Proiect de lecție

Instituția:
Învățător: Bonțoi Elena
Clasa: a VII-a
Data: 29.01.2018
Disciplina: Limba și literatura română
Durata lecției: 45 minute
Unitatea de învățare: 9. Balada cultă
Subiectul lecției: ,,Alexandru refuzând apa”. Lectura interogativă. Figuri de
stil.
Subcompetențele curiculare: 5.1. Producerea unui discurs pe o temă dată (gen,
descriere, narațiune, monolog, reproducerea spuselor cuiva, prezentarea unui fapt
divers, a unui eveniment cultural, a opiniilor proprii, rezumatul unui text
literar/științific).

Obiective operaționale:
 să comenteze citatul;
 să citască textul expresiv;
 să discute elementele specifice unei narațiuni;
 să identifice figurile de stil;
 să comenteze simbolul ”apa,, din textul dat;
 să rezume textul în limita de 5 enunțuri;

Tipul lecției: mixt.

Tehnologii didactice:
Metode didactice: conversația, explicația, exerciții, comentariu, lucru în perechi,
rezumat.
Material didactic: fișă, PowerPoint.
Bibliografie: Manual de limba și literatura română clasa a VII-a, Editura Știința,
2012;
 SCENARIUL LECŢIEI

Evenimente Ob. Activitatea Metode şi Evaluare

instrucţionale învăţătorului şi a procedee
elevilor
EVOCARE Organizarea clasei pentru
a începe lecţia. Apelul
elevilor.
01 Profesorul va începe citat orală
lecția cu citat:

Elevii vor comenta citatul

dat.
Profesorul va anunța
subiectul lecției: :
,,Alexandru refuzând
apa”. Lectura
interogativă. Figuri de
stil.

REALIZAREA 02 Profesorul va propune Lectura orală

SENSULUI elevilor să citească textul textului
de la pag, 87;
Un elev va începe să
citească după care v-or
continua și alți elevi.

REFLECŢIE 03  Să discute elementele Exercițiu frontală

specifice unei
narațiuni:
- situația inițială- timp,
spațiu, personaje;
- desfășurarea acțiunii;
- depășirea situației
dificile;
- Situația finală.
  Elevii vor identifica
04 figurile de stil. Figuri de stil în perechi
 Igr-va da două
exemple de:
metafore- ,,Streșini de
stânci” Exemple
,, Hamuri de
flăcări”
epitet-,, Priviri
aprinse”
,,Liniște vastă”
 IIgr-va
identifica:
comparație și
hiperbolă
comparație”Văzduhul
topit clocota ca o lavă,,
hiperbolă- ”Streșini
de stânci”.
Vor comenta la alegere o
figură de stil identificată.
comenta individuală
EXTINDERE 04 Profesorul va prezenta PowerPoint frontală
elevilor imagini în
PowerPoint pentru a
accentua și a comenta
simbolul apei.
05 Rezumați textul în limita
de 5 rânduri.

TEMĂ PE Să scrie o compoziție de Compoziție Individuală

ACASĂ o pagină în care să
exprime opinia privind
personalitatea lui
Alexandru cel Mare
folosind figuri de stil.
 Proiect de lecție

Instituția:
Învățător: Bonțoi Elena
Clasa: a VII-a
Data: 30.01.2018
Disciplina: Limba și literatura română
Durata lecției: 45 minute
Unitatea de învățare: 9. Balada cultă
Subiectul lecției: Atelier de lectură:”Caesar și veteranul ,, de Seneca.
Similititudini cu” Alexandru refuzând apa”.
Subcompetențele curiculare: 5.1. Producerea unui discurs pe o temă dată
(gen,descriere, narațiune, monolog, reproducerea spuselor cuiva, prezentarea unui
fapt divers, a unui eveniment cultural, a opiniilor proprii, rezumatul unui text
literar/științific).

Obiective operaționale:
 să comenteze citatul;
 să citască textul expresiv fragmentul din romanul Alexandria;
 să citească textul: ”Caesar și veteranul;
 să identifice afinități și deosebiri dintre:”Caesar și veteranul ,, de Seneca.
Similititudini cu” Alexandru refuzând apa”.
Tipul lecției: de dobândire și aplicare a cunoștinței.
Tehnologii didactice:

Metode didactice: conversația, explicația, comentariu, lucru în perechi.

Material didactic: fișă, PowerPoint, Diagrama Venn.
Bibliografie: Manual de limba și literatura română clasa a VII-a, Editura Știința,
2012;
 SCENARIUL LECŢIEI

Evenimente O Activitatea învăţătorului şi a elevilor Metode şi Evaluare

instrucţionale b. procedee
EVOCARE Organizarea clasei pentru a începe lecţia.
Apelul elevilor.
Verificarea temei de acasă.
01 Profesorul va începe lecția cu citat: orală

citat

Elevii vor comenta citatul dat.

Profesorul va anunța
subiectul lecției: Atelier de lectură:”Caesar
și veteranul ,, de Seneca.
Similititudini cu” Alexandru refuzând apa”.
Elevii vor scrie în caietul de clasă
subiectul lecției.
REALIZAREA 02  Profesorul va propune elevilor să Lectura orală
SENSULUI citească expresiv fragmentul din textului
romanul Alexandria;
Un elev va începe să citească după
care v-or continua și alți elevi.
Elevii își vor da opinii asupra textului
cu argumente.
REFLECŢIE 03  Profesorul va propune elevilor să frontală
deschidă manualele la pag 91
pentru a da citire textului: ”Caesar
și veteranul;
După care profesorul va prezenta
elevilor imagini și informații despre
Alexandru Macedon.
Elevii vor comenta textul după: temă,
idee, motive literare.
EXTINDERE 04 După care elevii vor face: afinități și Diagrama
deosebiri dintre:”Caesar și veteranul Venn
,, de Seneca.
Similititudini cu” Alexandru refuzând
apa”.
TEMĂ PE De realizat exercițiul. 3, pag.91 Individuală
ACASĂ Să completeze portofoliu cu date
biografice despre: Alexandru Macedon.

Alexandru Macedon
(356-323 î.Hr.)
 Nascut: 21 iulie, 356 î.Hr.
Decedat: 13 iunie, 323 î.Hr.
Nationalitate: Greacă
Cunoscut ca: Conducator, lider, strateg militar
356 i.Hr. La data de 21 iulie, in capitala Macedoniei, Pella, s-a nascut unul dintre cei mai mari
conducatori si strategi militari din isorie, Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare. Fiul regelui
Filip al II-lea si al Olimpiadei, o femeie ambitioasa si doritoare de glorie. A fost crescut in spirit
spartan pana la 13 ani, dar dupa aceea l-a avut profesor pe vestitul filozof Aristotel. Stia deci sa
manuiasca spada dar si vorbele.
336 i.Hr. Dupa ce tatal sau a murit, asasinat, Alexandru preia tronul macedonean. In numai 13 ani va fauri
un imperiu urias si va pune temeliile impletirii a doua civilizatii, cea greaca si cea orientala.
Inainte de a porni spre Orient, Alexandru se asigura ca nu va avea probleme la el acasa, asa ca
intreprinde expeditii contra getilor si a scitilor de la nordul Dunarii, contra illyrilor din nord-vest si
apoi contra Tebei, care se rasculase. Se arata neindurator cu aceasta cetate, pe care o distruge in
intregime, cu exceptia casei poetului Pindar, iar pe locuitorii care mai ramasesera in viata ii vinde ca
sclavi.
334 i.Hr. In primavara anului, Alexandru porneste in marea sa aventura, pe care a prezentat-o grecilor ca
un raspuns la invaziile persane din trcut. Dupa ce a trecut Hellespontul, adica stramtoarea Dardanele
din ziua de azi, a avut prima lupta cu persanul Darius al III-lea, la Grancios, un rau care se varsa in
sudul Marii Negre. Desi persanii erau cu multi mai multi, Alexandru i-a invins.
Rand pe rand, orasele Asiei Mici (Turcia de azi) sunt cucerite: Miletul, Halicarnasul, Sardesul si
Efesul.
333 i.Hr. Persanii incearca din nou sa-l opreasca, dar sunt invinsi la Issos, o suta de mii de persani fiind
omorati.
332 i.Hr. Dupa mai multe lupte, Alexandru soseste in Egipt, vechea tara a faraonilor. Se spune ca aici,
Alexandru a cerut ajutorul unui oracol, care sa-i spuna daca era fiu de zeu (asa credea mama lui si
asa credea si el). Nimeni nu stie ce i-a raspuns oracolul, dar se pare ca a fost multumit de raspuns.
Cat timp s-a aflat in tara faraonilor, Alexandru a intemeiat un oras care ii va purta numele si ii va
duce mai departe faima.
Campania va fi reluata si o noua confruntare ii va aduce fata in fata pe cei mai puternici oamenii ai
lumii. Dupa ce armata macedoneana trece Tigrul si Eufratul, este asteptata de oastea lui Darius pe
campia de la Gaugamela, nu departe de Arbela. Darius este infarnt, iar invingatorul, Alexandru, a
intrat in Babilon si s-a intitulat rege al Asiei. Orase dupa orase s-au predat in mainile tanarului
cuceritor.
 Stralucitorul oras Parsa sau Persepolis a fost incendiat si jefuit de greci, ca o razbunare pentru ce i s-
a intamplat Atenei in timpul razboaielor medice.
Regele macedonean nu s-a oprit aici, caci Asia intreaga se deschidea in fata lui. In trei ani, a cucerit
teritoriile de la sud de Marea Caspica si la nord de Indus (Pakistanul de azi), in apropierea Indiei.
327 i.Hr. Hotaraste sa treaca muntii, ajngand la actualul Kabul (Afganistanul de azi), apoi merge mai
departe, desi rezistenta indienilor este in crestere. Regele Porus si vestita sa armata de elefanti sunt
insa doborati de arcasii greci, iar conducatorul indian este nevoit sa se predea.
Alexandru ar fi vrut sa mearga mai departe, tot mai departe, dar soldatii sai erau obositi, satui de
ploile neintrerupte din India si dornici sa se intoarca acasa dupa ce mersesera 18.000 de km in opt ani
si jumatate. Dupa ce a inaltat o coloana de bronz pe care se putea citi "Aici s-a oprit Alexandru",
cuceritorul s-a intors la Babilon, in Mesopotamia (Irakul de azi).
Aici si-a organizat imperiul, incercand sa contopeasca doua lumi: cea orientala si cea greaca. O
misiune foarte grea, chiar si pentru un rege mare. S-a imbracat in haine orientale, a introdus in garda
sa de nobili persani si a incurajat casatoriile dintre greci si persani, el insusi alegand-o pe Roxana,
fiica unui nobil persan si apoi pe Statira, fiica cea mare a lui Darius al III-lea. Poligamia, adica
posibilitatea de a avea mai multe sotii, nu era pe placul grecilor, care aveau o singura sotie, deci erau
monogami. Alexandru Macedon a fost nevoit sa accepte obiceiurile pamanturilor cucerite. Acum el
era Rege al Regilor si Stapan al Asiei, imbracand vesminte persane si insistand sa i se dea onoruri
divine. Trupele sale macedonene, cu care plecase de acasa, nu agreau aceste ideii si nu doreau sa
vada persani in guvern si armata. Amenintau ca se vor intoarce in Macedonia. Pentru a-i convinge sa
ramana cu el, Alexandru le-a facut surpriza de a organiza o ceremonie prin care se sarbatorea
"mariajul dintre Est si Vest", in care 9000 de soldati de-ai sai s-au casatorit cu femei din Asia.
323 i.Hr. In luna iunie a anului, Alexandru planuia o noua campanie, spre Arabia. Dupa mai multe ospete
si mai multe cupe de vin, a fost cuprins de rau si, la 13 iunie, a murit. Nu imlinise 33 de ani. Unii
istorici spun ca suferea de friguri, dar alti lasa de inteles ca e posibil sa fi fost omorat cu o otrava
adusa in copita unui magar. Este acuzat generalul Antipatros, pe care Alexandru il lasase sa
guverneze Macedonia. Acesta nu se intelegea cu mama regelui, Olimpiada, nu era de acord cu noile
obiceiuri orientale si a fost indurerat de moartea unor vechi prieteni, ucisi din porunca lui Alexandru.
Nu ar fi fost prima incercare de asasinare, existand alte doua, in 337 si 330 i. Hr.
Nu se poate spune cu certitudine ca Alexandru a fost asasinat. Familia lui insa, mama, sotia Roxana
si fiul sau au fost ucisi cu cruzime de cel care a preluat puterea in Macedonia, Cassandros. Iata insa
ca nimeni nu a putut sa ucida mostenirea lui, o lume noua, cu o cultura noua care va deveni cultura
lumii din jurul Mediteranei si nu numai. In istoria universala, a fost considerat cel mai mare cuceritor
tanar.
Deşi unii istorici susţin că Alexandru cel Mare a murit din cauze naturale, sunt destui experţi care
sprijina teoria asasinatului în timpul unui banchet. Potrivit evz.ro, Leo Schep, medic specializat în
toxicologie la National Poisons Centre, consideră că "vinovată" pentru moartea regelui Alexandru cel
Mare ar putea fi o băutură otrăvită ce provine dintr-o plantă ce pare "inofensivă", potrivit unui studiu
apărut în New Zeeland Herald. Leo Schep, care a cercetat dovezi toxicologice timp de un deceniu
pentru acest studiu, a declarat că unele dintre teoriile privind otrăvirea - precum cele cu arsenic şi
stricnină - nu sunt plauzibile."Moartea ar fi fost mult mai rapidă", a explicat Leo Schep.
Studiul său, la care a lucrat cu Pat Wheatley, un renumit expert de la Universitatea Otago, şi care a
fost publicat în revista medicală Clinical Toxicology, a arătat că cel mai plauzibil "vinovată" pentru
moartea regelui ar fi planta steregoaie (Veratrum album), cunoscută şi sub denumirea spânz-alb.
Planta de culoare albă, care poate fi supusă procesului de fermentaţie şi devine astfel o substanţă
toxică, era foarte cunoscută de către greci, fiind folosită în tratamentele cu ierburi medicinale pentru
efectul ei de inducere a vărsăturilor. Alexandru cel Mare s-a chinuit timp de 12 zile înainte de a muri,
în această perioadă regele neputând să meargă şi să vorbească. Alte posibile otrăvuri sugerate de
istorici de-a lungul anilor - cucuta, pelinul, măselariţă şi şofranul tomnatic - l-ar fi ucis pe acesta într-
o perioada mult mai scurtă.
Nu se stie cu exactitate locul in care Alexandu a fost inmormantat, potrivit lui Strabon, Plutarh si
Pausanias, precum si alti autori antici, Alexandru ar fi fost inhumat in Alexandria, fapt confirmat si
Diodorus Siculus care sustine ca mormantul marelui conducator ar fi in Egipt, insa nu se cunoaste cu
exactitate locatia adevarata a mormantului.
2010 Dupa mai bine de 2300 de ani, mai mult de 250 de monede de argint din perioada lui Alexandru cel
Mare au fost dezgropate in nordul Siriei. Youssef Kanjo, liderul excavarilor arheologice din oraşul
antic Aleppo, sustine ca monedele au fost descoperite atunci cand un localnic sapa fundatia noii sale
 case. Bucatile de metal dateaza din perioada in care regele razboinic macedonean Alexandru cel
Mare a diseminat cultura greceasca in Orientul Mijlociu si dincolo de el.
2013 Un grup de arheologi din orasul grec Amphipolis, din Serres, afirma ca au facut una dintre cele mai
mari descoperiri din istorie - mormantul lui Alexandru cel Mare. Arheologii spun ca mormantul are o
circumferinta de 498 de metri si este o "mostra de perfectiune" care ar fi putut fi construita numai
pentru un rege. Mormantul este acoperit cu marmura de calitate superioara, lucrata exceptional avand
in vedere uneltele de care dispuneau oamenii in acea epoca.
Locul de veci era acoperit cu pamant si decorat cu un leu, o sculptura cunoscuta ca Leul din
Amphipolis, care a fost restaurata si mutata din zona dupa ce a fost descoperita de niste soldati greci
in 1912.
2014 Cercetatorii de la Universitatea Otago din Noua Zeelanda afirma ca Alexandru cel Mare a baut un
vin otravit, care continea o planta foarte toxica, potrivit Daily Mail. Ceea ce se stie despre moartea
imparatului Alexandru cel Mare este faptul ca el a suferit vreme de 12 zile, inainte de a muri. Acum,
oamenii de stiinta din Noua Zeelanda considera ca vinul baut de Alexandru cel Mare a fost otravit cu
o planta denumita Veratrum album, cunoscuta si sub numele de spanzul alb.