasă-mi banii la Adina.
Ce carte ți-ai luat?
Ce părere ai despre lecțiile ei?
Plimbatul în jurul lacului poate fi periculos.
Mihai Viteazul a fost domn Țării Românești.
Dragă Ioana, mă bucur că ai venit.
Răspunsul a fost considerat necorespunzător.
Niciunul n-a răspuns corespunzător.
Copilul s-a întors bucuros din tabără.
Elevul scrie frumos pe tablă.
Se consideră frumos din cale afară.
Aleargă cu viteză sporită.
Aleargă cu ochii închiși.

Te crezi important?
Se vede deja ministru al României.
Te-am văzut abătut din cauza evenimentului.
COMPLEMENTUL
-DETERMINĂ : verb, adverb, adjectiv, interjecție
!!! atribut vs. complement,

Atribut – determină: Complement- determină:
-substantiv: Casa din lemn este nouă. -verb: Am cioplit din lemn ceva frumos.
-pronume: Acelea din lemn sunt rezistente. -adjectiv: Dealurile acestea sunt favorabile lemnului
-numeral: Doi din lemn au fost vânduți. de fag.
-interjecție: Vai de lemnul care este trăznit!
-adverb: Ne-am așezat aproape de lemnul înalt.
1. COMPLEMENTE NECIRCUMSTANȚIALE
a. COMPLEMENT DIRECT
b. COMPLEMENT INDIRECT
c. COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL
d. COMPLEMENT DE AGENT
a.COMPLEMENTUL DIRECT
-Răspunde la întrebările ,,pe cine” și „ce”
L-am văzut pe Mihai în clasă. – pe cine am văzut?
Am văzut o pasăre pe geam. – ce am văzut?
-Verbele care au capacitatea de a primi CD se numesc tranzitive, iar cele care nu

primesc se numesc intranzitive.
Ex. Am făcut o prostie. Vs. Am venit *o prostie
L-am mângâiat pe calul nostru. Am venit pe calul nostru.
!! dacă verbul ≠ tranzitiv, NU va fi CD, ci altă funcție
Probă: combinarea cu ,,-o” Am făcut-o, dar NU Am venit-o
Am pariat pe calul câștigător.
A mizat pe echipa bună.
Mă bazez pe Elena.
!!verbele copulative sunt intranzitive

Să fii om, Culiță!
-Există verbe care pot primi și 2 complemente directe odată: bitranzitive/ dublu
tranzitive (pe cineva- ceva)
Ex. L-am învățat pe copil gramatică.
A trece L-a trecut pe student examenul.
A învăța Ne-a învățat pe toți o lecție.
A ruga Îl rog pe Cezar o favoare.
A anunța Ne-a anunțat pe toți vestea.
A sfătui Te-a sfătuit lucruri bune.
A asculta I-a ascultat pe elevi lecția.
!!CD cu pe cine trebuie OBLIGATORIU dublat prin pronume.

L-am văzut pe Ionuț plecând și NU *Am văzut pe Ionuț plecând.
OBS. Noile gramatici, numesc cel de-al doilea CD de la verbele bitranzitive (cel
legat prin ce?) – Complement secundar.
!!CD stă mereu în Ac1 și doar în Ac1
!! prepoziția ,,pe” nu indică mereu CD:
Venea pe drum.
Pe înserate a ajuns și el.
Se ceartă pe tema banilor.
S-a culcat pe mâna dreaptă.
!!Poate fi exprimat prin diverse părți de vorbire:

Nu îmbăia câinele!
Onoarea pierdută nu o poți regăsi.
Lupul te vede din tufiș.
I-a mințit pe toți.
Taie zece doar.
Și-ncepe a fugi de i se rupeau picioarele.
Ne-a dat de învățat.
Cântă aleluia și tu.
!! CD / Subiect
Să se spună adevărul.
Mi-a venit o idee.
Îi place muzica.
Ne dau fulgi la micul dejun.
Ni se dau fulgi la micul dejun.
Se aude totul la microfon.
COMPLEMENTUL INDIRECT
-ÎNTREBAREA CUI?
-Stă în cazul D1
-Se dublează mereu prin pronume.
I-a dat 10 lei băiatului.
Este un timp favorabil plimbatului.
COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
-Fostul complement indirect cu prepoziție (despre cine, despre ce, cu cine, cu ce,
de la cine, de la ce etc.)
Se teme de săgeți.
Face din fier orice.
Se bazează pe Mihai.
Vorbesc despre noi.
!! Confuzia cu alte complemente – trebuie avut în vedere sensul:
Este plecat de ieri.
Nu te duce de acasă.
A aterizat lângă lac.
A procedat conform planului.
COMPLEMENTUL DE AGENT
-după construcții pasive, introdus prin ,,de”
Ușa este deschisă de Mihai.
Casa este construită de un arhitect celebru.
Legile sunt făcute de statul român.
COMPLEMENTELE CIRCUMSTANȚIALE:
a)de mod
b)de timp
c)de loc
d)de cauză
e) de scop
f) de concesie
g) de condiție
h)de consecință
i) de relație
j)instrumental
1.MOD – cum?
Vorbește tare.
Vorbește ca proasta.
E negru beznă.
Hai repede!
Înot contra curentului.
Asemenea lui se poartă și ea.
A plecat zâmbind.
Mă cauți zadarnic.
!! A nu se confunda cu EPS
Merge alene pe stradă. ccm
Merge leneșă pe stradă. eps
2. LOC – unde?
Horică trăiește în Londra.
Se plimbă pe drum.
S-a urcat pe mine.
A pornit de jos.
Pleacă de aici!
Ne așternem drumului!
Stai locului, drace!
Deasupra casei este o cucuvea.
3.TIMP – când? Cât timp?
A plecat ieri din Cehei.

A ajuns de dimineață.
A venit la ora cinci.
A intrat după zece minute.
Toți suntem mai buni înaintea Crăciunului.
A rătăcit zile întregi.
A durat mult.
Muncește la tinerețe!
A murit înainte de vreme.
4.Cauză (cauzal) din ce cauză?
Copiii mor de foame.
S-a înnegrit de ciudă.
Datorită vremii, vom sta acasă.
A avut un accident din pricina altora.
5. Scop (final) – cu ce scop?, ca să ce?
Muncește pentru faima lui.
Învață în vederea obținerii unor note mari.
Luptă spre a învinge.
Umblă după cuceriri.
6.Concesiv (de concesie) – chiar dacă...
A reușit în ciuda așteptărilor.
A izbutit în pofida lor.
7.Condițional (de condiție) – dacă
Trăind, ai să înveți multe.
În lipsa pericolelor, ne vom putea duce mai departe.
În caz de urgență, sunați la 112.

!! izolare prin virgula la antepunere (inainte de verb)
8.Consecutiv (de consecință) – Încât

Era prea frumos spre crezare.
9. de relație
E bun la mate.
E rea la vorbe.
De scris, scrie.
10.instrumental
Scrie cu pixul.
Taie cu drujba.
Sapă din mână.
!! Există locuțiuni prepoziționale și false locuțiuni prepoziționale ≠ locuțiuni

prepoziționale, ci prepoziție + substantiv
În fața = locuțiune prepozițională Din cauza ≠ locuțiune prepozițională
Ex. A terminat cursa în fața tuturor. Ex. A eșuat din cauza neînvățatului.
*în această față Din această cauză
Cu scopul, cu ajutorul, cu sprijinul, cu

condiția, în cazul etc.
!! Complemente circumstanțiale rare

a. În loc de carne, mănâncă legume. – c.c. opoziţional
b. Au venit toţi cu excepţia lui Mihai. – c.c. de excepţie
EXERCIȚII
Identificați toate complementele din enunțurile de mai jos:
a. În locul băiatului, nu procedam aşa.
b. În caz de pericol, să fugiţi.
c. Cu toată insistenţa mea, n-a venit.
d. Contrar aşteptărilor, n-a venit.
e. A rezolvat problema spre invidia colegilor săi.
f. Nu ştiu datorită căreia ai reuşit.
g. Prin intermediul cui ai ajuns aici?
h. A ajuns prin el însuşi ceea ce este astăzi.
i. Scrie cu pixul.
j. A sosit împreună cu un văr.
k. Îl depăşeşte pe Mihai în cunoştinţe.
l. El este iute la mânie.
m. Este bun de gură. -locutine adjectivala, NP
n. De frumoasă, e frumoasă.
o. Este tare la matematică.
p. Nu ne pronunţăm în privinţa colegului.
q. Pe lângă el, a venit şi ea.

r. Pe lângă copii, se gândea şi la bunici.
s. În locul lui Vasile, a venit Mircea.
ș. A întârziat din cauza ploii.
t. Voi învăța cu condiția remunerării.
ț. Ia treci în spatele clasei!
DISTINCȚII
NP / ATR
Obligația mea era de a-i spune totul.
Avea obligația de a-i spune totul.
NP/SB
Îmi pare un vecin bun. np
Se pare a ploua mâine.
Câinele e prietenul omului.
Prietenul omului e câinele.
NP / CCM / EPS
Copilul tău este altfel. np
A procedat altfel. ccm
Îl știam altfel. eps
Școala-i toată un dezastru.
EPS/CCM
Răspunsul a fost considerat necorespunzător.

Niciunul n-a răspuns corespunzător.
Copilul s-a întors bucuros din tabără.eps
Elevul scrie frumos pe tablă.ccm
Se consideră frumos din cale afară.eps
Aleargă cu viteză sporită.
Aleargă cu ochii închiși.
MORFOLOGIA
-STUDIUL PĂRȚILOR DE VORBIRE
Flexibile (=își schimbă forma) Neflexibile (=nu își schimbă forma)

SUBSTANTIV ADVERB
ADJECTIV PREPOZIȚIE
PRONUME CONJUNCȚIE
VERB INERJECȚIE
NUMERAL
SUBSTANTIVUL
-Denumește ființe, lucruri și fenomene ale naturii, denumiri proprii
-Se poate număra
-Se poate obține prin articularea altor părți de vorbire:
 a merge – Mersul face bine.
 Eu – Eul nu trebuie să fie orgolios.
 Frumos - S-a trezit frumosul? !!! Frumosul băiat s-a trezit.
 Trei – Treiul primit azi îmi strică media.
 Of – Oful tău nu interesează pe nimeni.
Categorii gramaticale: fel,formă, gen, număr, articol, caz.

Fel Comun: râsul, empatia, eminescian, român

Propriu : România, Elena, C.F.R.
Formă Simplu : casă, masă, Ion
Compus: C.F.R., Baia Mare, untdelemn, floarea-soarelui
Gen Masculin: un-doi
Feminin: o-două
Neutru: un-două
Număr Singular: stol, roi, ciurdă, miere
Plural: icre, veverițe
Articol Nearticulat: fată / fete; băiat/băieți; măr/mere
Articulat Hotărât: fata/fetele, băiatul/băieții, mărul/merele
Nehotărât: o fată/niște* fete, un băiat / niște băieți, un măr/niște
mere **
Caz N: Subiect, Np fără prep, ASN, EPS
Ac
G
D
V
* Atenție la ,,niște” care poate fi articol nehotărât sau adverb de mod (cantitativ)
Am văzut niște fete plecând. – art.
Am cumpărat niște carne. – adv.
Când însoțește subst.de plural=articol; când însoțește subst.de sg=adverb
Își pune niște întrebări stupide.
Dă-mi niște lapte, te rog!
** Atenție la un/o care pot avea diverse valori morfologice
a)Articol: Am copiat un citat tare frumos. Am ieșit cu o fată în oraș.
b) Numeral cu valoare adjectivală: Am cumpărat un pix, cinci caiete și o gumă.
c) „Un” poate fi și adjectiv pronominal nehotărât, dacă intră în combinație cu alt
nehotărât.
Îi dai un deget și îți ia toată mâna.
Îi oferi un apartament și vrea altă locuință.
d) „o” poate fi și pronume personal:

Am văzut-o în grădina casei.
GRILĂ FINALĂ MORFOSINTAXĂ
1. Fie enunţurile: (1) M-am supărat pe Gigi. (2) L-am văzut pe Gigi. (3) L-am învăţat
gramatică pe Gigi. (4) L-am ajutat pe Gigi. (5) Sunt nervos pe Gigi. Cuvântul subliniat are
funcţia de:
a. compl. direct în (1), (5), compl. indirect în (2), (3), (4);
b. compl. direct în (2), (3), (4), compl. indirect în (1), (5);
c. compl. direct în toate enunţurile;
d. compl. indirect în toate enunţurile.
2. Fie enunţurile: (1) Îmi pare că m-am înşelat. (2) Nu-i ajung banii. (3) Nu te face că nu
pricepi. (4) Rămâne să mai discutăm. Verbele subliniate sunt:
a. copulative în toate enunţurile;
b. predicative în toate enunţurile;
c. copulative în (1), (3), predicative în (2), (4);
d. predicative în (1), (2), copulative în (3), (4).
C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de

mai jos:
3. Pe ce pune mâna, praful se alege.

a. pron. rel., Ac. / compl. circ. de loc;
b. pron. rel., Ac. / compl. indirect;
c. pron. rel., Ac. / compl. direct;
d. altă interpretare.
4. Cum candidaţii erau cam derutaţi, i-am mai ajutat pe ici, pe colo.
a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;
b. conj. subord. cuzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.;
c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză;
d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.
5. Fiind deştept şi constant pregătit de profesor, nu putea să nu intre cu brio la facultate.

a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză;
b. adj. part., sg., masc., N. / nume predicativ;
c. adj. part., sg., masc., Ac. / compl. circ. de mod;
6. Aproape că ai rezolvat toate subiectele.

a. adv. de loc / compl. circ. de loc;
b. adv. de mod / compl. circ. de mod;
c. adv. pred. / pred. verbal;
d. adv. de mod / nume predicativ.
7. Colega aceasta a voastră este deja studentă?

a. adj. pron. pos., G. / atr. adj;
b. pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.;
d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.
8. Ai grijă în faţa cui te aşezi la examen.

a. pron. rel., G. cu loc. prep. / atr. pron. prep.;
b. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl. circ. de loc;
c. pron. rel., G. / atr. pron. gen.;
d. pron. rel., D. cu loc. prep. / compl. circ. de loc.
9. Mereu la examene a luat nota zece.

a. num. card. cu val. adj., Ac. / atr. adj.;
b. num. ordinal cu val. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată);
c. num. card. cu val. subst., Ac. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată);
10. De ce nu ţi-ai rezolvat încă grila?

a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ);
b. pron. refl., D. / compl. indirect;
c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.;
d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).
11. Au mai candidat şi dintre ai noştri.

a. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.;
b. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect;
c. pron. pos., G. / atr. pron. gen.;
12. Profesorii din juru-ţi sunt mereu amabili.

a. pron. pers., G. cu loc. prep. / atr. pron. gen. cu prep.;
b. pron. pers., G. / atr. pron. gen.;
c. pron. pers., D. / compl. indirect;
13. N-are cum fi respins, de vreme ce ştie gramatică.

a. verb, inf. prez., d. pasivă / compl. direct;
b. verb, conj. prez., d. pasivă / pred. verbal;
c. verb cop. (inf. prez., d. activă) + nume predicativ (adj. part., N.) / compl. direct;
14. Au fost mulţi concurenţi, dar s-au impus doar cei de la liceul nostru.
a. pron. dem. de dep., N. / subiect;
b. adj. pron. dem. de dep., N. / atr. adj.;
c. art. dem. / fără funcţie sintactică;
15. /Ce bine-mi pare /că vei fi student!

a. pron. rel.
b. adj. pron. rel.
c. adv. de mod
16. Subiectul, dragul meu, e uşor, trebuie doar să fii atent.

a. adj., V. / atr. adj.;
b. adj., N. / atr. adj.;
c. adj. substantivat, N. / subiect;
d. adj. substantivat, V. / fără funcţie sintactică.
SINTAXA FRAZEI
Propoziția = comunicarea cu un singur predicat
Fraza= cel puțin două propoziții și relația dintre ele.
Într-o frază, câte predicate avem, atâtea propoziții avem.

Tipuri de propoziții: Principale/ subordonate
Propoziția principală =propoziția centru, de sine stătătoare, care nu are niciun
element subordonator (încercuit)
Propoziția subordonată = propoziția care depinde de o altă propoziție și este
introdusă printr-un element subrdonator (are ceva încercuit)
-Orice funcție sintactică are o expansiune într-o propoziție subordonată cu aceeași
funcție:
Subiect Subiectivă
Complement Completivă
Circumstanțial Circumstanțială
Nume predicativ Predicativă
Atribut Atributivă
!! Distincția: subordonată/regentă/principală
Regentă=o propoziție de care depinde o subordonată. Pentru a fi regentă, o
propoziție NU trebuie neapărat să fie principală. O subordonată, la rândul ei poate
fi regentă pentru altă subordonată.
Ex. /1Am decis/ /să mergem2/ unde am mai fost.3/
1.Principală, regentă pentru 2
2.Subordonată, regentă pentru 3
3.Subordonată, nu este regentă
Relația dintre propoziții :

1.Coordonare = propozițiile au același statut, sunt ambele de
același fel
Ex.între două principale: /1Eu merg/ și /tu stai2./
Între două subordonate: / 1Eu merg/ să mănânc2/ și/ să beau3./
Conjuncții coodonatoare: și, iar, dar, ci, ba, ori , sau
!! coordonarea se poate realiza și prin juxtapunere (=alătuare), cu
virgulă: /1Noi mâncăm,/ 2bem/, facem sport3./
-Dacă două propoziții sunt coordonate, ele vor avea același statut (toate
principale, toate CD, toate SB etc).
/1Ce faci /și /ce dregi2 /nu mă privește.3/
2. Subordonare = relația dintre o regentă și o subordonată care
depinde de aceasta și în funcție de care i se conferă un statut
sintactic.
/1Nu îmi place/ cum se poartă2/ cine a venit la tine3./
1PP, 2 Subordonată lui 1 3.subordonată lui 2
-subordonarea se poate realiza prin conjuncții:
să, ca să, că, încât, deoarece,
prep./adverb +conj. pentru că, doar să, măcar că , nici că
/1Nu îmi place școala/, măcar că sunt profesor2./
1PP 2 CONCESIVĂ
Elemente subordonatoare:
1.Conjuncțiile subordonatoare: că, să, încât, fiindcă, deoarece, dacă
Mi-a spus/ unde sa las banii.
2.Adverbe relative: cum, unde, când
3. Pronume/Adjective pronominale relative: care, cine, ce, cât, câți, câte
etc.
!! elementele subordonatoare sunt în raport de 1:1 cu predicatele (câte
elemente de relație, atâtea predicate)
/Nu știu1/ unde2/, când 3/și/ de ce a venit.4/

2,3,4 CD
Tipuri de subordonate:
Subiectivă /Ce face1/ nu mă privește/2
Tranzitivate Trebuie sa facem teme.
Proba subiectului E bine /sa stii gramatica.
Atributivă /Nu știu locul1/ de unde provine./2

/Mi-a spus tot1/ ce mi-a ascuns ani de zile.2/
Completivă directă /Am citit1 /ce mi s-a cerut2/

Tranzitivitate /Am văzut1/ pe cine a pariat2./
Am pariat pe cine am crezut... – C.i./c.pep
L-a invatat pe copil /ce stia el.
Completivă indirectă /I-a spus adevărul 1/cui i l-a cerut2./
Completivă prepozițională /Lumea vorbește1/ despre ce nu știe2./
Completivă de agent /Ușa a fost deschisă1/ de cine a intrat primul.2/
Circumstanțială de mod /Nu scrie1/cum te-a învățat.2/
/Cum te imbraci / e treaba ta./ 2pp 1sb
Cum e prost,/ a picat examenul. 1cauzala
Circumstanțială de loc /Am plecat1/ unde ne-a trimis2/
Nu a spus /unde pleaca. 2CD
Unde merg /nu e treaba ta. sb
Circumstanțială de timp /Va ajunge1/ când sosește trenul.2/
Cand vii nu se stie.
Circumstanțială de scop /Învață 1/ca să treci examenul.2/
(Finala) Invata/ [ca atunci/ cand vei fi mare/ sa ajungi
ministru.]
/Invata cu scopul1/ sa treci examenul2./2atr
Circumstanțială de cauză /A picat examenul1 ,/ deoarece nu a învățat2./
Circumstanțială concesivă /A picat examenul,1/ chiar dacă a învățat2./
A venit desi ploua.
Desi – adverb de intarire
Circumstanțială consecutivă /A învățat atât de mult 1/încât i s-a făcut rău.2/
/A invatat/ deci a trecut./ principale
Circumstanțială condițională /Va trece examenul1,/ dacă va studia2./
Circumstanțială de relație /Este bun1/ la ce a învățat.2/
Circumstanțială /Scrie1/ cu ce poate2./
instrumentală
Atributivă /Îmi plac oamenii1 /care spun adevărul.2/
Predicativă /Mihai este1/ ce și-a dorit.2/
/Fără să vreau1,/ cum eram înfierbântat de propria izbucnire și de tot2 /ce

mocnise împotriva ei,3 /strâng totuși brațul acestui bun prieten 4/ care la
început a vrut5 / să mă întrerupă6, [dar acum,/ după ce i-a fost clar 7/ că la
mijloc erau sentimente sugrumate multă vreme8,/ tace ascultându-mă cu
resemnare.9]
1 concesiva 5 atr 9pp
2cauzala 6CD
3atr 7Temporala
4pp 8Subiectiva
/Era așa de firesc1/ să mă gândesc2/ că la cea dintâi ocazie va fi avansat
3
/încât n-am stăruit prin nimeni,4 /ci /am lăsat lucrurile5/ să-și urmeze
calea lor firească ,6/ mai ales că nu mi-a plăcut7/ să sap groapa nimănui,
8
/iar [o stăruință din partea-mi în acest sens,/ când încă nu se știa nimic
despre vreun post vacant,9/ s-ar fi putut interpreta rău.]10
1 pp 2 sb 3 c prep 4 consecutiva 5 pp 6 finala 7
cauzala 8 sb 9 temporala 10pp
E adevărat 1/că în ultima vreme n-am prea dat pe la voi,2 /dar/ asta (..e...)
pe motivul3/ că am fost destul de bolnav.4
1pp 2sb 3 pp 4atr
Ce nu voia el1 /să spună nimănui 2/era3 /că-și pregătise familia pentru a
ieși onorabil, 4/orice s-ar întâmpla.5
1sb 2cd 3pp 4predicativa 5concesiva
FIXARE
/Cu ce prilej1/,/ cum2 /și/ de ce plecase,3 /prea bine nu se știa4/ și nici

dacă o făcuse din proprie inițiativă.5
1SB 2SB 3SB 4PP 5SB
[Fără a-l fi rugat noi /să vină1,/ el a apărut totuși printre primii.2]
1Cd 2PP
/De câte ori ne-am întâlnit1,/ v-am avertizat2/ că nu mă tentează3 /să-mi

depun candidatura.4/
1CCT 2PP 3C.PREP. 3SB
/Plăcerea nu izvora din faptul1/ că ai ucis un om și pe urmă alții și alții 2,/
ci din aceea3 /că astfel primejdia de a fi și tu omorât a devenit 4/ce nu te
așteptai.5/
1.PP 2.ATR 3PP 4ATR 5PREDICATIVA *3verb eliptic
/Că nu mă preocupă1/ ce crezi tu despre alții2 /e de înțeles3/ dar/ ce-ai
putea gândi despre mine4/ mă interesează în mod deosebit, atâta timp5/
cât țin ca prietenia noastră6/ să dureze7./
1.sb 2sb 3pp 4sb 5 pp 6 atr 7 c prep
/Nu-i deloc înțelept, Ioane, 1/să-i lași mereu pe alții2/ să te conducă3 /mai
ales că aud tot mai des spunându-se/4 că ești un organizator5 /cum rar se
întâlnește.6/
1.pp 2 sb 3 c prep 4 cauzala 5 sb 6atr
/E un lucru bine știut 1/că adesea în viață facem nu2/ ce vrem noi,3/ ci4/ ce
vor alții./5
1.pp 2.sb 3.cd 4.sb 5.cd
/Dă-mi voie1 /să nu fiu de acord cu tine, având în vedere2 /că pregătirea
ta e una3,/ iar /a mea alta4./
1.pp 2.c prep 3SB 4 SB
/Problema nu e1/ că mă tem2/ că n-aș putea să suport consecințele3,/ ci4/
că realmente nu e momentul pentru așa ceva.5/
1.PP 2 PV 3 C PREP 4.PP 5.PV
Ca să fii sigur că vei schimba opinia celorlalți, nu există altă modalitate
decât aceea prin care să dai impresia că reprezinți cerințele grupului.
Dar viul ou, la vârf cu plod,

Făcut e să-l privim la soare!
1. Fără a fi fost întrebat de cineva ce face, el a început să ne

povestească toată viaţa sa.
a. circ. concesivă + compl. directă + principală;
b. circ. de mod + compl. directă + principală;
c. compl. directă + principală;
2. De câte ori ne-am certat, v-am avertizat că nu mă îmi place să

fiu contrazis.
a. circ. de mod + principală + compl. indirectă + subiectivă;
b. circ. de timp + principală + compl. indirectă + compl. directă;
c. circ. de timp + principală + compl. directă + subiectivă;
3. E un lucru bine ştiut că adesea în viaţă nu facem ce vrem noi,

ci ce vor alţii.
a. principală + subiectivă + compl. directă + compl. directă;
b. principală + subiectivă + compl. directă + circ. de mod;
c. principală + atributivă + compl. directă + circ. de mod;
4. I s-a întâmplat, deşi nu se ştie datorită cui, să pară ce nu era.

a. principală + circ. concesivă + subiectivă + subiectivă +
predicativă;
b. principală + circ. concesivă + subiectivă + predicativă;
c. principală + circ. concesivă + subiectivă + compl. directă;
Distincții:
Cauzala/Finala (=scop)
/A venit mai devreme,/ pentru că îi place punctualitatea./ 1pp, 2cauzala
/A venit mai devreme/ pentru ca nu cumva să întârzie./ 1pp, 2 scop
/Am intrat în birt/ că aș fi băut o bere./ cauzala
!! conjuncție – când nu suntem siguri: că – cauzală / să – finală
Am venit să-l văd pe fratele meu.

Vino /să te văd!
Vino mai repede, /că te aștept!
Hai /să-ți arăt ceva!
Subiectivă / Completivă directă

Ni s-a comunicat tuturor/ că excursia se amână.

Ne-a comunicat tuturor că excursia se amână.
Nu-i place să învețe.!!!! SB
Nu știe /dacă a învățat suficient.
Se știe dacă va veni?
Spune-mi unde pleci!
Vi s-a transmis /cum să vă îmbrăcați?
Trebuie să plecăm de aici!
Este de înțeles /ce vrea/ să spună drăcovenia.
Ar fi culmea să mai vii și tu!
Mă doare că procedezi așa.
Nu-l tentează ce vede în jurul său.
Conjuncții coordonatoare / adverbe necoordonatoare
Îmi scrie mereu și-mi trimite pachete.
Nu-mi mai scrie de mult, /nici nu-mi mai trimite pachete./
N-am nici mamă, nici tată.
!!Ne-am certat rău, /deci am decis să ne despărțim.
/Am ajuns mai repede,/ prin urmare am așteptat 10 minute./
Am picat examenul, așadar merg în restanță.
Nu cu verb – fără verb subînțeles
/L-ai căutat /sau/ nu?/
/Nu, nu mai vine azi./
!!!Construcțiile incidente principale
Într-o propoziţie sau frază poate exista un cuvânt, un grup de cuvinte sau o
propoziţie care nu au nicio legătură sintactică cu restul enunţului, reprezintă o
comunicare de sine stătătoare, care se află pe alt plan sintactic faţă de restul frazei,
de multe ori izolate prin virgule:
/Nu ştiam,/ mi-a răspuns el,/ că a fost arestat./

Nu cred,/ zău, /că el este de vină.
Tu ai dreptate, zise el, nu e om cinstit.
N-o să regreţi, cred eu, că am dreptate.
Ia te uită, se miră el, mai eşti încă aici?
Ce-ai păţit, se nelinişti el, nu te simţi bine?
!!! intercalări
/Internatul, /între pereții căruia am stat/, s-a renovat./
Nu știu omul,/ cu a cărui defecte te poți confrunta./
!! Adverbe predicative/fals predicative

/Desigur/ că venim la voi./
/(e)Sigur /că îmi place.
/Îmi place sigur de tine./
Mai /că m-a lovit.
Mai /să îmi facă rău.
Bineînțeles/ că nu mă place.
Nu mă place, bineînțeles!
Predicativa
-ține loc de nume predicativ, este subordonată unei propoziții regente în
care se regăsește verbul copulativ.
/Maria era /ce mereu își dorise./
VERBE CU PREDICATIV COPULATIV
DUBLĂ
VALOARE
A FI = EXISTĂ, SE AFLĂ, (locativ) ≠ EXISTĂ, SE AFLĂ, COSTĂ
COSTĂ El este/ cum a visat.
El este /unde și-a dorit./ Mihai nu-i ce te așteptai.
Mihai nu-i /de unde credeți. Bananele sunt cum le-am lăsat.
Bananele sunt /cât au pus
patronii preț.
A DEVENI Nu există Mereu
Mihai a devenit ce și-a dorit.
/Mihai a devenit medicul/ care a visat/
A SE FACE/A ≠ A DEVENI =A DEVENI

AJUNGE/ A IEȘI Făina se face unde este fabrică. Ligia s-a făcut ce și-a dorit.
El ajunge oriunde vrea. Polițistul ajunge cum visează.
Fata a ieșit de unde a intrat. Fata a ieșit ce a putut.
A RĂMÂNE = A NU PĂRĂSI UN = A-ȘI PĂSTRA CARACTERISTICA
LOC/timp A rămas cum l-ai lăsat.
El a rămas unde l-ai lăsat. Am rămas ce am fost mereu.
El a rămas în clasă cât i-a cerut
proful.
A ÎNSEMNA = A FACE SEMNE =A AVEA O ÎNSEMNĂTATE

Mi-am însemnat ce trebuie să Mihai înseamnă pentru mine cât face
cumpăr. lumea toată.
Studiul înseamnă să faci eforturi.
A (SE) PĂREA IP (impersonal=predicativ) PC (personal = copulativ)

Ni se pare /cum nu credeam. Maria pare cum nu o știam.
!! Pare că va veni ploaia.
!!Ni se pare/ cum nu credeam
de dificil
SUBIECTIVA
-ține loc de subiect
-după construcții impersonale: a trebui, a fi + adverb (bine, rău, greu), a
durea, a-i veni, a plăcea etc
Trebuie/ să iei parte la activități.
Îi place/ cât de repede scrie.
Îl doare /ce i-ai spus.
E greu/ să fii bogat,/ dar /(să fii) sărac/ e și mai greu./
-după verbe la diateza reflex.

Se poate/ să vii la noi.
S-ar cuveni/ să facem /ce ne-am propus./
Se vede /că nu te plac nici părinții /care te-au crescut./
-adverbe predicative
Pesemne/ că ai plecat inopinat.
Desigur /că facem bine.
!! (e)Bine/ că ești aici cu mine!
!! se introduce prin mai multe elemente de legătură:

-Conjuncții: că, să, ca să, dacă...
De-acum trebuie să înveți.

Se cunoaște că face oamenilor bine.
E rău dacă nimeni nu te vrea.
/Dacă vii/ sau /pleci/ nu e treaba mea.
-relative
Cine-i viu /să trăiască!
Ce faci tu /nu mă privește.
Câte au venit /nu știe nimeni.
Unde ești/ nu ni s-a spus.
Cum te îmbraci /nu e potrivit.
Cum – introduce modală, Fata scrie cum a învățat-o dascălul.
adv.relativ de mod
Cum- introduce cauza (cum cauzal Cum plouă, nu mai venim.
= conjuncție subordonatoare)
Cum – introduce alte subordonate, Nu știu cum ai ajuns.
tot adv de mod relativ Cum ai ajuns nu mă privește.
Vorbește /despre cum ne
îmbrăcăm./
!! ceea ce: /E bine ceea /ce ai făcut cu noi!/
Subiectivă / Completivă directă

Ni s-a comunicat tuturor că excursia se amână.
Ne-a comunicat tuturor că excursia se amână.
Nu-i place să învețe.
Nu știe dacă a învățat suficient.
Se știe dacă va veni?

Spune-mi unde pleci!
Vi s-a transmis cum să vă îmbrăcați?
Trebuie să plecăm de aici!
Este de înțeles ce vrea să spună drăcovenia.
Ar fi culmea să mai vii și tu!
Mă doare că procedezi așa.
Nu-l tentează ce vede în jurul său.
GRILE
După toate /câte mi s-au întâmplat/, nu mai cred nimic.
Poate /să și plouă,/ eu tot vin.- verb

Adverb: Vin la tine, poate!
De câte ori ne-am întâlnit, /v-am avertizat /că nu mă tentează/ să îmi

depun candidatura./
/Cu ce prilej(plecase),/ cum (plecase)/ și /de ce plecase/ nu se știa prea

bine /și /nici dacă o făcuse din proprie inițiativă./
E un lucru știut /că adesea nu facem/ ce vrem,/ ci (facem)/ ce vor alții./
Dă-mi voie/să nu fiu de acord cu tine.
/Ce nu voia el/ să spună nimănui /era/ că-și pregătise familia pentru a
ieși onorabil/ orice s-ar întâmpla./
Problema nu e/ că mă tem /sau /că nu m-aș simți în stare/ să suport

consecințele,/ ci/ că realmente nu e momentul pentru așa ceva.
/Ca să fii sigur/ că vei schimba opinia celorlați, /nu există altă modalitate
decât aceea /prin care să dai impresia/ că reprezinți cerințele grupului./
[Având darul/ să prezică, /omul acesta era cu neputință] să nu

deslușească ceva din mintea celor/ care-l obligau/ să treacă./
Distincții
Atributivă/Circumstanțială
/A venit la noi în vara/ când a fost seceta aceea mare./- atr
A venit la noi/ când a fost seceta aceea mare. - CT
Am trecut și noi prin satul /unde ai fost profesor. - atr
[Elevul,/ cu părinții căruia am povestit,/ este repetent.]
A fost o vreme potrivită/ cu ce ne-am propus.
C prep/C d/C i
S-a supărat /pe cine nu era cazul. C prep
A sancționat /pe cine nu era cazul.cd
A dat bani/ cui nu merita. ci
Vă asigur că ați întârziat. C prep
Constat /că ați întârziat. cd
Nu-mi dau seama /unde am greșit. C prep
!!Interjecții
Iată/ că ne-am reîntâlnit. sb
Hai să-ți arăt ceva. Finala
Zău/ că regret.
Vai /de cine nu știe gramatică.
Haideți/ să începem lecția. Finala
!! linii de dialog / explicații

Ionel a întrebat: /- cine a venit? Pp, pp
Ionel a întrebat /cine a venit. cd
Zis-a mama către mine:/ însoară-te, măi, copile! Pp, pp
Principalele probleme sunt:/cine a venit,/ când a venit/ și/ de ce. [..a
venit...]/pp + pv
Principalele probleme sunt următoarele: cine a venit, când a venit și de

ce. -atr
!!subînțelegeri
Nu eu,...am scris../ ci /Maria a scris cererea.
Nu mănânc mere, ci pere.
Nu vrea bere, ci o cafea caldă.
!!În problema cumulantelor

Du-te/ la cine are nevoie de tine./Ac3 , sb
Du-te la acela/ care are...
Bătea /pe cine îi ieșea în cale./
Am dat cartea /cui a cerut-o.
Se îndrepta /spre ce vedea cu ochii./
S-a întors /de la care l-a chemat.
Știu /care a plecat./
Și-a dat seama /ce hram porți.
Și-a dat seama /de ce se petrece./ Si-a dat seama de ceea/ ce se petrece.
!!Interogative
/Cine te-a anunțat/ că se amână repetiția?/
Cine spuneai/ că te-a invitat la masă?
Îmi spui cine ți-a scris?
Întreabă-l /de ce nu mai vrea/să comunicăm?/
!!PP
Se plângea/ că-l doare capul /și /spune asta peste tot./
Se plângea /că-l doare capul/ și/ nu poate citi./
Mi-a spus că va veni și îmi va aduce cartea.
A înțeles că nu mai are speranțe și a mers mai departe.
Era clar1/ că nu merge2/ și /trebuie3/ să treacă peste.4
1.pp 2.sb (R 1) 3 sb (R1) 4 sb (R3)
!!Verbe la moduri nepredicative

A fi om e lucru mare,/ a fi domn e o întâmplare.
Poate face /ce dorește/ fiindcă a devenit femeie liberă./
Nu trebuie făcut nimic, doar așteptat /să se rezolve de la sine./
L-am văzut ieșind din teatrul/ unde îi plăcea a merge des.
Fără a plănui, i-au ieșit toate perfect.
Analizați frazele
E adevărat/ că în ultima vreme nu am prea dat pe la voi, /dar asta pe
motivul/ că am fost destul de bolnav./
/Ce nu voia el/ să spună nimănui /era /că-și pregătise familia pentru a
ieși onorabil /orice s-ar întâmpla./
[În cazul /că mi-ar fi încredințată iar această sarcină /aproape]/ că m-aș
obliga/ să dau foc lumii celei vechi, convins fiind/ că n-aș mai avea
ambiții deșarte,/ ci /m-aș dedica ridicării celor mulți.
Avea sentimentul că nu pare, ci efectiv este ușor anacronic și chinuit de

aberante remușcări târzii care ajunseră să facă din el un om sfârșit.
Gândul că s-ar putea să nu obțină aprobarea de plecare, fapt care, credea

ea, i se cuvenea, a făcut-o să devină ce nu și-a dorit.
Mă amuză teribil să-l aud lăudându-se că-i șef și încă de mult.
Cum subiectele erau ușoare și clar formulate de comisie, candidații, deși

puțin agitatați la început, le-au rezolvat destul de repede.
Acum ceartă-l dumneata, că, de nu, vei ajunge să fii dumneata certat de
dânsul.
Fără să vreau, cum eram înfierbântat de propria mea izbucnire și de tot

ce mocnisem împotriva ei, strâng totuși brațul acestui bun prieten, care
la început a vrut să mă întrerupă, dar acum, după ce i-a fost clar că la
mijloc erau sentimente sugrumate multă vreme, tace ascultându-mă cu
resemnare.
Om învățat e întâi cine nu știe nimic, al doilea, cine știe ceva și se miră
el singur, al treilea, cel care știind ceva nu se mai miră, iar pe lângă toți
aceștia trece și obraznicul care știe ceva și n-o spune nimănui.
Când ajunse în dreptul colibei, i se păru că recunoaşte trăsura Saşei şi,

fără să se mai gândească, sări de unde se afla şi îi făcu semn vizitiului să
oprească.
Zău că m-am săturat de ce se întâmplă, de aceea haideţi să plecăm!
Cum a ajuns aşa de rău, nu-mi dau seama, deşi aproape că sunt sigur de
contribuţia ta.
Şi el care înghiţea în sec de foame nu-i venea să spuie drept, deşi abia
era de şase ani căci simţea pe mă-sa bolnavă greu, şi tot zadarnic ar fi
fost s-o mai mâhnească şi el cu foamea lui.
Şi ca o dovadă în plus că aşa stau lucrurile, observatorii americani

subliniază că dacă e o situaţie de asemenea natură e că aliaţii nu şi-au
respectat obligaţiile, încât SUA nu le rămâne decât să facă lucrul de l-am
pomenit mai sus.
Era în lume o singură fiinţă care n-avea slăbiciune pentru mine, mă ţinea
de scut şi nu era niciodată mulţumită de felul meu de afi, o femeie vioaie
şi aspră care toate le vedea şi le înţelegea şi pe care până chiar şi tata
bătrân o ştia de frică, dar aceasta era mama.
E foarte greu să îi poţi lămuri pe elevii de azi să înveţe, mai ales că vezi
mereu prin presă scriindu-se cum reuşesc în viaţă cei care abia şi-au luat
Bacalaureatul.
E destul de clar că la examen nu prea primeşti ce subiect îţi doreşti, ci pe

care îl vor profesorii.
Cum au păcălit pe toată lumea, nu mă pot dumiri, deşi mai că îi invidiez

pentru asta.
Nu-i deloc înţelept, Ioane, să-i laşi mereu pe alţii să te conducă, mai ales
că aud tot mai des spunându-se că eşti un organizator cum rar se
pomeneşte.
Ieri, după ce mi-a fost clar că nu-l interesa de fapt ce am scris eu, ci
şansa ca prin mine să ajungă la o anumită persoană, mi-am dat seama de
durerosul adevăr.
Nu-mi place să te văd aşa de necăţit, mai ales că, din momentil când ai
foat concediat, n-a fost zi în care să n-ai ce face sau să te simţi complet
inutil.

Morfosintaxa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Morfosintaxa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pregătire Facultatea de Litere, Cluj-Napoca

Prof. Denisa Raluca-Tiptiș

I. Analizați morfosintactic toate cuvintele subliniate din enunțurile de mai

a) Acestor băieți nu le place ideea mea .

b) Dă înapoi căciula -mi, dragul meu amic!

c) Al meu nu mai vrea să plece.

Mihai este al nostru.

!!!! Al meu câine este frumos.

De-al meu copil îți place?

d) Fiecare să facă ce-l taie capul .

e) Mi-a venit o idee genială.

f) Domnule director Ionescu , ați întrecut măsura !

Bade Ioane, haide la noi!- Subst,propriu, V1, Atr.subst.vocatival

g) Elevii se cred mai buni decât dascălii.

(eu) Te știam fată cuminte.- subst com., EPS, Ac1.

( eu) Am venit profesoară la Cluj. EPS, N1

h) Cine te-a văzut supărat vreodată ?

i) (eu) M-am bazat pe Mihai și m-a trădat.

 Morfem de CD : L-am văzut pe Mircea.CD , Ac1

j) Am coborât până la etajul cinci

k) Nu pot citi ce ai scris.

l) A venit pentru mine să știi !

m) Regulile sunt conform ordinului ministerial.

n) Nimeni nu se pune împotriva președintelui .

a) Bine că ai ajuns la timp, că, dacă nu veneai, nu știu ce aș fi putut face.

b) Ce se spune despre mine nu mă interesează, dar aș prefera să nu aud bârfele /

c) A studia înseamnă a face un efort intelectual / ce va rodi ulterior.

d) Gândindu-mă la tine, mi-am dat seama că pierd timpul aiurea.

-Felul propozițiilor , predicatele eliptice, propredicatele

III. Corectați greșelile de orice fel din enunțurile de mai jos :

b) Or să audă ei de mine și, chiar dacă nu vor fi mulțumiți va trebui să acepte că am

c) Nu e nevoit să agreeze tot ce i spune tu lui, așa că fi cu băgare de seamă când îi

Mintea deșteaptă face exerciții grele de matematică.

Complementul indirect (cui?) – stă mereu în D1

- ,,Despre cine se spune în propoziție că…+predicat”

*EXCEPȚII DE LA N1 SUBIECT ȘI PROBLEMATICA

Nu-mi aduc aminte care era răspunsul corect.

I-am dat cărți cui citește. (D, subiect)

A reușit datorită căruia l-a ajutat.

E util pentru cine iubește gramatica.

-Predicat verbal = Exprimat prin verb predicativ

VERBE CU PREDICATIV COPULATIV

A RĂMÂNE = A NU PĂRĂSI UN LOC = A-ȘI PĂSTRA CARACTERISTICA

A ÎNSEMNA = A FACE SEMNE =A AVEA O ÎNSEMNĂTATE

Mi-am însemnat tema pe carte. Mihai înseamnă totul pentru mine.

A (SE) PĂREA IP (impersonal=predicativ) PC (personal = copulativ)

Mama e cea mai frumoasă ființă.

-Predicat verbal exprimat prin alte părți de vorbire

Bineînțeles Bineînțeles că pot. -

-False predicate -Verbele la moduri nepersonale: gerunziu, participiu, supin,

Nu știu dacă poate fi om serios.

!! verbul „a fi” la un mod nepersonal

Fiind deștept, nimeni nu se punea cu el.

16. Pare înnorat de ceva vreme.

Situația e așa cum e.

ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR (E.P.S.)

Ea merge îngâmfată prin instituție.

Umblă tupeist prin școală. ► Umblă și este tupeist

Lumea-i toată o poveste.

-dacă relaționează cu complementul = AC

B. cu prepoziție – În funcție de aceasta

Vorbește lent cu oamenii. – ADV DE MOD, CIRC DE MOD

- la această denumire se adaugă mijlocul de relaționare

Plecatul de acolo îți va face bine. – atribut adverbial prepozițional