Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu

profesor :Mușat Liliana

PROIECT DE LECŢIE

Data: 23.10. 2012

Clasa: XII So (ștințe sociale)
Disciplina Limba și literatura română
Tema: „Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi
Tipul lecției: mixtă

Competențe specifice:
1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarea
rolului acestora în reliefarea mesajului.
2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre
condiţia umană sau despre artă, reflectate în textele studiate;
3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de
critici şi istorici literari;
4. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
Obiective operaționale
La sfârşitul acestei lecţii elevii vor fi capabili:
1. să explice conceptul de „estetică a urâtului”;
2. să prezinte informații despre viața și activitatea literară a lui Tudor Argezi.
3. să încadreze poezia în lirica argheziană;
4. să definească conceptul de ars poetica;
5. să integreze noile informaţii într-un sistem propriu de valori;
Metode şi procedee:lectura analitică, învățarea prin descoperire, expunerea, explicația,
conversația, chiorchinele, eseul de cinci minute.

1
Mijloace de învățământ: video-proiector, laptop, fișe de lucru.
Forme de organizare a activităţii:frontală, individuală
Durata: 50 minute
Bibliografie:
 Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă,
 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002,
Cluj-Napoca, Editura Dacia
 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1986,
Bucureşti,
 Negrici, Eugen, Manual pentru clasa a XII – a, Limba și literatura română, editura
Niculescu ABC, București,2007
 Onofrei, Margareta, Română, Bac-Eseuri, editura Booklet, București,2008

2
3
1.Etapele Obiective Conținutul științific Strategii Evaluare
lecției oper. didactice

Durata
1 Moment 1’ Stabileşte ordinea şi disciplina, face prezenţa şi le cere elevilor ca în acest Conversația
organizatoric timp să îşi pregătească cele necesare orei de limba şi literatura română;
2.Verificarea 4’ Profesorul verifică tema din punct de vedere calitativ și cantitativ. Conversația Evaluarea
temei pentru În timp ce profesorul verifică tema din punct de vedere cantitativ elevii au temei pentru
acasă de efectuat sarcinile unui exercițiu aflat pe tablă. acasă prin
Indică forma\formele corecte de plural a /ale cuvântului din paranteză: aprecieri
 Ionuț a cumpărat două (modem) pentru firmă. verbale.
 Bunica a strâns cireșele în cele trei (lighean) vechi.
 Ploaia i-a stricat noua pereche de (sanda). Exercițiul
 După întoarcerea de la spital, i se vedau (cicatrice) adânci.
Verifică efectuarea temei din punct de vedere calitativ.
Elevii au avut ca temă
 Ex 1 de la p 24
Încercuiește din lista de mai jos formele corecte ale cuvintelor.
 Torenți/torente/torenturi
 Robinete/robineți/robineturi
 Hamacuri/hamace/hamaci
 Evuri/evi/eve
 Esofage/esofaguri/esophagi
 Cerebele/cerebeluri/cerebeli

 Ex 3 p 25

Rescrie corect, conform noilor regului din DOOM, fragmentele de

mai jos, preluate din presa on-line:

a) “Criticii literari estimează: peste 50 de ani, romanele vor fi scrise

4
 online, de autor colectiv. Tipăritura pierde teren. Viteza de circulație a
informației micșorează volumul lecturii, la nivel global. Tehnologia
împinge literatura pe suporturi digitale. Tinerii încep să abandoneze slova
scrisă pe hârtie. Ce nu e virtual, pare plictisitor. Încotro se îndreaptă
literatura? Cum va arăta, peste 10, 20, sau 50 de ani? E bookul și inter-
netul vor transforma cartea tipărită în istorie? Din-punct-de-vedere stilistic
și tematic, ce mari metamorfoze s-ar putea produce? Vor căuta scriitorii
feed-backul imediat, online? Literatura hyper-textuală, textul virtual, creat
în principal din cuvinte linkuri își va instaura dominația? Vine noua
literatură de pe bloguri?
3.Anunțarea 1’ Comunică elevilor titlul noii lecţii este „Flori de mucigai”, de Tudor
temei Arghezi – analiză de text.
4. Captarea 4’ Conversația frontal
și orientarea Elevii sunt determinaţi prin intermediul conversaţiei să-şi amintească
atenției cunoştinţele despre de studiul esteticii urâtului şi a operei lui Tudor
Arghezi.
Va fi verificată însuşirea cunoştinţelor privind viaţa şi opera lui Tudor
Arghezi, încadrarea acestuia într-un curent literar, temele şi motivele
recurente, „estetica urâtului”, „ars poetica”.
Elevii vor viziona poezia Flori de mucigai în interpretarea autorului.

4.Anunțarea 1’ Le expune elevilor următoarele obiective ale lecţiei: Explicația frontal

obiectivelor 1. să explice conceptul de „estetică a urâtului”;
lecției 2. să prezinte informații despre viața și activitatea literară a lui Tudor
Arghezi.
3. să încadreze poezia în lirica argheziană;
4. să definească conceptul de ars poetica;

5
 22’ Se va porni – în analiza şi comentarea poemului - de la datele esenţiale Conversația frontal
5.Dirijarea privind volumul de poezii Flori de mucigai. Elevii vor face referiri la
învățării încarcerarea poetului la Văcăreşti, din motive politice. Pornind de la acest
fapt din biografia argheziană, ia naștere un univers care prezintă sufletele
uitate de oameni și de Dumnezeu, o lume a păcatului și a ispășirii, a
hoților, prostituatelor, ucigașilor. Apoi vor realiza un ciorchine pornind de Explicația
la termenul – cheie închisoare
Din punctul de vedere al limbajului poetic volumul cuprinde
 elemente specifice conversaţiei curente;
 varianta citadină a limbajului popular;
 vocabularul periferiei, „expresia de mahala”;
 varianata orală a limbii literare
Poetul vedea în cuvânt „miracolul suprem”, înfiorat fiind în faţa foii albe
de hârtie, iar poezia drept un „blestemat meştesug”.
Se va purcede la studiul textului poetic pornind de la elementele de
paratextualitate, titlul. Se va aminti de volumul de versuri aparţinând lui
Baudelaire, „Les fleurs du mal”. Se va explica titlul evidenţiindu-se şi
O1 tema poeziei, aşa cum se reflectă ea din apelul la oximoron: urâţenia
realităţii sublimată în artă; „ars poetica”. Le cere elevilor să încerce să
identifice tema poeziei şi îi ghidează pe aceştia astfel încât să identifice

următoarea temă: Condiţia poetului damnat care-şi pierde, în spaţiul

închisorii, vechile virtuţi de creator.
Volumul Flori de mucigai a surprins prin noutatea scriiturii. El este
construit pe împletirea funcţiei poetice şi a celei expresive a limbajului. Lectura
Ce înseamnă acest lucru ? analitică
Se cere elevilor să identifice semnificația titlului. Titlul poeziei este
omonim cu cel al volumului, este un oximoron datorită alăturării
cuvântului “floare” simbol al frumosului, al vieții cu “mucigai” , care
simbolizează urâtul, degradarea, moartea. Florile sunt fărâma de

6
 frumusețe a sufletului celui condamnat pentru o anumită vină să trăiască
în vecinătatea descompunerii și morții.
Prezintă elevilor structura textului poetic: Textul poetic este alcătuit
din două strofe asimetrice, prima fiind una polimorfă, iar cea de-a doua - Ciorchinele
un catren. Acestea pot fi structurate în patru secvențe lirice.
O2 Face apoi comentarea strofei polimorfe prin evidenţierea ideilor poetice în

relaţie cu mijloacelor artistice

Secventa I: primele şapte versuri ale poeziei (verbele sunt la timpul

perfect compus)
Li se atrage atenția elevilor că primul vers al poeziei debutează cu
pronumele personal “le”, care se referă la versuri, continuând cu verbul de
persoana I “am scris”. Scrisul “cu unghia pe tencuială”este o dovadă a
dorinței mistuitoare de a crea, de a lăsa mărturie urmașilor, dar exprimă și
un efort imens de sacrificiu. În absenţa hârtiei, poetul recurge la pereţii
celulei pe care încrustează cu unghia imaginile nou create. Lectura
Descoperiţi termenii care sugerează o atmosferă rece, întunecată, analitică
trimiţând la imposibilitatea evadării! “Întunericul”, “singurătatea”,
“firida goală” spațiul închis constituie un mediu prielnic pentru
meditație, pentru întoarcerea către sine. Epitetul “firida goală”,
enumeraţiile “pe tencuială”, “pe un părete”, “pe întuneric”, “în
singurătate” sugerează ambianţa nefavorabilă actului poetic şi generează Explicația
impresia captivităţii spiritului.
O3 Versurile acestea sunt rodul propriei munci pentru că “slova de foc”
inspirația divină a părăsit creatorul; “puterile” sunt “neajutate”, căci
“taurul”, “leul” (simbolurile puterii), “vulturul” (simbol al aspirației către
absolut) care “au lucrat împrejurul” evangheliștilor Luca, Marcu, Ioan nu
pot pătrunde în mediul viciat al închisorii.
- Cine sunt Luca, Marcu şi Ioan?
Folosiţi următorul citat pentru a interpreta simbolurile din aceste versuri: Conversația
“Pentru Matei un bărbat, pentru Marcu, un leu, pentru Luca, un bou,

7
 pentru Ioan, un vultur. Cel cu chip omenesc înfăţişează tăria şi puterea
împărătească; cel cu chip de bou înfăţişează virtutea preoţească şi jertfa;
acela cu chip de vultur înfăţişeazş pogorârea Sfântului Duh”
Profesorul le prezintă elevilor imagini cu cei trei evangheliști Luca, Marcu
și Matei care sunt prezentați în iconografia românească alături de un leu,
respectiv un vultur și de un bou.

Secvenţa a II-a:
1.Cuvântul stihuri apare în 5 contexte diferite (explicit în 3 şi subînţeles în Ciorchinele
2). În fiecare dintre ele dobândeşte o altă încărcătură simbolică.
Descoperiţi semnificaţiile versurilor:
O4 “Sunt stihuri fără an- eterne
Stihuri de groapă- prevestind moartea
De sete de apă- dorința de viață
Şi de foame de scrum- dorința de a zugravi o lume marginală și
nefolositoare, ca și scrumul.
Stihurile de acum.”
Li se solicită elevilor să justificaţi asocierea versurilor cu instinctele
elementare, setea și foamea. Acestea depășesc biologicul, ascunzând setea
de cunoaștere și foamea de absolut.
Secvența III
Li se cere elevilor să găsească semnificația structurii “unghia îngerească”. Lectura
Aceasta este o metaforă ce sugerează capacitatea de a scrie sub imperiul analitică
inspirației de factură divină. Ea este tocită deși există o arzătoare speranță
de regenerare a ei “Am lăsat-o să crească”. Speranța se dovedește a fi
deșartă sau nici eul liric nu mai are cunoștință că Dumnezeu îi trimite
binecuvântarea sa și nu a mai crescut /Sau nu o mai am cunoscut.
Secvenţa a IV-a coincide cu strofa a doua și debutează cu o constatare
aparent detașată “era întuneric”. Verbul la timpul imperfect “era”
exprimă o acțiune neterminată, desfășurată în trecut, sugerând permanența
ei.
Elevii sunt rugați să remarce concordanţa dintre spaţiul interior şi cel

8
 O5 exterior. Cum este ea realizată?
Întunericul din interior ( din încăpere, din suflet) ascunde aspirația către
lumină, către cunoaștere, către eliberarea spirituală. El contrastează cu
“ ploaia” aflată “departe, afară”
Conversația
3.Explicaţi transformarea “unghiei” în “ghiară” în finalul poeziei, prin
raportarea la nevoia organică de a scrie! Explicația

Profesorul pentru a se asigura că elevii au reținut și au înțeles cele mai

importante idei le prezintă elevilor o prezentare power-point ce are ca
temă estetica urâtului.
Li se înmânează elevilor fișe de lucru cu cerințe diferite (vezi Anexa 1).

6. 5’ Se cere elevilor sa scrie în cinci minute despre ce au reținut din lecția Eseul de 5 min Exercițiu
Asigurarea respectivă și să formuleze întrebări la care profesorul trebuie să răspundă.
retenției și a
transferului
7. 2’ Elevilor li se dă ca temă pentru acasă să scrie un eseu cu titlul “Estetica Conversația frontal
Continuarea urâtului în poezia argheziană” pe baza textului “Flori de mucigai”. Explicația
învățării
acasă

9
 Fişe de lucru
Flori de mucigai de Tudor Arghezi
I
1. Ce asemănări şi/sau deosebiri (la nivel semantic) găsiţi între cuvintele din titlul
poeziei?
2. Ce figură de stil constituie titlul poeziei?
3. Care este noua formulă artistică sugerată de titlu?

II

Citiţi versurile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Le-am scris cu unghia pe tencuială
Pe un părete de firidă goală,
………………………………

1. La ce persoană este verbul din aceste versuri şi ce se identifică în acest mod?

2. Identificaţi un lexem care demonstrează ilustrarea noii formule artistice – „estetica
urâtului”.
3. Care este dorinţa poetului exprimată prin aceste versuri?

III
Citiţi versurile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Pe întuneric, în singurătate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat împrejurul
Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan.

1. Identificaţi două motive literare din versurile de mai sus.

2. Ce reprezintă “leul”, “taurul”, “vulturul”? Dar numele Luca, Marcu, Ioan?
3. Poetul are parte de ajutorul divin în realizarea creaţiei? Argumentaţi făcând referire
la versurile de mai sus.
IV
Citiţi versurile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Sunt stihuri fără an,

Stihuri de groapă,
De sete de apă
Şi de foame de scrum,
Stihurile de acum.

1. Identificaţi lexemele din câmpul semantic al privaţiunii (al lipsei).

2. Se reliefează o opoziţie între starea din trecut şi cea din prezent. În ce constă
diferenţa şi ce vers subliniază această idee?

V
Citiţi versurile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Când mi s-a tocit unghia îngerească

Am lăsat-o să crească
Şi nu mi-a crescut -
Sau nu o mai am cunoscut.

1. Ce figură de stil identificaţi în sintagma subliniată şi ce semnificaţie îi daţi?

2. Care este atitudinea poetului în ceea ce priveşte actul creaţiei? (aveţi în vedere
versul al doilea)
3. Ce îi lipseşte fiinţei poetice pentru a putea crea?
4. Ultimul vers prezintă un element insolit (neobişnuit) la nivel sintactic. Care este
acesta?

VI
Citiţi versurile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară.

Şi mă durea mâna ca o ghiară
Neputincioasă să se strângă
Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.

1. Comentaţi primul vers al acestei secvenţe poetice.

2. Ce traduc timpurile verbelor din primele două versuri?

3. Care sunt trăirile poetului? Argumentaţi.

4. Ce simbolizează “mâna stângă”?

11
12