Trecerea de la

vorbirea directă
la vorbirea
indirectă
Reproducerea vorbelor unor personaje dintr-o
povestire se poate realiza în două moduri; care
sunt acestea?
 Cele două moduri sunt:
- prin realizarea povestirii a celor exprimate de
personaje;
- redând exact vorbele personajelor cu ajutorul liniei
de dialog.
 Obiective

La sfârșitul lecției veți fi capabili:

- să realizați diferența dintre vorbirea directă și vorbirea
indirectă
- să identificați trăsăturile caracteristice vorbirii directe și
vorbirii indirecte.
- să evidențiați mijloace de realizare a vorbirii directe și
vorbirii indirecte.
- să identificați schimbările care au loc în timpul
transformării vorbirii directe în vorbire indirectă.
- să recunoașteți verbe de declarație în diferite texte
- să realizați transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
Vorbirea directă
1. Vorbirea directă presupune transpunerea întocmai a cuvintelor celui
care vorbeşte,
2. În vorbirea directă ne folosim de verbe de declaraţie: a zice, a spune, a
ţipa, a murmura, a striga.
3. După verbele de declaraţie se utilizează două puncte [:]
4. Înaintea textului reprodus se utilizează linia de dialog [ –– ]
5. În alte situaţii, verbele de declaraţie lipsesc, acest procedeu dinamizând
acţiunea.
6. În comunicare, verbele şi pronumele sunt folosite la toate persoanele.
 
„– Mamă, nu e aşa că o să mă fac bine? Nu e aşa c-o să merg şi eu să-mi
arăţi cetăţi mari şi râuri şi marea?
– Da, mamă, răspundea prepeliţa, silindu-se să nu plângă.”
(Ioan Al.Brătescu-Voineşti)
Vorbirea indirectă
1. Vorbirea indirectă presupune reproducerea sub forma povestirii a celor
exprimate de cineva.
2. În vorbirea indirectă nu există posibilitatea dialogului şi a citării.
3. Se folosește doar persoana a III-a.
4. Nu sunt admise propoziţiile după care utilizăm semnul întrebării şi nici
verbele care arată o poruncă.
5. Şi în vorbirea indirectă apar verbele de declaraţie urmate, de obicei, de
cuvintele că, să şi o propoziţie secundară.
6. Sunt folosite doar propoziţii enunţiative (la sfârşitul cărora se pune
punctul).
7. Există posibilitatea utilizării tuturor modurilor verbului.
„Şi a pus părintele pravilă şi a zis că în toată sâmbăta să se procitească
băieţii şi fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învăţat
peste săptămână.”
(Ion Creangă)
 Transformați din vorbire directă în vorbire
indirectă următorul text:
Ex.: ”Dar vocea de dincolo adaogă:
- Coniţă! Uite Ionel! Vrea să-mi răstoarne
maşina!… Astâmpără-te, că te arzi!
- Ionel! Strigă iar madam Popescu; Ionel vin’ la
mama!
- Sări, coniţă! Varsă spirtul! s-aprinde!
- Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să
meargă după el.
(Vizită de I.L.Caragiale)
 Vocea de dincolo (servitoarea) o strigă
insistent pe doamna, adaugand că Ionel vrea să-i
răstoarne maşina, apoi îi spune lui Ionel să se
astâmpere, pentru că se va arde.
Madam Popescu îl cheamă pe Ionel să vină
la ea.
Și mai ingrijorată, slujnica o roagă pe
stapana să îi sară în ajutor, fiindcă Ionel varsă
spirtul şi se poate aprinde ceva.
Mama îl strigă iar pe Ionel şi se ridica
repede să meargă după el.
 Ce sfaturi i-ați da lui Ionel ( din schița
„Vizită” de I.L. Caragiale) dacă v-aţi juca cu el?
Cum v-ați comporta voi în locul lui?
Fisă de lucru
R1
Transformaţi în vorbire indirectă dialogul din
textul următor:
“- De vânzare-ţi e găinuşa ceea ... măi băiete?
- De vânzare, moşule!
- Şi cât cei pe dânsa?
- Cât crezi şi dumneata că face!
- Ia ad-o-ncoace la moşu , s-o drămăluiască!”
(Ion Creangă, “Amintiri din copilărie”)
R3
Ai fost cu fratele tău la film. Ţie ţi-a plăcut fimul,
lui nu i-a plăcut. Scrie un dialog de 4-6 replici în care
să redai discuţia pe care ai purtat-o cu fratele tău.
R2
Citiţi cu atenţie textul de mai jos. Stabiliţi cate
personaje vorbesc. Transformaţi textul în dialog.
Un lup văzu o capră care păştea deasupra unei
peşteri prăpăstioase. Nefiind în stare să ajungă la
ea, o sfătui să coboare, ca nu cumva să cadă, aşa,
din nebăgare de seamă, spunându-i de asemnea că
e mai bună păşunea jos, la el, fiindcă toată iarba
tocmai a dat în flaore.
Capra i-a zis că ştie că nu o cheamă ca să
pască, ci pentru că el duce lipsă de hrană.
R4
Ordonează replicile din dialogul de mai jos.
« - Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările ?
- În ţara cocorilor.
- Păi, raţele nu au aripi ? De ce nu zboară ;
- Fiindcă au aripi, răpsunse bătrânul,
sorbind-o din ochi.
- Tată-moşule, da cocorii un se duc când se
duc?
- Zboară, zise bătrânul, dar pe jos.”
(B.St.Delavrancea, “Bunicul”)
Temă pentru acasă
Realizați o compunere narativă de aprox. 2
pag. cu titlul: Viața de elev, în care să îmbinați
vorbirea directă cu vorbirea indirectă.
 Material realizat de
prof. Monica-Ancuța MIHEȚ
Școala Gimnazială Vălișoara