Proiect didactic la limba și literatura română

Disciplina: Limba și literatura română.

Profesor: Bonțoi Elena
Clasa: a IX -a
Data:
Unitatea de conținut: Monosemia și polisemia
Unități de competență: 4.1., 4,2.
Durata: 45 min.
Tipul lecției: de asimilare a cunoștințelor
Obectivele operaționale/La finele lecției elevii vor fi capabili:
O1 – Să definească cuvântul monosemantic și polisemantic;
O3 – Să prezinte sensurile cunoscute ale cuvântului sfoară;
O4 – Să combine expresiile date cu verbele sau expresiile potrivite;
O5 – Să aranjeze adjectivele din șir în corespundere cu intensitatea caracteristicii;
O6 – Să descrie localitatea.

Metode și strategii: lectura expresivă, analiza, compararea, argumentarea, conversația, descrierea, exercițiul
Forme de organizare: individual, frontal.
Resurse/ materiale didactice:
Manualul de limba și literatura română pentru clasa a-IX -a, Tatiana CARTALENU, Mircea CIOBANU, Olga Cosovan, Editura Știința, Chișinău,
2019, caietul elevului, tabla, creta, DEX
Bibliografie:
1. Manualul de limba și literatura română pentru clasa a-IX-a, Tatiana CARTALENU, Mircea CIOBANU, Olga Cosovan, Editura Știința,
Chișinău, 2016;
2. Didactica limbii și literaturii române/ Emanuela Ilie, Iași, Ed. Polirom, 2014;
3. Limba și literatura română, Curriculum pentru clasele a V-a și a IX-a, Știința, 2010.
 Demersul lecţiei

Evenimente Ob. Activitatea învăţătorului şi a elevului Metode şi Evaluare

instrucţionale procedee

EVOCARE Profesorul salută elevii (Bună ziua dragi elevi!). conversația frontal
Verific tema de acasă. euristică
În cadrul evocării, solicit elevilor să descrie localitatea după cerința de la pag. 92, ex.9 individual
Elevi cum credeți care este unitatea de conținut al lecției noastre? descrierea
O1
Voi anunța unitatea de conținut al lecției si obiectivele.

REALIZAREA O2 1. Cuvinte monosemantice şi polisemantice explicația frontal

SENSULUI
definiția
1. Raportând forma cuvântului la conţinutul său, putem deosebi două categorii de
cuvinte: • Unele cuvinte denumesc obiecte, fiinţe, fenomen, stări, acţiuni, însuşiri,
înlocuiesc alte cuvinte – adică au un sens lexical – cuvinte noţionale; • Altele au doar rol
de instrumente gramaticale, sunt lipsite de sensuri lexicale- cuvinte relaţionale, cum sunt
prepoziţiile şi conjuncţiile.
1. Cuvintele noţionale pot fi: • Monosemantice; • Polisemantice.
• Monosemantice- au doar un singur sens; sunt cuvintele (neologismele) împrumutate
recent şi fac parte dintr-un domeniu ştiinţific sau tehnic.
1. Exemple de cuvinte monosemantice :axiomă, aselenizare, biolog, bisturiu, calciu,
carburator, centrifug, dializă, galvanizare, infarct, neon, periscop, radio, teoremă, vacuum,
etc.
1. b. Polisemantice: Sunt cuvintele care au mai multe sensuri. Sunt cuvinte vechi în limbă şi
au ajuns la bogăţia de sensuri datorită utilizării lor în contexte variate. Exemplu: Ochi:1.
organ al văzului; 2. fiecare dintre spaţiile libere ale unei ferestre; 3. porţiune de teren: ochi
de pădure; 4. întindere de apă: ochi de apă; 5. orificiu al maşinii de gătit; 6. particulă
rotundă de grăsime care pluteşte pe un lichid; 7. tub electronic: ochi magic; 8. specialitate
culinară preparată din ouă.
1. Concluzie: Cuvintele polisemantice au mai multe sensuri, dar în cursul vorbirii, când sunt
 folosite în diferite contexte, ele au un singur sens. Dintre aceste sensuri: • Unul este sens
de bază (sens primar) – este sensul cel mai vechi şi apare spontan în mintea vorbitorilor
(ascultătorilor); • Celelalte sensuri, care s-au dezvoltat pe parcurs, se numesc sensuri
secundare.
1. După criteriul stilistic: • Sens propriu – care denumeşte în mod direct obiectul,
fenomenul, fiinţa sau acţiunea din realitate; • Sens figurat – care nu denumeşte, ci atribuie
anumite însuşiri prin raportare la alte obiecte, fiinţe sau fenomene.
1. De exemplu: Cerc (cuvânt foarte vechi) are sensul propriu: figură geometrică plană
alcătuită din mulţimea punctelor aflate la distanţă egală de un punct fix. Sensuri figurate:
2. 1. Nume dat unor obiecte în formă de linie circulară: Copiii se joacă cu cercul.
O3
Ex.2 pag. 91
A trage cenușa  pe turta sa = a-și apăra cauza proprie
a trage de mânecă =  a insista, a stărui …

REFLECŢIE O4 Ex.3 pag. 91 exercițiul frontal

Sfoara(pe care o faci la gimnastică)

Sfoara(cu care legi ceva)

Te-au luat pe sfoară(atunci când cineva te-a luat peste picior)

Azi la gimnastică am văzut o făta care a făcut sfoara

Dă-mi și mie o sfoară să leg lemnele te rog

Azi David m-a luat peste sfoară și mă voi răzbuna!

Ex.4, pag. 91

A trage pe sfoară=a înșela

 a trage sforile- a unelti pe ascuns
a trage sfoara- a îndrepta
a ține în mână sforile-a domina
a întinde sfoara prea tare- a forța lucrurile
EXTINDERE O5 Ex.5, pag 91 frontal
murat, plouat, muiat, udat, ud, umezit, umed, stropit, jilav, rourat, reavăn, zvântat, uscat
argumentarea
ex. 6, pag. 91
O6 REÁVĂN, -Ă, reveni, -e, adj. (Mai ales despre soluri) Care are atîta umiditate încît lucrările de
cultură se pot executa în condiții optime; jilav. V. umed. Cu pasul liniștit mergînd mă leagăn,
individual
Îmi vine să mă culc pe lutul reavăn Și să ascult cum lanurile cresc. BENIUC, V. 55. Mîna lui
Petre era grea și aspră și reavănă ca pămîntul. REBREANU

Varianta – I
Pământ- ud, rourat, zvântat, reavăn, uscat…

Varianta – II
Iepure- murat, plouat, udat, stropit…

Varianta – III
Haină – udă, zvîntată, uscată…
Alcătuiți enunțuri cu expresiile date.
TEMA PENTRU
ACASĂ De realizat ex.7, pag.91