Creatie si joc

Proiect realizat de ,,,

Ce este, de fapt,
jocul?
Jocul este, fundamental, un simbol al luptei, al
luptei cu moartea (jocurile funerare), cu
elementele (jocurile agrare), cu fortele
potrivnice (jocurile razboinice), sau chiar cu
sinele(propria frica, slabiciune). Lupta,
hazard, simulacru sau vartej, jocul este un
intreg univers, in care fiecare trebuie, cu
sanse si riscuri, sa isi afle locul. Ele
reprezinta, pe langa activitatea pe care o
denumesc, totalitatea figurior, simbolurilor,
sau instrumentelor necesare acesteia. Aidoma
vietii reale, dar intr-un cadru bine definit,
jocul asociaza notiunile de totalitate, de
regula si de libertate. Dar, de sub respectarea
regulilor, jocul lasa sa razbata spontaneitatea.
2
Trasaturile jocului
• Este o actiune libera
• Este de prisos
• Are un caracter de repetbilitate
• Are o miza
• Captiveaza, vrajeste
• Permanentizeaza (relatiile dintre
jucatori)
• Are un set de reguli

3
Tipuri de joc
 Jocuri competitive
 Jocuri de societate
 Jocuri de papusi
 Jocuri funerare
 Jocuri electronice
 Jocuri de cuvinte
 Jocuri poetice (procesul
creatiei)
 Jocuri de rol
 Jocuri juridice

4
Jocurile cu papusi
Apar ca una din formele de dialog ale
omului cu nevautul. Este felul copiilor de
reprodue viata adutilor, de a-si asuma
propriul univers. Jocul de surcita
imaginatia si ingeniozitatea. Este un soi
de transfer de energie psihica. Jucatorul
investeste propriile emotii in lucrul cu
care se joaca. Jocul devine o actiune
magica ce trezeste viata. Sa te joci
inseamna sa creezi o punte intre fantezie
si realitate. Jocurile sunt sufletul
relatiilor umane si factori de educare
eficienti. Jocul trebuie sa angajeze
intreaga fiinta, acesta eliberand o imensa
creativitate ; este un simbol viu.

5
 Jocurile funerare

Se manifesta sub forma unei explozii a

fortelor marcata de exuberanta si
violenta. Ele au scopul de risipi o
atmosfera sacra de o intesitate
coplesitoare si, printr-o dezlantuire de
sens invers, de a restabili randuiala.
Aceste practici sunt intalnite mai ales
in zona Africii de Nord.

6
Jocurile juridice
Fiecare loc de judecata este un loc
sfintit.Tribunalul este un adevarat
cerc magic, un spatiu de joc,
inauntrul caruia simpla deosebire de
rang dintre oameni este vremelnic
suspendata, lupta judiciara fiind o
lupta pentru dreptate. Astfel,
remarcam 3 forme ludice ale
procesului judiciar:
• Jocul de noroc
• Competitia
• Duelul oratoric

7
 A. Perspectiva literara
„Poesis” este o functie ludica, un spatiu de
joc al mintii; Ca sa poti intelege poezia,
trebuie sa te transpui in ipostaza copilului,
a carui intelepciune este mai presus decat cea
a adultului. Imaginea copilului este definita
de inocenta, puritate, dar mai ales fragezime
si fragilitate, perspectivele sale asupra
vietii fiind, in esenta, un joc. Astfel,
poezia este o functie vitala vietii, poetul
fiind entuziastul, posedat de propria-i opera,
Corelatia dintre poezie si joc face referire
la invesmantarea formelor imaginatiei in
expresie prin intermediul limbii poetice, ce
sta sub semnul experientei cititorului care
sa-i confirme valoarea creatiei sale.
Astfel, am decis sa ne oprim asupra a doua
opere:
1. De-a v-ati ascunselea ,de Tudor Arghezi
2. Dupa melci ,de Ion Barbu
8
1. De-a v-ati ascunselea
Poezia abordeaza,dintr-o perspectiva oarecum ludica, tragicul

moment al trecerii in nefiinta. Prin acceptarea sfarsitului

implacabil, autorul anuleaza presentmentul mortii, reusind,

prin mentlitatea sa, sa se integreze ciclului universal.

Textul are ca prim-plan ideea asumarii mortii ca joc,

intrucat omul este singurul in masura sa isi aleaga propriul

destinul, prin abordarea unor noi perspective. La nivelul

structurii, titlul sugereaza dorinta fiintei umane de a

construi universuri paralele, in conformitate cu starea sa

afectiva. Astfel omul sa face stapan pe timp, sugestie a

refuzului de a se supune sfarsitului.

 Incipitul prezinta jocul asemenea
hazardului, imprevizibilului, necunoscutului
(„o sa ma joc o data,/Cu voi, ceva
ciudat”), in timp ce finalul pune problema
resemnarii cu moartea, transfigurata in
imaginea jocului. Rima este partial
imbratisata, iar masura versurilor nu este
una constanta, semn al starii meditative a
eului reflexiv, ce isi gaseste refugiul
afectiv in ideea jocului. La nivelul
compozitiei, se remarca structurarea
textului sub forma unui monoog de tip
adresat fiintelor dragi, privite drept co
jucatori, cu intentia de a le insufla
viziunea sa, marcata de ludic, facand-i
imuni la suferinta generata de apropierea
iminenta a mortii. („E un joc jucat de
batrani / Si fiecare il joaca bine”).
10
Le ofera cheia, sansa la a-si controla
sentimentele, fara a cadea prada dezechlibrului

afectiv ,(„Voi sa nu va mahniti, sa m-asteptati

/ Ca si cum nimic nu s-a-ntamplat / Toti vor
invia, se vor intoarce”), iar antiteza „Eu o sa

rad si o sa tac” conoteaza tensiunea launtrica

a eului poetic, transformata in joc. Se creeaza
astfel iluzia („Apoi o sa fie o intarziere / Si
pe urma alta”)

11
2.Dupa melci...
In poezia mentionata mai sus, tema jocului este
pusa in slujba exprimaii unei viziuni profunde
asupra universului si a puterii creatoare a
cuvantului. Copilul, simbol al fragilitatii, al
gingasiei, nu este constient de puterile pe care
le poate avea si initiaza un descantec catre
melc spre a se arata din cochilie, a carui
urmari tragice (moartea melcului) nu le poate
constientiza deoarece varsta nu ii permite acst
lucru.(nu cunoaste responsabilitatile implicate
de joc, care reprezinta pentru el doar unealta
indispensabila a creearii unei lumi lipsite de
griji si constrangeri).
Descantecul declanseaza o adevarata neliniste in
unitatea naturii, lumea creata de un demiurg
fals, fara puterea de a o stapani, fiind diforma
si amplificand spaima, claustrarea, fiind redate 12
In secventa:”Plans prelung cum scoate fiara /
Plans dogit, ? Cand un sarpe-i musca gheara, /
Mugetaspru si largit”.Nelinistea eului poetic este
accentuata de mometul descoperirii melcului fara
viata, exprimandu-si durerea sufleteasca, amalgamul
de frustrari care ii chinuie sufletul fragil,
incapabil sa confrunte realitatea dramatica a
mortii care i se infatiseaza. Descantecul copilului
creeaza, ca si poezia, o lume fictiva, iar tragedia
se naste din confuzia dintre lumea reala si cea
imaginara. Sub aspectul unei poezii epice, poetul
prezinta modul in care eul declanseaza, printr-o 13
Emotie stapanita de remuscare si
groaza, puteri de care este
incapabil sa se foloseasca, prin
intermediul unor personaje lirice
(copilul si melcul), masci ale
vocii auctoriale.in concluzie,
textul este rdat printr-un limbaj
popular („sui”; „joimarita”),
care se contopeste cu cel familiar,
fiind destinat copiilor, dar cu
sensuri profude, dintre care, cel
mai important, maturizarea (care
presupune o cunoastere suplimentara
a rgulilor de joc).

14
 B.Perspectiva cinamatografica
Filmul „La vita e bella” il are in plan pricipal pe
Guido, un barbat cu simtul umorului, care isi
traieste viata frumos, tratand poblemele vietii
cotidiene cu zambetul pe buze. Insa linistea
frumoasei familii pe care si-a intemeiat-o, in care
domnea iubirea si armonia, este tulburata de
momentul in care protagonistul, alaturi de fiul si
de sotia sa ajung intr-un lagar de concentrare
nazist. Din iubire pentru baietelul sau, Guido
contureaza cadrul unui joc, facandu-l pe micut sa
creada ca intraga experienta (care l-ar fi
traumatizat psihic) era, de fapt, o provocare.
Imbinand tragicul cu comicul, filmul prezinta
proiectia unei altfel de vieti, o viata in care noi
suntem cei ce alegem daca sa fim fericiti sau nu ,
daca sa traim sau nu. Desi, din pacate, Guido nu a
putut spravietui, acesta a salvaat bogatia 15
spirituala si afectiva a fiului sau.
Astfel, filmul ne face sa intelegem ca
,desi anuite lucruri nu pot fi influentate
in mod direct de vointa noastra, de noi
depinde felul in care acceptam lucrurile si
in care ne asumam imprevizibiul ce ne
dinamizeaza viata.

16
C.Perspectiva Muzicala
D.Perspectiva Artistica
Tema jocului nu este la fel de întâlnită în istoria picturii în comparaţie
cu altele. Un exemplu de capodoperă artistică în acest sens este Jocuri
de copii de Pieter Bruegel cel Bătrân, pictată în 1560. Scena compusă
de pictorul flamand, care are drept decor o stradă, cuprinde peste 250
de copii care se joacă cu butoaie, cercuri de butoaie şi alte obiecte
devenite jucării în imaginaţia celor mici. „Industria” jucăriilor era mai
mult decât precară în epocile vechi, dar fantezia copiilor găsea
pretutindeni obiecte pe care să le transforme în subiect sau accesoriu
al jocului, ceea ce ar putea și fi intenția pictorului, imaginând această
scenă complexă cu o risipă de mişcare. Drept urmare, Jocuri de copii
explorează, în epocă, un domeniu tematic deloc familiar picturii,
rămânând de altfel printre puţinele tablouri pe această temă.

Pieter Bruegel cel Bătrân - Jocuri de copii, 1560 18

 „Nu trebuie respectate sculpturile mele. Trebuie sa le
iubesti si sa ai dorinta sa te joci cu ele... Eu vreau
sa sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”
(Constantin Brancusi)

Brancusi–Foca,1936
Celebrul sculptor roman ne explica astfel pasiunea de a
sculpta, si incearca sa ne arate ca el nu face asta
pentru respectul oamenilor fata de el, ci doar din pura
pasiune si iubire, pe care le aduna si rezulta toate
aceste sculpturi minunate!
Brancusi – Cocosul, 1935 Brancusi – Pasarea de aur, 1919

19
 Pornind de la banalul cotidian, in
arta sa, Joan Miro pictor, sculptor
si grafician spaniol, creeaza o
lume imaginara, de umor si
poezie, folosind semne si figuri
care amintesc de picturile facute
de copii.

Joan Miro – Gradina, 1924

Joan Miro – Gradina, 1925

20
Va multumim!
Sursa: Homo ludens
Dictionarul de simboluri
april@www.proseware.com
Internet
www.proseware.com
Propria inspirtie ;)