Balada populară

Completați spațiile punctate, folosind cuvintele

potrivite:
 4
 3.  Iar dacă-i zări,
 - Oiţă bârsană, Dacă-i întâlni
De eşti năzdrăvană, ……….. bătrână,
1. şi de-a fi să …………….. Cu brâul de lână,
în câmp de mohor, Din ochi lăcrimând,
Pe-un picior de …………,  2 Să spui lui vrâncean Pe câmpi alergând,
Pe-o gură de rai, Şi lui ungurean Pe toţi întrebând

Ca să mă îngroape Şi la toţi zicând:
Iată vin în cale, - Mioriţă laie, Aice, pe-aproape, "Cine-a cunoscut,
Se ……… la vale, ………….. bucălaie, În …………….de oi, Cine mi-a văzut
Trei turme de miei, Să fiu tot cu voi; Mândru ciobănel,
De trei zile-ncoace În dosul stânii Tras printr-un inel?
Cu ………… ciobănei. Gura nu-ţi mai Să-mi aud cânii. Feţişoara lui,
Unu-i moldovan, ………………..! Aste să le spui, ……………….. laptelui;
Unu-i ungurean Ori iarba nu-ţi place, Iar la cap să-mi pui Musteţioara lui,
Ori eşti bolnăvioară, ……………. de fag, Spicul grâului;
Şi unu-i vrâncean. Mult zice cu drag;
Drăguţă mioară? Perişorul lui,
Iar cel ungurean Fluieraş de os, Peana …………….;
Şi cu ce-l vrâncean, - Drăguţule bace, Mult zice duios; Ochişorii lui,
Dă-ţi oile-ncoace, Fluieraş de soc, Mura câmpului?"
Mări, se vorbiră, Mult zice cu foc!
La …………… zăvoi, Tu, mioara mea,
Ei se sfătuiră Vântul, când a bate,
Că-i iarbă de noi Prin ele-a răzbate
Să te-nduri de ea
Pe l-apus de soare Şi umbră de voi. Şi-i spune curat
Ş-oile s-or strânge, Că m-am însurat
Ca să mi-l …………... Stăpâne, stăpâne, Pe mine m-or ………………. Cu-o fată de crai,
Pe cel moldovan, Îţi cheamă ş-un …………., Cu lacrimi de sânge! Pe-o gură de …………..
Că-i mai ortoman Cel mai bărbătesc Iar tu de omor
Iar la cea măicuţă
Să nu le spui lor.
Ş-are oi mai multe, Şi cel mai frăţesc, Să nu spui, drăguţă,
Să le spui curat
Mândre şi cornute, Că l-apus de ……………. Că la nunta mea
Că m-am ……………..
A …………. o stea,
Şi cai învăţaţi, Vreau să mi te-omoare Cu-o mândră crăiasă,
C-am avut nuntaşi
Baciul …………………………. A lumii mireasă;
Şi câni mai bărbaţi, Brazi şi paltinaşi,
Că la nunta mea
Dar cea …………….., Şi cu cel vrâncean! A căzut o stea;
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Cu lână plăviţă,    Soarele şi luna
Păserele mii,
Mi-au ţinut cununa.
De trei zile-ncoace ……………şi paltinaşi
Şi ………….. făclii!
Gura nu-i mai tace, I-am avut nuntaşi,
……………. nu-i mai place. Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii!
 Din ce operă literară fac parte
fragmentele pe care ați lucrat?
Fragmentele fac parte
din balada populară
Miorița
 Obiectivele lecției:

O1 – să indice formele literare ale unor cuvinte din

text;
O2 – să stabileasca sensul contextual al unor
cuvinte si expresii;
O3– sa precizeze modul de formare al unor cuvinte;
O4 – să realizeze campuri lexicale;
O5– sa identifice elementele de versificatie.
 Amintiți-vă!
LITERATURA POPULARĂ ARE UN CARACTER:
ANONIM (AUTORUL NU ESTE CUNOSCUT);
ORAL (CREAȚIA S-AMEMORAT ȘI S-A TRANSMIS PE CALE
ORALĂ, DIN GENERAȚIE ÎN GENERAȚIE);
COLECTIV (OPERA ESTE CREAȚIA MAI MULTOR AUTORI
TALENTAȚI, CARE AU FĂCUT MICI, ÎN ANUMITE ÎMPREJURĂRI);
 SINCRETIC (ÎN CREAȚIA ORALĂ SE ASOCIAZĂ MAI MULTE
ARTE; VERSURILE SE ASOCIAZĂ CU MUZICA ȘI DANSUL);
EXPRESIV (CREAȚIA ORALĂ SE ADRESEAZĂ SENSIBILITĂȚII
NOASTRE; RIMA, RITMUL MIJLOACELE ARTISTICE UTILIZATE –
REPETIȚII, COMPARAȚII, PERSONIFICĂRI ETC. – AJUTĂ LA
MEMORAREA ȘI RE CITAREA VERSURILOR, IMPRESIONÂND
PUTERNIC)
 Rețineți!
Există circa 1400 variante ale operei. Varianta cea mai
cunoscută a fost descoperită în Munții Vrancei de Alecu Russo
(varianta din manual).
Forma de azi a baladei se datorează culegatorului de
folclor Vasile Alecsandri. Ea a fost publicată pentru prima dată
în Revista Bucovina, în 1850, iar mai apoi a fost inclusă în
culegerea Poezii poporale, adunate și indreptate de Vasile
Alecsandri, în1852.
 Rezolvați exercițiile din manual și observați:
•Limbajul artistic este predominant popular și conferă lirism
baladei: diminutivele populare au valoare afectivă (ciobănel,
oiță, perișor, ochișori, mioriță, bolnavioară, măicuță);
•Cuvintele populare cu iz arhaic au rol în crearea atmosferei
și sunt mărci de necontestat ale vechimii scrierii: ortoman,
plăviță, bârsană, strungă;
•Câmpuri lexicale predominante: viața pastorească,
elementele naturii și nunta;
•Ordinea cuvintelor diferă de cea din limbajul curent.
 Mijloacele de versificație

Observați:
Aspectele de prozodie sunt caracteristice creațiilor populare;
Ritm trohaic;
Rimă împerecheată ce alternează cu monorima;
Măsura versurilor de 7 -8 silabe;
Versificația conferă poeziei o tonalitate melancolică, muzicalitate gravă și
sensibilitate emoțională.
 Fișă de lucru
Text-suport: Miorița
Metoda: SCHELETUL DE RECENZIE
• Exprimă într-o propoziţie sau frază despre ce este vorba în textul citit, sau prezintă,
pe scurt, subiectul acestuia.

• Alege o expresie semnificativă (sintagmă sau proverb) pentru conţinutul textului.

• Rezumă într-un cuvânt esenţa textului.

• Descrie „culoarea sentimentală” a textului.

• Găseşte un simbol (grafic) pentru textul lecturat

 Temă pentru acasă
 Faceți o împărțire a textului în
paragrafe, stabilind etapele narațiunii.
 Material realizat de
prof. Monica-Ancuța MIHEȚ
Școala Gimnazială Vălișoara