Sunteți pe pagina 1din 13

PROIECT DIDACTIC

Profesor: Bobocea Ioan Sebastian


Liceul tehnologic „H.P. Bengescu” Ivesti
Data: 23.04.2018
Clasa: a VII-a B
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lectiei: Adjectivul (actualizare)
Tipul lecţiei: mixta (fixare şi formare de priceperi şi deprinderi)

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.3 sesizarea corectitudinii / incorectitudinii gramaticale a unor forme lexicale;
2.3 alcătuirea unor propoziţii sau fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;

OBIECTIVE OPERATIONALE:
La sfarsitul lectiei, elevul va fi capabil:
O1 - să definească adjectivul;
O2- să identifice adjectivele din diferite contexte;
O3- să clasifice adjectivele după diferite criterii;
O5- să utilizeze în diferite enunţuri adjectivele la gradele de comparaţie;
O6- să identifice in propoziţii adjective cu diferite funcţii sintactice;
O- să analizeze morfologic şi sintactic adjectivele dintr-un text suport;

STRATEGII DIDACTICE:

1. METODE SI PROCEDEE: conversaţia, exercitiul,jocul didactic, brainstorming,


explicaţia,cubul, învăţarea prin descoperire, munca independentă;ciorchinele

2. FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe;

3. MIJLOACE DE INVATAMANT: manualul, tabla, fişe de lucru, flipchart


4. FORME DE EVALUARE: orala si scrisa (aprecierea raspunsurilor, observatia
sistematica, fisa de autoevaluare)

5. Material bibliografic:
Manual de Limba şi literatura română pentru clasa a VII-a, Editura HUMANITAS, Bucureşti,
2000.
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura
Paralela 45, 2003;
Parfene Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,Editura Polirom,
Iaşi,1999
operaţionaleOb.
Strategia didactică
Nr. Evenimentele

Timp
ctr.
Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
instruirii Metode de Mijloace de Forma de
invatamant invatamant organizare
Se asigură condiţiile Elevul de serviciu numeste
necesare defăşurării optime a absentii (daca este cazul)
Moment Activitate
1. 1’ activităţii: asigurarea liniştei, Conversaţia
organizatoric frontală
pregătirea materialului didactic
si notez absentele
Profesorul le cere elevilor să
Verificarea
precizeze părţile de vorbire
cunoştinţelor
flexibile studiate în acest an Activitate
anterior 2’ Elevii participa la discutie Conversaţia Orala
şcolar şi partea de vorbire care a frontală
însuşite
rămas de studiat din această
categorie
Pe o foaie de flipchart,
profesorul are desenat un copac
cu 15 crenguţe.
2. Elevii vor avea de scris, pe câte
o crenguţă, câte o însuşire a Apreciere
Copacul
fiecăruia, care să completeze a verbală
ideilor Flipchart
Captarea propoziţia „Eu sunt un copil....”, Activitate a
2’ Elevii noteaza cate o insusire a lor
atenţiei scrisă pe trunchiul copacului. frontala răspunsuri
Brain- Marker
Prima caracteristică va fi -lor
storming
exemplificată de către profesor. corecte
La final, prin sondaj, elevii vor
citi fisa și vor spune ce părți de
vorbire sunt trăsăturile pe care
le-au inclus -ADJECTIVE-
3. Anunţarea 1’ Se anunta tema noua: Noteaza in caiete titlul lectiei Expunerea
Adjectivul (actualizare). Se
temei noi şi a
anunta obiectivele operationale
obiectivelor
ale lectiei.
operationale
4. Dirijarea 30’ Activitatea 1: Cubul Fisa de
învăţării O1 Profesorul prezintă elevilor Fiecare echipa primeste o fisa in lucru
O2 sarcina de învăţare: vor rezolva care vor gasi trasate sarcinile ce le Formativă
împreună prin metoda cubului revin.
(anexa ) un set de şase exerciţii
referitoare la adjectiv. Profesorul
O3 Clasa va fi împărţită în şase supravegh
grupe de câte patru elevi. ează
Profesorul-moderator implicarea
O4 precizează sarcina de lucru: tuturor
fiecare grupă va arunca cubul elevilor în
O5 şi va rezolva exerciţiul cu rezolvarea
numărul respectiv de pe fişa de Activitate pe sarcinilor
lucru. Exercitiul grupe de lucru.
Echipa nr. 1 DESCRIE
Cerinţe:
 Folosirea adjectivelor Elevii rezolva sarcinile de lucru
in compuneri
descriptive
Echipa nr.2 COMPARA
Cerinţe:
Fisa de
 Definitie
lucru
 Clasificare
Descoperi-
Echipa nr. 3 ASOCIAZA
rea
Cerinţe: deductiva
 Gradele de comparatie
ale adjectivelor

Echipa nr. 4 ANALIZEAZA Lucreaza pe fisa toti elevii


Cerinţe:
 Genul, numarul si cazul
Cubul Activitate pe
adjectivelor grupe
 Functiile sintactice
Echipa nr. 5 APLICA
Cerinţe:
 Aplicarea notiunilor
despre adjectiv in
enunturi proprii
Echipa nr. 6
Exercitiul
ARGUMENTEAZA
Cerinţe:
 Acordul adjectivelor cu
substantivele
determinate
 Ortografia adjectivelor
(!) Li se cere elevilor ca, pe
parcursul orei, să nu uite că
lucrează în echipă şi să le
explice colegilor soluţia găsită.

După rezolvarea
Liderul de grup prezinta si explica la
sarcinilor, fiecare grupă va afişa
tabla judecatile.
în clasă lucrarea pentru a fi
corectată şi studiată şi de
celelalte grupe. Se verifică
fiecare exerciţiu frontal.

Activitatea 2
Profesorul solicita elevilor sa Elevii completeaza ciorchinele
Flipchart
completeze ciorchinele de pe
Conversatia
foaia de flipchart, dupa ce au
tras concluziile, pentru a Elevii noteaza in caiete informatiile
Activitate
actualizate
sistematiza cunostintele frontala
referitoare la adjectiv.
Ciorchinele Caietele
elevilor

5. Obţinerea O2 9’ Se dă, ca activitate Fisa de Activitate Evaluare


performanţei independentă în clasă, lucru individuală formativa
rezolvarea testului din fişa de Primesc fişele de
lucru (anexa ) lucru; Activitate
Testul se controlează în clasă Explicatia frontală
prin sondaj şi se explică
rezolvarea. Rezolvă cerinţele
Se concluzionează ce au de pe fişă.
sistematizat elevii.
Fisa de autoevaluare Completeaza fisele
Din ceea ce am invatat, cel
Aprecie-
mai important mi se pare… Fisa de
Evaluarea Autoevalua- Activitate rea
2’ Cel mai mult mi-a placut autoevalua-
formativa rea individuala raspunsuri
activitatea….. re
-lor
Cel mai dificil mi s-a
parut….

 Are loc, permanent pe


parcursul conversaţiei în cadrul
analizei şi se concretizează prin
Asigurarea aprecieri verbale făcute de
feed-back-ului profesor sau prin solicitarea
unor exemple formulate de
elevi.

Alcatuieste o compunere Noteaza tema si urmaresc


Asigurarea
descriptiva in care sa folosesti explicatiile profesorului Conversaţia Caietul de Activitate
6. retenţiei şi a 1’
cel putin zece adjective. Explicaţia clasa frontala
transferului
Subliniaza-le!

CUBUL

DESCRIE
Descrie-ti colegul/colega de banca, folosind cat mai multe adjective pe care sa le subliniezi.

Descrie-ti mama, folosind cel putin sase adjective la grade de comparatie diferite.

COMPARA

Compara cele trei enunturi si incercuieste varianta corecta pentru a afla definitia adjectivului

a)Adjectivul este o parte de vorbire


b)Adjectivul este o parte de propozitie
c)Adjectivul determina un substantiv
d)Adjectivul determina un verb
e)Adjectivul exprima o insusire
f)Adjectivul exprima o caracteristica a unei actiuni

Comparand adjectivele următoare in functie de flexiune, grupeaza-le in tabel: rece, adânca, gri, veşnic. frumos, om, bun, continuu, am
mânca, bleu, eficace, auriu, copil, vechi, el, gri, cenuşiu.

Adjective cu o singura forma


flexionara
Adjective cu doua forme
flexionare
Adjective cu trei forme
flexionare
Adjective cu patru forme
flexionare

ASOCIAZA
Asociaza gradul de comparaţie corespunzator adjectivului „bătrân” in exemplele de mai jos”

foarte bătrâni grad _____________________________


mai bătrân grad _____________________________
la fel de bătrân grad ______________________________
bătrân grad ____________________________
cel mai bătrân grad _______________________________
mai puţin bătrân grad_______________________________
cel mai puţin bătrân grad ________________________________

Asociati adjectivele care au grade de comparaţie şi pe cele care nu au grade de comparaţie cu saculetul corespunzator: acru, complet,
egal, întreg, limpede, mort, neclar, optim, oral, principal, rotund, sensibil, viu, superior.
Adj cu grade de comparatie Adj fara grade de comparatie
ANALIZEAZA

În iarna aceasta am fost cu bunicul meu la pădure. Zăpada rece şi moale acoperea potecile foarte înguste. Nicio pasăre nu îndrăznea să tulbure
adânca linişte a codrului străvechi. Mirosul dulce-amar al brazilor ne învăluia. În vale, coşurile fumegânde ale caselor cerneau o pâclă argintie. Zările
gri îmi dădeau impresia unei lumi de basm adormite. Soarele binevoitor altădată, acum se temea să ofere căldura sa poieniţelor goale. Ne-am oprit
lângă doi stejari foarte bătrâni:
- O, codrule măreţ, farmecul tău este veşnic!

Analizeaza adjectivele subliniate in text, completand tabelul de mai jos:

Adjectivul Partea de vorbire Genul adjectivului Numărul adjectivului Cazul adjectivului


determinată
rece
adânca
străvechi
goale
măreţ

Analizaţi morfo-sintactic adjectivele din următoarele enunţuri:


Pădurea era foarte tristă.
Lumina argintie se întrezărea printre frunzele dese.
APLICA
Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi adjectivele, respectand cerintele din paranteza:
a) adjectiv compus cu funcţie sintactică de nume predicativ;
b) adjectivul „bun” la grad comparativ de egalitate;
c) adjectiv pronominal (de orice fel) cu funcţie sintactică de atribut adjectival;
d) adjectiv variabil;
e) adjectiv provenit din verb la participiu
f) adjectivul “inalt” cu functia sintactica de atribut adjectival

Construieste doua enunturi pentru a ilustra doua functii sintactice diferite ale adjectivului “prietenos”

ARGUMENTEAZA

Subliniaţi forma corectă de scriere a adjectivelor din enunţurile de mai jos si argumenteaza alegerea facuta:
a) Razele aurii / auriii ale soarelui mângâie pământul reavăn.
b) Propriii / proprii nepoţi nu îi respectă, deşi bunicii înşişi i-au crescut.
c) Călca uşor pe covorul de frunze rugini / ruginii.
d) Argintii / argintiii fulgi de nea plutesc în văzduh.
e) Recomand unei eleve obraznic/obraznice sa fie cuminte.

Corecteaza greselile din enunturile de mai jos si argumenteaza modificarile facute.


Am ales o fusta roza.
I-am dat o carte elevei cea cuminte.

EVALUARE FORMATIVĂ

Alcătuiţi enunţuri în care să existe:

Figura ta cuminte, duioasa si senina,


Rasare, scumpa mama, din vremile acele,
Ca o madona sfanta, scaldata in lumina.
Ce clara sta-n pervazul copilariei mele
Figura ta cuminte, duioasa si senina!

1. Indicati sinonime potrivite pentru adjectivele: “cuminte, duioasa, senina”.


…………………………………………………………………………..
2. Precizati cazurile celor doua adjective din versul al doilea……………………………………………………………….
3. Indicati felul adjectivelor din al treilea vers, tinad cont de forma si
provenienta…………………………………………………………………….
4. Ultimul adjectiv din al patrulea vers este provenit din……………………………………………………………………………
5. Construiti un enunt in care adjectivul “senin” sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text.
.........................................................................................................................................................................................................
Numeralul Anexa 2

A
D
PARTE DE J
E GRADE DE COMPARAŢIE
…………
…………. C
determină
T
I
V
arată U
L

FUNCŢII
CLASIFICARE
SINTACTICE

După formă După flexiune


Adjectivul (actualizare) Oglinda tablei
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însuşirile, calităţile unui obiect, determină un
substantiv şi se declină.
Clasificarea adjectivelor:
1.după structură:
- simple: frumos, curat, fragil;
- compuse : alb-gălbui, brun-roşcat;
2. după flexiune :
- variabile:
- cu 4 terminaţii : frumos / frumoasă / frumoşi / frumoase .
- cu 3 terminaţii : auriu / aurie / aurii
- cu 2 terminaţii : vechi / veche
- invariabile : bej, gri, vivace, eficace
3. dupa provenienta:
- propriu-zise: cuminte, senin
- provenite din – pronume: aceasta (fata)
- verbe la moduri nepersonale (participiu, gerunziu): (minte) luminata
- adverbe: (barbat) bine
Gradele de comparaţie ale adjectivului sunt:
Gradul pozitiv: frumos
Gradul comparativ de –superioritate: mai frumos
-egalitate: la fel de frumos
-inferioritate: mai putin frumos
Gradul superlativ relativ
-de superioritate : cel mai frumos
-de inferioritate: cel mai putin frumos
- absolut : foarte frumos
Functii sintactice: - atribut adjectival; Este o fata frumoasa.
- nume predicativ; Ea este frumoasa.
- complement indirect;Din albastru s-a facut verde.
- comp. circ. de timp;Il cunosc de mic