Sunteți pe pagina 1din 10

MODURILE NEPERSONALE(NEPREDICATI VE)

Verbele la modurile nepersonale nu pot forma predicatul si nu-si schimba forma nuin functie de persoana. Modurile nepersonale(nepredicative) sunt:infinitiv, gerunziu, participiu si supin.

Modul infinitiv


Modul infinitiv exprima numele actiunii, al starii, stabileste numarul conjugarii verbului si are doua forme:  -forma scurta, care apare cu prepozitia a(a citi este usor);  -forma lunga, obtinuta cu sufixul -re:(invatare, citire).Aceasta forma lunga apare cu valoare verbala, doar in formele inverse ale conditionalului optativ prezent(rar), iar atunci cand apare singura are valoare substantivala(Divulgarea substantivala(Divulgarea secretelor dovedeste neseriozitate). neseriozitate).

Verbele la modul infinitiv pot indeplini urmatoarele functii sintactice: sintactice:


       

subiect( subiect(A desena este o placere.) nume predicativ(Placerea mea este de a desena.) predicativ(Placerea desena. atribut(Placerea atribut(Placerea de a desena o are Ioana.) complement direct(Vrem a desena un ursulet.) direct(Vrem complement indirect(Se gandeste a desena un ursulet.) indirect(Se complement circumstantial de timp(Inainte de a desena isi timp(Inainte ascute creioanele.) complement circumstantial de mod(Picteaza fara a desena mod(Picteaza mai intai.) complement circumstantial de scop(Pentru a desena are scop(Pentru nevoie de creioane.)

Modul participiu


 

Modul participiu exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru.Verbele la participiu se termina in -t sau in -s:citit, spus.Acest mod se foloseste: ca element de baza-verb de conjugat-in bazaconjugatalcatuirea unor timpuri compuse; ca element care determina substantivulsubstantivulvaloare adjectivala sau verbul-valoare verbuladverbiala;

 

atunci cand verbul la participiu are valoare adjectivala, adjectivala, determina un substantiv si arata o insusire a acestuia.In aceste situatii, participiul se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat si poate indeplini urmatoarele functii sintactice: sintactice: atribut adjectival(El poarta un costum adjectival(El culoare.); deschis la culoare.); nume predicativ(Culoarea costumului sau era predicativ(Culoarea deschisa.); eschisa.

Atunci cand verbul la participiu are valoare adverbiala, determina un verb un verb si arata o insusire a actiunii.In acesta situatie participiul indeplineste functia sintactica de complement circumstantial de mod(El isi exprima deschis mod(El parerile.) Verbele la modul participiu pot deveni substantive prin articularea formei de participiu.In acesta situatie, verbul poate indeplini toate functiile sintactice ale substantivului.

Modul gerunziu


Modul gerunziu exprima actiuni in desfasurare.Se formeaza cu sufixele and(coborand) and(coborand) si -ind(citind). De la ind(citind). gerunziu s-au format unele adjective scare se acorda in gen, numar si caz cu substantivele insotite:ordine crescanda, rana sangeranda

      

Verbele la modul gerunziu pot indeplini urmatoarele functii sintactice: subiect(Din subiect(Din camerea cealalta, se auzea strigand.); strigand. atribut verbal(Parul lunecand pe umeri era blond.); verbal(Parul complement direct(George auzea strigand in curte.); direct(George complement circumstantial de mod(Manca mod(Manca inghitand repede.); complemnet circumstantial de timp(Privind tabloul timp( a fost impresionat.); complemnet circumstantial de cauza(Mergand cauza( prea repede a cazut.);

Modul supin
         

Modul supin denumeste actiuni, ce urmeaza a fi realizate.Acest mod este alcatuit din prepozitiile:de, dupa, la, pentru plus prepozitiile:de, participiul verbului de conjugat(de invatat, pentru cusut). conjugat(de Functiile sintactice ale supinului sunt: subiect( subiect(De invatat este usor.); nume predicativ(Poezia este de invatat.); predicativ(Poezia invatat.); atribut(Poezia atribut(Poezia de invatat este frumoasa.); complement direct(Avem de invatat o poezie) direct(Avem complement indirect(S-a saturat de invatat.); indirect(Sinvatat.); complement circumstantial de loc(Am dat o raita pe la loc(Am scaldat.); scaldat.); complement circumstantial de scop(A plecat la invatat.); scop(A invatat.);

S-ar putea să vă placă și