Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POET ROMÂN
MIHAI
EMINESCU
M. Eminescu s-a
născut la Ipoteşti,
judeţul Botoşani la 15
ianuarie 1850, ca
al 7-lea copil din cei
11 ai căminarului Gh.
Eminovici şi ai
Ralucăi Juraşcu.
Promoţia 1864 a gimnaziului din Cernăuţi.
În medalion ar putea fi Eminescu
Mihai Eminescu în
prima jumătate a
anilor 1870
“Era o frumuseţe !
O figură clasică încadrată de nişte
plete mari negre; o frunte înaltă şi
senină; nişte ochi mari – la aceste
ferestre ale sufletului se vedea că
cineva este înăuntru; un zâmbet
blând şi adânc melancolic.
Avea aerul unui sfânt tânăr
coborât dintr-o veche icoană, un
copil predestinat durerii, pe chipul
căruia se vedea scrisul unor
chinuri viitoare” . (
I.L.Caragiale, In Nirvana )
Mihail Pascali –actor, vara - director de teatru în provincie:
“Am şi eu un băiat în trupă care citeşte mult; este foarte învăţat, ştie
nemţeşte şi are mare talent: face poezii (…) Si-mi povesti cum găsise într-un
otel din Giurgiu pe acel băiat – care slujea în curte şi la grajd – culcat în fân şi
citind Schiller. In ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan – biblioteca
băiatului – plin cu carţi nemţeşti. Băiatul era foarte blând, de treabă, nu avea
nici un viţiu”;
Ipoteşti
Casa memorială Mihai Eminescu
SARA PE DEAL
In ciorna scrisorii de
condoleanţe la
moartea lui Ştefan
Micle, Eminescu scrie:
„viaţa mea, ciudată şi
azi şi neexplicabilă
pentru toţi cunoscuţii
mei, nu are nici un
înţeles fără tine”.
A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari, împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
-“Ce-ti pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul ?
( G. Calinescu )
După stingerea
Luceafărului, regretele o
stapânesc pe Veronica.
Pleacă la Mănăstirea
Văratec.
Tulburată, parcă-l vede pe
Emin în oglinda pârâului de
munte.
Inghite un flacon de
arsenic, dorind să se ducă
dincolo.
E înhumată lângă bisericuţa
Sf. Ioan din Văratec. Prin
moarte, e logodită cu
Eminescu pentru veşnicie.
Iaşi
Aleea clasicilor
“Pe cât se poate
omeneşte prevedea,
literatura poetică
română va începe
secolul al 20-lea sub
auspiciile geniului lui,
şi forma limbii
naţionale, care şi-a
găsit în poetul
Eminescu cea mai
frumoasă înfăptuire
până astăzi, vaClick
fi to add Text
punctul de plecare
pentru toată
dezvoltarea viitoare a
vestmântului cugetării
româneşti”.
Titu Maiorescu
COLEGIUL TEHNIC, PIATRA NEAMT
Ilustraţiile şi unele informaţii au fost preluate de pe Internet
M. Sadoveanu recită:
By
Sara pe deal
Revedere
Atât de fragedă
ABC
Pe lângă plopii fără soţ
De câte ori, iubito…
A. Păunescu recită Odă ( în metru antic )