Proiect didactic

Colegiul Național G Coșbuc

Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Valori etice în legendele popoarelor
Tipul lecţiei: Dobândirea de noi cunoștințe
Clasa: a VI-a
Profesor: Melean Ioana
Competenţe generale:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi non-literare, în scopuri diverse
Competenţe specifice:
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-și impresiile şi preferințele;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Pe parcursul activităţii educative elevii trebuie să fie capabili:
- să definească conceptul de legendă;
- : să identifice în textele-suport trăsăturile specifice legendei;
- să identifice mesajul moral-educativ pe care îl transmite legenda;
- să interiorizeze sistemul de valori moral - estetice dobândite cu prilejul receptării textului;
- să-şi dezvolte o gândire fluentă, flexibilă şi originală;
- să valorifice cunoștințele dobândite printr-o abordare interdisciplinară a textelor.
Strategia didactică:
·Metode şi procedee: lectura, jocul didactic, cvintetul, învăţarea prin descoperire, conversaţia euristică, brainstorming, exerciții, analiza textelor literare, harta
textului.
·Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, texte literare, videoproiector,
·Forme de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe
·Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasă
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minutex2 (2 lecții)
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
1. Manual de limba și literatura română, EDP
2. Al. Mitru – Din marile legende ale lumii, Ed. 100+1
3. https://www.stefancelmare.ro/documente/dyn_doc/Portret-in-legenda.pdf
4. www.didactic.ro
5. www.youtube.com/watch?v=ys_4mIyktW0
 Scenariu didactic
Ora1
Secvențele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluare
lecției Metode Materiale Formă de
organizare
Moment Notarea absențelor. Pregătirea materialelor. Pregătirea materialelor
organizatoric
Verificarea Va verifica cantitativ și calitativ efectuarea Citesc tema. Completează, Exerciții Caiete. Individual. Apreciere
temei temei. Va oferi explicații dacă este nevoie. corectează. Manual Frontal orală
Evocare Elevii sunt rugați să-ți amintească și să Elevii vor prezenta lupta de Conversație Caiete de Frontal Observație
prezinte momentul de cumpănă din viața la Șcheia când Ștefan este notițe sistematică
lui Ștefan cel Mare, moment evidențiat în învins de Petru Hroiot și
materialul audiovideo Mari români zace printre morți o
prezentat la începutul unității de învățare jumătate de zi, dar este
salvat de aprodul Purice,
apoi cu ajutorul boierului
Pântece își reia tronul

APRÓD, aprozi, s. m. 1.
Dregător al curții
domnești în Moldova și
Țara Românească, cu
atribuții (administrative,
fiscale, juridice) variate. 2.
Ștefan cel Mare le este recunoscător?
Fecior de boier care slujea
Explicați!
la curtea domnească. 3.
Slujbaș care păzea sălile și Conversație
introducea publicul în Exprimarea
unele instituții. – Din magh. opiniei
apród „paj, ucenic”.
Elevii își vor exprima
punctul de vedere privind
posibilele recompense ale
 celor doi oșteni.
Constituirea Le propune un text reprodus în manual din Elevii vor citi textul. Lectură Manual/ Frontal Lista de
sensului poezia lui Bolintineanu în care aprodul fișe control
Purice este ridicat la rangul de boier, (Anexă)
schimbându-i -se numele în Movilă.
Se va discuta pe marginea textului.
Cum vi se pare răsplata pe care o primește
Purice? Ați mai întâlnit situații/ texte în
care o persoană/ un personaj își schimbă Elevii își exprimă opinia Discuție Manual/ Frontal
subit numele / situația socială/ financiară/ față de răsplata primită. dirijată de fișe
existențială în urma unui gest făcut de ele profesor
(sau dintr-un alt motiv). Vi se par reale Dacă știu, elevii vor
aceste schimbări bruște? prezenta situații în care au
existat pers/ personaje care
Profesorul anunță titlul lecției și obiectivele și-au schimbat numele/
Profesorul le spune că vor citi câteva texte situația financiară…
care prezintă astfel de situații. Va împărți Elevii vor arăta că aceste
elevii pe grupe, fiecare grupă va avea de schimbări por fi reale, dar și
citit un text(Anexa 2) și de completat o fișă inventate, exagerate.
(Anexa 1). Conversația Fișe Activitate Grilă de
Lectura pe grupe evaluare
Ex. de
Elevii notează titlul în caiete identificare
a unor
elemente
specifice
Elevii primesc textele cu legendei
legende despre Ștefan cel
Mare din volumul „Portret
în legendă”, citesc, discută
în cadrul grupei și
completează fișele, apoi
prezintă pe rând fiecare
aspect.
Pe baza răspunsurilor primite de la elevi, Elevii vor nota în caiete Conversația
 va sintetiza trăsăturile legendei, apoi le va
cere elevilor să definească legenda
Reflecție Le explică și le exemplifică cvintetul, apoi
le cere să scrie și eu cvintet./ harta legendei
Model
Legenda
Reală, fantastică,
Explicând, ilustrând, meditând
Ne învață schimbările lumii
Poveste.
informațiile prezentate de
celelalte grupe și vor face
observații privind spațiul,
timpul, moduri de expunere,
acțiunea, personajele, fapte
reale/ întâmplări imaginare.
Vor defini legenda, vor
explica cu titluri cunoscute
de ei etc
Elevii vor scrie un cvintet, Cvintetul Fișe caiet individual
apoi îl vor citi. fișă

Va face aprecieri asupra modului în care

elevii s-au implicat în activitate.
Temă de casă Elevii vor avea de scris o legendă despre Notează tema
numele lor sau din viața familie lor.
Secvențele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metodă Materiale Organizare Evaluare
lecției
Moment Notarea absențelor. Pregătirea materialelor. Pregătirea materialelor
organizatoric
Verificarea Va verifica cantitativ și calitativ efectuarea Citesc tema. Fac aprecieri Lectura Caiete de Frontal Fișa de
temei temei. Va oferi explicații dacă este nevoie asupra temei colegilor. Exprimarea teme evaluare
opiniei
Evocare Le va cere scrie numele/ titlurile unor Scriu toate titlurile care cred Brainstormi Post-it Individual
legende pe post-it pe care le vor lipi pe un că s-a încadra în categoria ng
poster legendelor, apoi vot lipi
Le va citi și le va nota pe tablă pe cele care post-it –ul pe poster.
reprezintă titlurile unor legende
Apoi le va cere să le clasifice în legende
 naționale și legende universale. Frontal
Elevii vor împărți legendele
în cele două categorii.

Frontal

Elevii vor viziona

materialele și probabil vor
sesiza că este vorba despre
Le va prezenta secvențe din spectacolul cântecul lui Igor, poveste pe Vizionarea Video
Cântecu lui Igor și le va cere să recunoască care au avut-o de citit acasă. unei proiector
opera literară din care s-a inspirat secvențe de
spectacolul de operă operă
www.youtube.com/watch?v=ys_4mIyktW0 Exprimarea
opiniei

Constituirea Va anunța titlul și obiectivele Notează titlul

sensului Vom studia Cântecul lui Igor, o legendă
eroică din literatura universală. La finalul
lecției, vom putea:
-prezenta acțiunea legendei pe momentele
subiectului,
- preciza reperele temporale și spațiale
-enumera personajele legendei
-exemplifica elementele reale și fantastice
ale legendei

Pe baza textului citit acasă și a volumelor Elevii frontal și apoi, pe Exerciții de Jurnal de Frontal
cu opera Cântecul lui Igor vor rezolva perechi vor rezolva înțelegere și lectură alternativ
exercițiile de pe fișă (Anexa 4) exercițiile de explorare a analiză a Fișe cu act. pe
textului Cântecul lui Igor. textului perechi
Vor așeza cronologic faptele
și le vor asocia momentelor
subiectului.
 Vor identifica elemente
reale și cele fantastice.
Vor enumera personajele
textului, clasificându-le
după importanță.
Reflecție Le va cere să realizeze o hartă a textului Elevii vor completa harta Harta Caiete Individual Fișa de
după un model dat. textului textului evaluare
Ilustrând următoarele colegială
aspecte: timp, spațiu,
acțiune. personaje, elemente
fantastice
Temă de casă Elevii vor transforma textul Cântecul lui Notează tema
Igor într-o bandă desenată.

Anexa 1
Fișă legenda
 Citiți cu atenție textul legendei primite și rezolvați apoi exercițiile de mai jos:
1. Precizați timpul desfășurării acțiunii, exemplificându-vă răspunsul cu citate(cuvinte/grupuri de cuvinte) din text.
2. Precizați spațiul desfășurării acțiunii, exemplificându-vă răspunsul cu citate (cuvinte/grupuri de cuvinte) din text.
3. Încercuiţi răspunsul corect. În textul analizat, am descoperit următorul mod de expunere dominant:
1. narațiunea la persoana I; 2. narațiunea la persoana a III-a; 3. dialogul; 4. descrierea.
4. Naratorul relatează la a. pers. I ; b. la persoana a III-a.
5. Prezentați acțiunea pe momentele subiectului.
a. Expozițiunea
b. Intriga
c. Desfășurarea acțiunii
d. Punctul culminant
e. Deznodământul
6. Acțiunea legendei este simplă, concentrată, de scurtă durată, cu puține personaje
a. Fals b. Adevărat
7. În legendă adevărul şi născocirea se amestecă, căci sunt explicate fapte reale prin povestirea unor întâmplări imaginare, miraculoase. A.
Fals B Adevărat
8. Argumentați-vă răspunsul prin completarea tabelului de mai jos:

Legenda Care sunt faptele reale? Ce explicație imaginară despre originea

acestora se aduce?

9. Identificați personajele legendei, precizând tipul de personaj, trăsăturile reale și supranaturale pe care le are.
Numele tipul de personaj trăsăturile reale Trăsături supranaturale
personajului
Anexa 2
Exemple de legende despre Ștefan cel Mare(luate din volumul Portret în legendă)
1. CAPUL LUI ŞTEFAN CEL MARE DE PE RARĂU
Ştefan cel Mare multe războaie a purtat şi câţi au venit cu gând rău în ţara asta i-a bătut şi i-a scos până dincolo de hotare, că nu le-a mai trebuit să dea ochii cu
el a doua oară.
Odată, într-un război cu ungurii, a ajuns şi prin munţii aceştia. Şi aşa de rău mi i-a bătut pe unguri, că n-au mai rămas decât puţini din ei. Iar câţi au scăpat cu zile,
Ştefan i-a fugărit şi i-a împrăştiat prin toate văile Câmpulungului şi prin munţi, iar unii au apucat-o spre Rarău, ca să-şi afle adăpost în locuri sălbatice şi
neumblate.
Cum fugeau ei îngroziţi că nu mai nimereau drumul, ci o ţineau de-a dreptul prin pădure, iacă dau deodată într-o răritură pe culme. Atunci, unul dintre unguri a
văzut peste brădet un colţ de stâncă ce semăna cu capul lui Ştefan cel Mare şi i s-a părut că voievodul le-a ieşit înainte să-i ia din nou la bătaie. El de frică a strigat
către ai săi:
– Uite-l pe Ştefan Vodă!
Da’ ceilalţi l-au întrebat:
– Unde-l vezi? Că doar e departe.
– Uite capul lui cum apare de peste deal! a zis ungurul, arătând cu mâna stânca din faţa lor care se vedea tot mai aproape. După această întâmplare, ungurii s-au
dus de unde-au venit, da’ stânca a rămas pe Rarău. Şi de atunci poartă numele de „Capul lui Ştefan cel Mare” până astăzi.

2. Dumbrava Roșie
Ștefan cel Mare şi Sfânt a fost apucat de turci, într-un rând, negata de război, pentru că tocmai atunci dăduse răgaz oamenilor săi să-şi mai caute şi de-
ale gospodăriei, după ce se întorsese dintr-o întâlnire cu leșii. Şi erau turcii așa de mulți, că nu-i mai încăpeau văile Moldovei şi Bistriței. Şi Vodă, ce
era să facă? A dat de veste în toate pârțile numaidecât, şi-a adunat în pripă câteva sute de voinici, dar poate dovedi unul pe-o mie, şi mai ales la un loc
întins? Nu! Şi așa, Ștefan Vodă a fost biruit. Unde să se ducă el acum? Ce să facă Vodă, măcar până s-or strânge gloatele din țară? Că turcii, vedeți
dumneavoastră, nu-i dădeau pas deloc, şi-l urmăreau ca să-l piardă. Se repezi la cetatea Neamțului unde erau maică-sa şi domniţa. Şi cum era într-o
seară răcoroasă, bătu la poartă să-i deschidă şi zise: – Iar maica lui Vodă, auzind acest glas, grăi nurorii sale:
– Nu! Ștefan e departe şi de bună seamă că la poartă-i vreun străin care vrea să ne înșele. Nu-i deschide! Şi Vodă Ștefan iar a bătut la poartă. Atunci,
maica lui a mers şi, fără a-l cerceta la față, i-a răspuns:
– Ce baţi? În cetate nu poate fi loc pentru tine. Locul tău, de-ai fi prieten ori de-ai fi dușman al Moldovei şi al lui Vodă Ștefan, nu-i aici, ci acolo unde
oștile se bat, unde mor şi alții rămân să lupte înainte. Du-te unde ţi-or fi părtașii! Du-te!
Auzind Ştefan vorbele acestea, porni singur-singurel spre Piatra, unde şi ajunse. Şi pentru că pe acolo erau o mulţime de mocani şi de crescători de
vite, Ştefan îi sfătui să-şi amestece fiecare turmele şi cirezile şi apoi să deosebească oile de o parte, berbecii cu tălănci de altă parte, vacile de alta, şi
tot aşa viţeii, caii, tot, tot. Şi după ce le-au osebit, cu fiecare cireadă şi turmă au împănat câte o vale, iar când Vodă Ştefan dădu de veste din bucium,
deodată începură să-i răspundă mocanii şi toţi cei ce erau cu cirezile. Şi pe lângă larma aceea de buciume, adăugându-se behăitul oilor, vacile care
mânau cirezile, toate la un loc făceau să nu se mai audă nici în cer, nici în pământ.
Turcii tăbărâseră în vremea asta pe şesul Pietrii, pe unde-s astăzi satele da la Roznov până către târg. Auzind ei mânia aceea nedeslușită şi cum era şi
în revărsatul zorilor, tare s-au fost buimăcit şi-au început s-o rupă de fugă, care încotro vedea cu ochii.
Oastea de strânsură sare de la răsărit şi tunurile așezate pe dreapta Bistriţei încep să rărească duşmanii. În chipul acesta duşmanii au fost răpuşi. Cei
care au scăpat cu zile au fost prinşi şi judecaţi.
– De ce nu ne lăsaţi în pace – le-a zis Vodă Ştefan – să ne căutăm de treburile noastre? Că noi n-avem supuşi să ne-aducă toate de-a gata. Noi arăm,
noi semănăm, noi prăşim şi secerăm ca s-avem bucate. De ce nu ne lăsaţi în pace, vă zic vouă?
Şi îndată i-a pus pe toţi la jug de-au arat şesul care se vede din Piatra şi până la Roznov şi încă mai departe; iar în loc de grâu şi păpuşoi, puse Ştefan
Vodă ghindă, să crească pădure mare, că pădurea trăieşte mai mult şi aduce tuturor aminte povestea izvodirii ei. Şi pădurea a crescut mare şi frumoasă
şi a rămas până mai anii dincoace, numindu-se Dumbrava Roşie. Dar lumea înmulţindu-se, pădurea s-a tot tăiat şi în anii din urmă nu mai rămăsese
din toată faţa ei decât un pâlc de stejari, unde-i astăzi sătucul care poartă numele codrului domnesc.

3. ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNTUL GHEORGHE

Într-o vreme, pe când Ştefan Vodă era la Tighina, în Basarabia, s-a iscat un război cu tătarii, în care domnul Moldovei a rămas învins. Trecând, apoi, Vodă Prutul şi
intrând în Moldova, a mers printr-o pădure şi a înnoptat, dar văzând de departe o zare de lumină la o casă de lângă biserica Dobrovăţ1, Ştefan Vodă s-a dus acolo.
Călugării dinăuntru au întrebat:
– Cine este?
Ştefan Vodă le-a răspuns:
– Om pământean. Şi, deschizându-i uşa, a intrat înăuntru şi le-a zis slavoneşte: – Dobrovecer, adică „bună seara”.
Călugării au răspuns:
– Dobrovăţ! De aici a şi rămas numele locului până astăzi.
Întrebând Ştefan dacă se află biserică în acel loc, călugării i-au răspuns că da şi, ducându-se să se închine, a adormit în biserică şi în somn i s-a arătat Sfântul
Gheorghe, care l-a întrebat:
– Ce eşti aşa de înspăimântat, Ştefane? Ia icoana mea şi porneşte spre Bahlui, că am să-ţi ajut să biruieşti pe tătari.
Ştefan s-a sculat, s-a rugat din toată inima lui Dumnezeu, cerând ajutorul Sfântului Gheorghe şi a doua zi, strângând oastea, a luat icoana Sfântului şi a mers la
Frumoasa, unde, întâlnind pe tătari, care veniseră spre Iaşi, s-a început lupta. Ştefan, punând icoana Sfântului înaintea vrăjmaşului, i-a biruit şi a alungat pe tătari
până dincolo de Nistru. Încetând bătălia, tătarii au trimis soli la Ştefan să-i spună că nu i-a biruit el, ci un tânăr, „care este vrednic împărat şi asupra noastră şi
asupra voastră”. Atunci, Ştefan a poruncit să iasă oastea din tabără, să vadă care a fost acel ostaş de i-a biruit, dar solia tătarilor n-a putut cunoaşte pe nimeni.
Spuse Ştefan să deschidă biserica să intre solii în ea şi, cum au intrat, au început a striga:
– Aceasta ne-a biruit pe noi, arătând icoana Sfântului Gheorghe. După aceea, Ştefan a trimis icoana, străbătută de gloanţe, la Sfântul Munte, la mănăstirea
bulgărească Zograf, închinându-i veniturile moşiile Dobrovăţului şi Lipovăţului din Moldova, precum şi Cipriana din Basarabia. Icoana se păstrează şi se află şi
astăzi la mănăstirea Zograf din Sfântul Munte.

4. ŞTEFAN CEL MARE ŞI ÎNGERII

Când Ştefan Vodă era copil de vreo cinci ani, s-a dus după fragi cu alţi copii de vârsta lui. Seara, când ceilalţi copii s-au întors către casă, luară de seamă că Ştefănuc, (…),
nu era între ei. Ştefan , după ce a rămas singur-singurel în mijlocul codrului, o luă la fugă, din întâmplare, tot mai înspre mijlocul pădurii, crezând că o să deie de margine.
Într-o vreme, vede la rădăcina unui lemn gros o lumină ce ardea fără a se mişca, deşi vântul şi ploaia o băteau cu toată puterea. Ştefan, cât ce o luă în mână, spre mirarea
lui, se văzu în mijlocul unei căsuţe de lemn de brad, în care altceva nu era decât două măsuţe încărcate cu lumini de ceară, apoi o iconiţă mică, pe jumătate ştearsă,
rezemată de o carte groasă şi putredă de veche. Intrând înlăuntru, căldura îl înmuie aşa, încât, de voia lui, adormi cu lumina în mână. Când era, însă, pe la miezul nopţii, se
trezi din somn, simţind că i-a smuls cineva lumina din mână. Îşi deschide încetişor ochişorii şi, spre spaima lui, vede la cele două mese doi moşnegi, mai bătrâni decât
oricare oameni din lume, care, de bătrâni ce erau, nici pleoapele nu şi le mai puteau ridica. Aceşti bătrâni se rugau stând în genunchi înaintea iconiţei.
– Bine că ne-a adus Dumnezeu pe acest copilaş, zise unul dintre bătrâni.
– Da’ un mai mare bine nu am avut niciodată. Chiar era să murim de foame şi de sete, neavând cine să ne aducă cele trebuincioase. El ni le va aduce, aşa că fericiţi ne vom
putea ruga şi de aici înainte, netrebuind ca să ne îngrijim şi de ale gurii.
– Aşa e, dar cum o să-l cheme, ce nume o să-i dăm? întrebă un moşneag.
– Are el nume şi încă un nume frumos, care, cu vremea, are să fie nume sfânt pentru neamul lui.
– Şi cum aşa?
– Bine, e copil bun, cu frică şi credinţă lui Dumnezeu, se va purta bine, căci numai aşa o să i se sfetească1 norocul, care de mult plânge de dorul lui.
– Dacă e aşa cum zici, apoi fie. Şi ascultând copilul, îl mânară ca să le aducă nişte rădăcini de buruieni, din care apoi moşnegii îşi făceau de mâncare şi ca drept plată, din
când în când îi mai dau şi lui câte o lingură de zeamă rămasă pe fundul ceaunaşului. Trecură vreo câţiva ani de când Ştefan era în slujba celor doi moşnegi şi din acesta, din
mic şi slăbuţ ce era, se făcu un băieţandru înalt şi spătos, mândru şi frumos de să te tot uiţi la el.
Odată, mergând după rădăcini prin codru, vede o pasăre cum nu i se mai întâmplă să vadă niciodată, căci de unde să fi văzut pasăre cu clonţul de diamant, cu ochii ca
stelele, cu trupul ca de aramă, cu penele de aur şi cu picioarele de argint?
– Bine că te-am întâlnit, Făt-Frumos, că e multă vreme de când te tot caut. Ştefan sta ca înlemnit, cuprins de spaimă, la auzul acestor cuvinte omeneşti.
– Nu-ţi fie frică de nimic, că nu e nime pe aici care să ne vadă şi să ne audă, numai noi suntem singuri-singurei, dimpreună cu Dumnezeu, care e în tot locul de faţă. Mergi
şi du moşnegilor tăi rădăcinile şi spune-le că îngerul ţării tale te cheamă de ajutor.
 – Dar cine eşti tu, pasăre măiastră, că de eşti arma satanei, să te alung din aceşti codri, unde satana încă nu a avut putere ca să între; iar de eşti vreo stafie necurată, să mă
ascund de faţa ta.
– Nu sunt nici stafie, nici arma satanei, ci sunt norocul tău şi al ţării tale învrăjbite. Mergi, ia-ţi rămas bun de la cei doi moşnegi creştini şi, cerându-le binecuvântarea
părintească, roagă-i ca în rugăciunile lor să nu-şi uite de tine şi de dragă ţărişoara ta. Ştefan făcu după cum l-a învăţat pasărea. Moşnegii, auzindu-i vorbele, îi dară
binecuvântarea zicând:
– Mic ai fost când ai venit aici, mare te duci, dar mai mare să te reîntorci. Mare în fapte şi în virtuţi, căci atunci şi Dumnezeul părinţilor şi al moşilor noştri îţi va
binecuvânta paşii tăi. Mergi, darul lui Dumnezeu să te lumineze în toate căile tale. Nu uita, însă, niciodată că „nimic fără Dumnezeu şi că unde primejdia e mare, acolo e şi
El mai aproape”. Când cei doi bătrâni sfârşiră cu binecuvântarea, casa se lumină şi ei se făcură nevăzuţi, căci nu erau altcineva decât doi îngeri anume trimişi de
Dumnezeu, ca să-l îndrepte pe căile cele sfinte.
Întorcându-se Ştefan, faţa îi sclipea ca lumina soarelui, iar pasărea cea de mai înainte nu o mai găsi, ci în locul ei găsi o fată înaltă, tocmai cât el şi frumoasă, cum nu mai
văzuse niciodată. Lui Ştefan îi pică dragă. Fata, însă, zise:
– Ştefane, de vrei ca să-mi fii drag şi să-ţi fiu nevastă, trebuie să baţi toţi duşmanii ţării tale. Sprijinul e la Dumnezeu, iar eu îţi sunt norocul care totdeauna te va duce pe
căile cele bune. Roagă-te lui Dumnezeu ca să-ţi binecuvânte paşii tăi şi pune jurământ sfânt înaintea Lui, că Îi vei ţine toate poruncile Lui.
– Aşa să fie, zise Ştefan, şi, căzând în genunchi, se rugă atotputernicului Dumnezeu ca să-i dea sprijinul Lui cel dumnezeiesc, jurându-se că-i va ţine poruncile. Atunci auzi
un glas din cer, numai de el înţeles, prin care Dumnezeu îi binecuvânta toţii paşii. Ştefan, ridicându-se în picioare, întinse mâna fetei celei frumoase şi-i zise:
– Îţi mulţumesc că mănăstire ai scos din desişul codrului. Că mi-ai dat aceste învăţături şi te rog ca să nu mă uiţi. Uite, ţara îmi plânge de necaz, merg ca, cu ajutorul lui
Dumnezeu şi al tău, să o scap din gura celor ce vor să o înghită. Fata, sărutându-l pe frunte, se făcu nevăzută şi aşa, nevăzută, l-a însoţit în toate locurile, până ce Ştefan a
fost chemat în ceea lume. Lumea crede că el n-a murit, fără s-a înălţat la cer cu trup cu tot, ca să-şi dea samă de faptele lui bune şi creştineşti.
Anexa 3
Pe baza fișelor completate de ei și a discuțiilor pe marginea legendei, prof. poate scrie la tablă sinteza următaore pe care elevii o vor scrie în caiete.
Legenda
I. Text narativ (epic)
Timpul - indicii de timp
a) sunt precizaţi de autor;
b) se pot stabili prin raportare la timpul când s-a petrecut întâmplarea prezentată;
c) nu sunt precizaţi, întâmplările petrecându-se într-un trecut îndepărtat.
Spațiul - indicii de spaţiu:
a) sunt bine precizaţi;
b) sunt precizaţi sumar, dar spaţiul se poate stabili dacă ne ajutăm de cunoştinţele de geografie pe
care le avem;
c) sunt neprecizaţi.
Acțiunea – poate fi prezentată pe momentele subiectului
Moduri de expunere
a) modul de expunere dominant este narațiunea
b) există un narator care povestește la persoana a III-a
II. Elemente reale și elemente fantastice – în legendă faptele reale sunt îmbinate cu elementele fabuloase, miraculoase.
III. Scopul legendelor - Legendele ne explică:

1. Numele unor persoane/ personaje (Aprodul Purice)

2. denumirile unor râuri sau a unor localități: ( Dumbrava Roșie, Capul lui Ștefan cel Mare de pe Rarău);
3. faptele de vitejie extraordinare ale domnitorilor, eroilor etc. (Ștefan cel Mare și Sfântul Gheorghe)
4. originea unor ființe, plante, animale: (Legenda ciocârliei, Legenda ghiocelului, Legenda calului, Legenda bradului);
5. originea cosmosului sau aștrilor:(Legendele Olimpului, Soarele şi Luna);
6. formarea poporului român şi a stemelor țării: (Legenda lui Dragoș Vodă, Legenda lui Negru Vodă, Pintea Viteazul);
7. faptele sfinților, ale eroilor biblici (Despre viețile sfinților)

LEGENDA (din fr. légende < lat. Legenda = care trebuie citit) este un text narativ în proză sau în versuri, amestec de adevăr şi fabulos, în care sunt explicate,
prin povestirea unor întâmplări miraculoase, fapte reale.

Legendele, pot fi clasificate astfel:

1. legendele istorice - referitoare la personaje istorice, eroi naționali şi locali, evenimente naționale şi locale.
2. legendele mitologice - legende care privesc apariții, existente şi lucruri supranaturale, expresie a unor credinţe îndepărtate cu caracter precreştin;
3. legendele religioase, cele care se referă la personaje, sărbători şi obiceiuri legate de religia creștină, cum şi alte prilejuri de sărbători şi practici;
4. legende etiologice - legendele care se ocupă de crearea şi organizarea lumii;
Anexa 4
Cântecul lui Igor

1. Aranjează în ordine cronologică întâmplările exprimate de ideile principale ale textului. Copiază-le apoi în caiet, asociindu-le momentelor
subiectului.
a. Dorul, lacrimile și grija Iaroslavei iau chipul unui cuc care zboară la Igor, îl vindecă și îi cere să se întoarcă acasă.
b. Ajutat de elementele naturii certate de Iaroslava, Igor ajunge acasă și decide să se unească cu ceilalți cneji ruși pentru a-i înfrânge pe poloveți și pentru a-i
elibera pe cei dragi.
c. Înfumurat, Igor refuză și pornește singur la luptă în ciuda sfaturilor soției sale, Iaroslava și ale oștenilor săi.
d. Cneazul Kievului, Sviatoslav cel Cumplit aflând despre soarta crudă lui Igor mai întâi dintr-un vis, apoi de la oamenii săi, pornește în ajutorul vărului său.
e. Igor decide să fugă împreună cu ai săi, dar planul este zădărnicit de strigătele de jale ale Conceacovnei.
f. Scapă din tabăra poloveților doar Igor care gonește spre casă urmărit de cei 2 hani și de oștirile lor.
g. Într-o primăvară, șase soli din Kiev sosesc în Novgorod- Seversk și ajunși în palatul cneazului Igor îi transmit invitația cneazului Sviatoslav al Kievului de
a se uni cu ceilalți cneji din Rusia în lupta împotriva poloveților.
h. Alături de Igor vor porni la luptă fratele său, Vsevolod, fiul său Vladimir, nepotul Sviatoslav.
i. Fiul lui Igor, Vladimir, și fiica hanului Conceac trăiesc o dramatică poveste de iubire pe care Igor nu o acceptă ca motiv de împăcare și de alianță cu hanii
poloveților.
j. Igor nu ține seama nici de avertismentele vremii, nici de cele ale cercetașilor și se avântă în lupta împotriva poloveților. Câștigarea primului atac, oboseala
și dorința de a rămâne uniți, îi fac pe cei patru cneji să nu mai fie vigilenți. Poloveții îi încercuiesc și în ciuda vitejiei rușilor, dușmanii câștigă, iar cei patru
conducători sunt capturați, iar pământurile Rusiei jefuite.
k. Iaroslava trece peste durerea profundă provocată de capturarea lui Igor și conduce cu multă hotărâre cetatea Putivl, eliberând-o de ticăloșiile fratelui ei,
Galițchi Iaroslavici și de atacul poloveților conduși de hanul Gza.
l. Polovețul Ovlur îi propune lui Igor să fugă din tabără, oferindu-i ajutorul, dar cneazul refuză.

2. Lumea pe care ți-o propune textul Cântecul lui Igor este apropiată sau depărtată de realitate? Justifică-ți răspunsul.
3. Prezintă 2 întâmplări uimitoare, ieșite din comun, care se petrec în Cântecul lui Igor. Ce adjective, din lista de mai jos, ți se par potrivite
pentru a le descrie? miraculos, supranatural, admirabil, mincinos, uimitor, extraordinar, înșelător, minunat, fabulos, ciudat, nepotrivit
4. Încearcă să stabilești cu precizie locul, timpul și durata evenimentelor povestite în text. Ce observi?
5. Alege un spațiu din cele enumerate și găsește în text cel puți 3 detalii ale acestuia.
6. Precizează personajele din Cântecul lui Igor.
7. Completează în caiet piramida personajelor, după modelul alăturat.
8. Alege 2 personaje care ți-au plăcut și notează câteva trăsături ale acestora.
Harta textului - Posibil model